DRUMUL SPRE ARMAGHEDON

de Fi / ip Rogneanu/

Editat RodnaAft

ilrll|tl rf ffiilll QT51491V01

rsBN- 12-08-9s3-009-03

O PROMISIUNE DIN ANTICHITATE

LUMEA ANTICA

Dar Avraam era descurajat fiindci nu avea copii gi averea sa urma sd fie impS(itd de rude Geneza 15:2 Geneza 15:4 l-a ardtat stelele cerului gi i-a promis cd atAt de numeroasi ii va fi sdmAnfa.
Geneza 15:18 Seminliei tale dau lara aceasta de la rAul Egiptului gi pAnd la rAul cel mare Eufrat. Geneza 17.2Te voi inmul{i nespus de mult. Geneza 17:4Vei fi tatdl multor neamuri. Geneza 17.5Te vei numiAvraam, tatdt multor neamuri. Geneza 17:6 Voi face din tine neamuri intregi. Geneza 17:8 Jie gi semin(iei dau lara aceasta in care ai fost strdin
DOI COPII O PROMISIUNE Nevasta lui Avraam, Sare, era in vArstd gi nu avea copii dar avea o roabd pe nume Agar, gi toate ci nu ne relateazd, fiind de origine egipteand, este posibil si fi fost cumpdratd de solul ei cAnd au stat Tn Egipt (Geneza 12.10,16:1).

Primele civiliza{ii s-au dezvoltat de-a lungul unor cursuri de apd, astfel pe Nil se dezvolta cultura Egiptului, pe cursul lordanului apar o mullime de orage stat, doar in zona ce aparline actualului lsrael au fost 32 de orage stat losua 12:9-24, 31 de regi, iar la golful Persic pe Tigru gi Eufrat cultura sumeriand sau caldeeand (Haldeea). Un centru important era Ur, in acest centru civilizat se nagte Avraam iar Dumnezeu ii cere sd igi ia plece spre Canaan pe valea solia, pe Sara, 9i lordanului. Astfel cd la vdrsta de 75 de ani el pdrisegte definitiv confortul unei lumi civilizate gi pentru restul viefii duce o viald de nomad Geneza 12:4. Dupd cum aratd 2 Samuel 11'.1 ,,in anul urmdtor, pe

si

vremea cilnd porneau impar{ii la rdzbai David a trimis pe loab cu tot lsraelul ..."era ceva obiqnuit ca cetitile stat sd se rizboiascd intre ele iar uneori se fdceau coali{ii Geneza 14.1-11 ne descrie un astfel de episod in care sunt cucerite gi prddate cetdlile stat Sodoma gi Gomora printre prizonieri afldndu-se gi Lot, nepotul lui Avraam, Tmpreund cu bogifiile sale. Pentru a-l salva sunt inarmali 318 slujitori de ai lui Avraam, imparfi[i in trei cete. Ei ii iau prin surprindere pe
biruitori, care fug, astfel este recuperatd Tntreaga pradd. Promisiuni Geneza 121 - D. a zis iegi din casa tat5lui tdu ... Geneza 12.2- Voi face din tine un neam mare ... Geneza 12:7 - Voi face din tine un neam mare ...

Sara a dat de nevasti solului sdu pe roaba ei (Geneza 16:3) care a rimas insdrcinatd gi a privit-o cu dispre! pe Sara (Geneza 16:4), are loc o ceartd intre Sara 9i so{ul ei (Geneza 16:5) gi Avraam renun{d la statutul de poligam, deci renun!0nd la cea de-a doua so{ie, care este datd Tnapoi Sarei ca roabi gi tratatd ca
atare (Geneza 16:6). Cu toate cd Biblia nu arati cAt timp a fost bigam Avraam se poate calcula, (Geneza 16:3) i-a dat-o de nevastd la zece ani de la iegirea din Ur, respectiv cAnd Avraam avea 85 de ani (Geneza 12:4) iar lsaac se nagte cAnd Avraam avea 100 de ani (Geneza 21'.5, Geneza 16:16) Avraam avea 86 de ani cAnd s-a niscut

