Un iubileu de 50 de ani, I0- otdinea zilei cur ['o$T ir nununmt m

lwsr,.l$

Dn hna marfe 1944 erarn la $aba, regiune viticold, pe termd limanului Ni$rdui; ta ct$va kilometri de-sud de Getatira Aib6, cu detagamentul 138 Infantede. Rugii s-au instalat pe cetdldt versant al lirnanuluiln luna aprilie. $ a tnceput a$tptarea. Firegie, nd nu mai aveam de gtnd Fe fieiam ru*id ca iri 1941. peci, ti agteptam pe ei se atacs. Ingirasem pe l6rm soldatii ?n groBi individuale, clm la 100 de mstri depirtare unul ds altul. Rugii nu tr{gaau, noi nu trfueam. Rar se auzeau focuri d artrne, ori citwa lovituri & brard. Se f6cuse cald; Ei se scildau la mald lor, noi la matul ff)stru. Pdveam cu Unoclul, dar se vedea gi cu ochiul libsi, distanta ffind de circa I km. Ru#i aveau refleAoirre. frloaptea, la diferite interuale, scrutau limanul. Am avut $.rroi untd" S-i aprins de 2-3 orl $ apoi,nn-a mai luat foc'. Mulg glumeau wAnd s6-l aprindi cu dribriturlle. Ficeam haz de nocaz $iind cd tn spatde nostru n-avsarn nici artilerie, rdci Uirdate, nici avialie. Un pluion de nemti ataSat noui, pro;babil mai mult si ne pdzeasci dscet sA fryte, a fost rdras prin luna iunie. l,femgi erau diisperali din ca.Ea situ{id lor dezastruoase pe frontud de est, g deprimali fiindcd nu mai primeau ra$ile de unt, cioooldi, g nici scrisori. . Se instalase un fel de hace ciudatd" lntre cde dou6 maluri.
Din
romdnege, prin mad difuzoare: qC rnaiwdi?

dispdrea cite un inotdtpr si apdrea o paftl mare de s&nge. Rdnitii udau pnn @qdg. Sosegte vestsa ci rugii s-ar afia cu tanchetele la 20 de km. In speranla c5 inot6nd ncAinegte" vor trcos bratul .Deltei, muilti sddati se.aruncau ln apd Si se duceau apoi la fund. Dar scena cea md lnfiaritoare a fost acega card trd tireri ofiteri au intrat?n stuf6ris gis-au impugcat de teama de a c6dea prizonieri. Nu am spaliu, niciforta sd dessiu eutremuritoarele dfiame petrecute ln zilele de 23 Si 24 augusfi. De aiunei dmt, adesea, ?n fiinta mea, iena de a fi supravietuit acestui abator. Am ajuns la Sutina gi de a@lo, ps un re.rnordrer, la Tulcea, mai departe la Bucuregti.

: I Treoerea bratultd Chilia a fd o poHemi, Gdd mulli nu gtiau sd inoate. Au reap*rut avioanele rusegti. Observ8nd a$orneraliq, trfuoau gi printre trestii gi Tn apd. Din-timp ln timp

Au

dnd in ctnd, cei de

vizavi ne chemau la ei, strig6ndu-ne

Atttorescu{ kaputl'
Pdn idiq aproape-sard de seard se ?rwtilea daasupra rpa$r6, la micd ?nillime, o avionetil cu zgpmd de motor de motocidti. Nu trigea, nici nu lrnpdrtea manifeste. Pdn urmals o l6sam ln pace. Botezasem avionul 'Mo$ Gostici". Linigtea ?ncepuse sd ne nafinigeascd.'Au rsnunld oare sovieticii la Basarabia? Auzisem la radio cE ru$ii pitrunsesert ln Gemdl.rfi gi aiunseseri, chiar in fata lagului. Deci, Stalin vrea totugi _ Basarabia $i Bucovina pe mai departe. De ce oare nu trec rugii Mslrul? Ce aSteapti? in fala noastri ara doar altemaliva mortii sau a prizonieralrJti. Forta noastri militari pe Nistru era fragili ca un balon de.sipun. Aflirn tot ps calea undelsr, ?rneperea operatei rnilitare 'lagihigindu". "Hait", ne-am spus, '?neepe dansul". $i a ?ncepr$.

isloliografie csra md aproape dp adevdr, dar cu implicqliire eerute de interesefe politicii ale vremii. lntr-o lucrare se scrie, de pildi, ci, in ziua de 23 aqgu$, soHatli romtni, fdrd o alti scipare ?n tuptete cu rugii, au scos batistde gi le-au {dicat in semir de predare. Soviaicii l+ar ft spus: "Acum s-a ficut armistifiu, suntem iwarigi, !t$am 1mprcun6". De unde gtiau oale sovieticii, ?naintea dedaqaliel difueate a regelui Mihai, la ora 22,Tn acea zi, ci Rom6nia a iesit din r6zboiul antisovietlc? Sena a fost inventati grotesc pentru a arita'

trecut decenii. Din 1g80 au ?nceput sE apari o

inca Ce la tnceputul anuiui 1g4dl, pregedlntele $.U.A., F.D. Roosevelt gt .prlmul. mlnlstru brltanic W. Church!l!, lntrunl$ la Casablanca, au hotdr6t s6 nu accepte Germaniel, ltaliei, Japoniel $i
neconditionatd. Absent

satelililor lor dec8t

Era seara zilei cie 20 august. Asernenea,zilelor dinainte. $i totuSi... "Mog Costicir nu apdruse seara, Oei eare nu eram begati ?n gropli individuale, adorrnisem. ca prin vis aud zb6rnaitur rui "ftrrog
cumintertie,."Mog Costic6" jalona tdrmul limanului nostru cu radrete lurninoase. Deci va ?ncepe "dansul", bombardarnentul. Se abia am aiuns ?n pivnifacramd, unde era instalat'grupu! nastru de comande, 9i a inceput ploaia de bombe. Pivnila avea un acoperig de beton cu fiar, ?natt de 6proape un metril" Din gura cramei se vedea vizavi de noi un $ape de foc al gurilor de tun rusegti, p&nd la Cetatea Abe, mai departe c6t vezi cu odrii. P6m6ntul trernura ca la cutremur_. Leg6turile telefonbe cu plutoanele gi celelalte companii

Costic6'. Me uft h ceas. Era ora 2,10, in plind noage. les fn pragul casei ?n care locuiam. Ce vid? Dup6 s6ptim6ni de

imediat asentimsntul 9i de la acaastE dacizie aliatii nu s-au abdtut nici o iot6 ptnt la sf8rsitul r{zbstului. De unde atunci sp0rani6ls de$arte gi talonarile de luni de zile perutru armistigu $i clemenle, fimp ln care rnii gi nrii do ttncri rsm&ni mu$cau dln pdrnint ?naintea morlil, $l pe ssF strin Sl din lirtna rorn4neasce? Cat da tragl-ecmlcs, c&t de Jalnice au fost lncercirlle guvernului, corducerli Ermatei $i ale merilor oamenl politici ai l6rii car6, tn timp es ru$ii intraseri zoci de kilariretrl tn Rom&nla, ?n ziua da 23 august ei se tSrguiau ?nc.E s6 trimita ernisari pentru armistitiu la Calrs, la Stoekfrolm? De ce fst de arrnistiliu mai putea fi vorba? Din acest punct de vedere, devansarea zilei de 26 august, cind era pregititd rdsturnaiea lui Antonescu, acgonarea cu trei zile mai devrerne, la 28 august, vieliie a mii
pdntr'o intervefiie raptda gr riscanH la palatul rega!, au fost salvate $ zeci de mii de romAni.

ds la reuniune, l.V.Stalin fi-a

capltularea

. nu mai functionau. Aproape dou6 ore 'morm6nt.

