Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
17692284 Limba Germana Vocabular

17692284 Limba Germana Vocabular

Ratings: (0)|Views: 44 |Likes:
Published by Andrei Danut

More info:

Published by: Andrei Danut on Dec 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/14/2012

pdf

text

original

 
Ministerul Î
nvmîntului
ăţă
Universitatea
din bucureştiCatedra de limba şi
 
literatura german
ă
Prof. dr. docenf JEAN LIVESCUMembru corespondent al Academiei Republicii Socialiste RomâniaLector EMILIA SAVINAsistent SANDA IOANOVIC1Asistent JOHANNA ANDREI Limba g
erman
ă
VOCABULAR EDITURA
DIDACTIC
Ă
 
Şl
 
PEDAGOGIC BUCUREŞTI-1966
Ă
UNELE ÎNDRUMRI PRIVITOARE LA FOLOSIREA VOCABULARULUI
Ă
 în vocabularul pe lecii s-a respectat urmtoarea ordine în
ţ ă
grupareacuvintelor : – Substantivele sînt trecute pe trei colo
ane dup gen; la fiecare substantiv
ă
 se indic nominativul singular şi plural. De la pag. 12 la
ă
 substantivele masculine şi neutre se indic şi desinena genitivului
ă ţ
 singular.
 – 
Cratima înlocuieşte substantivul la indicarea genitivului şi apluralului. Plura
lul cu Umlaut
se indic prin dou puncte deasupra
ă ă
 cratimei.
 – 
Substantivele fr singular sînt trecute în coloana substan
ă ă
tivelorfeminine cu
 
meniunea
ţ
 f.sg.
 – 
Substantivele fr plural sînt trecute în coloana corespun
ă ă
ztoare
ă
 
genului lor cu
meniunea
ţ
 f.pl.
 – 
Substantivele al cror plural se întrebuineaz rar sau care primesc
ă ţ ă
 prin desinena pluralului alt sens decît îl au la singular, sînt trecute
ţ
 fr plural.
ă ă
 – 
De la pag. 14 verbele sînt trecute la cele trei forme de baz, pe
ă
 trei coloane : la sting verbele slabe, la dreapta verbele tari şi
ă
 dedesubt, la mijloc, verbele neregulate. De la pag. 14 pîn la pag.
ă
 20 imperfectul şi participiul trecut sînt trecute în parantez ; de la
ă
 pag. 20 pîn la pag. 22 este trecut în parantez par
ă ă
ticipiul trecut.
 – De la
pag. 23 verbele care se conjug cu
ă
 sein
au un
(s)
dup a treia
ă
 form de baz. Verbele care se pot conjuga atît cu
ă ă
haben
cît şi cu
 
 sein
au
meniunea
ţ
 
(h)
sau
(s).
 – 
Particula verbelor separabile este tiprit spaionat.
ă ă ţ
 – 
Adjectivele şi participiile substantivizate sînt trecute la vocabularulpe lecii, precedate şi de articolul nehotrît masculin; în vocabularul
ţ ă
 alfabetic de la sfîrşitul manualului se indic atît articolul hotrît
ă ă
 masculin cît şi cel feminin.
 – 
La sfîrşitul vocabularului pe lecii sînt trecu
ţ
te diferite expresii întîlnite întext. – 
 în vocabnlarul alfabetic, este redat şi accentul cuvintelor : vocalascurt accentnuat este marcat cu un punct (ex. Beginn); vocala
ă ă ă
 
 
lung accetuat sau diftongul accentuat se indic cu o linie (ex.:
ă ă ă
 Beruf; bleib
en). – 
Punctul sau linia puse sub vocala din cuvintele monosilabice indic
ă
 cantitatea acesteia.
VOCABULAR 
1
PE LECII
Ţ
(WORTSCHATZ NACH LEKTIONEN)
1
Toate cuvintele slnt trecute în accepia pe care o au
ţ
în textele
şiexerciiile
ţ
manualului.1. (ERSTES) LEHRSTÜCK DER UNTERRICHT
der Wortschatz
(f. pl.)
vocabularul
der Lehrer
 profesorul (die Lehrer)
der
Morgen
dimineaa
ţ
(dieMorgen)
der Genosse
tovarşul
ă
(die Genossen)
der Student
studentul (dieStudenten)
der Unterricht
(f. pl.)
 învmîntul, lecia
ăţă ţ
studieren
a studia
lernen
a înva
ăţ
kommen
a veni
grüßen
a saluta
antworten
a rspunde
ă
öffnen
a deschide
sagen
a spune
beginnen
a începe
zählen
a numra
ă
machen a
face
schreiben
a
scrierechnen
a socoti
fragen
a întreba
heißen
a se numi
lachen
a
rîdekorrigieren
a corecta
wiederholen
a repeta
übersetzen
a traduce
sein
a fi
ist
este, este egal cu, face, fac
sind
sînt
die Stunde
ora lecia,
ţ
(die Stunden)
die Studentin
studenta (die Studentinnen)
dieÜbung
exerciiul
ţ
(die Übungen)
die Genossin
tovarşa
ă
(die Genossinnen)
dieErläuterung
explicaia
ţ
(die Erläuterungen)
die Grammatik 
gramatica
dieAntwort
rspunsul
ă
.(die Antworten)
die Lektion
lecia
ţ
(die Lektionen)
das Lehrstück 
lecia
ţ
(die Lehrstücke)
das Heft
caietul (die Hefte)
das Buch
cartea(die Bücher)
gut
 bun, bine
falsch
greşit
 ja da
10
.WORTSCHATZ
 
richtig
 just, corect
zufrieden
mulumit
ţ
 jetzt
acum
heute
astzi
ă
und
şi
auch
de
asemenea, şi
von
de la
bis
pîn, pîn la
ă ă
wer?
cine?
was ?
ce ?
wie?
cum?
wieviel?
t, i, te?
ţ
wieviel ist ?
cît este ? cît face ?
 guten Morgen
bun dimineaa
ă ţ
die erste Stunde
 prima
lecie
ţ
2. (ZWEITES) LEHRSTÜCK 
der Saal
sala(die Säle)
der Hörsaal
sala de curs(die Hörsäle)
der Fußboden
duşumeaua
(die Fußböden)
der Lappen
cirpa(die Lappen)
der Professor
 profesorul(die Professoren)
der Platz
locul(die Plätze)gehen a merge, a se duce
haben
a avea
sehen
a vedea
fehlen
a lipsi
läuten
a suna
holen
a aduce
hängen
a atîrna, a sta atîrnatDER HÖRSAAL
die Vorlesung
cursul(die Vorlesungen)
die Tür
uşa
(die Türen)
die Lampe
lampa(die Lampen)
die Tafel
tabla(die Tafeln)
die Bank 
 banca(die Bänke)
die Kreide
creta(die Kreiden)
die Klasse
clasa(die Klassen)
groß
mare
hell
luminos
sauber
curat
krank 
 bolnav
alle
toi, toate
ţ
interessant

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->