Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
VICTOR HUGO - Oamenii Marii

VICTOR HUGO - Oamenii Marii

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 393 |Likes:
Published by Costel Ionescu

More info:

Published by: Costel Ionescu on Dec 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/20/2014

pdf

text

original

 
VICTOR HUGOOAMENII MRII
Ă
 
Închin aceast carte insulei ospitalitii şi libertii, acestui col din btnul
ă ăţ ăţ ţ ă
 pnt normand, unde trieşte un mic popor de nobili oameni ai mrii —
ă ă ă
 asprei şi blîndei stînci Guerneseij, astzi azilul meu, şi poate şi mormîntul.
ă
V. H.ARHIPELAGUL MÎNECIÏCataclismele île demultAtlanticul macin coastele Franei. Presiunea curentului polar ne
ă ţ
 schilodeşte rmul dinspre apus. Meterezele noastre împotriva mrii sînt
ţă ă
 minate de la Saint Valéry-sur-Somme la Ingouville, blocuri uriaşe de stînc
ă
 se prvlesc, valurile ros
ă ă
togolesc nori albi de bolovniş, porturile ni se
ă
  înnmolesc de atîta nisip şi pietriş, la gurile fluviilor ni se închide calea.
ă
 Zilnic se desprinde cîte un crîmpei din pmîntul'Normandiei, şi dispare sub
ă
 valuri. Aceast uluitoare aciune de mcinare, azi încetinit, a fost cîndva
ă ţ ă ă
  înfiortoare. Numai pintenul uriaş al peninsulei
ă
Finistère a fost în stare s-ofrîneze. De puterea curentului polar şi de violena aciunii lui de surpare îi
ţ ţ ţ
 poti da seama dup scobitura pe care a produs-o între
ă
Cherbourg şi Brest.Formarea în acest chip a Coifului Mînecii în dauna pmîntului francez s-a
ă
 petrecut înaintea erei istorice. Se cunoaşte totuşi data ultimei violene
ţ
 hotrîtoare a oceanului asupra coastei franceze. In anul 700, şaizeci de
ă
 ani înaintea urcrii pe tron a lui Carol cel Mare; o furtun violent a
ă ă ă
 desprins Jersey-ul de Frana.
ţ
a
Asemenea Jersey-ului, se pot vedea azi şi creştetele altor crîmpeie deuscat înghiite mai demult de apele oceanului. Aceste creştete care se
ţ
  înal din ap sînt .azi insule. Este ceea ce se cheam arhipelagul
ţă ă ă
 normand.Vieuieşte acolo un harnic furnicar omenesc.
ţ
Aciunii mrii, care a pricinuit prpdul, i-a urmat aciu
ţ ă ă ă ţ
nea omului, carea furit un popor.
ă
'GuerncseyGranit la miazzi, nisip la miaznoapte ; ici stînci abrupte, colo dune.
ă ă
 Un povîrniş de pajişti, cu unduiri de coline şi re7liefuri stîncoase ; drept ciucuri acestui covor verde, învrîstat de cute,spuma oceanului; de-a lungul coastei, baterii la nivelul solului; din loc înloc, turnuri cu deschizturi pentru ochit; cît e plaja de lung se vede jos un
ă ă
 parapet masiv, întretiat de creneluri şi de scri, pe care-1 npdeşte
ă ă ă ă
 nisipul şi pe care-1 atac valul, unicul asediator de temut; nişte mori cu
ă
 aripile smulse de furtun ; cîteva, la Valle, la Ville-au-Roi, la Saint-Pierre-
ă
Port şi la Torteval se mai învîrt înc ; pe coast, mici golfuri de ancorat; pe
ă ă
 dune, turme, şi ng ele, fugind de colo-colo şi adulmend, inele
ă
 ciobanului şi cîinele vcarului; cruele uşoare ale negustorilor de Ia or
ă ă ţ
 gonesc pe drumurile desfundate ; multe case negre, unse cu smoal pe
ă
 partea dinspre apus, spre a fi ferite de ploaie ; cocoşi, gini, blegar ;
ă ă
 pretutindeni ziduri ciclopice ; minunate eraii cele din vechiul port — dinpcate azi distruse — cu blocurile lor in
ă
forme, cu stîlpii lor puternici şilanurile lor grele ; ferme îm
ţ
prejmuite de arbori uriaşi; arini cu garduri de
ţ
 zid gros de piatr, înalte pîn la bu, ce deseneaz pe cîmpii o ciudat
ă ă ă ă
 tabl de şah ; ici şi colo cîte un meterez în jurul unui teren npdit de
ă ă ă
 scaiei, colibe de granit, bordeie întrite ca nişte cazemate, cabane ce pot
ţ ă
 
