Amotizorul de Sunet Esapamentul

TEMA DE PROIECT :
Sa se proiecteze un proces tehnologic modern pentru fabricarea unei linii de

productie a amortizorului de zgomot .

OBIECTIVELE PROIECTULUI :

Analiza solutiilor tehnice si tehnologice existente in procesele de proiectare
si fabricare a tobelor de esapament ;

Analiza caracteristicilor fizico- chimice ale materialelor utilizate ;

Proiectarea procesului tehnologic modern de fabricare a reperului si de
montaj a subansamblului .

CONTINUTUL PROIECTULUI :

Studiu tehnic ;
Proiectul tehnologic de fabricare si montaj ;
Structura fluxului tehnologic pentru fabricarea pisei ;
Structura fluxului tehnologic pentru montaj ;
Bibliografie .

CUPRINS :
pagina
Generalitati.
.4
CAPITOLUL 1.
Sistemul de evacuare .Traseu
..5
Acordarea esapamentului cu
motorul...7
Fenomene
acustice..11
Solutii
constructive.16
Reducerea
zgomotului21
Constructia amortizoarelor de
zgomot..23
Sonda
Lamda..25
Tipuri
constructive.28

CAPITOLUL 2
Analiza caracteristicilor fizico-chimice a materialelor
utilizate....31
Compozitia produsilor
arderii.33
Analiza procesului
devacuare.34
Studiul rezistentei termice si al durabilitatii sistemului de
evacuare..38
Materiale folosite la fabricarea sistemului de
evacuare..41
Clasificarea
otelurilor..42
Metode de crestere a rezistentei mecanice a otelurilor si
aliajelor..49

CAPITOLUL 3
Proiectarea proceselor
tehnologice..51
Tragerea
tevilor...53
Ambutisarea
tablelor...55
Fluxul tehnologic de
fabricare....57
Studiu de
caz...59
Bibliografie.
77

GENERALITATI

Evacuarea reprezint partea din procesul de funcionare a motorului n cursul
cruia gazele de ardere prsesc cilindrul.
Conditia cea mai favorabila de functionare a evacuarii motoarelor cu ardere
interna impune conducte de sectiune mare , traseu scurt si fara coturi .
Ca sa se reduca si mai mult emisiile, acestia au dezvoltat un dispozitiv numit
convertizor catalitic, care trateaza gazele de esapament nainte ca acestea sa fie
evacuate si elimina o parte importanta a poluantilor.
Gazele arse care ies din motor cu presiune si viteza mare , in timpul destinderi lor
directe in atmosfera produc zgomot foarte mare.
In scopul diminuarii zgomotului la evacuare , pe traseul gazelor arse se
intercolereaza un sistem de atenuare a zgomotului , a carui constructie se bazeza
pe reducerea energiei gazelor arse .
Pentru realizarea acestui deziderent , se utilizeaza efectul de franare a curentului
de gaze prin divizarea acestuia , modificarea directiei , marirea progresiva a
sectiunii de trecere .

Capitolul 1.
Analiza solutiilor tehnice si tehnologice existente in procesele de proiectare si
fabricare a amortizorului de zgomot .
SISTEMUL DE EVACUARE - traseul gazelor de esapament

GENERALITATI
Rolul esapamentului este acela de a evacua gazele produse de motorul unei masini
in timpul functionarii, intr-o forma uman tolerabila. De la aparitia primelor
autoturisme cu o putere semnificativa a fost subliniat pericolul incendiar al
esapamentului si disconfortul generat de zgomotul sau. Studii recente asupra
calitatii vietii atrag atentia asupra partii de responsabilitate ce revine motoarelor in
poluarea atmosferica. Functia "Esapament" trebuie sa fie cunoscuta si pusa la
punct la fel de bine ca si functia "Carburatie".
Pe langa numeroasele probleme ce se pot ivi, un sistem complet de esapament tip
"cat-back" (de la iesirea catalizatorului pana la capatul tevii de iesire din
amortizorul de zgomot) prost conceput poate diminua cu 4-5% puterea motorului,
iar un esapament corect conceput si acordat poate aduce un spor de putere de pana
la 2,5%.

DESCRIEREA SI ELEMENTELE COMPONENTE ALE
ESAPAMENTULUI
Elementele componente ale unui sistem de esapament sunt:
- conductele de la chiulasa in aval de supapele de evacuare
- colectorul de evacuare ("galeria") fixat pe chiulasa
- capacitatile/camerele de rezonanta pe care gazele le strabat succesiv. In
principal acestea sunt: convertorul catalitic , camera de detenta sau detentorul
("toba de mijloc" sau "toba intermediara") si amortizorul de zgomot ("toba finala")
- tuburile (tevile) de legatura intre camerele de rezonanta si in unele cazuri
tuburile (tevile) de iesire din amortizorul de zgomot.

Ansamblul tuburilor, camerelor de detenta, amortizoarelor de zgomot etc, de la
colectorul de evacuare fizat pe chiulasa pana la gura de iesire in aer liber
constituie traseul (linia) de evacuare. Ea se intinde in lungimea vechiculului cu
conditia ca gazele arse sa fie esapate spre spate fara riscul de a se infiltra in
habitaclu. Data fiind toxicitatea acestor gaze, toate scurgerile catre interior sunt
periculoase pentru pasageri. Esapamentele ce echipeaza masinile noi sunt
prevazute cu ecrane de protectie intre ele si habitaclu.

Primul element al sistemului este - colectorul de evacuare - cu rolul de a prelua
iesirea din chiulasa si de a conduce gazele de esapament catre prima camera de
rezonanta. In continuarea colectorului de evacuare, la motoarele fara injectie, se
plaseaza o capacitate sau rezonator cu rolul de a taia acusticile libere. La
motoarele cu injectie dotate cu catalizator acest rezonator lipseste, functia acestuia
fiind preluata chiar de convertorul catalitic.
Convertorul catalitic - are forma unui amortizor clasic, eliptic sau rotund, in
interiorul caruia sa afla un monolit ceramic sau metalic pe care sunt depuse metale
nobile: Pt, Rh, Pd care favorizeaza conversia gazelor poluante in gaze nepoluante.
In convertorul catalitic au loc procese de transformare a hidrocarburilor in dioxid
de carbon (CO 2 ) si vapori de apa, a monoxidului de carbon (CO) in dioxid de
carbon (CO2) si a oxidului de azot (NO in nitrogen (N2) si oxigen (O2). O
functionare normala a unui convertor catalitic corect dimensionat conduce la o
transformare a gazelor rezultate ca urmare a arderii combustibilului in gaze
cvasiinofensive.
La iesirea primului tronson tubular se gaseste o capacitate numita - camera detenta
- sau detentor unde gazul pierde o buna parte din temperatura acumulata ca
urmare a functionarii motorului. Camera detenta este alcatuita din mai multe
incinte acustice fiind elementul sistemului de esapament care trateaza din punct de
vedere acustic fluxul de evacuare.

Exigentele de reducere a zgomotului pentru incadrarea in regulamente si pentru
confortul pasagerilor sunt asigurate de ultimul element al sistemului de evacuare
denumit - amortizor de zgomot- . Fiecare capacitate, detentor sau amortizor, este
locul unei modificari de stare (presiune, volum) a gazelor care se exprima prin
reducerea entalpiei (energiei totale a gazelor) si a temperaturii.

Capacitatile si rezonatoarele plasate in general foarte aproape de supape de
evacuare sunt locul efectelor acustice atermice. Camerele de detenta care se gasesc
in general in sectiunea mijlocie a traseului, provoaca o scadere a presiunii
endoterme. In amortizorul de zgomot se produce o miscare violenta a retelei de
gaze care provoaca o mare degajare de caldura. Suprafata lor exterioara se
comporta ca un radiator iar temperatura exterioara poate depasi 2000C si din acest
motiv trebuie izolate de planseu.
Amortizoarele plasate in majoritatea cazurilor la finalul liniei de esapament sunt in
general de doua tipuri:
- de tip absorbtie
In cazul amortizoarelor de tip absorbtie, materialul fonoabsorbant izolind
interiorul si fluxul de gaze de invelisul exterior conduce la diminuarea
temperaturii exterioare si deci la o mai buna rezistenta in timp a produsului.
- de tip reflexie.
Amortizoarele de tip reflexie (cu mai multe tuburi interioare perforate -
modelul esapamentelor pentru autoturismele Dacia) diminueaza zgomotul
printr-o reactie de tip "spargerea undei".
Temperatura gazului de esapament masurata sub vehicul este in functie de turatia
motorului in plina sarcina si de distanta fata de colectorul de evacuare. Astfel,
imediat dupa galeria de evacuare temperatura poate varia intre 700C si 900C ,
daca turatia motorului creste progresiv de la 1.500 la 5.000 rot/min. In acelasi
regim de lucru al motorului temperatura masurata la 2 metri de la galeria de
evacuare poate varia intre 450C si 650C.
Masurarea acestor temperaturi s-a facut in axa sistemului de esapament (deci in
mijlocul tuburilor si al incintelor) ele diminuandu-se cu pana la 250C spre
exteriorul traseului datorita curentilor de aer si solutiei constructive alese pentru
sistemul de evacuare.

ACORDAREA ESAPAMENTULUI CU MOTORUL

Cercetarile care se fac in acordarea esapamentului cu motorul masinii au ca
obiectiv imbunatatirea performantelor mai ales la regimuri inalte de functionare.
Principalele elemente care contribuie la realizarea unui esapament acordat sunt:
- lungimea tuburilor (tevilor)
- diametrul tuburilor
- dimensionarea capacitatilor (detentoarelor si amortizoarelor) si modul lor de
amplasare pe vechicul
Daca lungimea tuburilor este in cea mai mare parte data de lungimea masinii
(putand alege intre un traseu direct sau unul mai sinuos cu restrictiile de spatiu
generate de arhitectura plaseului masinii) ,iar dimensiunea capacitatilor fiind
aleasa pentru o cat mai buna indeplinire a functiilor sistemului de esapament (in
special cea de atenuare a zgomotului), diametrul tevilor este elementul asupra
caruia se poate actiona cel mai facil pentru imbunatatirea performantelor
motorului unui autoturism.
Experimentele facute pe bancul de probe au generat o serie de concluzii privind
alegerea diametrului tubului de esapament, alegere care este un compromis intre
zgomotul rezultat ca urmare procesului de evacuare si performantele dorite ale
motorului.
In mod uzual masinile de putere mica si foarte mica (incluzand aici si Dacia
Berlina sau Dacia Autoutilitara fara injectie, Tico, Matiz) au traseele originale pe
diametru de 38-40 mm.
Masinile de putere medie (spre exemplu Dacia SuperNova, Solenza,
Autoutilitarele cu injectie, Cielo, VW Golf) sunt echipate cu trasee de esapament
de diametre cuprinse intre 45-50 mm. Masinile echipate cu motoare foarte
puternice pot avea un traseu de esapament cu diametru de pana la 63,5 mm.
In general, dar nu intotdeauna, sporirea cu 5-10 mm a diametrului traseului de
esapament conduce la un plus de putere a motorului.