Tn $ir. Deodatd, linigte de Pronaf* cd aSa a hotiir& Cet do gs. pentru ca, ?nfe lg4{F Artileda dugmand a Trrcetat 9i garpele de foc a dispdnrt. 1945, ma mai narc parte a tineretrlri rornfrn ?n vtr$E de 20-25 de Ge se ?nt8mpld? Din cei cinci care ne aflam in Bivnil6, ies primr^t. Zua se ing6na cu noaptea. lnaintez spre mal. Spectacolul ani, sigi vepe sArUele fl s5-S respandeasca oasele, ia sute gr surs macabru m6 infioard. Gizuse parce bomb6 fuUe bcmbe. Nici o de kilornetd de granilele tEirii. lar, dup6 frei ar{ de la Tnoeputrl rEzboiultd, h E iurie 1g{1, migcare. Pamantul devenise o ariituri cu came de om, cu s6nge, cu pomi gi arbugti de vie in flAcdd. M6 uit spre malul rusesc al slprryi4uitorii sd se inapclieze infranfi in august 1w, aolo de unde au plecat. lar aproape o jumfrate de milion de tineri si rdm6n6 ?n$rrd limanului gi vdd, prin pAcl5, curn rnari ambarcaliuni lopiteaz6 spre 'malul nostru. li alertez pe ceilalg. laE ce apar gi trri osta$i, din de fa Odessa, la Stalirqnd, pnn Carcaz Sr Cdmeea, pane in Siberia. compania noastri_de 140 de oameni. Unul e rdnit, altul plAnge, Morli, invalizi,-mutilali, prizonieri, prada infometiirii S ingtleturilor. ld6 @ cornermrem dupe 50 de ani. Ce jahic juUlarl celalalt aiureazd. iiliram cu noi 9i plec6m. Spre Mqie, spr; Oeite. Am traversat goseaua $aba.Cetatea niOa Si am'intrat ?n, porumbigtea inaltd. Au ap6rut avionete care aruncau grenaile la Aurel,Neagu ,intdmplare gi uneori mitraliau. M-a atins o schijd la pricior pe care am s@s-o c0 baioneta. lMedicament, praful. Avioanele au dispdrut lirgite cu alte fapte captivante, ar F.ttea umple o rdvista ca pdni a doua zi. Am luat un cal neingeuat, de la o ciruti lovit6, a noasfS. care dupd aproximativ 20 km a cezd. Apgi,'pe ios, pe. malul m{rji, 2. Sporredania mea nu impticdlinuta revistei. Este din nou un pe cal de la un tren regimentar plecat ?naintea noastr6, o izbucnire-personalfr dupa ani Si aOr de inhihlie. Apropol apoi, pe jos, astfel cd in ziua de 23 august, dupd amiazi, am Ce s-ar intdmpla drc6 mortii din rcest rizboi ar lnvia? pe ajuns la V6lcov, pe bralul Chiliei. $i eu, 9i allii, pulini, din . cine ar elogia gi cui i-ar ridica monumente? latd la ce nu se detagamentul nostru $ diferite regimente. gArdesc cei mai multi dintre cei viil

fi

* " ioiiiiff doa -;*' i;;ffi

-

*ffi ffi

ile6ide'-$Oafigffi 0lulu!,"$l"0,5p"[!;f, ,!1'!],t

ftanta dwtide
rapid

s4 q'Yv -' v t: mi,ilaw wb-ilned@fifri

Eutot/,Ji -''---o Mninm

"r^ititi,it'
La

wtietid Wnde in ttfin

.-ii^iniiph,xegteatiantalll|erbtdgisenneartiffirii'ii.r"prlg.pentru|ibortatatuturoroamonl|orgipopoere|or ' dh toer'a trtllo ntlto.'

flFjmi# gi alBfjflrfg lat]uf/i/ului lon.Antmescu- sta"r" tj]ir6,?frir fiecare oetal rue care 80 luptt pdnru "E uii;
"r"*** ii a* "g;i"nii

cet Atettft'''tr,tule lhltj5.ly w vestul ^- .-,^ ;

,.

eil7''./',nlol

",

amenifie Bus'ra n smsnlnl! ei pe not-$,Pg c&nr|ul

ii'iul"r;ile

germane asupra Unlunii so\tietbe) scria: .1944 - anut bauliilor decisv;l;ulrnfrangerilor hi0eriste ?8 iu-ni? lff?.-.-ro atL b gnta $\'ia{cr icttJ ua tnrelisra ca' dup-a -- F;nct'AE94a tinutlrihr csro de rhain a razOoiului Crohicarul

*bdituzara a rui w',r*ion-'urchirr,

'Univetsul' sftVsi[.rl anului 1944' cronicarul ziarului

anurle4.lncursurcaruiaarnceput-o-rJnsiuaperrlnturoeasa,-

liii,tf'l

il,iilr;'et'ag"'i'st'"tegic"' rortele hitleiiste cI: I-i"tb. I i, fn ,rro fo1. aut" de mii de rnorti si reni$, enome cgntfta! d ln #,rriJ, ,"rr isaa a iost ei anul debarcaiii anglo-arnericans
saversit de Rornaria, prin

3ffi';l-f,F;i;ltffi**'*:nffi*Hd;ffiffi.i
(Din ecordut s6rd rhcheial ii v.rtt. tvtotooO

Londra ds

w. cnurchil

i"4:*:""iffi;:*?ffiffJ1':,J"J:'l:t1'ff9-,"1 l*H#t*#q,.,..-1"rr* exprssr a pr6sedtnta,u, rtala' J+oru 9i 8dsrrtlbr lot se ru [ to sprijinit ds tote partioete
ffi;&;G;riata
"a'e Si Oe

n"gle;ei

r'#""S"-;i'.p

pubtica, a

cerut "*tofil'['6ffinu' *cepn ieca capilunr".

ncondltlonaltl

'

Rusiei So\rietice 9i matilor ei ali4i,.armistl$u'' '