lsmael din Agar, TnsemnAnd ci Avraam a fost aproape un an poligam. Geneza 16:6 Agar fuge de la stipAna sa in pustie gi ingerul lui Dumnezeu Ti arati o oazd (Geneza 167). Geneza 16:9 ?ngerul o sfdtuiegte sd se intoarci la stdpdna sa, primegte promisiunea cd sdmAn{a ei se va Tnmul{i foarte mult (Geneza 16:10). Geneza 16:11 Tngerul ii spune care va fi numele copilului, lsmail insemn6nd Dumnezeu aude. Al doilea copil al lui Avraam

fost tiiat imprejur in aceeagi zi cu tat6l sdu Geneza

Avraam era foarte bogat in vite qi aur pentru a face pe placul Sarei nu s-a Geneza 13:2 indurat sd Ti dea fiului siu lsmael micar un migar pe
17.26. Cu toate

ci

Geneza 21'.2 Domnul face ca Sara sd rdmAnd insdrcinatd. Geneza 21'.3 A ndscut un fiu ciruia i-a pus numele lsaac. Geneza 21:5 Avraam avea 100 de ani. Tn astfel de circumstanfe a fost de agteptat ca lsaac sd fie copilul favorizat iar atunci c6nd a fost intdrcat lsmael a ris de el (Geneza 21:8,9) Tn timpul unui ospdt dat cu aceastd ocazie.

Acest lucru provoacd isteria Sarei care vede

amenin[are de a impdrli averea intre cei doi copii, mai mult, se pare cd funcliona legea primului ndscut, care Ti aducea beneficii mai mari. Geneza 21:10 Sara cere so{ului ei sd Tgi alunge fiul, pe lsmael gi pe mama lui. Geneza 21:11 Aceste cuvinte nu cad bine. Dar probabil urmeazi o cearti Tntre cei doi pentru ci a

ii

care sd puni bagaje cu cele necesare unei cdldtorii prin pustietate, Geneza 17.20 gtia despre promisiunile care va face un neam mare din lsmael, vor cuprinde 12liri sau voievozi vor deveni un neam mare, pentru Avraam aceste promisiuni nu aveau valoare, Tgi trimite copilul gi pe mama lui la moarte sigurd Geneza 21:15,16. Daci despre lsaac se spune cd are aprobarea lui Dumnezeu, oare despre lsmael nu se poate spune la fel? Este clar cd ar fi murit in pustietate, dar atunci cdnd plAngea gi suferea de sete in agonia morfii a intervenit ingerul din nou Geneza 21:17, ficAnd din nou promisiunea va deveni un neam mare Geneza 21:18,19. l-a ardtat un izvor de apd Tn pustietate sau probabil l-a fdcut sd fAgneasci expres pentru ei. Astfel ar fi fost o oazd de verdea!5 in pustietate Geneza 21:21. $i-a luat de nevasti o egipteancd. Dar de fapt cine era acest Dumnezeu pe care il cunogtea Avraam? latd cum este descris in Geneza 14:22,, ... ridic mAna spre DOMNUL Dumnezeu ziditorul cerului gi al pdmdntului." Avraam a trdit 175 de ani Geneza 25:7 Geneza 25:9 AtAt lsaac cdt gi lsmael sunt recunoscu{i cd ambii sunt copiii lui Avraam.

ci

doua zi Geneza 21:14 cei doi sunt alungali, pur gi simplu izgonili cu un burduf cu apd 9i pdine gi trimigi la moarte siguri in pustietate, cu toate ci fiul sdu lsmael a

Geneza 25:12-16 lsmael are 12 fii care devin 12 voievozi gi se intind de la Egipt la Asiria. Trdiegte 137 de ani. Faptul ci trdiegte Tn pustietate o parte din urmagii lui au fost renumili conducdtori de caravane 9i ficeau come(. Astfel mult mai t6rziu un descendent al

lui Avraam pe nume losif este vAndut de fra(ii sii lsmaelililor care la rAndul lor l-au vAndut egiptenilor
Geneza 37.28. Este interesant ci in cartea Cronicilor se confirmi faptul cd atAt lsaac cAt gi lsmael sunt fii lui Avraam 1 Cronici 1:28. ceea ce confirma statutul de cea de-a doua so[ie a lui Avraam Agar, iar despre Chetura, pe

o ia Avraam de so{ie, dupd moartea Sarei 1 Cronici 1:32 este numiti tiitoare cu toate ci ea a niscut lui Avraam gase copii, cu toate cd la Geneza 25:1 se arati cd Avraam gi-a mai luat o so{ie, fdcAnd referire la
care
Chetura.