Singurul test edificator se poate face pe un stand de incercari dotat cu
dinamometru, sonometru si analizor de gaze care sa poata masura in urma unor
proceduri specifice, in diferite faze si cu diferite trasee de esapament urmatorii
parametrii: puterea motorului, cuplul, nivelul noxelor si nivelul zgomotului.
Compararea unui set de date rezultat in urma masuratorilor facute in diferite faze ,
utilizand un traseu de esapament si a altui set de date rezultat in urma
masuratorilor facute in conditii identice, dar cu un alt traseu de esapament este
singura posibilitate de decizie asupra performantelor. In fuctie de preferinte se
poate ajunge alegind un traseu de esapament adecvat la o limita inferioara de
putere dar la obtinerea unui zgomot foarte redus, la o crestere semnificativa de
putere dar la un zgomot cu mult peste nivelul admis sau la un echilibru intre
putere-cuplu si zgomot-emisie de gaze.
Montarea unui traseu complet neacordat cu cerintele motorului poate conduce la
scaderea puterii motorului concomitent cu un nivel al zgomotului peste limita.
Diametrul mic al tuburilor traseului de esapament :
La deschiderea supapei de evacuare tubul de esapament de dimetru mic franeaza
iesirea gazelor arse. In timpul fazelor de "suprapunere a supapelor" (admisia si
evacuarea deschise in acelasi timp) lipsa de cadere de presiune incomodeaza
intrarea gazelor. Suprapunerea supapelor trebuie sa fie scurta ceea ce este
profitabil pentru regimurile joase dar defavorabil pentru regimurile inalte. Tubul
de esapament de diametru mic genereaza o buna amortizare a vibratiilor si o
reducere a intesitatii zgomotului in defavoarea cuplului motor. La limita, un
diametru foarte mic pentru traseul de esapament conduce la o accentuare a
pierderii de sarcina si la o prabusire a cuplului motor.
Diametrul mare al tuburilor traseului de esapament :
In cazul sporirii diametrului tubului de esapament varful de presiune cuprinde cea
mai mare lungime a tubului si se amortizeaza mai lent in comparatie cu un tub de
diametru mai mic. Un diametru mai mare asigura o cadere de presiune mai mare
in lungul tubului, urmata de o crestere de presiune, in schimb se permite o largire
a suprapunerii supapelor foarte favorabila pentru parametrul putere-cuplu la
regimurile inalte de functionare .

FENOMENE ACUSTICE

Cuprind caracteristici ale vibraiilor acustice, tipuri constructive de amortizoare
de zgomot, principii de funcionare ale amortizoarelor de zgomot i modaliti
de reducere a zgomotului.
Se analizeaz reducerea zgomotului prin modificarea profilului elementelor
componente ale amortizorului de zgomot i tendinele n evoluia configuraiilor
amortizoarelor de zgomot.
Doi factori sunt luai n considerare cnd se dorete obinerea unei configuraii
silenioase :
* Primul este zgomotul datorat funcionrii mecanismelor de distribuie, care
este un zgomot de origine mecanic.
Al doilea i principalul factor de zgomot, pe plan cantitativ, este datorat
expansiunii brute a gazelor n atmosfer.
Pentru a defini exact eficacitatea practic a unui amortizor de zgomot, se
determin reducerea numrului de decibeli pe care o realizeaz acesta n condiii
bine precizate. Cifra care corespunde diferenei dintre valorile msurate fr i cu
amortizor de zgomot, este cea indicat ca marc a eficacitii amortizorului de
zgomot. Aceast cifr reprezint atenuarea zgomotului realizat cu un
amortizor de zgomot:

a
L L L = A
(dB) n care L reprezint valoarea nivelului de presiune
acustic fr amortizor, iar L
a
valoarea nivelului de presiune acustic cu
amortizor.

n studiul care se efectueaz asupra zgomotului rezultat la evacuarea gazelor din
motorul cu ardere intern, este important absorbia n mediul de propagare al
sunetului.
Se analizeaz atenuarea undelor acustice ca rezultat al disiprii de energie
coninut n aceste unde sub forma: frecri interioare (efecte de vscozitate),
conductibiliti termice, radiaia cldurii i schimbrii intermoleculare de energie

Fig. 1 Nivele de zgomot

Principiul de funcionare al unui amortizor de zgomot se bazeaz pe realizarea
unui sistem funcional care s recicleze gazele i s opreasc expansiunea brusc a
acestora, evacund gazele treptat i nlturnd astfel efectul sonor.
Amortizoarele de zgomot se mpart dup mai multe criterii:
Dupa modul de reducere al zgomotului :
- amortizoare active
- amortizoare reactive
La amortizoarele active rolul principal n reducerea zgomotului l joac
materialul fonoabsorbant (vat mineral, psl mineral clasic, plci
fonoabsorbante i n special cochiliile din vat mineral de diferite grosimi i
diametre interioare).

Prin propagarea undelor acustice n materialul fonoabsorbant apar pierderi care
sunt condiionate de frecarea vscoas la circulaia gazului prin porii materialului,
de frecarea intern la deformarea structurii materialului, precum i de schimbul
de cldur dintre gazul din pori i structura materialului.
La incidena undei acustice pe suprafaa materialului poros, debitul de gaz se
divizeaz pe diferii pori, ngustndu-se pn la dimensiunile lor. Viteza crete i
astfel se produce o absorbie a energiei acustice.
n figura 2 este prezentat un amortizor cu o camer de seciune transversal
circular.
Amortizarea AL se calculeaz cu relaia:

c
S
l P ) (
1.1 = L
o
A
(dB) n care:

o ( )
- funcie de coeficientul de absorbie acustic al materialului
fonoabsorbant (
o
) din care este realizat tratamentul acustic al amortizorului;
l - lungimea amortizorului (m);
P- perimetrul seciunii camerei amortizorului (m);

i
D
- diametrul interior al camerei (m);
S
c
- suprafaa seciunii camerei amortizorului (m
2
);

Fig. 2 Amortizor cu camera de sectiune transversala circulara

Un alt tip de amortizor activ se bazeaz pe pierderea de energie acustic produs
n urma unei dilatri i comprimri a undelor la intrarea i ieirea din amortizor i
este realizat sub forma unei camere, ale crei dimensiuni sunt mari n raport cu
lungimea de und a vibraiilor acustice, avnd pereii interiori tratai cu materiale
fonoabsorbante.
Acest tip de amortizor este prezentat n figura 3.

Fig. 3 Amortizor activ
Amortizarea AL este:

S
A
lg 10 = L A
(dB) n care:

A - absorbia fonic a camerei (m
2
UA);
S - seciunea canalului axat (m
2
);
n cazul vitezelor mari se pot utiliza amortizoare cu camere, reprezentate
prin caviti de destindere n seciunea tubului, funcionarea bazndu-se pe
principiul filtrelor acustice. Particularitatea acestor sisteme este capacitatea lor de
a lsa s treac fr o amortizare sensibil, oscilaii avnd frecvenele ntr-unul sau
n mai multe domenii i s anuleze sau s reflecte spre surs toate oscilaiile avnd
frecvenele n afara acestor domenii.
Amortizorul reactiv cel mai simplu este constituit dintr-o singur camer, fiind
prezentat n figura 4.

Fig. 4 Amortizor reactiv
Amortizarea AL este:

) l k sin )
m
1
m (
4
1
+ lg(1 10 = L
c
2 2
A
(dB) n care:

1
2
S
S
= m
- raportul dintre seciunea camerei de destindere i cea de
ngustare;
l
c
- lungimea camerei de destindere (m);
k - numrul de und;

c
f 2
= k
t
(rad/m);
f - frecvena sunetului (Hz);
c - viteza de propagare a sunetului n aer (m/s).

b) Dupa modul de constructie :
- cu manon demontabil ;
- integrate .

Cel mai rspndit dintre sistemele de reducere a zgomotului se prezint sub forma
unui manon demontabil ce se fixeaz la gura configuraiei.
Cea de-a doua categorie reunete sistemele denumite interne sau integrate, la
care sistemul de evacuare al configuraiei permite rcirea gazelor nainte de a fi
eliminate.

SOLUTII CONSTRUCTIVE

Formele constructive si materialele utilizate la sistemele de evacuare a gazelor
arse sunt impuse de conditiile tehnice pe care acestea trebuie sa le indeplineasca :
Reducerea zgomotului ;
Rezistenta minima la evacuare ;
Rezistenta la coroziune ;
Gabarit redus ;
Instalare usoara ;
Cost redus .

Traseul clasic al unui esapament este compus din:
tevi de legatura,
amortizoare de zgomot (tobe) ;
catalizator ;
elemente de prindere si fixare (coliere, bride, inele, tampoane, etc).

Fig. 5 Sistem de evacuare Mercedez-Benz

Partile componente ale unui sistem de evacuare :

Galeria de evacuare

Fig. 6 Galeria de evacuare ( manifold )

Dispozitiv intermediar de iesire ( damping hose for vent-pipe)

Fig. 7 Dispozitiv internediar de evacuare

Toba intermediara (catalizator), * Toba finala (flow resonator)

Fig. 8 Catalizator Fig. 9 Toba finala

Evacuarea (exhause muffler)

Fig. 10 Evacuare bi-zona

Sisteme performante de evacuare a gazelor arse folosite la automobilele produse
in Europa :

Fig. 11 Sistem de evacuare Vauxhall Fig. 12 Sistem de evacuare Audi

Fig. 13 Sistem de evacuare ( Titanium) Porche

REDUCEREA ZGOMOTULUI
Acest lucru se realizeaza prin diferite metode :

reflexie - fiecare deviere a fluxului de gaze reduce nivelul de zgomot

absortie - fluxul de gaze evacuate trec print-un absorbant de zgomot (vata
din fibre de sticla sau vata minerala)

presiune - reducerea presiunii fluxului de gaze conduce la reducerea
zgomotului

interferenta - n unele cazuri doua fluxuri de gaze cu frecvente diferite se
pot anula reciproc .

Fig. 14 Sistem de reducere a zgomotului tip < REFLEXIE >

Fig . 15 Sistem de reducere a zgomotului tip < ABSORTIE>

Medii absorbante de zgomot folosite in tobele de esapament:
- Fibre din otel: buna rezistenta la caldura .
- Vata minerala: bun absorbant pentru zgomot, retinere medie a apei,
periculos pentru cei care fabrica toba (fibrele scurte pot produce cancer).
- Vata din fibre de sticla: excelent absorbant de zgomot, nu retine vaporii
de apa. Fibrele lungi elimina riscul producerii cancerului.

Fig.16 Toba cu absortie a zgomotului cu fibre de otel
Fig.17 Toba cu absortie a zgomotului cu vata minerala si fibre de
sticla

CONSTRUCTIA TOBELOR DE ESAPAMENT

Amortizorul de zgomot pentru sistemele de esapament fuctioneaza pe principiul
atenuarii zgomotului prin absorbtie . Acest amortizor este un filtru de tip "trece
jos" in care componentele de inalta frecventa sunt atenuate prin frecarea unei parti
a fluidului intr-un spatiu umplut cu maerial fonoabsorbant dispus in jurul unui tub
perforat.
Amortizorul este realizat dintr-o carcasa de inox, clindrica sau eliptica, doua
capace de inox ce inchid etans carcasa si un tub perforat desemenea din inox. In
jurul tubului, cu rol de preluare a socului termic si condensare a valorilor de apa,
este infasurat un strat de cativa milimetri de lana de inox , apoi carcasa este
umpluta cu material fonoabsorbant.
Imbinarea capacelor cu invelisul si inchiderea elipsei sau clindrului se fac prin
procedee de sudura avansate care asigura constanta proprietatilor materialului
inoxidabil pe toata suprafata amortizorului. Sudura tevilor de conectare la traseu
se face cu material de adaos din otel inoxidabil ceea ce face ca factorii corozivi sa
nu aiba efect nici in aceasta zona sensibila.