Eomti"rrit l 'Univsrsului' a'' dreptats' Balenta al'trna a uniunii so,/ietice.' tot mai greu in ravoarea ariaur,lnoeosiui

''-'-

ffi.ffi""t'n:*H

cl

tucl au

"!qt" F !y.1:

$'mff i:"xtft

i*sm*:*m'mw,ffilffi"ls;.T#ffiF#:#Jrdffi 'r'trt rr''aEiil thp'. *ry-ri* i#F"*s*-*.l$-,u*i" rq." -i sw l*azl c' *filf-l ffi;#;"lffi*'[ f iilJffi.,Ji JtuffiT,;]t; {9q"" *," pA
popusa Iarrr ronanesc. stuale alrspaimtnlat nu rumal

ca$ige

indifirent de anbnesclene 9i razboiului' s-au reunit' ain-antrraiul regelui Mihai polisca, gi tmpriin"

.procsdat, 'iriJ;;

ffi 3ffi #:$[{'ilq:;ne5.ffi;HffiH#:s"iffirul ffi"m -;; ;':""nru'.*:li:ffi cu tsupsle germane eio oe rept rlpti pentru as 24 zusust
ilrntl
rr*a din
Europor"

acestJia' ds le putere, prin demiterea si afestaree

ln

oinit"-u"n-s's'.4 Rdnen'r& El svhtlce 63to di a urm*i po Ins au nftnlcitaa 9l capitularoe 8a "u ultimul moment' la tndepartarea maresalului

p.r**"

frffi;;ilii4t&

'rc

|||

"

*ty ;igdbJ9J4*., rrar. ad... .

.,oua zr dLpa

bo.,t'dar,ntur

9i" ry::tq 1 ilfi;ffi;E rsspsctat cwalmr oe u din tare, ale ceror comandentl nu si-a zilei de 23 augugt 1944: fu* rribdul romarFsc Dlvereele tlulduri ecorddt oaresi tn linl$te Romanis- In *tai i-a s.lnsreclre n4inaq 4 lns'rec1p i'i6-iliii'-z' l"ngq'"; ioouce Ardealul de ests cur6[d de hiterigti,

I##ffi*l;,#;frH11[,i1J*'o1" " "'o"l1"l $ -""*'i" regelui Mihai' pdemitatea actului de

"r*" r" zs Aug;;ittt |."u:"9i:q9" *" *lte
p"rrn bi ii a
person4e si rJ+6, ii tr"nrmite:'Evenimenhrl iar partidele din realizat de Partidul National Jirdnesc"

"m*"lo.am

a !l pertjde' DupaAusust t. 23 'Actur hior'rc sal ;.; Au}l; - Ited:I.T l4:s; oe pitoi tutiu Maniu, htr-o scrisoare-adresata. !:]:].-Y[I August a fost pregdtit 9i istorice' de la 23
1989:

rsefti Mihai g panidstc,r

Blocul

i"oiprii

ffi"i1frffi#;;'.il-.0"J "r1"1g.n^;"ry"::.,T* pl"t"dl$"f

o"

de bihnrur llf ra consresur PC'R' ca "fr,S " "a'" ;ili"il an.oisntu-o"i."s".decrard ,^ :::"-*JlF' J I 5s) raql z4ldaz l=o.ili$-HlffH"*;if,Hljsg':",?f5ffil#l1t
Dupa srectuar

I I -

d Est Bihnrut pierderito romdneoti po Fronill

71

rggJejli*ii:fln1:T:

;;;;;

aceitri , lH-.ffii-" pda",6,4.1{ Tll1.9'f'"-care "uenirn"ttt. cs a'n procedat ra o reconstiuire a drumului l;Hiiil;6:#- ti3':':tl"l,*:*'*"9:81'fl5'i hta de
at

Tn

:,*#kij###HtrJ""liu"#"i'",""':T::i[!lg:miliifll3:f'gli*riiafr ;-lt*;gi.;g; i.,'#;";;';il;ilJiii*"Jiiil'i.oupacerceta,imisar"= lH,i"ilii;li;ilffir'',Tglil=$rnhoere.inmineredecarbuni ln *'!i;"i" ld""t;"".'"' istoriosrafia rornen""""u r, *"ni' pitl[1-p-";.; d::i:1 I #,tr *l",tr so'ie.' |liffiffiTi;ilii;,i;nil;itmai apropiat de rearitate' I Jertfete pontru reCucorira Ardoatului de NOrd eveniment istonc.
incru-siv

'ff

J:.ff

siberia si rn Nordur

extrern

comacrat acestui

ili"*#oi*"i.,",

p"tioaoa ds raztoi, lncep tn de.2657,35 un in orn oar,jr oe 2z de divizii rornenesti cu F:a^:TTH5 | -srectiv "ceasta u zs o"ro'nu'i" tgs, potruce raditonale si tortele noi socialisi, | .*", ilrif,;""U*i ooriti"r'rnil-p"rt:O"re e.,s,@ p'tr'n' pry"-w-'! lncp s1 s1 | ili:it" t ihdeoseor corrunrsre' care tac primii pa$i lessli si -- '| smirteri si trupa, nprti, rerit sar disparulr. care orera' "*h:#lifiioa; lel "iiiiilrJ";q*l'"glot*:-.1:,*o^"*i'tiligl".Bfl; dear'olte sub ocrotirea umbrslei anglcarnricans'

;[ffH

;i;6;i"

IAIIUARIE.IUilIE
lanuarie
1. De Anul Nou, Regele Mihai declard cd 'Armata va rdmAne prima podoabd a Statului .FornAn'; iar maregalul lon Antonescu Tn Ordinul de zi
cdtre Armatd transmite indernnul

IA]IUARIE.IUilIE
lanuarie
4. Armata RoSie intrA ln
Polonia, depdsind vechea frontie16.

propune Rorn6niei condiliile de

armistiliu.

718. Frontul

15. Partidele
(F.u.M.).

Sooiat-

-Democrat $i Comunist formeazd

Frontul Unic Muncitoresc

20. Presa publicd

Frontul 4 Ucrainean incepe 10/11. Procesul 9i exe- operaliunea 'Crimeea' care va cutarea contelui Ciano (n.1903). dura pAnA la 12 mai.
13. Fiota britanicd pierde marele distrugdtor'Hurricane'.

ajunge la Limanul Nistrului, iar

Ucrainean

'Prin moarte la datorie!' 8. Din Ardealul de Nord s-au refugiat in teritoriul tarii af[i
21.494 romdni.

comunicat privind planul de evacuare a.. populaliei

bucuregtene.

un

in Argentina, 5.000 de morti

7.000 de ranili.