DOUA FEMEI DIFERITE. DOUA LUMI DIFERITE

Despre Agar egipteanca nu qtim in ce condi{ii ajunge roaba Sarei, dar fiind mult mai tdndrd ca Sara accepta a fi cea de-a doua sofie a unui bitrdn de 85 de ani, nu gtim dacd a tratat-o cu dispre( dar putea fi invidioasd cd a rdmas Tnsdrcinati pe cAnd ea era stearpd, cAnd pierde statutul de sofie, gi era tratatd rdu, ea fuge, ascultd de ingerul care o sfituiegte sd se Tntoarci gi suportd umilirea de a se intoarce inapoi, nu se opune ca fiul ei sd fie tiiat Tmprejur, igi acceptd soarta cAnd este alungati de cdtre so[, ea gi copilul ei, trdiegte in pustie gi impune nurorilor sale gi fiicelor aceleagi reguli dure iar astizi multe popoare din zona orientului mijlociu susfin ci sunt urmagii lui Avraam prin lsmael, triind dupd aceleagi reguli impuse de Agar, stribunica lor, firi a se pl3nge. Sare este o femeie diferiti, cu toate cd ea a fost cea care a propus ca Agar sd fie cea de-a doua solie a

lui Avraam, nu suportd faptul ci ea a rdmas insircinati aga repede gi o traleazd cu rdutate . Geneza 18:12,15 aratd cd atunci cAnd i s-a spus cd o sd rdmAnd insircinatd gi si nascd un fiu, ea pune la indoiald aceasta gi rAde in inima ei iar cind este descoperitd tdgiduiegte, insisti ca solul ei sd igi alunge fiul, pe lsmael, nu line de sentimentele lui paterne. (Geneza 21:11) Nu este sufletistd cAnd este trimis lsmael in pustie gtiind cd aceasta ar fi Tnsemnat pentru el moarte sigurd. Pentru lumea ei este un exemplu.de urmat 1 Petru 3:5,6 Astfel se impodobeau odinioard sfintele femei ca Sara, fiicele ei v-ati fi ficut dacd ficeati la fel. De-a lungul timpului s-au dezvoltat doud lumi diferite. Agar, mama lumii islamice, multe popoare din orientul mijlociu pretind astizi ci se trag din Avraam, de-a lungul timpului femeile au acceptat modelul dat de strimoaga lor, Agar, iar cultura pe care au dezvoltat-o a

fost uneori foarte rigidi iar mai rar bldndS. Noi nu ii

ei

putem inlelege dar trebuie

si ii respectdm pentru cd 9i se bazeazd pe nigte promisiuni date de un

Dumnezeu al cerului Geneza 14.22. Sara a impus urmagilor ei o altd culturd mult mai libertinS, care de multe ori a trecut peste ceea ce era scris 1 Cor 11:5-15. Dacd trecem peste ce este scris gi credem cd am fdcut bine atunci este timpul sd respectim pe cel ce a fdcut acele minunate promisiuni atdt pentru noi dar 9i pentru ei, apoi si ne respectdm gi pe noi Tngine fdrl a ne impune altora, sd Ti ldsim sd se

dezvolte gi sd trdiasci aga cum le este tradilia gi credinla, atAt timp c3t nici ei nu se amestecd Tn credinla 9i tradifiile noastre.

IERUSALIMUL, CENTRU RELIGIOS AL LUMII Despre lerusalim se crede cd este intemeiat de zei, de fapt pe timpul lui Avraam se numea Salem, iar atunci cAnd el lupta Tmpotriva unor invadatori gi elibereazi pe nepotul sdu Lot, regele Salemului i-a iegit Tnainte gi l-a binecuvAntat pe Avraam iar el i-a dat din tot ce-a avut zeciuialS. Geneza 14:18,19 Aici se aratd ci era preot al Dumnezeului celui viu. Dar sd incercdm si afldm mai multe despre el Evrei 7:1-4... fdri tati, firi mami, fdrd spifd de neam, nici inceput al zilelor, nici sfArgit al vielii. Aceasta insemna el era de origine divind, iar in antichitate nu se cunogteau decAt cele trei continente legate intre ele: Asia, Africa gi Europa. Se poate spune cd locul in care a fost ales lerusalimul este centrul lumii. De fapt prin lsrael treceau marile rute comerciale ale lumii de atunci ce fdceau legitura intre Egipt (Africa) gi nord, Damascul (Siria) gi cei din rdsdrit de la golful Persic (Mesopotamia anticd). Despre lerusalim (Salem) nu se mai vorbegte dar dupi aproape 500 de ani el este stipAnit de cei din Canaan, avAnd un rege propriu. Locul unde era construit era un loc bun pentru ci losua nu a atacat lerusalimul, fiind tras la sorli la impi(irea {drii, el cade