Gazele de esapament sunt deplasate prin tubul perforat spre evacuare iar
frecventele inalte ale undei sonore sunt absorbite de materialul fonoabsorbant
rezultand un nivel al zgomotului cuprins in reglementarile in vigoare.
Pentru obtinerea unui aspect sportiv al zgomotului produs de esapament si
pentru o crestere a puterii si cuplului motor trebuie aleasa o toba cu diametrul
tevilor mai mare decat diametrul original: 45 sau 50 in loc de 40 mm, 50
sau 57 in loc de 45 mm, 57 in loc de 50 mm.

Din punct de vedere constructiv exista doua tipuri de tobe de esapament:
- tobe de esapament presate, cu forme asimetrice si neregulate.
- tobe de esapament cu forma regulata (ovale, rotunde, triunghiulare),
sudate.

a.) Tobe de esapament presate, cu forme asimetrice si neregulate.

Acest tip de tobe de esapament sunt foarte raspndite pe piata Europeana.
Tobele de esapament cu carcasa presata sunt folosite pentru un nivel mai
scazut de zgomot si atunci cnd spatiul de sub masina este mic. Exista
multe curburi si forme neregulate care necesita matrite si unelte specifice.
Cele doua carcase ale amortizorului de zgomot sunt obtinute prin presare n
matrite si mbinate prin ndoirea marginilor (bordurare) sau prin cordon de
sudura.

Extravolumul de "atenuarea a zgomotului" pe care l ofera aceste tobe de
esapament este absolut necesar, mai ales n conditiile impuse pe piata europeana,
unde exista norme severe privind limitarea nivelului de zgomot. Amortizoarele de
zgomot cu forme asimetrice sau neregulate ofera mai mult volum de atenuare a
zgomotului, intr-un spatiu restrns, dect cele de forma regulata, rotunde sau
ovale. Ford, Opel Vauxhall & Fiat Group sunt principali utilizatori a acestor tipuri
de tobe.

a.) b.)

c.) d.)

Fig. 18 Esapamente cu forme neregulate : a,b,c,d .

b.) Tobe de esapament cu forma regulata
Reprezinta unul dintre cele mai complexe programe n Europa acoperind
majoritatea marcilor si modelelor. Sound engineering (tehnologia sunetului)
folosind simulatoare de zgomot (programe software) se pot prevede
caracteristicile zgomotului pentru diferite tipuri de atenuatoare de zgomot.
Acestea reduc nevoia costului de prototipuri pentru fiecare model si lansarea lor
pe piata.
Lideri pe piata de astfel de produse sunt astazi cei de la ALFA-ZASTAVA
, ca o consecinta directa n ceea ce priveste dezvoltarea de noi produse.

Fig. 19 Evacuare bi-directionala Fig. 20 Evacuare unidirectionala

SONDA LAMDA

O mare importanta in constructia sistemelor de evacuare o au dispozitivele de
monitorizare a gazelor evacuate ,lucru ce se realizeaza cu ajutorul sondelor
Lamda .
Sonda Lambda este un senzor amplasat pe tubulatura de evacuare si conectat la
ECU, care in esenta consta intr-un conductor de curent electric a carui intensitate
variaza in functie de cantitatea de oxigen care traverseaza sonda. In interiorul
acesteia exista un material ceramic poros, din dioxid de zirconiu (ZrO2).

Intensitatea curentului prin placa de zirconiu variaza in functie de numarul de
molecule de oxigen care traverseaza materialul ceramic. Deoarece sonda
functioneaza optim doar la temperaturi mari, (la rece), pina cind gazele de
esapament ating temperaturi de 4-500 C, sonda este incalzita de o rezistenta din
interiorul ei, dupa care caldura ii va fi furnizata chiar de temperatura gazelor de
esapament.
Autoturismele cu motorizari euro 3 si 4 au chiar 2 sonde, una amplasata inaintea
catalizatorului pentru optimizarea amestecului aer/combustibil, si una dupa
catalizator, pentru verificarea eficientei acestuia.
Constructorii recomanda verificarea sondei la fiecare 30 000 de kilometri sau la
fiecare doi-trei ani de functionare a masinii si schimbarea sondei in cazul cind
apar probleme in functionarea acesteia.

Exista cinci tipuri de sonde lambda fundamental diferite. n cazul fiecarui tip,
sonda variaza n ceea ce priveste designul elementului din ceramica, elementului
de ncalzire si tubului de protectie, toate acestea afectnd functionarea sondei :

1. Sonda lambda nencalzita:
Acesta a fost primul design de sonda lambda, Bosch producndu-l din anul
1976. Se utilizeaza un element ceramic cu bioxid de zirconiu pentru a
genera tensiune ntr-un mediu cu un continut ridicat de gaz (oxigen
insuficient) ;
2. Sonda lambda ncalzita:
A fost lansata de Bosch n anul 1982 si functioneaza n acelasi mod ca
sonda nencalzita, nsa n interiorul mansonului se afla un element de
ncalzire

special, care aduce senzorul la temperatura de functionare n aproximativ 30-60 de
secunde ;

3. Sonda Planara: A fost lansata de Bosch n anul 1997 si utilizeaza tehnologie
senzoriala din ceramica cu bioxid de zirconiu, nsa este amplasat ntr-o
forma mai compacta si mai plata (de aici si denumirea) ; Sonda planara de
banda larga este cel mai nou design de senzor de oxigen si ofera exactitatea
sporita necesara pentru a ntruni cele mai recente cerinte privind emisiile.
Se utilizeaza un element ceramic planar cu bioxid de zirconiu, astfel nct se
ncalzesc mult mai rapid dect alte tipuri de senzori, reducnd emisiile n
cazul pornirii la rece. Suplimentar, senzorii sunt utilizati la motoarele recent
dezvoltate u injectie directa de carburant ;
4. Sonda lambda cu titan: Acesti senzori utilizeaza un tip diferit de tehnologie
pentru detectarea oxigenului si, n loc de a genera un semnal de tensiune
care se odifica odata cu raportul aer/carburant, se modifica rezistenta
senzorului. Acesti senzori sunt utilizati pe mai putin de 0,5 % din
autovehiculele dotate cu sonda lambda.
Sonda lambda se poate defecta prematur daca este contaminata cu fosfor rezultat
din consumul excesiv de ulei, silicon din scurgerile sistemului de racire, utilizarea
produselor de etansare din silicon n motor si unii aditivi pentru carburant. Chiar si
o cantitate redusa de benzina slab rafinata poate defecta o sonda lambda. Factorii
de mediu, precum stropii de pe sosea, sarea, uleiul si murdaria pot cauza
defectarea senzorului, ca si socurile termice, tensiunea mecanica sau manevrarea
incorecta .

Fig. 21 Sonda LAMDA Fig. 22 Pozitionarea sondei
Lamda

La nivel mondial sistemele de evacuare pentru autovehicule se confectioneaza in
functie de propietatile si performantele dorite , din materiale cu compozitii diferite
, conform cerintelor producatorilor de masini.

Cele mai reprezentative siteme de evacuare pentru autovehicule sunt :

Esapamente Mafex
Esapamente Sebring
Esapamente Bosal
Esapamente Borla
Esapamente Tanabe
Esapamente NCS
Esapamente Zara

ESAPAMENTE TIP NCS

Specificatii :

Esapamentul de tip NCS este o combinatie de esapament reactiv si de absorbtie
cu o atenuare ridicata aproximativde 40 dB, acoperind intreg domeniul frecventei,
in combinatie cu dimensiunile limitate. Optional, acest esapament este disponibil
si cu Spark Arrestor (dispozitiv de oprire a scanteielor) integrat.
Esapamentul poate fi montat atat orizontal cat si vertical. Viteza recomandata a
gazului este de max. 60m/s si temperatura max.de 600C.
In general, esapamenele sunt fabricate din otel S 235 JR G2 si sunt prevazute cu
un strat negru de silicon rezistent la caldura. Optional, esapamentele sunt
disponibile si din alte materiale precum otel inoxidabil : 304, 316 si 321.

Atenuarea esapamentului: (masurat in sistem de 6^") .
Caderea de presiune depinde de debitul gazului (viteza gazului) prin
esapament.
Calculul caderii de presiune: P=0,18 x ( 1,27 x Qv/d2) x (293/t+273)-
Qv=debit m3/s, d=dimensiunea nominala in m ; t=temperatura in grade
celssius.

ESAPAMENTE ZARA Powerful

Specificatii :

TOBA este construita exterior din otel zincat, acoperita cu vopsea
termorezistenta, negru-mat.
Tobele powerful sunt tratate suplimentar atat termic cat si anticoroziv.
Aspect SPORT. Capatul de toba are pereti dubli din inox

DIMENSIUNI:
Diametrul exterior al tobei este de 148 mm
Lungimea totala a tobei cu tot cu capat este de 736 mm
CAPAT: 125x60 mm (dimensiuni pentru iesire capat de toba oval) ;

Fig. 23 Esapament Zara Powerful Fig. 24 Esapament Basal-
Brospeed

ESAPAMENT BOSAL- BROSPEED

Specificatii :

Toba este realizata din inox de calitate superioara, fiind tratata suplimentar atat
termic cat si anticoroziv.
Aspect si sunet sportiv. Capetele de toba au pereti dubli din inox.
DIMENSIUNI EXTERIOARE TOBA:
Oval 168 x 100 mm (dimensiuni exterioare toba)
Lungimea corpului tobei fara cei doi capeti este de 330 mm.
Diametrul tevii de intrare (partea tobei care va fi sudata) este de 57 mm.
Capat de toba cu doua iesiri ovale de 90x65 mm.

Principalii producatori de sisteme pentru evacuarea gazelor arse sunt :
a.) La nivel mondial :

TANABE - USA ;
NINGBO JABAND PIPING China ;
b.) Romania :

TESS CONEX ;
BORLA Romcat ;
GI EUROSERVICE

TESS CONEX :
Produce sisteme de evacuare a gazelor in capacitati de productie automatizate ,
esapamentele se realizeaza din tabla aluminizata prin ambutisari precise si
cordoane de sudura de nalta calitate. Esapamentele CONEX au o durata de viata
prelungita cu un grad ridicat de silentiozitate si etanseitate ncadrndu-se n
parametrii ecologici europeni.Aluminizarea ofera protectie la coroziune datorata,
mai ales, vaporilor de apa si acid care condenseaza in inreriorul tobei de
esapament.

GI EUROSERVICE

La fabricarea tobelor de esapament se foloseste otel aluminizat (80g/m2).
Carcasa tobei este realizata din doua straturi din otel aluminizat, fiecare cu
grosimea de 0,6 mm (in total 1,2 mm). Si celelalte componente ale
amortizorului de zgomot sunt din otel aluminizat.
Firma produce si esapamente sport .
Tobele de esapament sport se deosebesc de cele de serie prin forma si prin
sistemul sitelor din interior, fata de tobele de serie ,tobele sport au evacuare
rapida, adica o singura sita pe care noxele intra si ies .
Tobele sport, prin faptul ca au evacuare rapida (o singura sita) fac zgomot
mai mult decat cele de serie, dar, pe de alta parte, sporesc considerabil
puterea motorului.
Modele de tobe sport :

Fig.25 Toba sport Opel GTI

Fig. 26 Toba Sport TITANIUM Porche 997 GT

Capitolul 2.

Analiza caracteristicilor fizico-chimici ai materialelor utilizate

La proiectarea si constructia sistemelor de evacuare pentru autovehicule, trebuie
sa se tina seama de temperaturile la care pot sa ajunga gazele evacuate , de
propietatile si actiunea compusilor chimici ce intra in copozitia gazelor cat si de
reactiunea acestora cu materialele folosite la fabricarea sistemelor de evacuare .

