Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
129Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Alexandru Lapusneanul

Alexandru Lapusneanul

Ratings:

5.0

(4)
|Views: 22,099|Likes:
Published by alex_bardinici
http://aalleexxblog.blogspot.com/
http://aalleexxblog.blogspot.com/

More info:

Published by: alex_bardinici on Feb 06, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See More
See less

01/22/2014

 
 ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL
 de Costache NegruzziDEFINIREA SPECIEI
 Nuvela este specia epică în proză în care sunt narate întâmplări desfăşurate pe un singur fir epic,generate de un conflict puternic, în centru căruia se află un personaj complex.În literatura română, una dintre operele reprezentative pentru specia nuvelei este
 Alexandru Lăpuşneanul 
, apărută în 1840 în primul număr al „
 Daciei literare
”. Lui Costache Negruzzi îi revine astfelmeritul de întemeietor al nuvelei istorice,
 Alexandru Lăpuşneanul 
rămânând punct de reper al acestei specii înliteratura română prin prezenţa unei intrigi riguroase, a cronologiei liniare, a construcţiei dramatice şi princomplexitatea personajului.
REALITATE ŞI FICŢIUNE
Una dintre trăsăturile specifice nuvelei istorice constă în prelucrarea unor evenimente reale, consemnateîn cronici şi letopiseţe. Adevărul istoric este însă urmărit în linii mari şi uneori este chiar sacrificat din dorinţascriitorului de a obţine un anumit efect artistic: fie că este vorba de asigurarea echilibrului compoziţional alnuvelei, de intensificarea tensiunii narative, fie de întărirea caracterului spectaculos al acţiunii, fie sprereliefarea personajelor sau din intenţia de a construi o naraţiune pilduitoare.Pentru a evoca a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul, Negruzzi se inspiră din
 Letopiseţul Ţării  Moldovei 
de Grigore Ureche, de unde preia o parte din scenele-cheie ale acţiunii: solia boierească, pedepsireacelor 47 de boieri, boala şi călugărirea domnitorului pe patul de moarte.Din aceeaşi sursă sunt preluate şi două replici memorabile :”Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu” (încronică ”De nu mă vor, eu îi voiu pre ei şi de nu mă iubescu, eu îi iubescu pre dânşii şi tot voi merge, ori cuvoie, ori fără voie”) şi „De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu” (în cronică „Zic să fie zis că de să vascula va popi şi el pre unii”).Pentru scena uciderii boierilor, Negruzzi valorifică şi un pasaj din cronica lui Nicolae Costin.Îndepărtându-se de realitatea istorică din dorinţa de a contura mai sugestiv conflictul dintre boieri şidomnitor, Negruzzi imaginează scene sau personaje inexistente în letopiseţe. Procedeul apare ca efect alcontactului pe care Negruzzi l-a avut cu opera unor mari romantici evocatori ai trecutului ca: Walter Scott,Al.Dumas, V.Hugo, Manzoni şi alţii.Şi el inventează ca aceştia, modificând destinul unor personaje (v. Moţoc), construind scene ca întâlnireadintre doamna Ruxanda şi soţia unui boier ucis sau personaje ca Spancioc şi Stroici.Despre geneza nuvelei vorbeşte chiar autorul în secvenţa intitula
 Scrisoarea XIX. Ochireretrospectivă
, discutând atitudinea lui Lăpuşneanul faţă de boieri, dar şi faţă de popor, pe care nu a ştiut să şi-lapropie, de aceea „fapta lui fu judecată de crudă şi el de tiran”.
SUBIECTUL ŞI STRUCTURA NARATIVĂ
Subiectul nuvelei se desfăşoară într-o gradare bine controlată şi respectă cu stricteţe principalelemomente.
Expoziţiunea.
Întors în ţară cu oaste turcească, Lăpuşneanul este întâmpinat de un grup de boieri care îideclară că ţara nu-l vrea. El însă nu renunţă şi, prin puterea armelor, îşi recapătă tronul.
Intriga.
Redevenit domn, Lăpuşneanul îşi manifestă deschis hotărârea de a se răzbuna pe boieriitrădători, de a-şi consolida puterea prin eliminarea adversarilor.
Dezvoltarea acţiunii.
Sub diferite
 
învinuiri, ucide numeroşi boieri din tabăra adversă. Văduveleacestora o ameninţă pe doamna Ruxanda că „va da samă”. Speriată, doamna îl roagă pe Lăpuşneanul să înceteze prigonirea boierilor; domnitorul îi promite un leac de frică.
Punctul culminant.
Sub pretextul unui ospăţ de împăcare, domnul îi adună la curte pe boieri şi ucide 47dintre ei. Larma adună mulţimea în jurul palatului, gata să se revolte. Pentru a potoli gloata, Lăpuşneanul îl dă pradă pe Moţoc, marele vornic trădător, care este sfâşiat de mulţime. Capetele boierilor sunt aşezate deLăpuşneanul într-o piramidă arătată doamnei Ruxanda ca „leac de frică”.1
 