ci

inlocuite obiecte din cupru suflate doar cu aur. Dupd 400 de ani ogtile babiloniene dupd un asediu de trei ani distrug lerusalimul gi templul pentru o perioadi de aproape 70 ani, lerusalimul gi templul fiind refdcute intr-o perioadi mai lung5. Este modernizat de lrod cel mare dar Tn 70 e.n. va fi complet distrus de ogtile romane dupd un asediu sub comanda lui Titus, iar templul nu va mai fi reconstruit. Pe locul lui se va construi de cdtre musulmani Domul din stAnc5. Astfel lerusalimul devine un centru important al lumii islamic6, al doilea dupi oragul sfAnt Mecca. Dar gi lumea cregtini Tgi are centrul tot la lerusalim, aici a trdit gi murit intemeietorul cregtinismului gi anume lsus Cristos. Este interesant ci lerusalimul a devenit centru religios al evreilor, cregtinilor gi a musulmanilor. lstoria nu poate fi datd inapoi pentru a fi rescrisd altfel decAt aga cum este, acesta este adevirul, lerusalimul fiind centru spiritual a trei religii diferite care nu se tolereazd intre ele, dar care sunt nevoite si conviefuiasci la un
se inleleagd de cdtre toli cd lerusalimul, fiind intemeiat de divinitate, a devenit centru religios al lumii, aga este gi aga trebuie si rdmAnd, o capitali spirituald. Sunt multe orage imprejurul lui ce vechime multimilenard care ar putea deveni capitala statului (politic6) statului Palestina, dacd ar dori se instaureze cu adevdrat pacea.

gisea ?n anumite obiecte la templu fiind

pradi templul lu6nd o cantitate Tnsemnatd de aur ce se

loc. Dacd se doregte pacea atunci trebuie si

Tn stdpAnirea fiilor lui luda dar iqi pistreazd independenla pAnd pe timpul lui David cAnd este asediat, lisat fdrd ape gi cucerit. David incepe

extinderea gi reconstruclia lui, devenind astfel capitala celor 12 seminfii sau triburi. Solomon construiegte un templu impundtor ce devine faima lumii antice. Dupd moartea lui triburile se despart in doud regate separate, lerusalimul rdmAnAnd capitala a doud dintre ele, iar pe timpul fiilor lui Solomon este cucerit de egipteni care

si

l0

TREr MARr PROFETT $r TREI REFORMATORT

Moise

O parte dintre urmagii lui Avraam prin lsaac, lacov cu cei 12 copii gi rudele sale, prin losif, ce a fost vAndut
de cdtre fra{ii sdi, se stabilesc Tn Egipt protejali de ogtile egiptene gi locuind intr-o zond mdnoas6, se Tnmulfesc suveranitatea Egiptului, astfel ci ei sunt robili gi obligali sd execute lucriri de construclii. Se construiegte oragul Ramses. Cu toate cd erau supugi ca gi sclavi la muncd ei se inmulfesc. Faraonul impune exterminarea tuturor copiilor de parte bdrbdteasci. Moise se nagte in acele timpuri, unde, este ascuns trei luni de cdtre familie, apoi pus intr-un cog pe malul Nilului unde este gdsit gi infiat de fiica Faraonului. La 40 de ani incearci se elibereze pe evrei dar pdrdsegte Egiptul 9i se stabilegte in