2.1. Compoziia produilor arderii

2.1.1. Stoichiometria arderii
Aerul atmosferic uscat cuprinde 20,95 % (vol.) oxigen, 78,09 % azot i 0,93 %
argon, ceilalali componeni fiind n proporii considerate neglijabite. n calculele
obinuite, care urmresc definirea proprietilor termodinamice ale reactanilor i
produilor se neglijeaz i prezena argonului, considerndu-se c aerul const din
21 % (vol.) i oxigen i 79 % azot; exprimat n moli, pentru fiecare mol de oxigen
se consider prin urmare (1 0,2095)/0,2095 = 3,773 moli de azot, de asemenea
n calculele obinuite se consider c azotul nu particip la reaciile arderii.
n consecin, ecuaia arderii complete, n aerul atmosferic, a hidrocarburii C
m
H
n
,
are forma :
m n 2 2
2 2 2
C H (m n / 4)(O 3, 773N )
mCO (n / 2)H O 3, 773(m n / 4)N
+ + + =
= + + +

Cantitatea de aer disponibil pentru ardere A se exprim n funcie de cantitatea
stoichiometric A
s
, cu ajutorul coeficientutui de dozaj

s
= A/A

Raportul dintre masa combustibilului m
c
, i masa aerului m
a
, n amestec, numit
dozajul combustibilului n aer, d

c a
d m / m =
.
n funcie de raportl maselor de combustibil i aer (dozaj) se mai definete raportul
de echivalen combustibil/aer
u
= (m
c
/m
a
)/( m
c
/m
a
)
s
= d/d
s

Combustibilii comerciali lichizi pentru motoare, de origine petrolier, ca i gazele
naturale, reprezint n general amestecuri complexe de hidrocarburi i alte
substane organice.
De cele mai multe ori, se consider ns mai convenabil s se efectueze calculele
pe baza compoziiei elementare a combustibilului, exprimat masic: carbon c
[kg/kg comb.], hidrogen h [kg/kgcomb.] i oxigen o [kg/kgcomb.]. Masa atomic
a carbonului este 12 (cu exactitate 12,011) i a hidrogenului 1 (1,008), iar masa
molecular a oxigenului 32.
n consecin, cantitatea de oxigen necesar pentru arderea teoretic complet a
unui kilogram de combustibil va fi suma cantitilor necesare pentru arderea
carbonului i hidrogeniilui (c/12 + h/4), micorat cu cantitatea de oxigen prezent
n combustibil (o/32),

s
c h o
O
12 4 32
= +
[kmol/kg]
2.1.2 . Compozitia produsilor arderii
Gazele de ardere sunt compuse n general dintr-un mare numr de substane, ca
rezultat al mecanismului complex al reaciilor arderii .

- n cazul
>
1 (amestec cu exces de aer, sau dozaj srac), se admite, n
general, c reaciile de oxidare se dezvolt complet, rezultnd CO
2
, H
2
O,
O
2
(cantitatea n exces) i N
2
.

- n cazul
<
1 (amestec cu lips relativ de aer, sau dozaj bogat),
arderea combustibilului este evident incomplet: carbonul este parial
oxidat complet, n reacia C + O
2
= CO
2
i parial oxidat incomplet, n
reacia C + (1/2)O
2
= CO; de asemenea o parte din hidrogen este oxidat
complet, n reacia H
2
+ (1/2)O
2
= H
2
O, iar restul rmne neoxidat.

n consecin, se consider c produii arderii cuprind CO
2
, CO, H
2
O, H
2,
N
2
, NO
.

Monoxid de carbon CO, Dioxid de carbon CO2 Oxid de azot NO

2.2. Analiza procesului de evacuare si temperatura gazelor

Un parametru semnificativ al evacurii este temperatura gazelor evacuate T
ge
care
definete regimul termic al motorului. Temperatura gazelor evacuate se msoar
n galeria de evacuare sau n apropierea ei, cu un termocuplu care indic
temperatura medie a gazelor evacuate .

Fig. 29 Temperatura gazelor de evacuare

Procesul de evacuare se cerceteaz pe baza diagramei de presiune care se
nregistreaz cu un traductor de presiune. Se nregistreaz presiunea n galeria de
evacuare sau n conducta de evacuare i se obin informaii cu privire la
rezistenele gazodinamice ale traseului de evacuare i la fenomenele dinamice din
conductele de evacuare.
Evacuarea are loc, parial n regim critic de curgere, parial n regim subcritic.
Regimul de curgere este critic dac presiunea p
ge
din poarta supapei de
evacuare este mai mic dect presiunea critic p
cr
(p
ge
< p
cr
); aceasta din
urm este determinat de presiunea din cilindru:

| |
e e
k /(k 1)
cr e
p p 2/(k 1)

= +

e
k
fiind exponentul adiabatic ale gazelor evacuate. n perioada evacurii libere
p
ge
< p
cr
. Curgerea n regim

critic cu viteze mari reprezint o surs important de
zgomot. De aceea, sistemul de evacuare este prevzut cu amortizorul de zgomot
care oblig gazele s se destind nainte de a ajunge n atmosfer.

Din relaia debitului masic rezult:

ge se se se se
dm W A d
u
= t
,
unde
ge
dm
u
este masa instantanee de gaze evacuate, iar indicele definete
mrimile n orificiul oferit de supapa de evacuare. n matricea dataev se
prezint date experimentale referitoare la variaia debitului de gaze evacuate n
funcie de poziia arborelui cotit (
( )
ge ge
m dm / d
u
u = t
):
dataev
500
510
520
540
560
580
600
620
640
660
680
700
720
0.01 10
3
21 10
3
42 10
3
36 10
3
18 10
3
8 10
3
12 10
3
18 10
3
16 10
3
14 10
3
10 10
3
8 10
3
0.01 10
3
\
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
.
:=

unde : pe coloana ntia sunt unghiurile
0
u
ce definesc poziia AC, iar pe coloana
a doua valorile mrimii
ge
m
(
kg / s
).

Pentru reprezentarea grafic a variaiei
ge
m
(u) se utilizeaz interpolarea Spline
cubic:

Fig.30 Variatia debitului masic momentan de gaze evacuate in functie de pozitia
AC

Pentru a spori eficiena procesului de evacuare, adic pentru a reduce pe
gr
m
se impune creterea masei m
ge
care se definete prin integrare:

ge
m
se
ge ge se se
0 0
m dm w d

t
u
= = t
} }
.

2.3. Studiul rezistentei termice si durabilitatii sistemului de evacuare

Rezistena termic i durabilitatea structurilor sunt printre cei mai importani
factorii n proiectarea componentelor. Supunerea componentelor la temperaturi
nalte combinate cu o sarcin mecanic variabil poate iniia o deteriorare
datorat oboselii.

Aplicarea metodei DSA (Designing Streses Apply) permite optimizarea proiectrii
considernd rezistena la oboseal ca un criteriu de proiectare. Metodele utilizate
n DSA sunt bazate pe cmpuri de temperatur stabile cu ncrcri mecanice
variabile. Datele experimentale pentru rezistena la oboseal a componentelor
mecanice sunt valabile doar pentru temperatur constant.

Principalii factori care influeneaz durata de via a unei componente
(durabilitatea) sunt: compoziia materialului, direcia i mrimea granulelor,
tratamentul termic, tehnica de prelucrare, discontinuitile geometrice, starea
suprafeei, temperatura la care lucreaz, corodarea .
Un postulat de baz adoptat de muli cercettori este faptul c orice for aplicat
ciclic va produce ruperi prin oboseal. De asemenea este recunoscut faptul c
ruptura este permanent i aciunea diferitelor fore (factori) fiecare cu
amplitudinea lui va avea ca rezultat deteriorarea componentei respective,
deteriorare care este egal cu suma deteriorrilor produse de fiecare factor n parte
.
2.3.1 Analiza sistemelor termoelastice si a durabilitatii
Sunt importante ecuaiile termice i ecuaiile echilibrului elastic. Folosind
liniaritatea modelului, diagrama ncrcrii este obinut prin combinaii liniare
ntre cazurile cu sarcin static i cele cu articulaii
Durata vieii unei componente este calculat prin metoda deteriorrilor
cumulative. Schema este prezentat n figura 31.

Fig. 31 Metoda de analiza

I.) Modelul termic
Galeria de evacuare este fabricat din font, cu un coeficient ridicat de
conductivitate K = 0.0026 W/mm/K. Temperatura medie a galeriei de evacuare
este de 1100
0
C. Temperatura exterioar este de 23
0
C.

n fig. 32 se ilustreaz modelul termal n condiii termice de limit. ncrctura
termic se consider a fi de tipul convecie, astfel nct suprafeele de contur sunt
considerate ca
2
.
Coeficienii peliculei de convecie se calculeaz aproximativ , deoarece nu sunt
disponibile datele experimentale .

Pe suprafaa interioar coeficientul peliculei de convecie este :
h
int
= 1.14810
-5
W/mm
2
/
0
C, iar pe suprafaa exterioar h
ext.
= 2.14810
-6
W/mm
2
/
0
C.
Parametrul de ieire al analizei termice este cmpul de temperatur care este
calculat folosind metoda elementului finit.

Fig.32 Modelul termic

II.) Modelul elastic
ncrcarea mecanic variabil este simulat ntr-un interval [0,1] secunde folosind
o funcie cosinusoidal. ncrcarea este aplicat la jonciunea dintre galeria de
evacuare i toba de eapament. Proprietile elastice ale materialului se consider
dependente de temperatur.

Dependena (variaia n funcie de temperatur) este ilustrat n form tabelar , iar
pentru valorile intermediare se se va determina prin interpolare liniar. Cmpul de
temperatur este aplicat ca o ncrcare termic.
ncrcarea mecanic maxim este de 3,960
3
10
N. Coeficientul de dilatare este
:
0
5
C
1
1.25 10
| |
o =
|
|
\ .
, iar temperatura de referin T
0
= 23
0
C.
T 150 200 , 1050 .. :=
150 330 510 690 870 1050
5
.
10
4
8.75
.
10
4
1.25
.
10
5
1.63
.
10
5
2
.
10
5
E T ( )
Y
T X ,
Fig. 33 Variatia modului lui Young in functie de temperatura

T 150 200 , 1050 .. :=
150 330 510 690 870 1050
0.1
0.18
0.25
0.33
v T ( )
Z
T X ,

Fig. 34 Variatia coeficientului lui Poisson in functie de temperatura

Cmpul de temperatur obinut din analiza termic este aplicat ca ncrcare
termic n analiza elastic. ANSYS este folosit pentru ambele analize.

Analiza termic const dintr-o singur ncrcare, corespunztoare temperaturii
celei mai ridicate a gazului de evacuare, n timp ce pentru analiza elastic se
folosesc dou cazuri de ncrcare, unul corespunztor forei maxime aplicate pe
axa OX negativ i unul pentru fora maxim aplicat pe axa OX pozitiv.
ncrcarea termic este aplicat n ambele cazuri, deoarece matricea rigiditii
corespunztoare unei forme biliniare conine termeni dependeni de temperatur.
Pentru a simula ncrcarea dinamic va fi luat n calcul combinaia convex a
acestor dou cazuri de ncrcare n timp.
n fig. 35 este ilustrat cmpul temperaturii:

Fig. 35 Campul initial de temperatura
Diagrama von Mises pentru suprafeele cu durata minim de via ( de rezisten
minim) este artat n fig 36. Durata minim de via nu se nregistreaz n
regiunile unde apar eforturile maxime datorate ncrcrilor maxime. Acest
comportament este datorat faptului c rezistena la oboseal depinde i de variaia
efortului n timp, nu doar de valoarea maxim n ncrcrile maxime.