17. Catastrofal cutremur armatelor tranceze combatante.

gi

devine comandantul $ef

9. Generalul de

Gaulle al

10. Portul Odessa este

recucerit de citre trupele sovietice.

judecat 2.789 procese

11. ln anul 1943 s-au

16. Doamna Alice .Cantacuzino este 'cea dint6i

femeie corespondent de rdzboi'
Tn RomAnia.

importante de sabotaj economic Ai specul6, cu 3.843 infractori.

bombardamente aeriene la
Tunu Severin. TnfiinleazA cantine cu masd gratuitd pentru sinistralii bombardamentelor.
Buo.rregti, PhieSti g

21-24. Noi Si violente

. 21. Armata sovieticA

27. Se

elibereazd Leningradul, dupd gOO de zile de asediu german. 28. in S.U.A. se interzice distilarea whiskyului. #

13. Budapesta gi alte

orage maghiare sunt bombardate

de americani.

20. Prima vizitd'

Mai

Februarie.

maregalului P6tain la Paris, dupA

1940.

22. Regele Mihai suferi o interventie chirurgicalA (hernie

inguinald).

2. Intelectuali

8. Statele Unite someazi

rom.dni,

profesori universitari gi membri ai Academiei RomAne, .ca 9i ai Frontului Unic Muncitoresc, cer o imediatd iegire a Rom6niei din
rdzboi. Noi atacuri aeriene anglo-americane la Bucuregti,

elibereaz6 ora$ul Nikopol

Finlanda sA se retragd din r6zboi. 10. Frontul 4 Ucrainean

Si.

30. tn Piata Natiunii din Capitald se sfin{egte o Troiti ridicati ln memoria martirilor
ardeleni.

&7.

5.

Februarie

Argentina rupe

Turnu Severin, Craiova, Pitegti,

Bragov Si CAmpina.

taieazA r6ul Nipru. 14.Obombdaavioanelor arnericane a cazut pe acoperigul palatului papal de la Vatiian. 20. Starea sanAtdlii lui Ghandi s-a agravat in fnchisoare.
(ltalia).

24. Maregalul Tito incheie un acord cu avialia militarA englezd gi cere aliatilor sA fie recunoscut ca gef al guvernulu.i
iugoslav.

Mai

1. Guvernele U.R.S.S., S.U.A. Si Marii Britanii indeamni

relaliile diplomatice cu Rorndnia.

moarlea cei ce furA pe timpul

8. Sunt pedepsiti cu al
alarmelor
la

8. lntrevedere generalul C. Sdndtescu - L. PatrEScanu.

12. Primele loturi de cir-

Rom6nia, Bulgaria, Ungaria gi 15. Alialii. bombardeazA Finlanda sA se retrag6 din m6ndstirea de la Monte Cassino participarea la rizboi alAturi de lnceputul 5. Mahatma Gandhi este rdzboiului, australienii au pierdut eliberat din inchisoare. 60.000 de oameni. L Trupe ale Frontuiui 4 28. Primele victorii Ucrainean elibereaz6 oragul port

camuflajelor Si
aeriene.

ca 10.000 copii, intre 5 gi 14 ani ,evacua{i din Bucuregti.

Ploiegti este

24. De la

Germania.

Tnfiinlarea primei Scoli de

inv{dm&rt med'rcal din Romdnia, la spitalul Coltea, construit ln
anul 1707.

19. Un secol de

"

18. Zona petroliferd

din nou obiectivul

bombardamentelor inarnice. 30. Se instituie munca cibligatorie pentru to{i locuitorii

tarii.

inregistrate

de

generalul

MacArthur ?n Oceanul Pacific.

Sevastopol.

12. Germanii gi rorndnii

evacugazd din Crimeea, pe cdi al

25. Cutremur de gradul Bucure$ti, fArd victirne $i paguba

4 la

31. La Ploiegti gi Turnu

Severin, alte vizite aeriene aliate, cu bombe incendiare.

3. Debutul la Paris

Martie

maritime gi aeriene, 60 643

Si,

cfort6retului francez Yves Nttontand (pe numele s6u adevArat lvo Livi).

Martie
1. La la$i
concerte.

wte

inar4guratd

lunie
3. ln inspectie pe
front,

4. ln

'Opera Moldovei' $i o sald de

6.
pe front..

Asimilarea cu grade

mllitare a reporterikr de rddroi aflati

17. Presa publica noiliste

in locul vqstru!' 5/6. Avioane sovietice lanseazd bombe la lagi, iar

anglo-arnericanii la Ploiegti, Galali, Bm. VAlcea, Bragov giin alte localitali din judeiele
11. Giurgiu, Focgani
gi

maregalul lon Antonescu declarA unor ostagi: 'GAt n-ag da sd lupt

mobilizati studentii pentru r6zboi. 5. lntr-urr tunel din ltalia au fost asfixiate 500 de persoane.

inregistr0nd pierderi masive Japonia sunt inaintea imbarcdrilor, cAt $i pe

Marea NeagrA.

respectiv, 23.000 de oarneni,

18. Trupele germane

evacueazd Monte Cassino, aliatii realiz6nd un cap de pod pentru a deschide drumul c6tre Roma. 26. Planul de op.gra{iuni

12. Papa Pius al Xll-lea apeleazd la beligeranti pentru

de volmtari pentru participarea

rdr'poi.

ani b6rbatii, 18 ani femeile, in loc de i8 Si 15 cum preredeaart.lz7 dn Codul CMl. 24. La pcolile seo.rndaie nu se rnai dau exarnene de $drSit

vArsti la cisAtorii: 21 de

22. Mdrirea limitei de

survolate.

Constanta, noi obiective ale

atacurilor aeriene anglorativd

americane.

de an.

30. Se ra{bnalizeaza pe tot cuprinsul lArii consumul de

fdnl"

partide din opozilie cu cercuriie Palatului Regal 9i ale Armatei, pentru adoptarea unu! plan de
iegire din Pactul Tripartit. 16. Timigoara gi zonete

a reprezentanlilor

"!3. Consfituire conspiunor

1.

Aprilie
Puternic bombar-

ocrotirea Romei. 14. La Paris a fost arestat 'Bagration' prevede eliberarea dr. P6liot, ucigag a 25 de femei. complete a Bielorusiei, Repu18. $i deasupra oragului blicilor Baltice $i a regiunilor. Frankfurt sunt aruncate 3.000 de vestice ale Ucrainei. tone de bombe. - lnaugurarea lectoratului lunie de limba romAn6 in Portugalia. 5. Intrare triurnfald a 19. Vulcanul Vezuviu erupe trupelor arnericane tn Roma. din nou $ iace trei mii de victi;'ne. Regele Victo{ Emmanuel al ltl-lea - Trupeb ftonfilui 2 Ucrainean {enunte la tron in favoarea fiului pifund in Basarabia de Nqd. sAu, Umberto ll. Hiller ordon6 armatelor . 6. lncepe opera{iunea sale sA ocupe Ungaria. ofensivd aliate 'Overlord',
oferta Qe pace facutii.de sovietici. 24" fn acea$a lunA au Marea Britanie.

dameni aerian anglo-american

invecinate devin $i eie linta

bombardamentelor aniene.
neobignuit observat soarelui!

