Ultima noapte de dragoste.

Intaia noapte de r zboi

de Camil Petrescu

Date despre autor

Camil Petrescu (n.22 aprilie 1894 - d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor n filozofie i poet. El pune cap t romanului tradi ional i r mne n literatura noastr n special ca ini iator al romanului modern.

Biografie
S-a n scut la Bucure ti, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil Petrescu (mort, se pare, nainte de na terea scriitorului) i al Anei Cheler. A fost crescut de o doic din familia subcomisarului de poli ie Tudor Popescu, din mahalaua Mo ilor. Dup gimnaziu, continu studiile la Colegiul "Sfntul Sava" i la Liceul "Gheorghe Laz r" din Bucure ti. Rezultatele bune la nv tur l transform n bursier intern, iar din 1913 urmeaz cursurile Facult ii de Filozofie i Litere de la Universitatea Bucure ti. i ia cu brio licen a, cu calificativul "magna cum laude", n fa a unei comisii prezidat de profesorul de filosofie P.P. Negulescu . Devine mai apoi profesor de liceu la Timi oara. i ia doctoratul n filosofie cu o tez despre teatru, intitulat "Modalitatea estetic a teatrului". A publicat un studiu n lucrarea "Istoria filosofiei", coordonat de N. Bagdasar, legat de un cmp nou, fenomenologia n opera lui Husserl. Debuteaz n revista Facla (1914), cu articolul Femeile i fetele de azi, sub pseudonimul Raul D. ntre 1916 - 1918 particip ca ofi er la primul r zboi mondial, iar experien a tr it acum se reg se te n romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de r zboi (1930). n 1916, e mobilizat i pleac pe front, unde e r nit. Dup un stagiu ntr-un spital militar, ajunge iar i n prima linie, dar cade prizonier la unguri. n timpul unui bombardament german i pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea l va marca ntreaga via , dup cum i noteaz n Jurnal: "Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie s fac eforturi ucig toare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc() Sunt exclus de la toate posibilit ile vie ii. Ca s merg pe strad trebuie s cheltuiesc un capital de energie i de aten ie cu care al ii pot ceti un volum. Aici unde totul se aranjeaz n oapt eu r mn vecinic absent". Ambian a r zboiului va intra, de asemenea, n roman. n 1918 va fi eliberat din lag rul german, revenind la Bucure ti. nc din anul 1920 particip la edin ele cenaclului Sbur torul condus de Eugen Lovinescu, iar n revista omonim public primele poezii. Furtunosul gazetar de stnga, N. D. Cocea e modelul s u spiritual. Acesta va fi prototipul viitorului s u erou Gelu Ruscanu din drama Jocul ielelor i a eroului s u, Ladima, din romanul Patul lui Procust. Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. Idee. Ciclul mor ii n 1923. n 1933 public cel mai valoros roman al s u i unul dintre romanele importante ale Modernismului european, Patul lui Procust. n 1939 este numit directorul Teatrului Na ional din Bucure ti, unde va rezista doar 10 luni, iar din 1947 este ales membru al Academiei Romne. Moare la 14 mai 1957, la Bucure ti. Astfel, masivul roman social nchinat lui Nicolae B lcescu Un om ntre oameni r mne neterminat. Ion Negoi escu i va caracteriza sec romanul, drept "o ntreprindere jalnic ". Motivul este simplu, Camil Petrescu a mbr i at principiile realismului socialist i a devenit unul dintre cnt re ii noului regim comunist.