Fig. 36 Diagrama von Mises pentru suprafete cu durata minima de viata

Datele din tabel arat c durata minim de via este de 2,61
10
7
intervale pentru
modelarea iniial. Pentru un interval de 0,1 secunde acesta corespunde unei
durate de folosire de 1 an cu o utilizare medie de 2 ori pe zi, apte zile pe
sptmn.

2.4. Materiale folosite la fabricarea sistemelor de evacuare

In principal , datorita temperaturilor ridicate si a actiunilor corozive ale
compusilor chimici din compozitia gazelor de evacuare ,pentru confectionarea
sistemelor de evacuare se folosesc oteluri inoxidabile , oteluri si aliaje speciale .
Constructia acestora se realizeaza in functie de cerintele producatorilor de
autovehicule , de conditiile de functionare .

2.4.1. OTELURILE
Aliaje ale fierului (Fe ) cu carbonul (C ) , ce contin mai putin de 2,11%C, cu un
continut scazut de alte elemente chimice se numesc oteluri Fe-C . Acestea isi
incheie procesul de cristalizare la racire ,prin formarea austenitei solutie
solida interstitiala de C in Fe y. La temperatura de 1147 C,poate dizolva 2,11%C
,iar la 727 C-0,8%C. In austenita se pot dizolva multe elemente de aliere ce
formeaza solutii solide de substitutie care modifica puternic propietatile acestei .
Carbonul , are o infuenta puternica asupra propietatilor tehnologice ale otelurilor
cum ar fi :
Sudabilitatea ;
Prelucrarea prin deformare ;
Prelucrarea prin taiere ;
Odata cu cresterea C ,scade sudabilitatea si capacitatea de deformare la cald si
rece . Otelurile cu continut ridicat de C, prezinta duritate mare fapt ce diminueaza
rezistenta in timp .
Impuritatile inevitabile ale otelurilor sunt : Mn ,Si,S,P,O2,N si H, benefice fiind
Mn si Si. Continutul de Mn poate ajunge pana la 0,8%,el realizand atat
dezoxidarea otelului cat si durificarea acestuia ,Si -0,4%, fiind solubile .
Fe O + Mn => MnO + Fe ;
2FeO + Si => SiO2 + 2Fe .

CLASIFICAREA OTELURILOR
Clasificarea marcilor de otel se face conform SR EN 10020 ,in functie de
compozitia lor chimica : aliate si nealiate .
Oteluri nealiate :
- de uz general , se produc prin procede de elaborare obijnuite ce nu
necesita tratament termic ;
- de calitate , nu au impuse conditii pentru o comportare precizata la
tratament termic sau pentru puritate, in ceea ce priveste incluziunile
nemetalice ;

- speciale , au o puritate superioara fata de celelalte in special in privinta
incluziunilor , sunt destinate tratamentului termic de calire-revenire ,sau
durificarii superficiale. Caracteristicile lor superioare sunt asigurate prin
verificarea riguroasa a compozitiei chimice . Aceste oteluri trebuie sa
satisfaca una sau mai multe conditii cum ar fi :

*energie la rupere in stare calita si revenita ;

*duritate superficiala in stare calita si revenita sau calita superficial;

*continuturi scazute de incluziuni nemetalice .

1.) Oteluri aliate :

- de calitate , sunt necesare adaosuri de elemente de aliere . Se folosec
pentru : armaturi ,electrozi ,constructie cu granulatie fina sudabile ,etc ;
- speciale , caracterizate prin verificarea riguroasa a compozitiei chimice
,conditii speciale de fabricatei si inspectie .
Acestea includ:
*oteluri inoxidabile max. 1,2%C si min. 10,5%Cr; 2,5%Ni ;
*oteluri rapide ;
*alte oteluri aliate ;

Clasificarea otelurilor aliate :
*dupa stuctura in stare de echilibru :
- hipoeutectoide ,cu ferita simpla in structura ;
- eutectoide ,cu structura perlitica ;
- hipereutectoide , cu carburi in exces ;
-oteluri ledeburidice , cu carburi primare care au precipitat din otelul lichid .

*dupa structura obtinuta dupa racirea in aer :
- perlitice , cu continut mic de element de aliere ;
- martensitice , cu continut mediu de element de aliere ;
- austenitice , cu continut ridicat de element de aliere ;

2.) Oteluri inoxidabile martensitice :

Simbolizare alfanumerica SR EN 10088-1
Simbolizare numerica STAS 3583 AISI ;

SAE
X12Cr13 1.4006
10Cr130 410
X20Cr13 1.4021
20Cr120 420
X30Cr13 1.4028
30Cr130 420F
X39Cr13 1.4031
(40Cr130)
X46Cr13 1.4032
40Cr130

Oteluri inoxidabile austenitice :

Simbolizare numerica STAS 3583 AISI;
SAE
X2CrNi19-11 1.4306
2NiCr185 304L
X5CrNi18-10 1.4301
5NiCr180 304
X6CrNiTi18-10 1.4541
10TiNiCr180 321
X6CrNiMoTi17-12-2 1.4571
10TiMoNiCr175 316Ti
X5CrNiMo17-12-2 1.4401
316
X2CrNiMo17-12-2 1.4404
316L
X2CrNiMo18-14-3 1. 4435
- 316L .

*dupa cantitatea elementului de aliere :
- slab aliate , pana la 2,5% element de aliere ;
- mediu aliate , intre 2,5 si 10% element de aliere ;
- inalt aliate , peste 10% element de aliere .

*dupa destinatie :
- constructii masini , constructii civile ;
- scule ( taieturi, deformare plastica la rece ) ;
- propietati fizice si chimice speciale (rezistenta la coroziune,refractare) .

3.) Oteluri rapide

EMo12 ( W 1.3207): C=1,28%; Mo= 3,5%; V= 3,3%; Cr= 4,1%; W= 9,5%; Co=
10% Otel rapid cu 10 % Co, cu mare duritate la cald. Scule de aschiat pentru
degrosari, burghie, filiere, laminoare de filetare, scule de taiat, brose.
EMo5Co5 ( W 1.3243): C= 0,92%; Cr= 4,1%; Mo= 5%; V= 1,9%; W= 6,4%; Co=
4,8% Datorita continutului de 5% Co este foarte bun pentru scule de aschiere cu
viteza mare ca laminoare de filetare, filiere, brose, burghie, foarfece, cutite
profilate.
EMo9CoH ( W 1.3247): C= 1,1%; Cr= 4,1%; V= 1,2%; Mo= 9,5%; W= 1,5%;
Co= 8% Datorita continutului de 8% Co, are performante mai bune dect W
1.3243 i W 1.3343. Burghie rezistente la oboseala, foarfece de ghilotina, cutite
profilate, brose.
DMo5 ( W 1.3343): C= 0,9%; Cr=4%; Mo= 5%; V= 1,9%; W= 6,4% Otel rapid
de scule tipic, cu continut de wolfram, molibden si vanadiu, cu rezistenta mare la
uzura. Are tenacitate si duritate mare. Poate fi utilizat pentru toate tipurile de scule
de taiat ca: burghie, freze, brose, scule de stantat, scule de formare, scule pentru
prelucrat lemn, scule pentru extruziune la rece.

4.) Oteluri inoxidabile
Corresist 5 : C= 1,05%; Cr= 17%; Mo= 0,6% Otel inoxidabil cu durificare
ridicata, pentru rulmenti si piese rezistente la uzura puternica.
HCN (W 1.4841): C= 0,1%; Si= 2%; Cr= 25%; Ni= 20% Otel inoxidabil
austenitic, rezistent la temperaturi nalte. Poate fi utilizat pentru matrite pentru
sticla datorita microstructurii foarte pure. Poate fi utilizat pna la 1400 C fara
aparitia tunderului.

Rezistenta mare la tractiune. Alte aplicatii: cosuri pentru cuptoare de tratament,
grile pentru emailare
RN 15 X (patent Drrenberg Edelstahl): C= 1,40%; Cr= 15 %; Mo= 2%; Nb=
4,50% Otel inoxidabil martensitic, cu rezistenta foarte mare la uzura prin
abraziune si adeziune. Stabil dimensional, rezistenta la compresiune, calire
secundara, adecvat pentru nitrurare sau acoperiri dure (CVD sau PVD). Industria
procesarii alimentelor, piese inoxidabile rezistente la uzura, scule generale.
R45 (W 1.4034) : C= 0,46%; Cr= 13,50% Otel inoxidabil martensitic, cu
calibilitate mare si lustruire buna. Scule de taiat, instrumente chirurgicale, piese
pompe, valve.
R18 (W 1.4057): C= 0,17%; Cr= 16 %; Ni= 2% 27-33 HRC. Componente
structurale de nalta rezistenta.
PMD440 (metalurgia pulberilor): C= 2,20%; Cr= 17,50%; Mo= 0,50%; V= 5,80%
Inoxidabil martensitic obtinut prin metalurgia pulberilor, cu un continut
volumetric mare de carburi fin distribuite, fara segregatii. Rezistenta la coroziune
si uzura. Utilizat pentru procesarea polimerilor abrazivi, industria alimentara,
piese inoxidabile rezistente la uzura, scule de uz general. 55-60 HRC
Oteluri pentru tevi SR EN 10219-1
Simbolizare numerica STAS 500
Aceste oteluri sunt echivalente numai la compozitie chimica, caracteristicile
mecanice ale tevilor fiind diferite de ale benzii din care provin, prin formare la
rece.
Caracteristicile mecanice ale tevilor sunt conform SR EN 10219 / EN 10219.
S235JRH 1.0039 OL372k ;
S275JOH 1.0149 OL44-3k; OL44-3kf ;
S275J2H 1.0138 OL44-4kf ;
S355JOH 1.0547 OL52-3k ;
S355J2H 1.0576 OL52-3kf; OL52-4kf ;
S355K2H 1.0512 OL52-4kf .

Table rezistente la uzura
- Durostat 400 : C: ~ 0,14%; Mn: ~ 1,4% Material rezistent la uzura prin
frecare, cu duritate 360-440 HB n stare tratata.
- Durostat 500: C~ 0,27%; Mn~ 1,20% Material rezistent la uzura prin
frecare, cu duritate 450-550 HB n stare tratata.

2.4.2. ALIAJELE
Alierea are ca drept scop imbunatatirea propietatilor mecanice (rezistenta,
plasticitate, tenacitate fizice ( conductibilitate electrica, caracteristici magnetice)
sau a celor chimice (rezistenta la coroziune in diferite medii ) .
Elementele de aliere sunt acele elemente chimice care se introduc in mod voit in
structura otelurilor cu scopul de a le modifica propietatile si structura acestora
Aceste amestecuri se realizeaza de cele mai multe ori prin topire si solidificare.
Cele mai importante elemente chimice de aliere a otelurilor sunt : Cr, Ni,Mn,Si,W,
Mo,V,Al,Cu,Ti,Nb,Zr,B.
De obicei otelurile nu contin doar un singur element de aliere ci mai multe :Cr-Ni
Cr-Mn , etc .
Elementele de aliere interactioneaza cu Fe si C formand diferite faze :

- ferita aliata - solutie solida de element de aliere in Fe x ;

- austenita aliata solutie solida de element de aliere in Fe y ;

- cementita aliata solutie solida de element de aliere in cement , sau in
cazul depasirii unei anumite limite de aliere , in carburi speciale .