?1. Finlanda resplnge debarcarea forlelor aliate pe

coastde Norrnandiei.

asupra Bucuregtiului,

in

zona

Fenomen ceresc
in
regiunea in jurul

bst hregistrate 285 de greve in

Gdrii de Nord Si cele invecinate:

Le@old

8. Regele Belgiei, al lll-lea, este deportat

11. Generalul de Gaulle

2942 morli, 2126 rdnili, 1Bg2

clAdiri distruse Si 1489 avariaie.

FAgdrag: un curcubeu

Aprilie

de nemli la Dresda. elvelian

Printre victimele bombardamentului actorul Vasile

Vasilache.

nu este ocrotit de interventiile

aeriene inamice.

23. NiciTurnu MAgurele

1. Oragul

bombardiere aliate. ataci succesiv oragul

Ploie$ti: 262 modi Si 316 ranili. 12. Guvernul U.R.S.S.

5. Alte

intreprinderi gi institu{ii.

cu numeroase victime Si distrugeri de locuinte,

Bombardament masiv asupra Capitalei, soldat

28.

Schaffhausen, bombardat din gre$eal6 de americani. 5. fub ocuPa{iegermana,

este invitat de pregedintele

Moscova.

Roosevelt in S.U.A., iar pentru 2g

iunie prime$te invitalie de la

14. Generalul Charles de Gaulle sosegte Tn Normandia, la locul debarcdrilor aliate.

guvernul maghiar trimite in

lagdrele de exterminare evrei din Ungaria $i regiunile de frontierd, Butenia $i Transilvania.

['n do"r*rrl i"foriei

Mesaiul Regelui Mihai I
De Anul Nou, Sweranul Rominiei adreseazi ostagilor rom0ni un inatt Ordin de zi. 'Prin spiritulvostru de sacrificiu care a rezistat la atitea grele incerciri, voi ati dovedit lncd o datd virtutiile eroice ale poporului nostru" se spune in Ordin.

6A0

de aviaane fi
Bombar-

z.tM tone ile explozive

deasupra Berlinului
20 ian.
dierele RAF (Royal Air Force) au lansat cel rnai puternic atac asupra

Berlinului, de cAnd a inceput seria raidurilor aeriene indreptate

0rdinul de zi al Mare$alului
di
Ordinul de zi de Anul Nou, adresat militarilor romAni, Mare$alul lon Antonescu
Tn

impotriva capitalei Reichului, in noiembrie trecut. in ceva mai mult de o jumitate de o16, In seara

zilei, 600 de avioane Lancaster 9i Halifax au

un rdspuns adversarilor sdi interni

$i

externi, expunAndu-gi punctul siu de vedere:

tone de

lansat aproximativ 2.300

explozive,

"Sunteli astdziintreba$ ce ati ceutat la Stalingrad gi ce ciuta$ la Odessa $i in Crimeea. ln fata istoriei, in fata poporului si a dugmanilor, rdspund eg pentru voi...

cauz6nd pagube impor-

Mele engleze xlndreaptd

spre tinte

tante Sidedangard cel pulin 30 de mari incendiiin cartierele centrale. Nem$i au reactionat doar cu artileria antiaeriand Si ceatd artificiald, ugor penetrata de britanici. Pini acum, peste 17 mii tone de bombe au i;ezut la Berlin.

...Noi nu am fi atacat niciodati pe nimeni, daci 3 milioane de frati nu ar ftJost luati?n robie sidacd Basarabia gi Bucovina nu oe-or fi fost smulselntr-un momentcdnd Europa s-a gdsit la o rdspintie fatal6, cAnd nimeni nu ne-a putut sdriin ajutor'.

NiaWdMrffilafl0nn
de Roma
22 ian. lmportante fode americane si britanice au efectuat o debarcaresurpriz6 pe coasta de vest a peninsulei italiene, la Anzio, localitate situati la mai putin de 50 km de Roma. Profitand de vremea insoriti 9i calmul mirii, miile de
ostagi aliati au coborit din vasele de trans-

$ffrrgitul blocadei
Leningradulai
19 ian. Dupi doi ani de HocadS, apeltbrii Leringradului reugesc sa sfrapunge pe o dstanF de 40 km lria de irrcersire a asedaiuvilor germanl Comuni:dele ArmaEi Rosi anunti ci, ln cde cjnci zih ah lWtebr
finale; 20.000

Gele $apte comori

'Viata universitard', revista Universitdtii clujene, mutatd vremelnic la Sibiu, publicd o foarte interesantd cuvAntare in fata studentilor a dr. luliu Halieganu, pe atunci rector al cunoscutei institutii de invdtdmAnt superior. SpunAnd cE
Universitatea are'o sfdntd datorie fatA de

circa 10.000 lua! prizonied. O oorrcenuare a

osta$i inamid au

bst txi$ $

port, gub protectia unor puternice fode aeriene gi navale. Dar nici un foc n-a
trebuit sd fie tras, surpriza fiind total6. Abia

brFbr sryietip fird preedentin

acest

r6&i

divizii germane fiind tdiclatein cd &liani de asedu.

a as(lurat victoria sovietici, circa 15

graduhri a

comorile neamului', pdstrate secole de-a rAndul, distinsul savant le enumerd:

in a doua parte a zilei a putut fi notati o reactie a trupelor germane din zon6, iar puternicele tunuri ale navelor aliate au intrat ln actiune. Obiectivul principal al

'iubirea de limbi, iubirea de [ari,

debaicirii este tiierea liniilor

de

iubirea de nearn, iubirea de om, iubirea de ad.ev6r, iubirea de dreptate, iubirea de libertate...'Dr. luliu Hatieganu (18851959) tinea sd facd o subliniere, valabili, evident, peste secole:'Numai prin aceste gapte forte vii a putut sd lnvingd neamul nostru toate marile pericole'.

aprovizionare a celor 100.000 de osta$i ai Wejrrmacht-ului, care apirau capitala italiani. Urmdtorul obiectiv va fi, direct, Romal

Vestea sf6rsitului blocadei Leninbst sduEH cu irnensd brcurie in capihla sovietici" Stalin a dafi un Ordn de zi pe armat6, aducand laude celor care au parlidpd la adiunea de dberare a marelui orag. lar la Moscorra 20 de salve de tm au salutat izbAnda. Dar, numai 560.000 de

locuitori, adici

Leningraddri anterioari dedangarii ritridd, se mai aflau la locd lor de ba$tine pentu a-i pnmi pe elberabd.

o $esime din populatia

Einerele lui fillussolini execatat!