destul

de mult ca si devind o

amenin{are

la

Legea pe care a introdus-o Moise era o lege durd, se cerea ochi pentru ochi gi dinte pentru dinte. Legea jertfelor fdcea posibil ca sd se perpetueze preolia Tn jertfe se ardea grdsimea care nu era sdndtoasi pentru om, carnea, o parte o consuma preotul, iar o parte cel ce o aducea, iar prin zeciuiala care se practica se pldtea impozit rezonabil. Cucerirea Canaanului s-a fdcut prin masacrarea popula[iei. 1 Sam 27:9,11 nu lisa cu via{d 2 Sam 12:31a scos pe locuitori 1 Regi 11:15,16 a rdmas trei luni 1 Regi 11.24 cAnd a mdceldrit ogtile. Moise a scris primele 5 cdrti ale Bibliei ce au fost acceptate mai tArziu gi de samariteni. La aceste cdrti s"

au addugat cirli istorice, ca(i de culturd gi ca(i

profetice.

Madian, fiind trimis de acolo ca

israeli[i.

si ii elibereze pe

in Deuteronom 18:15,18 se prevede apari(ia unui

nou proroc care va face modificdri legilor pe care le-a dat Moise iar acesta s-a dovedit a fi lsus Cristos.
ISUS CRISTOS

Egiptul este lovit de 10 pldgi succesive, cea de-a zecea fiind moartea TntAilor ndscu{i, iar dupi o gedere de 43 de ani ies din Egipt aproape 600000 de bdrba(i. Pribegesc timp de 40 de ani prin pustie, timp in care Moise introduce inchinarea monoteistd gi intr-o lume unde se practicau sacrificii umane el introduce sacrificii animale, definitivAnd gi legi igienice gi de curdfenie. Stabilegte sdptdmdnalaT zile, 6 lucrdtoare iar a gaptea de sabat, pentru toli robii gi vitele.
Dumnezeu gi i se rdspunde ci YHWH iar Avraam nu l-a cunoscutcu acest nume. In Fapte avem rdspunsul.

Biblia vorbegte despre pulini oameni ndscufi prin fdgdduinld iar unul dintre ei este chiar lsus. Un Tnger anun[d pe Maria care era o fecioard logoditi cu losif, t6mplar, dar care nu au avut relalii sexuale Tmpreund,

cd ea va

rdmAne Tnsircinatd

prin puterea lui

Exod 6:3 Moise intreabi care este numele lui

Dumnezeu. (Luca 1:26-38), iar copilul va fi chemat fiul celui preainalt. losif, vdzdnd ci logodnicei sale ii cregte burta Tgi pune in gAnd si o lase pe ascuns, dar intervine un Tnger din nou care ii spune (Matei 1:18-24). Pe timpul acela a iegit o porunci de la impdratul roman

t2

se inscrie fiecare in cetatea lui, era conformeazd. Ajungi la Betleem Mariei ii vine vremea si nasci dar nu gdsesc loc de cazare. Se retrag intr-un grajd unde naqte Maria. (Luca 2.1 -7) Fiind o persoand importantd cititorii in stele din risdrit ii vdd steaua gi cilduzili de ea ajung la lerusalim la lrod, dupd ce a aflat detalii despre lsus, lrod intenfiona si il omoare. El trimite magii si il caute dupd care le cere sd se intoarci pe la el ca si-i dea de gtire, sunt sfdtui[i de un Tnger sd nu mai treacd pe la lrod (Matei 2:1-12) dar lrod afld de la preoli despre locul gi timpul cAnd trebuia sd se nascd Mesia gi trimite soldafii si omoare copiii de la 2 ani in jos (Matei 2:13-18) dar un inger ii cere lui losif si ia copilul 9i pe mama lui gi sd Egipt se este salvat. lsus are bune se ducd cunogtin(e despre lege iar la 12 ani, cu ocazia vizitelor

un recensimAnt iar losif gi Maria se

Cezar August ca

si

in

anuale la templu el rdmdne gi discuti cu preo{ii

gi

inleleplii despre lege (Luca 2.41-52). Nu mai avem date despre copildria lui dar la 30 de ani de ani se boteazd Tn rAul lordan (Matei 3:13-17). loan Botezdtorul il boteazi gi de aici ?nainte pdrdsegte familia gi incepe o campanie de predici, Tgi alege 12 ucenici, iar 11 dintre ei ajung apostoli, face multe minuni, vindeci boli, invie mor{i, hrinegte miraculos mullimi cu hrani pulini. Dupi 3 ani gi jumitate este tridat de un apropiat gi vAndut pe 30 de argin{i. Prins, este bitut, anchetat atAt de preofi cAt gi de Pilat care cedeazd presiunii gi Tl condamni la moarte prin ristignire. La moartea lui au loc mai multe evenimente supranaturale care confirmi calitatea sa de profet mare (Matei 27:45-56) dupi moarte este inmorm3ntat intr-un mormdnt sipat in stinci, se pune sigileazd mormAntul dar el invie a treia zi. straji gi