 
sfida ghiuleaua; uneori, în locul cel mai slbatic, dai de o cldire nou, nu
ă ă ă
 prea mare, cu clopot deasupra ; e o şcoal ; dou-trei pîraie prin fundul
ă ă
 livezilor ; ulmi şi stejari ; un crin fcut anume parc pentru Guer- nesey —
ă ă
 Guernesey lily pe care nu-1 înlneşti det aici nd vine vremeamuncilor de var, vezi pluguri cu cîte opt cai ; în faa caselor, cli mari de
ă ţ ă
 fin, înlate pe blocuri de piatr ezate-n cerc ; tufuri de mcii plini de
ă ţ ă ă
 ghimpi; pe alocuri, printre livezi şi grdini de zarzavat - grdini lu
ă ă
crate învechiul stil francez, cu tise tiate geometric, cu gar
ă
duri vii de merişortuns, cu vase baroce ; flori rare cresc prin curile ranilor, rododendroni
ţ ţă
 printre cartofi; pretutindeni, pe iarb, covoare ele varec \ de culoarea
ă
 urechiuşei; în zare, zece clopotnie gotice ; aproape tot atîtea flori iarna ca
ţ
 şi vara. Acesta-i Guernesey-ul.
1
Varec - - plant marin din familia algelor ; crte pe ştirici şi este
ă ă
 aruncat de mare pe coaste ; serveşte la îngrşatul pntului.
ă ă ă
8Guernesey (urmare)Pinînt sntos, gras, roditor. Pşuni mai bune nu întîlneşti nicieri.
ă ă ă ă ă
 Grîul e renumit, vacile de aici cunoscute în lumea întreag. Agricultura e
ă
 deservit de şosele trasate cu foarte mult pricepere, iar o minunat reea
ă ă ă ţ
 de ci de comunicaie d via întregii insule. La o rscruce de drumuri se
ă ţ ă ţă ă
 poate vedea pe jos o piatr lat, cu o cruce pe ea. Cel mai vechi judector
ă ă ă
 din Guernesey, cel din 1284, Gaultier de la Salle, capul listei judectorilor
ă
 insulei, a fost spînzurat pentru crima de judecat nedreapt. Aceast
ă ă ă
 cruce, creia i -se spune „Crucea judec
ă ă
torului", arat locul unde a
ă
  îngenuncheat el pentru ultima lui rugciune.
ă
In toate micile golfuri şi în locurile de ancorat de pe coast înveselesc
ă
 suprafaa mrii geamanduri ca nişte cpîni de zahr mari, solid
ţ ă ă ăţ ă
 ancorate, vopsite jumtate în negru, jum
ă ă
tate în galben, cu ptrele roşii
ă ăţ
 şi albe, sau împestriate cu verde, albastru şi portocaliu, cu romburi, ori
ţ
 marmorate, ori ca jaspul — abia ivind u-se din valuri. Pe alocuri se audecîntecul monoton al echipelor de muncitori care scot pe mal vreun vas, custrigte ritmate.
ă
Pntul, amestecat pîn la saturaie cu pulbere de stînc, e viguros ;
ă ă ţ ă
 nmolul şi algele marine, care servesc de îngr- şmînt adaug sare
ă ă ă ă
 granitului, de unde rezult o fertilitate nemantîlnit; seva face minuni;
ă ă
 magnolii, mirt, dafini, oleandri, hortensii albastre ; fucsiile sînt pestemsur de mari; gseşti boli de verbin cu floarea btut ; ziduri întregi
ă ă ă ţ ă ă ă
 de muşcate ; portocali şi li crescînd sub cerul liber ; de stru
ă
guri nicipomeneal, cci ei nu se coc det în sere ; aceştia, îns, sînt minunai;
ă ă ă ţ
 cameliile au înlimea arborilor ; prin gr
ă ţ ă
dini întîlneşti flori de aloes mai înalte decît casa.Atrgtor pe aceast parte a rmului, Guernesey este în
ă ă ă ţă
fricoştor pe
ă
 cealalt. Coasta apusean, devastat, e veşnic bîntuit de vînturile
ă ă ă ă
 dinspre larg. Numai brizani vijelii, mici golfuri de adpost, brci peticite,
ţ ă ă
 rloage, lande, cocioabe, uneori cîte un ctun srccios, şi, tremund
ă ă ă ă
 parc, cirezi de vite slabe, iarb pipernicit şi srat, şi srcie lucie, sub
ă ă ă ă ă ă ă
 aspectul ei cel mai crunt.Dac sapi nisipul depus de apele mrii în micul golf Vason,
ă ă
1
Brizani stînci submarine.
ţ

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
kostika46 liked this
kostika46 liked this
kostika46 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->