11 ian. Printre membrii Marelui Consiliu fascist care s-au desolidarizat de Mussolini, la 27 iulie 1943; in ceea ce
Galeazzo Ciano, ministru de externe al ltaliei,

"Maica $mara"
S-a stins din viatd, in ziua de 26 ianuarie, Smaranda Gheorghiu, curpscutd sub numele de 'Maica Smara' (n.1857),

privegte dorinta Ducelui de a continua razboiul alituri de Hitler, s-a aflat $i contele
La presiunea lui Hitler s-a instituit un

in acelagi timp ginerele lui Mussolini.

tribunal special la Castelvecchio, l6ng6 Verona, care a judecat pe cei implic{i ?n
dezawarea lui Mussolini. Dupit dottit zile de proces, verdictul a fost condamnarea eelor cinci acuzali la moarte, printre care 9i Ciam. Cu toate interventiile sotiei sale,
Edda, fiica Ducelui, sentinta a fost executati.,

scriitoare Si institutoare, nepoatd a

inchinat intreaga viatd educdrii gi cultivdrii a numeroase generatii de copii, fiind una dintre primele femei romAnce care a

scriitorului Grigore Alexandrescu. $i-a

aprins flacdra patriotismului

este ridicatd o statuie.

Si

nationalismului curat. ln parcul Cismigiu ii

la 11

ianuarie.

Raport despre 'Gazul l(alyn"

Din raportul doctorului Alex. Birke,
medicul legist romin care a ficut parte din comisia internalionali de anchetare a rnasacrului de la Katyn (Smolensk), unde in anul 1940 au fost asasinag 4500 de

Americanii auanseazt in pacific

. 29 feb. $e multiplicd succesele aliate ln marea ln
foarte importantd debarcare

americana au efectuat o

din infanteria

bdtilie a Pacificului. Trupe

marind

ofiteri polonezi, se desprind urmltoarele

- victimele au fost impugcate in ceafi, de la minl distanF, de reguld cu un sirgur glorte; - munitia era de provenienti
ruseascd;

concluzii:

Negros. lntreaga actiune purta numele codificat de 'Operatiunea Brewer'.

Caracteristica sa a constat?n folosirea' unor distrugdtoare rapide, ln locul obi$nuitelor ambarcatiuni de transport cu deplasare lenti. Los Negros urmeazi se devind un

Insulele Amiralitdtii, atingAnd- localitatea Los

- vistimele au fost agezate iyr gropr comune, in rAnduri suprapuse; - irnpu$carea s-a ficut tn perioada martie-aprilie 1940, lnaintea invaziei. germane; - pentru mascarea gropilor comune,

in toamna anului 1940, s-au fdcut plantalii intense cu puieti de molkl in intreaga zoni; - este o perfecti aseminare intre metodele de exterminare folosite la Katyn gi cele descoperite ulterior la Vinnita (Ucraina), unde au fost asasinag de cdtre sovietici mii de ucraineni gi moldoveni.

campania ofensivi dus6 de fortele aflate sub comanda generalului Douglas Mac
Arthur.

prelios 'cap de pod' in

Prin aceasta, peste

vor afla izolati ?n insulele Arhipelagului Bismarck.

50.000 de soldatijaponezi se

Lingi oseminte s-au g6sit acte gi scrisori,

toate datate numai p6nd la23 aprilie 19z10,

deci executiile nu puteau fi 16cute de trupele germane, aga cum a incercat sd sus$ni versiunea sovietici.
lt R. O preluare in
nr.S

Totodata este vizati marea insulA GuaT, ocupatd de Japonia dupd atacul de la pearl Harbor, in 1941. Pentru-Ffma oard, Guam iost tinta'unui pJi"1n;b asalt aerian al americanilor, care anuntd distrugerea a 135 de avioane iaponejie li- siutundarea a 11 ft3v9. NumaiEase avioane americane nu s-au intors tabazd'- raporteaziamiralul Chester NimiE, care comandd operatiunile din aceastd zond.

al

noastre (1943), pag.A, dintr-o

revistei pubticayie

francezd pivitoare ta"Cazut Katyn", sryera in md eronat cd gloanlete cu care au fost

Orafal $talingrad decorat de englezi

2 feb.
Primarul Stalingradutui a
primit din partea regelui George al Vl lea al Angliei inalta distincfie a'palogului de Onoaren, in semn de admiralie pentru eroica apirare a acestui orag in fata invadatorilor'germani. La ceremonia de inm6nare a distincliei, care a avut loc la

Zece divizii germane distruse

17 feb. O noud infrdngere germani pe frontul de Sud. Dup6 dqre-sepE-m6ni de lupte neTntrerupte, trupele sovidtioe- mmardate q9 ggneralul Koniev au reugit s6 distn4gi 10 divizii ale armatei a Vlll-a german-6, in ?ncercuirea de la sud,est de KieL pe cArnpul de bdtilie au r6mas seminate 52.000'de cadavre ale militarilor nemli ucigi, iar alti 11.000 au fost luali prizonieri. Aieasta, ?n pofida faptului cd Flihrerul ddduse ordin ca nici un soldat german sd nu se predea, ci si moard ?n lupti sau, ln caz extrem, si

executati ofrlerii polonezi erau de fabricalie germand. indreptdm aceaile eroare prin raportul de mai sus al delegatului romAn. Gloanlele au fost de provenienld sovieticl, iar executiile fdcute de sovietici, a$a cum

$i

ace$tia

au

recunoscut, dupd lgg0.

Un secol

defnydFr6nt

medical ^, Romfrnia rn
oficialit6tilor 9i a unui'num5r mare de inalte personalitSfi medicale,

in

Moscova, au fost prezenti maregalul Budionii 9i Sir Archibald Clark Kerr, ambasadorul Marii Britanii. Se irnplinea exact un an de la victoria armatelor recurgd la sinucidere. A fost cea mai importantd victorie a sovietice la Stalingrad. Armatei Rogii, dupd cea dbtinuta la Kursk.

prezenla

Mfrndstirea Monte Cassino in fldcdri

bombardamente aliate asupra min5stirii benedictine de la Cassino, in centrul ltaliei, au primit acordul oficialiutilor oritanice printr-o fvlonte oectaraie ficttti in Camera Lozilor de cdte minptrulde finanfe, vicontele Simon. Acesta a iustm&i distrugerea rnonumentelor, de o inestimabili valoaie culturali 9i istgricd, prin stiingente necesitit| de ordin militar. A fost citat si un ordin al generalului Eisenhowei,'care atiri,as" cd 'monumentele vor_fi crutate pe cAt posibil, daidaci avem de ales ?ntre asemenea clidiri si vietite ostagilor nogtri, atunci acestea din urma conteaza infinit mai mult'. Ceicare au fost martorii ultimului bombardament aerian efectuat la Monte Cassino de o formatie compacte de "Fortarefe zburitoare" povestesc cu groa=a

dicini a pia din

Academia de Mes6rbdtor:it, Buc!'ye911,

16 feb. Recentele

la spitalul Filantr.o-

initiator al invatamantului medicar din Romdnia, autor al prirnului tratat de anatomie publicat in limba rom6n6 gi grgalo1u! primei scoli de chirurgie, la
Spitalul Coltea, ?n 1843.