-1-

Rezumat
Cartea intai: Ultima noapte de dragoste La Piatra Craiului, in munte Actiunea primului capitol se desfasoara in prim vara anului 1916 in timpul actiunilor de fortificare, tara preg tindu-se pentru intrarea in primul r zboi mondial. Stefan Ghiorghidiu, proasp t locotenent rezervist ajuta la preg tirea r zboiului pe Valea Prahovei si in Dmbovicioara. Intr-o seara la popota regimentului s-a nceput o discutie pe tema casatoriei si a relatiei dintre soti. Discutia porneste de la un proces in care un b rbat este eliberat chiar daca acesta si-a omort sotia care l insela. C pitanul Dimiu isi exprima clar p rerea: ,,Nevasta trebuie sa fie nevasta si casa, casa. Daca-i arde de altele sa nu se m rite. C pitanul Corabu este cel care crede ca intr-o astfel de situatie divortul este solutia. Asistnd la aceasta discutie copil reasca, Ghiorghidiu izbugneste si le spune celorlalti sa nu vorbeasc despre dragoste pentru ca nu se pricep. Replica sa, cea mai interesanta: ,,O iubire mare e mai degrab un proces de autosugestie, arata exact ceea ce gandeste Ghiorghidiu, care este hot rt sa dezerteze, daca, nu i se da permisie doua zile. Diagonalele unui testament Acest capitol ncepe cu amintirile lui Ghiorghidiu despre povestea lui de iubire. Replica din incipitul capitolului: ,,Eram nsurat de doi ani si jum tate cu o colega de le universitate si b nuiam ca m inseala Ea era de fapt una dintre cele mai frumoase studente. Si toata povestea a fost hr nita de mndria pe care el o simtea pentru ca ea il iubea. Ei, desi s raci, tr iesc o frumoasa poveste de dragoste pana cnd Stefan primeste o mostenire de la unchiul sau, Tache. El ncearc , mpreuna cu unchiul sau Nae Ghiorghidiu si Lumanararu sa fac anumite afaceri, nsa isi da seama ca nu e f cut pentru asa ceva si se retrage. E tot filozofie Capitolul ncepe cu descrierea unor momente frumoase ale celor doi soti in care se vede ca inca se iubeau, se distrau mpreuna si filozofau. Intr-o dup -amiaza, pe cnd se plimbau, cei doi se ntlnesc cu verisoara lui Stefan, Anisoara. De aici ncolo lucrurile se schimba. Ela petrece tot mai mult timp in prezenta Anisoarei, devine din ce in ce mai preocupata de haine si de petrecerile mondene, schimbare pentru care Stefan, nu era preg tit. Un episod cutremur tor este cel al excursiei de la Odobesti in care Stefan este orbit de gelozie din cauza comportamentului sotiei sale. Aici are loc prima ruptura sufleteasca dintre cei doi, datorita apropierii Elei de dl. G. Asta-i rochia albastra In acest capitol incepe jocul dintre cei doi.
-2-

Stefan ncepe la rndul sau sa flirteze cu o alta femeie, dup care Ela nu a vrut sa plece acas mpreuna cu el, motiv pentru care el aduce in patul sau o cocota destul de frumoasa, pe care Ela o gaseste, se sup ra si pleac de acas . Dup ceva timp, a nceput sa ii simt lipsa si o intalneste intr-un sfarsit. Desi emotia a fost puternica a reusit totusi sa p streze o calmitate aparenta. La a doua ntlnire, au vorbit, s-au plimbat iar el a g sit-o mai mult dect frumoasa in rochia pe care ea o purta. S-au mp cat dup o luna. Au petrecut vara la Constanta, iar in septembrie s-au ntors in Bucuresti unde au mai avut o cearta din cauza ca Ela nu voia sa aib un copil. Intre oglinzi paralele In februarie, Stefan se ntoarce prin surprindere de la Azuga unde fusese concentrat si nu a g sit-o pe Ela acas . Dup ce a venit acas dimineata, el a gonit-o si i-a propus sa divorteze, lucru pe care ea l-a acceptat. Dup un timp, nu mai suportnd distanta a nceput sa o caute prin oras, numai pentru a o vedea. Cnd a fost bolnava i-a trimis un bilet si carti ncercnd sa o apropie. Peste cteva luni s-au ntlnit la curse si au vorbit mai pe larg. Aceste scurte ntlniri ii f ceau att bine cat si r u lui Stefan. A reluat studiul si a ncercat sa g seasc o lume superioara dragostei. Dup un timp gaseste un bilet de la Anisoara care explica absenta Elei in seara in care a hot rt sa divorteze, nsa nu putea fi sigur daca este adev rat sau nu. Dup doua saptamani este concentrat langa Cmpul-Lung si Ela se muta in C-lung pentru a fi mai aproape de el. Ultima noapte de dragoste Intr-o scrisoare Ela in cheam urgent pe Stefan la C-lung. Stefan ncearc sa obtina permisie de la c pitanul Dimiu. Dup mai multe ncerc ri, pana la urma, reuseste sa plece desi r zboiul era foarte aproape. Cnd ajunge la C-lung cei doi au parte de ultima lor noapte de dragoste. Dup asta Ela ncearc sa-i propun lui Stefan, sa-i dea niste bani, sa isi fac testament. El o refuza si astfel a nceput o discutie dureroasa. Plecnd de acas sa se linsteasca se intalneste cu locotenentul-colonel care vrea sa il ia cu el napoi la regiment. Abia reseste sa dea pe la Ela sa isi ia bagajele. Calatoria este una plina de framantari sufletesti. Pe drum se vorbeste chiar despre Grigoriade, cel pe care l b nuia amant al sotiei sale Stefan, care se afla la C-lung. Cum ajunge la regiment, era deja ordinul de preg tire pentru r zboi. Cartea a II-a Intaia noapte de r zboi In acest capitol se creeaz o imagine de groaza a r zboiului. Armata era dezorganizata, ordinele se contraziceau unul pe altul, ofiterii erau speriati si deznadajduiti. ntreg capitolul cuprinde asa-zise tactici de r zboi, nereusite nsa. Stefan, descrie frigul, groaza, foamea, frica, ntunericul care reuseste sa-l fac sa uite de situatia in care se afla cu sotia sa. Sunt prezentate si evenimente amuzante: dup ce soldatii dau nas in nas cu un pluton si striga prizonier, prizonier realizeaz ca de fapt prizonierii sunt tot romani.
-3-