:e

tot (Fapte imbdrbdteazd. El se Tnal!5 la cer din mijlocul lor 1:1-11) iar la 50 de zile de la moartea 9i Tnvierea sa, Tn ziua cincizecimii de rusale se coboari duhul SfAnt Tn formi de limbi de foc peste ucenicii lui gi acegtia incep a vorbi in alte limbi gi a face gi ei miracole, iar ca urmare mulfi se convertesc la noua religie. Ei se vor numi ,,cregtini" de la Cristos iar semnul de identificare pentru trei secole va fi pegtele. Autoritdlile din lerusalim gi din ludeea sunt deranjate gi incep o campanie de intimidare gi perseculie dar are efect de bumerang pentru cd ei se risipesc in toatd lumea predicAnd gi ficAnd discipoli. Focul aprins nu s-a mai stins. Aga a ajuns apostolul Andrei la noi in Dobrogea de astdzi. Cregtinismul se dezvoltd rapid ajungAnd gi in casa Cezarului. Nero dd foc Romei gi de frica unei revolte di vina pe cregtini care sunt masacrafi cu o cruzime greu de descris. Ei sunt aruncali la fiare, chiar mai mulli decit puteau acestea ucide gi astfel suferi indelung. O parte sunt fdcu[i to(e gi sunt pugi pe stdlpi pe kilometri intregi gi li se dd foc pentru a ilumina drumul. Aga mor apostolii Pavel gi Petru. De fapt au fost trei secole de mari perseculii pAnd la prima reformi in cregtinism care are loc la Niceea ?n anul 324 din ordinul Tmpdratului Constantin. Pe motivul ci intre cregtinii din jurul marilor centre in care s-au dezvoltat erau anumite disensiuni influen{ate de religia din care au provenit iar Constantin dorea o unitate religioasd, se pune capdt disputei dintre Arius (arianism) gi Nicolae (nicolaifi) gi Tn cele din urmd cAgtigt nicolailii. Dupd cdderea imperiului Roman de Apus incepe o perioadi neagrd a Evului Mediu care promoveazd inchizilia gi cruciadele contrar principiilor promovate de Cristos (Matei 5:7)

Timp de 40 de zile

se

aratd ucenicilor

gi ii

in secolul al XV-lea Martin Luther incearcd o noud reformi Tn care cregtinismul este purificat de multe invdfituri pigAne ca botezul copiilor mici, cultul icoanelor, spovedania, cultul Mariei, etc. Lumea cregtini a continuat pAnd in zilele noastre, modificAnd
calendarul lumii: inainte gi dupd Cristos. Spre deosebire de Moise, lsus Cristos nu gi-a scris el via{a gi proorociile, ele fiind relatate de cei ce le-au vizut gi auzit (Fapte 4:20) dupd care s-au scris in cele patru evanghelii: Matei, Marcu, Luca gi loan, dar in acel timp au continuat si circule mai multe evanghelii sau relatdri gi de la alli contemporani ai lui lsus. in Faptele Apostolilor sunt relatate viala apostolilor din zilele de inceput. Cu toate cd apostolii au fost permanent cu

Cregtinii timpurii au trecut demult, de-a lungul

timpului au fost multe grupiri care fie s-au transformat fie au dispdrut. Dupd reforma lui Constantin s-au pdstrat religiile Romano-CatolicS, Greco-Catolici, Ortodoxi gi protestanti. De asemenea apar gi grupdri mai mici cu denumiri ca ostagi, etc. Dupd reforma lui Luther apar reformalii 9i multe grupdri neo-protestante

mai numeroase fiind penticostalii gi baptigtii. De asemenea s-a Tncercat gi unirea iudaismului cu cregtinismul in grupirile adventiste de ziua a gaptea, adventiste dupi reformi gi adventist penticostale. lsus a fost un mare profet gi impdrat iar imperiul siu line de aproape 2000 de ani gi numird astdzi peste
un miliard de credinciogi. MAHOMED