"Centenarul lnvitimAntului Medical din Romdnia". A fost evocati in mod deosebit personalitatea prof. univ. dr. Nicolae flefulescu (1812-1900), academician,

Wffi

agezimintelor mAnistiregti, transformate in bastion de aperarJa trufetor g"rr"n", izbucnit o flacdri imens6, ridicdndu-se la sute de metriinatirne. nu " rusidistrJse Eca$u1 de cult si clSdirile anexe, maioritatea decorate cu superbe fresce ale pictorilor
renascentigti.

cu;;];;f;;]

Un lagflr romf,nesc: Tdrgu Jiu

Devenit celebru printr-o intens5
mediatizare, in perioada existenlei sale, ca

Ungariasu[ cdlcfriul nazist

18-19 mar. Tnaintarea Armatei Rogii Si iminenta prdbuSirii frontului $e est determini pe Hitler sd ia mdsuri in spatele liniei de lupti a Wehrmacht-ului. El''intentiona si preia in completi stipAnire Ungaria $i RomAnia, asupra fidelitdtii cirora are dubii. Dacd in fata maregalului Antonescu amenintarea sa rim6ne
schimbul retrocedirii Aqdealului de Nord, ripit fdrii prin Arbitrajul de la Viena, in contrast lucrurile merg mult mai usor cu dictatorul maghiar, Miklos Horthy. Atras de Fi,rhrer in castelul de la schlossheirn, sub pretextul unor convorbi ri inter-statale, acestuia ii este smulsi acceptarea ca armata germand si preia comanda efectivi a trupelor ungare, ocup6nd gi toate punctele strategice de pe teritoriul firii. La intoarcerea lui Horfrry la Budapesta, majoritatea colaboratorilor sii apropiati vor ft retinuti de Gestapo .gi, practic, administra$a trece direct in mAinile nazi$tilor. Totodati, popula$a evreiasci rim6ne la discre$a ocupan$lor, 700.000 de evrei urmAnd s5 fie deportati in lagire de exterminare. Actiunea

Sidupi 23'august 194,lagdrulde la Ttrgu Jiu a func$onat intre anii 1940 gi 1944. Destinat inifial interna$lor politici, lagdrul'
cuprindea mai mutte sectoare, cabanele fi ind

veritabile hangare, cu sute de paturi suprapuse, '"pentru cei din clasele inferioare", dar gi cu 14 camere pentru
intelectuali gi oameni bogati. Internatii erau adusi aici din r6ndul opozanlilor fati de regimul antonescian. Victor Eftimiu

firi

efect, acesta condition6nd supunerea totala numai in

lagir, in diverse perioade: M,Ralea, T,

Arghezi,. V. Eftimiu, N.Rddescutr M.Florian,

Dintre intelectualii cunosculi s-au aflat in

A.Leucutia, l.Lazdr, Z.Boil6, Z,Stancu,

O.Livezeanu, P.Pandrea, N.Carandino,

Jack Berariu (democrati), P.Teodorescu

(socialist), l.Gh.Maurer, M.Socor (comunigti),

P.P.Panaitescu, Radu Gyr, E.Bernea,

l.V.Vojen (legionari). Mitoarea nomendaturi

comunistd

a fost reprezentati aici de

Radu Gyr

este condusi

de

Gh.Gheorghiu-Dei, N. Ceau$escu, Gh. Apostol, S.Chivu $.a.

'tHua fire rilmE..."

cu autor mascat!
Pe scena teatrului bucuregtean
Alhambra, o noud premieri:'Steauafiri nume". Se bucuri de un mare succes de public. |r_npresioneazi jocul actorilor, dar mai ales continutul de idei al piesei.

comandantul SS Adolf Eichrnann, cu sprijinul organizatiei naziste maghiare "Crucile cu Sige$". Dupi o jum6tate de an, la 15 octombrie,
Horthy avea sd fie formal destituit de la.conducerea

statului uhgaf; locul siu fiind ocupat de fascistul

Ferencz Szalasy.
sp/rlaf sovidbiln drum sprcvestul

Autorul? Dupi afiS Victor Mincu. 'Un

necunoscut, un debutant', spun cei mai
Mihail

Eur@i

*Ogrstian

multi.

in realitate, piesa apartinea

scriitorului Mihail Sebastian, dar originea

sa evreiasci.(pe numele siu adevirat M. Hechtefl nu permitea sd i se joace piesele-decit cu pseudonim. Cum ins6 teatrele erau conduse de oameni cu

ffigdailildilmt@frhffllra
?B-24 mar. Un atentat cu bombe asupra unei companii de politie german6 la Roma, care a

condamnatii

Radu Beltgan; pnmul 'dotnn Miroiu'

vederi democratice, s-a gisit solu$a pentru eludarea interdictiilor oficiale. Avind de la inceput un mare succes, "Steaua firi nume'va deveni una din piesele de rezislenl5 ale dramaturgiei
romAnegti.

fdcut 33 de victime, stArne$te furia lui Hitler. El ordond ca

lnaugurarca

"@lei

Moldwei'!

pentru fiecare politist ucis si fie executati ca represaliicdte 50 de italieni. Feldmare$alul Kesselring, comandanful trupelor germane ln Italia, reduce aceastd cifrd la 10, ordondnd ca ei sd fie ale$i dintre

Kappter, geful politiei SS din Roma, se opune ordinului gi aresteaze afii 335 italieni, dintre ofiteri, preoti, evrei, barbati Si femei, chiar bnieti de 14 ani. Executia futuror acestora a avut loc ln marginea capitalei, la
'catacombele ardeatine', Kappler asistAnd personal la masacru.

la pedepse grave aflati ln inchibori. Herbert

in zilele de 1 Si 2 martie, s-au desfd$urat la lagi manifestdriculturale prilejuite de inaugurarea "Operei Moldovei' $i a noii's6li de festivititi a Conservatorului de muzici Si arta dramatici. A fost prezentat un spectacol inaugural cu opera'Traviata' de Verdi, sub 12 mar. Gwernulbritanic pare bagheta lui Egizio Massini. S-au acordat, cu acest prilej, premii hohret sA aplicb rndguri de represalii irnpotriva administratiei pre$edintelui studentilor merituo$i ai Academiei de Arte Frumoase.

Irlarldaimlaffi!