Elementele de aliere pot fi impartite in doua mari grupe :

gama gene - cele care maresc domeniul gama si fac posibila daca dispare
cu totul domeniul x obtinerea de austenita aliata la temperatura camerei,
caz in care se numesc oteluri austenitice .In aceasta gama intra :
Ni,Mn,Co,Cu,N;

alfa gene - cele care maresc domeniul alfa si fac posibila obtinerea de
ferita aliata, otelurile numindu-se feritice .Intra :
Cr,Si,Mo,Ti,W,Nb,Zr,Al,V.

Daca alierea otelurilor presupune o combinatie de elemente alfa-gene cu
gama-gene,atunci otelurile vor contine austenita si ferita aliata , iar otelurile se vor
numi ferito-austenitice .
In majoritatea otelurilor de constructie principala componanta structurala la
temperatura de exploatare este ferita, care apare intr-un procent cca. 90%,
propietatea otelului depinzand in mare masura de propietatile feritei aliate . Cu cat
va fi mai mare diferenta dintre razele atomice ale Fe si elementlui de aliere, cu atat
mai mare v-a fi distorsiunea retelei cristaline si deci cu ata mai mare v-a fi
duritatea feritei si rezistenta sa,iar plasticitatea si tenacitatea mai mica .

2.5. Metode de crestere a rezistentei mecanice a otelurilor si aliajelor metalice

2.5.1. Durificarea structurii prin precipitate disperse
Durificarea prin dispersie are loc la multor aliaje supuse anterior la o calire de
punere in solutie. Acest tip de durificare se aplica aliajelor pe baza de : Al,Ni,Co,
otelurilor de constructie slab aliate si altor tipuri de aliaje. Duritatea creste ca
urmare a formarii dintr-o solutie solida suprasaturata a unor precipitate
durificatoare disperse .
Superioritatea aliajelor durificatoare prin dispersie consta in aceea ca pot fi supuse
la diverse procedee de deformare plastica pentru fabricarea de piese cu forme
variate , in starea initiala in care elementele de aliere se afla dizolvate in solutia
solida suprasaturata, dupa care se aplica durificarea prin dispersie propiu-zisa a
piesei .

Pentru cresterea concomitenta a duritatii si a rezistentei la temperaturi scazute a
otelurilor, se aplica microalierea cu elemente puternic carburigene si nitrogene
V,Nb,Ti,Zr. Carbo-nitrurile asigura o durificare prin dispersie, o finisare a
granulatiei de austenita si a grauntelui real de otel O durificare prin dispersie
eficienta a otelurilor micro-aliate are o compozitie chimica optima de :
V cca.0,12% ; Nb cca0,06% ; Ti cca 0,04% .

2.5.2. Tratamente termo-mecanice combinate
Tratamente termo-mecanice combinate reprezinta una dintre metodele cele mai
eficiente de crestere a rezistentei la rupere a otelurilor cu inalta rezistenta
mecanica. Acest tratament consta in deformarea plastica a austenitei, urmata de o
racire rapida si o revenire joasa.
In functie de temperatura la care are loc deformarea , se disting :
tratament termo-mecanic de temperatura inalta ;
tratament termo-mecanic de temperatura joasa .
In comparatie cu tratamentul termic obijnuit , tratamentul termo-mecanic ridica
rezistenta otelului cu 20 30%, cu cresterea concomitenta a plasticitatii si
tenacitatii .Acest tratament, creste rezistenta la oboseala , scade tendinta de
formare a fisurilor si pragul ductil fragil .
Avantajul tratamentului termo-mecanic de temperatura inalta fata de cel de
temperatura joasa si fata de deformarea plastica controlata , consta in faptul ca
deformarea plastica se producela temperaturi inalte care nu necesita presiuni
specifice mari si dispozitive de deformare puternice.
Stabilitatea ridicata a austenitei permite deformarea otelului nu numai prin
laminare , dar si prin forjare sau matritare .

CAPITOLUL 3

PROIECTAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

La fabricarea sistemului de evacuare a gazelor arse , se folosesc in principal
componente executate prin turnare , tragere si ambutisare .
Sistemul de amortizare a sunetului , format din tevi cu diferite dimensiuni si
cavitati poate fi fabricat atat prin tragere cat si prin ambutisare , in functie de
materialele folosite , tehnica avuta la dispozitia producatorului si cerintele
cumparatorului .

3.1. TRAGEREA TEVILOR
Tragerea reprezinta un proces tehnologic specificfabricarii tevilor ,barelor si
consta in tragerea unui semifabricant printr-o matrita . La tragerea tevilor se
foloseste o matrita conica ,teava reducandu-si diametrul sau diametrul si grosimea
peretelui ,in acest din urma caz datorita unui dorn sau dop mentinut permanent in
cavitatea matritei .
In procesele obijnuite de tragere a tevilor ,vitezele de tragere nu depasesc 1m / s,
iar vitezele de deformare sunt mult mai mici ajungand pana la 0,1 m /s . La viteze
mari de tragere ,investitia in echipamente de tragere este nesemnificativa ,astfel ca
procedeul este economic obtinandu-se totodata grade de deformare mari si
reducerea numarului de faze tehnologice pregatitoare .
DEFORMAREA
Reprezinta procedeul de modificare a formei si dimensiunilor unui corp sub
actiunea unor tensiuni .

Deformarile pot fi :
plastice
elastice

- Deformarea elastica , apare la tensiuni mici si dispare dupa inlaturarea
sarcinii aplicate. In timpul acesteia , are loc o deplasare reversibila a
atomilor din pozitia de echilibru a retelei cristaline ,nu produce
modificari structurale remanente in structura si propietetile metalelor.

- Deformarea plastica ,este deformarea care ramane si dupa inlaturarea
sarcinii. La baza acestei deformari sta deplasarea ireversibila a unor zone
din cristal fata de alte zone .

Conditiile de deformare la viteze mari sunt determinate de actiunea preponderenta
a fortelor de inertie si de comportarea diferita a materialului fata de cazul clasic
deoarece coeficientul de vascozitate scade cu valori insemnate .
Pentru a caracteriza propietatile metalelor si aliajelor de a se deforma permanent
sub actiunea unor forte exterioare fara ruperea legaturilor interioare , afost
introdusa notiunea de deformabilitate.
Deformabilitatea variaza de la un material la altul , avand cresteri in functie de
viteza de deformare pana la anumite valori critice , scaderi daca viteza creste in
continuare si apoi iar cresteri date in raport de cresterea vitezei .
Deformabilitatea totala a unui metal sau aliaj este data de relatia :
=p + v
unde : p = deformarea plastic - caracterizeaza deformarea grauntilor ;
v = deformarea vascoasa - caracterizeaza deplasarea grauntilor .
Pentru alegerea metodei de deformare adecvate trebuie sa se tina cont de :
*posibilitatea de a realize forma si detaliile dorite ;
*dimensiunea piesei ;
*seria de fabricatie ;
*costul utilajelor de lucru ( S.D.V.-lor )

* natura materialului de lucru ;
*alte considerente de natura tehnologica si economica .
In general ,toate metodele de deformare plastic la viteze mari in cazul unei serii
mici sau mijlocii de fabricatie ,necesita investitii mult mai reduse si consumuri
energetic mult mai mici decat in cazul deformarii conventionale
Comparatia intre costurile deformarii prin metode conventionale si costurila la
viteze mari , sunt prezentate in figura 39.

Investitii de consum
energetic

Numar de piese
Fig. 39 Comparatia costurilor intre deformari

= deformarea la viteza mare ;
= deformarea la viteza mica ( conventionala) .

AMBUTISAREA TABLELOR

Ambutisarea este un proces de transformare a unui semifabricat plan intr-o piesa
cava de orice forma , sau de modificare , in continuare, a formei si dimensiunilor
pieselor cave semifinite .
Ambutisarea se executa cu ajutorul dispozitivelor combinate de decupare si
ambutisare, stantate, pe prese cu simpla actiune, sau cu ajutorul matritelor, pe
prese cu dubla actiune sau prese multipozitionale.
Grosimea semifabricatelor poate varia ntre 0,05 mm si 25...30 mm, iar
dimensiunile de gabarit ale pieselor ce se pot ambutisa variaya de la ctiva mm
pna la ctiva metri. La nevoie, grosimea semifabricatelor si dimensiunile de
gabarit ale pieselor pot depasi valorile indicate mai sus. n acest caz, ambutisarea
se executa la instalatii speciale avnd ca sursa de energie explozivii brizanti
(violenti).
Operatia de ambutisare a pieselor din tabla se executa n doua moduri:
- Ambutisarea fara subtierea voita a materialului;
- Ambutisarea cu subtierea voita a materialului.
Modul de ambutisare depinde de tipul si destinatia pieselor si de precizia de
executie a acestora. n industrie, mai raspndit este procedeul de ambutisare fara
subtierea voita a materialului.
Proiectarea si constructia stantelor si matritelor se elaboreaza n strnsa legatura
cu forma si dimensiunile pieselor de prelucrat, cu precizia ceruta, materialul din
care se executa, volumul de productie, nzestrarea cu utilaje a sectiei de presare
etc.
La proiectarea stantelor si matritelor trebuie avuta n vedere att asigurarea
functionalitatii pentru conditiile concrete date, precum si posibilitatea realizarii
usoare a pieselor componente, prin prevederea unor forme constructive ct mai
tehnologice. Din acest punct de vedere este necesar sa se aleaga solutiile
constructive cele mai simple standardizate si normalizate, care ofera n acelasi
timp posibilitatea asamblarii si ntretinerii usoare si comode.

n general, la proiectarea stantelor si matritelor se cer a fi asigurate anumite
conditii cum ar fi:
- calitatea ridicata a pieselor matritelor (stantelor);
- productivitatea ridicata;
- cost ct mai scazut si executie usoara;
- durabilitate ct mai ridicata
- securitate ridicata n procesul de lucru.
Priectarea stantelor si matritelor este strns legata de caracterul productei. n
functie de acesta se stabileste gradul de complexitate si tipul matritei.
n cazul productiei individuale se utilizeaza stante si matrite universale sau din
elemente modulare asamblate. De regula costul unei matrite universale este mai
mare dect al uneia speciala, dar utilizndu-se la mai multe tipuri de piese sau
asamblndu-se n diferite variante, ele devin rentabile datorita n primul rnd
operativitatii si durabilitatii ridicate.
Aceste matrite permit sa se treaca repede de la un produs la altul, fara a necesita
timp ndelungat pentru pregatirea fabricatiei.
La productia de serie si n masa, se construiesc stante si matrite speciale, pentru o
singura piesa. n acest caz este rational sa se realizeze mai multe prelucrari cu
aceeasi matrita, cu avansarea automata a materialului. n functie de natura
operatiilor si de complexitatea piesei, stantele si matritele pot fi complexe n cazul
cnd se utilizeaza utilaje universale de presare si simple n cazul folosirii utilajelor
speciale si specializate. n aceste conditii stantele si matritele snt foarte simple,
cu mare fiabilitate, usor de nlocuit atunci cnd se uzeaza sau apare o defectiune.

Confectionarea amortizorului de sunet al autovehiculelor din tevi ambutisate , se
realizeaza cu ajutorul tehnologiei de sudura.

