Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
memoria, atentia, imaginatia.docx

memoria, atentia, imaginatia.docx

Ratings: (0)|Views: 102 |Likes:
Published by Ciocolatzica Roz

More info:

Published by: Ciocolatzica Roz on Dec 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2013

pdf

text

original

 
Atentia, memorie, imaginatie Anteprescolarul
22.
 
Aspecte caracteristice ale atenţiei, memoriei şi imaginaţiei determinate devarietatea tipului de activitate fundamentalã şi de tipul de relaţii în procesul dedesãvârşire a personalitãţii
 
 
PRIMUL AN DE VIATĂ
 
 PARTICULARITĂŢILE MEMORIEI 
.
 
Memoria la această vârstă constituie o modalitate principală de echilibrare cu mediul, de valorizare a experienţei anterioare făcând posibilă stocarea deinformaţii, evocarea lor selectivă involuntară, identificarea pe această bază a obiectelor dejacunoscute, a persoanelor spaţiului de viaţă, fapt ce asigură premisa pentru o corectă satisfacere arelaţionării cu mediul în condiţiile concrete pe care le oferă acest mediu. În forma în care se
re
alizează, memoria lui are caracter concret cu rol biologic legat de satisfacerea trebuinţelor. Este puternic influenţată de comportarea verbală a celor din jur, de asociaţiile verbale ale denumiriiobiectelor concrete cu indicarea acestor obiecte, bază pen
tru decodificarea semnalelor ulterioare. Pe
 baza memoriei vizuale recunoaşte obiectele, pe baza celei auditive recunoaşte voci, sunete şi structurisonore, pe baza celei gustative îşi manifestă primele preferinţe alimentare iar pe baza celor olfactive e
at
ras de elementele plăcute şi le respinge pe cele neplăcute.
 
 
Atentia, memorie, imaginatie Anteprescolarul
 
ANTEPREŞCOLARUL
 
 
 Dezvoltarea memoriei
 
Dezvoltarea reprezentărilor constituie un indicator important al prezenţei active a memoriei (şitotodată de creştere a plasticităţii activităţii nervoase superioare). Memoria este pusă în valoare demarea disponibilitate a copilului pentru fixarea experienţei de viaţă, prin recunoaşterea persoanelor,obiectelor, imaginilor. Memoria este aceea care permite valorificarea experienţei perceptive într 
-o
modalitate specifică de interpretare, anume animismul infantil, în baza căruia păpuşile, animalele de pluş sunt considerate ca având dorinţe, sentimente, intenţii (de exemplu, copilul bate duşumeau înlocul în care a căzut, se răsteşte la colţul mesei de care s
-a lovit etc. ).
Copilul memorează aspectele concrete ale realităţii cu care se întâlneşte foarte des şi sunt legatede dorinţele
 
şi plăcerile sale.
 În aceasta etapa de vârsta mecanismele memoriei sunt abia la început. Memoria este unaimediata, concreta, legata de fapte care s-au repetat de multe ori sau de nevoile si dorintele copilului.
Întip
a
rirea
(engramarea) este involuntara si capabila sa fixeze numai date legate de persoane,fapte, situatii care au semnificatie mare pentru copil.
P
a
strarea informa
t
iilor
(conservarea, stocarea) se face pentru intervale scurte de timp: la unan timpul de pastrare este de câteva saptamâni (daca mama pleaca, o uita dupa câteva saptamâni si nuo mai recunoaste ulterior); la trei ani timpul de pastrare este de câteva luni.Datorita slabei conservari a datelor, putine persoane au amintiri din aceasta perioada a vietii.Anteprescolarul mare retine fidel scurte povestiri despre fiinte bine cunoscute de el si despre întâmplari simple. O caracteristica a vârstei este placerea copilului de a i se spune aceiasi poveste demulte ori, fenomen explicat prin faptul ca repetitia permite construirea unor reprezentari pe baza celorauzite. Totodata copilul doreste si ca povestea sa fie spusa mereu la fel si protesteaza fata de abaterilecare survin, ele perturbându-i formarea reprezentarilor.
Timpul de păstrare în memorie este, la începutul stadiului, cam de câteva
 
săptămâni, dar lasfârşit este de 5
-
7 luni. Deci, îşi aminteşte când a venit Moş Crăciun. Dar dincolo de aceste interval nu
-
şi mai reaminteşte evenimentele de viaţă iar cercetătorii vorbesc de amnezia infantilă. Extrem de puţine persoane îşi mai amintesc ceva din acest interval al vieţii.
 
Reactualizarea
este deasemenea involuntara, producându-se doar la stimularile mediului.Recunoasterea domina fata de reproducere. Abia anteprescolarul mare poate reproduce scurtepoezioare al caror înteles, cel mai adesea, îi scapa. Deasemenea, reproducerea (repovestirea) a cevaauzit sau vazut, reuseste numai cu sprijinul adultului care fie îi pune întrebari, fie îi aminteste prin începuturi de idei derularea faptelor.Aceasta memorie în formare, desi fragila, joaca un rol esential în aparitia reprezentarilor si însusirea limbajului.
 
 Dezvoltarea atenţiei 
 
Atenţia
este în acest stadiu involuntara (captata de multitudinea semnalelor venite din mediu),
superficiala si instabila dar puternic stimulată de tot ce se află în mediul apropiat de viaţă pe carecopilul îl explorează neobosit.
 
Instabilitatea
este particularitatea cea mai pregnanta a atentiei anteprescolarului Orice stimul întâmplator îl poate distrage de la ceea ce face. Pe parcursul a 10 minute anteprescolarul îsi abateatentia de 3-4 ori de la activitatea pe care o desfasoara. Instabilitatea atentiei poata fi folosita înrezolvarea conflictelor care apar între dorintele copilului si interdictiile adultului, pentru ca este multmai eficient sa i se abata atentia spre altceva decît sa i se formuleze interdictii si refuzuri fata de care
 
Atentia, memorie, imaginatie Anteprescolarul
copilul reactioneaza prin plâns si agitatie. De-a lungul anteprescolaritatii stabilitatea atentiei se îmbunatateste.
Până la sfârşitul stadiului se ajunge însă la o relativă stabilitat
e pe durata a 15 minute.
Provocarea aten
t
iei prin intermediul cuvântului
este o particularitate care începe sa secontureze în anteprescolaritate. Cuvintele care determina instalarea atentiei sunt: numele sau (strigareape nume), cerinta expresa de a fi atent, cerinta de a privi ceva. Aceasta dirijare verbala a atentiei seproduce doar prin semnale emise de adult, anteprescolarul neputând sa-si autoregleze voluntar atentia(pe baza unor ordine verbale formulate de el însusi). De obicei, înainte de a-i comunica ceva copilului,
adultul spune „fii atent!” şi asigură astfel o bună
 
condiţie a recepţionării de către acesta a cerinţelor sau
a modelelor
de acţiune pe care i le propune.
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->