Fata cu obraz verde, la Vulcan A treia zi, la Vulcan, Stefan este trimis sa fac dreptate dup ce niste s teni acuzaser tiganii ca le-au furat din curti. El se duce sa cerceteze si printre tigani observa o fata de vreo 16 ani pe care dup ce o ameninta ca o impusca o ia cu el sa fie judecata. Auzind focuri de arma, e nevoit sa plece si sa ii dea drumul fetei. Intamplari pe Valea Oltului naintnd pe V. Oltului observa tactica inamicului. Intr-o zi sefii sunt anuntati ca exista doua fete, Maria si Ana Manciulea, care sunt spioane si trimit informatii inamicului. C pitanul este sugestiv deoarece dup ce, cele doua surori sunt arestate pentru spionaj, Maria este decorata cu virtutea militara pentru conducerea armatei romana peste Olt unde nvinsese inamicul.

Post inaintat la Cohalm La Cohalm, un orasel la vreo 10 km de Olt, r zboiul devine din ce in ce mai crud. Nimeni nu mai are pofta de mncare. Pe fetele tuturor este ntip rita groaza. Romanii ajung sa fie jefuiti de c tre unguri. Ghiorghidiu este trimis sa rezolve problema. Desi povesteste la ntoarcere cu amuzament cum l-au pandit pe inamic, comandantul nu este multumit. Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu Capitolul cuprinde scene de apocalipsa, prin violenta si groaza. Un soldat, Marin Tuchei, rosteste intr-una: Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu v znd cu zboar proiectilele pe langa ei si ii spulberau pe cei ghinionisti, cum notau prin n mol, altul este socat pentru ca a v zut cum un obuz i-a retezat capul lui A Mariei, ii povestea lui Ghiorghidiu: Fugea asa, fara cap, dup dvs. dl. locotenent. Wer Konn Romanien Retent? Capitolul descrie cum se ncheie marsul acesta istovitor pentru Ghiorghidiu. Desi ncearc numeroase tactici de r zboi, oamenii lui Ghiorghidiu, mpreuna cu el, sunt prinsi in capcana iar Ghiorghidiu este r nit la mana. Asteptand sa fie condus la trenul sanitar, Ghiorghidiu intra in vorba cu un neamt. Neamtul este dezgustat de lupta romanilor, spunnd ca nu astfel se poarta r zboiul, cu atacuri haotice, sustinand ca r zboiul are si el regulile lui. Comunicat apocrif R nit si spitalizat, Ghiorghidiu se ntoarce la Bucuresti. Ela i se pare o str ina si-i propune sa se despart . Mi-e indiferent daca esti nevinovata desi cndva as fi putut ucide pentru femeia asta. Isi da seama ca oricnd putea g si o alta femeie la fel. I-a d ruit Elei casele de la Constanta, bani, absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la cartide la lucruri personale la amintiri. Adic tot trecutul.
-4-