Cele mai larg utilizate metode de sudare a evilor sunt:
* Sudarea sub strat de flux
* Sudarea n mediu de gaz protector
* Sudarea utiliznd cureni de nalt frecven
* Sudarea electric cu rezisten
* Sudarea cu laser

evile cu diametre mici se sudeaz longitudinal, iar cele cu diametre mari se
sudeaz n spiral. Alegerea procedeului de sudare se face funcie de preteniile
calitative impuse evilor realizate.
mbuntire continu a calitii evilor sudate, precum i apariia metodelor de
"eliminare" a custurilor, determin utilizarea pe scar din ce n ce mai larg a
evilor sudate, care n prezent dein deja o pondere de 75-80% din cantitatea total
a evilor din oeluri inoxidabile utilizate.
Sudabilitatea reprezinta propietatea tehnologica care determina in conditiile de
sudare date , capacitatea materialelor de a realiza imbinari sudate .Cordoanele de
sudura trebuie sa corespunda conditiilor impuse din punct de vedere metalurgic
constructiv si tehnologic . Notiunea de sudabilitate este conditionata atat de
propietatile metalului cat si de modul de realizare a sudurii .
Clase de sudabilitate :
buna neconditionata -> fac parte otelurile cu carbon echivalent mai mic de
0,25 cum ar fi : OL37, OLC10, OLT32 ;
buna conditionata -> fac parte otelurile cu un carbon echivalent cuprins
intre 0.25 si 0,50% cum ar fi otelurile slab aliate ;
sever conditionata -> fac parte otelurile cu un carbon echivalent cuprins
intre 0,50 si 0,68% cum ar fac partei otelurile inoxidabile ;
foarte sever conditionata -> fac parte otelurile cu un carbon echivalent
cuprins intre 0,68 si 1,0% cum sunt otelurile inoxidabile feritice si
martensitice ;
necorespunzatoare -> fac parte otelurile cu un carbon echivalent mai
mare de 1% .

3.3. FLUXUL TEHNOLOGIC DE FABRICATIE A AMORTIZORULUI
DE SUNET DE LA AUTOMOBILE - PRIN AMBUTISARE

PROCES , FLUX TEHNOLOGIC
Procesul de producie sau sistemul tehnologic reprezint totalitatea activitilor
unei ntreprinderi industriale desfurat cu scopul realizrii unor produse finite.
Procesul de producie are ca parte principal procesul tehnologic sau sistemul de
fabricaie.Procesul tehnologic este definit ca ansamblul complex de
cunotine,utilaje i proceduri, organizat n scopul de a realiza un anumit produs
pornind de la anumite materii prime, ntr-un context local i n condiii economice
avantajoase.
Fluxul tehnologic general este constituit dintr-un ansamblu rational de stadii
tehnologice care se succed intro anumitaordine de la receptia materiilor prime si
materialelor pana la expedierea produselor finite . Acesta trebuie sa dea o imagine
de ansamblu a relatiilor care se stabilesc intre subsistemele si sistemele partiale
ale structurii efectorii , prin care se definesc fluxurile de :
transport depozitare fabricatie - expeditie, cu indicarea legaturilor si
sensurilor .
Datele necesare elaborarii fluxului tehnologic general se preiau din proiectul de
executie al produsului finit si din studiile de piata ( furnizori ,clienti , cererea ), pe
baza carora tehnologul stabileste urmatoarele :

referitor la intrarile in sistem :
natura materiilor prime ,materialelor ,semifabricatelor,utilitatilor .
furnizorii de la care se achizitioneaza intrari .

referitor la procesele de transformare :
natura proceselor de transformare ( fizice , chimice ,mecanice , termice) ;
natura utilitatilor necesare proceselor de transformare ;

modul de asamblare ,montaj ,manipulare subansamble ;
etapele procesului de transformare a intrarilor in iesiri si succesiunea lor;
natura rezidurilor ,deseurilor care rezult in urma proceselor de transformare.

referitor la iesirile din sistem :
modul de ambalare ,manipulare ,depozitare a produselor finite ;
modul de transport expeditie a produselor ;
clientii ;
modul de evacuare a rezidurilo, deseurilor ;
posibilitati de valorificare a unor deseuri .

Fig . 40 Flux tehnologic general

1 depozit de materii prime ;
2 depozit de semifabricate ;
3 hala prelucrari mecanice ;
4 atelier de finisaj ;
5 hala de montaj ;
6 depozit de produse finite .

STUDIU DE CAZ
n capaciti de producie automatizate, eapamentele se realizeaz din tabl
aluminizat prin ambutisri precise i cordoane de sudur de nalt calitate.
Eapamentele au o durata de via prelungit cu un grad ridicat de sileniozitate i
etaneitate ncadrndu-se n parametrii ecologici europeni, produsele respectand
in totalitate proiectele constructive si materialele impuse de producatorul de prim
montaj si aprobate de R.A.R. Sistemele de esapament cat si convertorii catalitici
sunt confectionate pentru o gama larga de autovehicule ,cu echipamente moderne
si automatizate .

Fig. 41a;
41b Dispozitiv de indoit tevi
Achizitionarea de catre firma
producatoare a unei tehnologii
performante, dobandirea de
cunostinte si informatii de ultima
ora ,atat in ceea ce priveste
realizarea produsului cat si in ceea ce priveste functionalitatea si performantele
diferitelor tipuri de sisteme esapamente, a dus implicit la un amplu program de
studii, specializari, analize si teste .
Preluand tendinta generala de realizare a unor produse de inalta performanta si
calitate producatorul a pus in functiune in o linie completa de realizarea a
sistemelor de esapament din otel inoxidabil capabila sa realizeze produse la
parametri de calitate similari celor mai mari producatori in domeniu.
Esapamentele din otel inoxidabil si cu o solutie constructiva de reducere a
zgomotului prin absorbitie, in material fibros fonoabsorbant realizate la s-au
impus rapid ca fiind cea mai eficienta solutie constructiva pentru un sistem de
evacuare performant si durabil.

Alese in conformitate cu caracteristicile masinii si utilizate in parametri de
functionare ai mototului, sistemele de evacuare produse au o durata de viata
indelungata .Testele de anduranta facute ,au aratat ca acest tip de produs poate
echipa un autoturism pana la iesirea acestuia din garantie fara nici un fel de
problem .
Societatea dispune de o moderna hala de
montaj a esapamentelor si catalizatorilor
care permite dublarea capacitatii de
productie. S-au pus in aplicare masuri de
eficientizare a fluxului de fabricatie,
societatea reusind sa-si mareasca
volumul productiei cu un numar din ce in
ce mai mic de angajati. Campania de
promovare agresiva materializata in
participari la targuri de profil,materiale
promotionale si publicitate in mass-
media sunt cateva din masurile de
afirmare a numelui societatii pe piata
esapamentelor.
Gama de productie acopera 95% din
totalul modelelor de amortizoare de zgomot pentru sistemele de evacuare.
Se produc 13 tipuri de sectiuni:
* cerc cu diametre de 100, 120, 135, 150, 165, 200 mm ; Fig. 42
Presa
* elipsa cu dimensiunile axelor 100x170, 100x240, 117x187, 128x235, 135x267;
*elipsa tip "stadion" cu dimensiunle axelor 90x175, 130x200.
Societatea implementeaza continuu noi tehnologii in procesul de fabricatie, venind
in intampinarea necesitatilor clientilor sai.

Penru fabricarea unei productii anuale de aproximativ 300.000 de pise
societatea foloseste pentru procesul de fabricatie o serie de echipamente si utilaje
.

DOTARI TEHNICE:

Debitri i ndoiri tabl

Pres ghilotin (hidraulic):

* Presa orizontala BBP22

PARAMETRI TEHNICI BBP22
Dimensiune masa de lucru 630x1100 mm
Putere sistem hidraulic 22 tone
Cursa de lucru 200 mm
Viteza de lucru 1750 mm/sec
Capacitate de indoire 120x15 mm

Dimensiune scule

Inaltime 120 mm
Diametru 55 mm
Volum rezervor hidraulic 45 litri
Putere motor 1,5 kW
Dimensiuni 630x1150x1050 mm
Greutate 630 kg

Fig. 43 . Presa orizontala BBP22

Ghilotin mecanic (4buc.):

- Ghiliotina RGM2050-4 2mx4mm

PARAMETRI TEHNICI RGM2050-4
Capacitate taiere 4 mm
Lungime de lucru 2050 mm
Unghi de taiere 130 grade
Numar taieri 42 / min
Putere motor 7,5 kW
Inaltime masa de lucru 830 mm
Latime masa de lucru 450 mm
Distanta intre suporti 750 mm
Greutate 3670 kg.

Fig. 44 Ghiliotina RGM2050-4 2mx4mm

Foarfece electric de tiat tabla (2 buc.):
Foarfeca combinata HKM-60
Centrele de prelucrare a profilelor Falcon permit efectuarea diferitelor operatiuni
asupra profilelor (debitare, stantare, decupare). Masinile sunt realizate conform
normelor CE.

PARAMETRI TEHNICI HKM-60
Diametru maxim al gaurii / grosime (tabla, otel) 28x15 mm
Inaltime de lucru 955 mm
Adancime gura alimentare 220 mm
Putere sistem hidraulic 60 tone
Putere motor 4 kW
Greutatea 1425 kg.

Echipamente standard:
- poanson si matrita
- suport poanson
- panza pentru debitat platbanda
- panza pentru debitat profil patrat si rotund
- foarfeca de taiat in unghi
- lama pentru taiere
- dispozitiv de rontait
- instalatie centralizata de ungere
- cheie tip C

Se pot realiza gauri cu diametrul de pana la 38 mm cu accesoriile speciale
Cu foarfecile din otel se pot taia foarte rapid bare patrate cu aria de 25-35 mm si
bare rotunde cu diametrul de 30 -40 mm. Se pot taia profile in forma de U I sau
T. Lamele special se pot achizitiona la comanda.
Cu ajutorul lamelor in forma de Z se pot taia foarte efficient sectiuni cu unghiul
de 90 sau 45

Cu lamele de 300 mm se poate taia o gama foarte mare de tabla intr-un mod
foarte efficient
Masina este dotata cu o scula rectangulara de taiat care poate fi utilizata cu un
scop general. Scula de taiat in forma de V este disponibila optional.

Fig. 45 Foarfeca electrica de taiat table

MASINA ROLUIT TABLA 4R HSS 30-350

Masinile Falcon sunt usor de utilizat si garanteaza obtinerea pieselor cu geometrie
repetabila datorita sistemului de role cu deplasare electrohidraulica.
Batiul este in constructie sudata, astfel proiectat incat sa minimalizeze
deformatiile aparute la roluire.

PARAMETRI TEHNICI 4R HSS 30-350
Lungime de lucru 3050 mm
Capacitate preindoire 20 mm
Capacitate de indoire 16 mm
Diametru valturi centrale 350 mm
Diametru valturi laterale 260 mm
Putere motor principal 22 kW
Viteza de lucru 1,5-5 m/min
Greutate 15000 kg

Parametri de indoire sunt dati pentru tabla de otel cu indice de deformare
plastica de 24kg/mm2.