lsus, se pare cd nu au prins adevdratul sens

cregtinismului pentru

Saul sau Pavel este ales ca nou apostol al neamurilor gi primegte o instruire special5 (2 Corinteni 12:2-4) fiind rdpit la cer. Cu toate cd nu vorbegte despre aceasti rdpire pe larg totugi intervine in chestiuni importante gi face ordine. Un exemplu este Cina Domnului (1 Cor 11:23) unde spune, cu toate ci nu a fost prezent cu lsus in ultima zi a vielii sale, despre cini urmdtoarele: ,,Am primit de la Domnul ce v-am invd{at cd in noaptea care a fost v6ndut a luat o pdine el trateazd ca a primit de la Domnul. invilitura sa fiind mult superioard, vorbegte mult de Tngeri ceea ce confirmd ripirea sa la al treilea cer. In noul testament sunt introduse gi epistolele lui Petru, loan lacov, luda gi se incheie cu Apocalipsa lui loan, o viziune a viitorului indepdrtat. Au trecut aproape 2000 de ani gi incd nu s-a ajuns la ziua judecd{ii gi

ci

al

Cu toate cd au trecut multe secole de cdnd Dumnezeu i-a fdcut in pustie lui Agar promisiunea cd din lsmail vor iegi neamuri puternice, gi 12 voievozi
(Geneza 16:8-15 Geneza 17:20) iar Agar numegte pe cel prea inalt Dumnezeu care md vede, nu avem nici o dovadd ci aceasti promisiune s-ar fi implinit inainte de secolul Vll cdnd Mahomed (580-632) ca profet al lui Alah, incepe a predica cultul monoteist ca qi pentru evrei doar cd numele este schimbat. Spre deosebire de Moise care primegte doar cele doud table cu poruncile divine numite gi decalog de la Dumnezeu, el primegte, conform tradifiei o copie a Coranului, direct de la Alah,

prin ingerul Gabriel (Djabril). intre suslindtorii gi

sfargit'

-i

partizanii lui Mahomed pornegte un rdzboi civil in 622 iar invdfdturile sale sunt propagate Tn toati lumea arab5. Atunci el a plecat de la Mecca spre Medina.

l5

Acest-elreniment marcheazd inceputul calendarului musulman. Dupi moartea lui Mahomed Medina a rimas ca centru politic-religios a unui noi imperiu. Mai tArziu centrul s-a mutat la Damasc iar dupi aparifia

CRUClADELE

Viafa unui credincios musulman trebuie sd cuprindd cinci aspecte: recunoagterea lui Alah ca Dumnezeu gi a lui Mahomed ca trimisul lui; rostirea unor rugiciuni de 5 ori pe zi cu fa{a cdtre Mecca; postul obligatoriu; acte de caritate sau poman5; pelerinajul obligatoriu cel pu{in odati in via{i la Mecca.

Bagdadului el a preluat aceastd func{ie.

prinfii Europei apusene Tntre anii 1096-1291 cu pretextul de a elibera Jara SfAnti gi lerusalimul din
miinile turcilor. 1. prima cruciadi din 1096 cuceregte lerusalimul gi formeazi un stat cregtin cu capitala la Edessa gi rezisti pAnd in 1143; 2. a doua cruciadd din 1144 este infrdnti de turci: 3. cruciada din 1187 se termini cu Tncheierea pdcii cu turcii dupd moartea lui Richaid inimd de leu;

Cruciadele au fost campanii militare intreprinse de

1. 2. 3. 4. 5.

4. 5.

??? a cincia cruciadd din anul 1219 ???

O NOUA CRUCIADA, ARMAGHEDONUL

1. obligatorii, ca cele de mai sus; 2. recomandate dar nu obligatorii; 3. firi a fi importante; 4. respinse dar nu interzise; 5. interzise.