Deznodământul.
Patru ani mai târziu, retras în cetatea Hotinului pentru a fi mai aproape de duşmanii dedincolo de graniţă, Lăpuşneanul se îmbolnăveşte grav şi cere să fie călugărit, lăsând ca succesor pe Bogdan, fiulsău minor. Trezit din leşin, văzându-se în rasă călugărească, ameninţă că-i va ucide pe toţi. Îngrozită, doamnaRuxanda, la insistenţele boierilor Spancioc şi Stroici (întorşi în ţară să asiste la sfârşitul lui Lăpuşneanul), dar şila sugestia mitropolitului Teofan, acceptă să-l otrăvească. Lăpuşneanul va muri în chinuri, sub ochii celor doi boieri.Rigoarea clasică a compoziţiei se manifestă în echilibrul părţilor, precedate de un
moto
care facetrimitere la elementul esenţial al capitolului:
 „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu ” 
pune în prim-plan personalitatea domnitorului,
 „Ai să dai samă, Doamnă” 
aduce în lumină imaginea domniţei Ruxanda,
 „Capul lui Moţoc vrem” 
evidenţiază două personaje, Moţoc şi mulţimea,
 „De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu ” 
face revenirea la figura lui Lăpuşneanul.Fiecare capitol conţine câte un episod narativ: întâlnirea lui Lăpuşneanul cu delegaţia de boieri,confruntarea doamnei Ruxanda cu una dintre văduvele boierilor ucişi de soţul său, măcelul de la ospăţ, moarteadomnitorului.Decupajul efectuat de Negruzzi în textul nuvelei prin împărţirea acestuia în patru secţiuni areurmătoarele funcţii:
asigură o structurare limpede a naraţiunii;
creează echilibru compoziţional;
reliefează faptele cele mai importante din perioada la care se referă relatarea;
 pune în evidenţă accelerarea ritmului acţiunii către punctul culminant, apropie nuvela de modul destructurare a textului dramatic.Sub raportul construcţiei s-au remarcat, de altfel, în mod constant, o serie de similitudini cu textuldramatic. Se poate considera că fiecare dintre cele patru părţi ale nuvelei echivalează cu un act al unei drame.La acestea se adaugă tensiunea crescândă, finalul spectaculos, personalitatea covârşitoare a protagonistului(apropiat de unii critici de Macbeth şi Richard al III-lea), ponderea dialogului în text.Analiza oricărui episod narativ evidenţiază echilibrul dintre vorbirea personajelor şi cea a naratorului.Fiecare pasaj dialogat (confruntarea dintre Lăpuşneanul şi boieri, dialogul cu doamna Ruxanda, cel cu Moţocetc.) scoate în evidenţă relevanţa replicilor, modul în care ele definesc situaţia, făcând alte comentarii de prisos(„A! Nu mă vrea ţara? Nu mă vreţi voi, cum înţăleg?”), formularea concisă, adesea memorabilă a replicilor („Proşti, dar mulţi”), rarele intervenţii ale naratorului, reduse la indicarea vorbitorului sau precizări referitoare laton, gestică, mimică etc. comparabile cu didascaliile din textul dramatic („răspunse Lăpuşneanul cu sânge rece”,„strigă Moţoc smulgându-şi barba”).Alternanţa timpurilor verbale – mai-mult-ca-perfectul pe de o parte, perfect simplu, perfect compus sauimperfect pe de altă parte corespunde şi ea distincţiei foarte des invocate în privinţa nuvelei lui Negruzzi întrecele domoduri narative: relatarea (modalitate de a înţişa evenimentele rezumativ, panoramic) şireprezentarea (asemănătoare unei reprezentări scenice, creând iluzia desfăşurării evenimentelor sub ochiicititorului). În legătură cu ponderea acesteia din urmă, Tudor Vianu observa: „Sunt în nuvela lui Negruzzi şicâteva tablouri, câteva descrieri, cum ar fi aceea a măcelăririi boierilor. Dar şi aici scriitorul nu intervine pentrua <<spune>, ci pentru a ne <<arăta>, nu pentru a fi <<ascultat>>, ci pentru a ne face să <<vedem>>.”Prezenţa pauzelor descriptive se explică şi prin strategia narativă a intensificării tensiunii dramatice, dar şi prin dorinţa realizării culorii locale, a individualizării personajelor. Există chiar o tipologie a pauzelor descriptive impusă de intenţia autorului: descrierea de veşminte (hainele doamnei Ruxanda în capitolul al II-leasau îmbrăcămintea purtată de Lăpuşneanul la slujba de la Mitropolie din cap. al III-lea), descrierea de personaje(portretul doamnei Ruxanda din cap. al II-lea), descrierea de ceremonii (ospăţul din cap. al III-lea), descriereade cadru (cetatea Hotinului din cap. al IV-lea).Păstrând datele speciei, relatarea evenimentelor se face la persoana a III-a, într-o manieră obiectivă.Tendinţa spre obiectivare la Negruzzi a fost analizată de T. Vianu în
 Arta prozatorilor români 
. Criticul observăcă prin „impersonalitatea povestirii” Negruzzi realizează racordarea la estetica realismului.De altfel, prezenţa naratorului este cu totul discretă, acesta retrăgându-se pentru a lăsa personajele săvorbească şi să se mişte. Naraţiunea propriu-zisă are rolul unui liant între secvenţele dialogate. Rarele sintagme2

Activity (129)

You've already reviewed this. Edit your review.
Sorin Leonte liked this
Mara Theil liked this
angels7321 liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Ioana Petre liked this
Idk Vladu liked this
adeama liked this
andreea_diana_15 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->