- destinate pentru a indoi diferite table de grosimi medii si mari din otel
- se pot obtine usor virole complet inchise sau la diferite raze.
- valturile laterale si cel superior deplasabile cu ajutorul pistoanelor hidraulice
- sistem de protectie
- toate valturile actionate separat cu transmisie planetara
- pupitru de comanda mobil cu afisaj de cote pentru cele trei valturi deplasabile
- cadrul masinii este din constructie sudata
- valturi de otel conform normelor SAE 1050 (CK 45)
- dispozitiv de roluit conic
- sistem de echilibrare a valturilor hidraulic si electronic
- sistem de ungere centralizat
- 2 trepte de viteze pentru actionarea valturilor

Echipamente optionale:

- suporti hidraulici laterali pentru table mari
- valturi superioare interschimbabile pentru roluiri la diametre mai mici
- functionare automata prin control NC si CNC

Fig. 46 Masina de roluit table

Fierastrau automat OL320GAZ
PARAMETRI TEHNICI OL320GAZ
Dimensiunile de taiere la 90 grade
Profil rotund 320 mm
Profil patrat 320 mm
Profil rectangular 420x300 mm
Taiere pachet 400x280 mm
Diametru volante 388 mm
Rotirea capului 30-90
Viteza de taiere 17-110
Dimensiune panza 4140x34x1.1
Alimentare
Cursa per bucata 500 mm
regim automat 5000 mm
Putere motor principal 3 kW

Putere motor sistem racire 0,09 kW
Sistem hidraulic 0,75 kW
Motor perii 0,09 kW
Capacitate rezervor sistem hidraulic 45 l
Capacitate rezervor sistem racire 40 l
Greutate 1910 kg
Alimentarea material Hidraulic
Menghina Hidraulic ajustare de presiune
Deplasarea capului de taiere Hidraulic
Tensiune panza manual

Fig. 47 Fierastrau automat

Masina indoit profile HPK-10
Masinile Falcon sunt usor de utilizat si garanteaza obtinerea pieselor cu geometrie
repetabila datorita sistemului de role cu deplasare electrohidraulica.
Batiul este in constructie sudata, astfel proiectat incat sa minimalizeze
deformatiile aparute la roluire.

PARAMETRI TEHNICI HPK-100
Diametru ax 100 mm
Diametru role 315 mm
Viteza de lucru 7 m/min.
Putere motor 7,5 kW
Greutatea 3800 kg.

Capacitatea de indoire maxima teava 125x2,5 mm

Fig. 48 Masina de indoit profile

-3 role de indoire din otel
-pozitie de lucru vericala si orizontala
-role de ghidaj
-sistem de franare motor
-panou de control mobil
-afisaj electronic pe 2 axe
- ghidaje mecanice laterale ale rolelor pe 3 axe
Echipamente optionale:
-role de indoire pentru tevi/bare
-role de indoire pentru profile
-gidaje hidraulice laterale ale rolelor pe 3 axe
-reglarea continua a vitezei de lucru
PRESAJ

Utilaje de deformare plastic la rece
Prese mecanice
Caracteristici*
Tipul presei 1 2 3 4 5 6
PE 63 9 buc 350 120 150 710x480 63tf 45
PE 100 8 buc 450 140 150 990x690 100tf 50
PE 150 1 buc 500 220 150 1200x650 150tf 50

Prese hidraulice
Caracteristici*
PH 40 SE 3 buc 300 300 300 700X600 40tf -
PH 100 DE 1 buc 450 450 450 650X650 100tf -

Materiale elaborate : - Table 0,7 - 3 mm STAS 9624-90

Prese mecanice
Caracteristici*
Presa mecanica PAI 315 TF DE 770 165 670 1400X1400 315 40
Presa mecanica PAI 250 TF SE cu extractor
sus/jos
570 250 400 2500X1250 250 40
Presa mecanica PAI 160 TF SE cu extractor
sus/jos
620 200 320 1250X2000 160 40
Presa mecanica PAI 400 TF SE 680 200 400 1100X1600 400 -

Materiale elaborate : - Table 0,7 - 3 mm STAS 9624 - 90
Caracteristici*

Presa hidraulica PH 160 TF SE cu extractor
sus/jos
900 900 900 1000X800 160 -
sus/jos
900 900 900 1500X1400 250 -
sus/jos
1500 1500 1500 2500X1500 400 -
Presa hidraulica PH 1000 TF SE cu
extractor sus/jos
1500 1500 1500 2500X1500 1000 -

Materiale elaborate : - Table 0,7 - 3 mm STAS 9624 - 90

*Caracteristici
1. Distana maxim ntre mas i berbec
2. Cursa reglabil a berbecului
3. Deplasarea berbecului
4. Suprafaa de prindere pe mas
5. Fora de apsare
6. Diametrul alezajului pentru centrare
Alte dotri:
- Polizoare (2 buc.)
- Grinoteze (3 buc.)
- Standuri de prob
MONTAJ EAPAMENTE
1. Echipamente specifice realizrii eapamentelor:
CENTRU DE LUCRU Nr.
buc.
CADENA
Main de curbat eav "Bema" 2 1 curba 180 5 secunde
Main de fluit capace (Cap
Spinner)
3 1 fluire 60 secunde
Main de sertizat manta pe
generatoare
2 1 manta 30 secunde
Main de debitat eav automat 1 1 debitare 8 secunde
Main de perforat eav 3 perforare eav L=300 120
secunde
Main de deformat capete 8 1 deformare 5 secunde
Main de preflanat 2 1 preflanare 25 secunde
Main de introdus amortizor 2 1 presare 25 secunde
Main de debitat eav manual 3 1 debitare 10 secunde
Main de debavurat int. + ext. 2 un capt debavurat 10 secunde
Ghilotin automat de debitat
rulouri
1 1 curs 13 secunde

2. Dotri specifice departamentului sudur

- convertizoare sudur (sudur cu electrod nvelit)
- instalaii de sudur MIG/MAG (n mediu protector)
- instalaii automate pentru suduri liniare
- sudur sub presiune

6 echipamente de sudur prin presiune
- 4 echipamente cu o putere nominal de 65 KVA
- 2 echipamente cu o putere nominal de 100 KVA

6 echipamente de sudur MIG/MAG cu transformator de 340 V

6 echipamente de sudur MIG/MAG cu transformator de 230 V

Fig. 49 Sudura MIG - MAG

3. Construcii sudate

- elemente i componente obinute prin operaii de tanare, ambutisare, ndoire;
- elemente de eapamente
4. Tehnologii de sudur

- cu electrozi nvelii (supertit fin i superbazici)
- n mediu protector cu CO
2
i corgon
- sudur sub presiune
5.Materiale folosite pentru sudur

- electrozi superbazici EN 499 E4.2.38
- electrozi pentru sudur sub presiune Cu-Cr Zn
- srm sudur EN 440-G3Si1, 0,8
- srm sudur EN 440-G3Si1, 1

6. SDV -uri folosite

- gabarite de sudur
- verificatoare pentru dimensiuni i cordoane de sudur
- mijloace de msurare universale
VOPSITORIE
1. Echipamente specifice
Linie de vopsire

- conveior cu o capacitate de 150 de crlige
- bazin de splare cu trei czi
- ventilator
- cuptoare de uscare
Linie de ambalare
- 2 maini de ambalat (nfoliere)
2. Materiale elaborate
- produse finite - repere i componente obinute prin operaii de tanare,
ambutisare, ndoire
- elemente de eapametelor
Sisteme de verificare si testare a pieselor fabricate

Fig . 50 Echipamente de incercare a amortizoarelor de sunet

Prinncipalii furnizori de materie prima de pe piata autohtona sunt :
- Silcotub
- Almet
- Tehnometal
- Otelinox
- Tehnotab

Tipurile de tabla folosite in proesul tehnologic de fabricatie si calitatile oferite de
furnizori conform termenelor de livrare sunt:
o termen de livrare min. 2 saptamani - pentru stocurile furnizorilor
externi;
o termen de livrare min. 6 saptamani - pentru productie noua;
o Cantitate minima 500kg / tipodimensiune

TABLA INOX LAMINATA LA CALD
STARE DE LIVRARE
CALITATE
OTEL
FINISARE
FORMA
DIMENSIUNI PROTECTIE
GROSIME
mm
LATIME
mm
LUNGIME
mm
CU
FOLIE
CU
HARTIE
EN ASTM DESCRIERE
FOI TABLA 2,0 100,0
600
2500
1000
12000
x
vezi tabel
calitati inox
1U BLACK Tabla tratata termic
PLATBANDA 3,0 20,0 15 100
1000
12000
x 1D N1
Tabla recoapta si
decapata
RULOU 2,0 10,0
600
2500
x 1D
Tabla recoapta si
decapata
prin tragere la rece
BANDA 2,0 10,0 20 500 x
TEAR
PLATE
Tabla striata,
recoapta si
decapata
TABLA INOX LAMINATA LA RECE
STARE DE LIVRARE
CALITATE
OTEL
FINISARE
FORMA
DIMENSIUNI PROTECTIE
GROSIME
mm
LATIME
mm
LUNGIME
mm
CU
FOLIE
CU
HARTIE
EN ASTM DESCRIERE
FOI TABLA 0,3 8,0
600
2500
1000
12000
x x
vezi tabel
calitati inox
2D 2D
Tabla recoapta si
decapata
2B 2B
Recoapta,
decapata si
lustruita
2R BA Oglinda
2J N3
Polisata cu abraziv
de granulatie 80-
120
PLATBANDA 3,0 8,0 15 100
1000
12000
x x
2J N4
Polisata cu abraziv
de granulatie 150-
400
2J HL
Periere cu abraziv
de granulatie 150-
240
2J
SCOTCH
BRITE
Tabla polisata
SCOTCH BRITE
2K N6 Tabla satinata
RULOU 0,3 8,0
600
2500
x x
2M EMBOSS Tabla cu model
2H 1/4HT
Finisare 2D
durificata
2H 1/2HT
Finisare 2D
durificata
2H 3/4HT
Finisare 2D
durificata
BANDA 0,3 8,0 20 500 x x
2E
Tratata termic si
decapata mecanic
2F
Tratata termic,
decapata si
lustruita prin
trecerea printre
cilindrii de laminare
2O
Finisare prin
periere
2W Laminare profilata

Foile si rulourile din inox se produc in mod curent avand urmatoarele dimensiuni:
- latime: 1000; 1250; 1500; 2500 mm - pentru foi si rulouri tabla
- lungime: 2000, 2500, 3000; 4000; 6000 mm - numai pentru foi table

BIBLIOGRAFIE :

Elemente fundamentale de Tehnologia Materialeloreditura
EXPONTO-2005
Prof.Dr.Ing Michael CHIRCOR , Prof.Dr.Ing. Remus ZAGAN .

Stiinta Materialeloreditura
VIROM- 2006
Prof.Dr.Ing. Anna NOCIVIN .

Elemente de Rezistenta Materialelor .editura
TEHNICA Bucuresti
Prof.Ing.Mircea Mihai POPOVICI .

Combaterea poluarii mediului in transporturile rutiere ..editura
TEHNICA -2000
Prof.Dr.Ing.Venetia SANDU ,Prof.Dr.Ing.V .NEGREA .

Instalatii si echipamente auto .editura DIDACTICA
Bucuresti- 1992
Prof.Ing.Aurel LELUTIU , Ing.Mihai POENARU .

Solicitri termice n construcia de maini...editura
TEHNICA -1978
Prof.Ing. B . POPA ,Prof.Ing.N .BATAGA .

Utilizarea metodei elementelor finite pentru determinarea parametrilor mecanici
i termici ai sistemelor de evacuare.Referat de
cercetare tiinific- A.T.M.- 2003
Ing. Florinel POPA .

Echipamente pentru experimentarea construciei i funcionrii sistemului de
evacuare, Referat de cercetare
tiinificA.T.M.- 2004
Ing.Florinel POPA .

Modelarea optim a traseelor de evacuare...Referat de cercetare tiinific-
A.T.M.- 2004
Ing.Florinel POPA .

Tehnologii moderne de fabricatie a amortizoarelor de sunet...S.C.
TESS-CONEX

Tehnologii moderne de fabricatie a amortizoarelor de sunetS.C.
BORLA-ROMCAT

Echipamente si utilaje moderne de prelucrare a metalelor.S.C.PROMA
MACHINERY

Amotizorul de Sunet Esapamentul

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Amotizorul de Sunet Esapamentul

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

TEMA DE PROIECT :

Sa se proiecteze un proces tehnologic modern pentru fabricarea unei linii de

You might also like