Legea islamului cuprindea cinci categorii de legi:

Tncercarea unor conducdtori de state de a impune anumite reguli unei culturi cu o vechime de aproape un mileniu gijumdtate este sortiti egecului. lslamul, fald de cregtinism, a devenit mai conservator gi gi-au conservat valorile culturale 9i cele morale. Pentru ei cuvintele profetului Mahomed au devenit lege pe cdnd pentru cregtini cuvintele lui lsus nu mai sunt importante, uneori

lslamul s-a dezvoltat repede cuprinzAnd zone intinse din Orientul apropiat pdnd in lndia gi spre Asia centrald gi caucaziani gi de asemenea a cuprins tot nordul Africii pAnd la Sahara gi peninsula lberici. $i-a dezvoltat cultura orientald gi astdzi, ca gi cregtinii, numird peste un miliard de credinciogi.

fiind incilcate flagrant chiar de acei care

il

propoviduiesc Ai aici md refer la acei preoli care gi-au abuzat sexual enoriagii minori, cdsitoriile acceptate

intre homosexuali, a decdzut noliunea de imoralitate, se practicd sexul de pldcere intre parteneri necisitori{i sau de ocazie gi de aceea SIDA a lovit lumea cregtini. in lumea musulmani, chiar dacd in unele pdrli femeile triiesc incd in haremuri, sunt ferite de astfel de practici.

II

Din nefericire pentru omenire caii din Apoc 6:1-8 au inceput si galopeze. Contrar sloganului din lsaia 2:4 ,...din sdbiile lor igi vor face fiare de plug..." chiar naliunea care gizduiegte sediul ONU s-a dovedit a fi cea mai agresivd in numele democra(iei ficAnd mult mai multe victime Tn rAndul civililor ldrA a fi tragi la

judeca prin ciumd

gl prin sdnge, printr-o

ploaie

ndpraznica gi prin pietre de grindind, voi ploua foc Ai pucioasd pesfe el, peste ogtile lui gi pesfe popoarele
cele multe care vor fi cu el." Apocalipsa 16:14,16,,Acesfe sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite gi care se duc la impara,tii pdmAntului intreg ca sd-i strdngd pentru rdzboiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic. Duhurile cele rele i-au strdns in locul care pe evreiegfe se

rdspundere pentru crimele de rizboi comise.

Ei

le

numesc victime colaterale dar problema pentru omenire

este Orientul Mijlociu, problema lerusalimului care a devenit centrul religios al lumii cregtine, musulmane gi evreiegti gi tofi Tl doresc a fi capitali. Poate fi capitala
onorificd, cum de altfel existd pentru evrei gi cregtini gi palestinienii trebuie sd se trezeascd la realitate si Tl numeasci doar onorific lerusalimul capitalS au aici Domul din stAnci dar au gi multe orage incdrcate de istorie invidiate de multe nafiuni cu istorie mai recente dar se pare ci a doua jumitate a sec XX gi inceputul sec Vll implici evenimente ce au fost profe{ite Tnci din sec Vll i.e.n Ezechiel 39 Ezechiel 38:8. s-a implinit dupd 1948 cAnd a luat fiinfd statul lsrael in timpul rdzboiului de gapte zile gi-a extins mult frontierele de atunci pacea nu mai existi in acea zond. Lumea arabi este divizati dar conform profeliei din Ezechiel 38 gi 39 intr-un viitor nu gtim exact dar ele se vor uni gi ataca

numegte Armaghedon." Deci acesta

este

Armaghedonul. Astfel se va sfArgi lungul drum din antichitate la sfArgit, la Armaghedon, dar este posibil un nou inceput de la arc Ai sdgeati pentru omenire sau o pace perfecti. Armaghedonul poate leclie istoriei pentru omenire?

fi o

CUPRINS promisiune din Doi copii, o Doud femei diferite, doud lumi lerusalimul, centru religios al Trei mari profeli, trei

pdmAntul sfAnt

Ezechiel 38:9,18,21,22 ,,lar tu te vei sui, vei inainta ca o furtund, vei fi ca un nor negru care va acoperi lara, tu cu toate ogfr/e tate gi mutte popoare cu tine. in ziua aceea, insd,

sau atacul lui Gog,

antichitate promisiune diferite lumii reformatori Cruciadele O noud cruciadd, Armaghedonul

O

4
7 9
11

18 18

lui lsrael, zice Domnul Dumnezeu, M-i se va sui in ndri mdnia aprinsd. Atunci voi chema groaza impotriva lui pe toli munlii mei, zice Domnul Dumnezeu, sabia fiecdruiajse ya intoarce impotriva fratelui sdu. it voi

in ziua cilnd va porni Gog impotriva pdmilntului

20