$fiffit urui

WrdMrH#4',
24 mar. Generalul erglez

24-26. Fortele sovietice, N. ln Bucovina, infrfindispunfind de un mare numdr tanolri, trec N'strulgi, dAnd peste g6nd rezistenta fo{elor gerrnane cap slaba rezistentd germano- 9i romAne, mari unit6li sovietice apa(inAnd Frontului 2 Ucrainean rom6n6, ocupa paltea de Nord Basarabiei; inclusiv oragele Hotfoi, ocupi oragul Cernduii, ajungfind la rdul Prut gi pe pantele est'tce Soroca, Orhei Si 27. Spre sear6, armatele ale Carpatilor'

ffi W

3l,i#r':"i:lrfffi"fi"fJ.Si
ii,#i*3iiiJ; $il\,"!'il1.:f? tara lupte'

lrlandei, de Valera, care nu renunli la politica s'a de neutralitate. Recent, acesta a refuzat o cerere expresa a aliatilor de a expulza din tara pe toli

0rde Wirgde, organizdorul urnr mi$cdri de rezistent6 in iarile

ocupate de japonezi, gi.a pierdut viata intr-un accident de avion deasuprg Birmaniei. Comparat

membrii misiunilor diplomatice

$i

consulare apar[in6nd inamicului. Ca

r6spuns, englezii zu decis suspendarea

de a

'penlru raliuni militare' a oric6ror

transporturi de pasageriintre Britania
9i

Arabiei', Wingate gi-a inceput

adesea cu colonelul l-awrence'al

cariera de partea cealalti a

baricadei, luptAnd in rdndurile sionigilor evrei impotriva arabikr paleslinieni. A fost implicd $ Tn
luptele' contra ocupan$br itajieni
Etiopia.

lrlanda. Prin aceasta, 250.000 de irlandezi care- lucreazA pe teritoriul

britanic sunt ameninlali sA nu mai poaE

Balti.

face naveta intre locul de muncA

domiciliile lor.

$i

in

Protestul intelectualilot
mambri ai Academiei RomAne, profesori universitari din Bucure$ti, lasi si Sibiu, adreseazd un memoriu mare$alului lon
Antonescu, cer6nd imediata iegire a Romdniei

Un grup de 66 de oarneni de Stiintd,

din rd,zboiul hitlerist. Se Tntreabd autorii

acestui document: 'Pentru co'sd mai lupt6'rn? Interesele vitale ale statului 9i poporului nostru cer imediata incetare a rdzboiului, oricare ar fi grqutdtile acestui pas. Sacrificiile pe care Romdnia ar trebui sd le facd ar fi incanparabil

16 apr. RimAsitele a noud divizii germane $i romdne avAnd initial efective de aproape 200.000 militari, 129.000 germani Si 65.0ffi romAni, au fost definitiv anihilate la Sevastopol si in alte localitdti invecinate de cAtre inaintarea Armatei Rosii victorioase pe lntinsul peninsulei Crimeea. in numai cinci zile de la declangarea asaltului decisiv, sovieticii au recucerit intreg teritoriul ocupat, la sud de istmul Perekop, eliberAnd consecutiv importantele centre de la lalta gi Kerci.

Izgonili din Crimeea

mai mici Si mai putin dureroase decdt

continuarea rAzboiului'.
CAtiva dintre cei 66 de semnatari ai memoriului erau D.Danielopolu, N.Gh.Lupu, C.l.Parhon, Fr.Rainer, Al. Rosetti, M.Ralea, S.Stoilov, lstrate Micescu, N.Profiri, A.O[etea, E. Petrovici, D.Bagdasar, Anton Dumitriu. in fotagralie, de sus in jos: Daniet Danietoptu,
Ni@lae Gh. Lupu.

Urmdtorul obiectiv a fost Odessa, cel mai important port al Mdrii Negre, de unde ocupantii au fost izgonifi, ldsAnd in urma lor 5.500 de modi $i mase de material distrus. Nemtii Si romAnii au incereat sd organizeze salvarea ultimilor lor supravietuitori cu ajutorul cmvoaielor de vase. Date sovietice afirmd cd au fost evacuati pe mare 60.643 germani Si 42.190 romAni. Navele

Louiture de foili fn P.G.R.

Dupd documente mai vechi, dar gi mai noi, lupta fractionistd

din P.C.R., datAnd de doui decenii, se intelise mai ales spre

dintre cei din interior, maioritatea aflati Tn inchisori gi lagdre, se crease o falie serioas6. Cdderea unor organizatii intregi in mdinile Siguranlei era pusd pe seama lui Forig. Astfel ci, la 4 aprilie, profit6ndu-se gi de haosul creat de bombardamentul angloamerican la Bucuresti, un-grup de comunigti aflali ?n libertate Emil Bodnirag, C. Pirvulescu, C.Agiu, l.Ranghel - bineinleles cu avizul favorabil al Moscovei, il inlituri pe $t.ForiS 9i, mai mull decdt atat, il izaleazil. Activul de partid a desemnat pentru conducerea operativd a activitdtii pe C. Pdrvulescu, E. Bodndra$ 9i l.'Ranghe1. Conducdtor "de facto" al partidului este considerat insd Gh.Gheorghiu-Dej, aflat inci in lagdrul de la "Tdrgu Jiu. Acesta
sfdrSitul lui 1943 9i inceputul lui 1944. intre $tefan Forig, secretar general al partidului, desemnat de Kom.intern, $i o bund parte
l,loii de ambele p&li,

malul Mdrii Negre

au fost insd sistematic bombardate de avioanele sovietice 'Stormovik' si Tn cea mai mare parte scufundate. Doar un numdr infim dintre acegti militari au reugit sA scape, ajungAnd ?n ultimele porturi aflate dincolo de liniile germane.

0e Eaulle Sef saprem

9 apr. lmportante schimbAri au loc Tn comandamentul fo(elor Frantei Libere $i administfa{ia teritorilor franceze eliberate. Generalul Giraud, fost copregedinte al CFLN Si cornandantul armatei, este trecut in rezervd, functiile sale fiind preluate de generalul de Gaulle. Acesta devine astfel Seful suprem al Comitetului Frantei Libere $i al armatei franceze. Anteriror, alte importante. migc6ri avuseserd loc, printre care

aprobd "cu mare bucurie gi entuziasm" misurile aplicate. $t. Forig va fi ucis in 1946, fdrd nici o judecat5, de cdtre Gh.

$i numirea in guvern a doi deputati comuni$ti, Fernand Grenier

Frangois Billoux.

$i

Pintilie-Bondarenco, viitorul Oef al Securititii in perioada stalinista. Crima va fi dezvdluiti dupd 1968, fiind pus5 in sarcina lui Gh.Gheorghiu-Dej. Totodati Forig rdmAnea criticat doar pentru "lipsA de vigilenta $i p6l6vrdgeal6". Din
de bitrdnele.
Perekop, apar.at de trupele ger-

$tefan Forig

Elvetia bombardaffi!
1 apr. Elve{ia, [arA care respect6 o nzutralitate strictA in marele conflict, a fost victima unei erori tragice. Bombardiere ale aviatiei SUA Si-au lansat incArcdtura de explozibil asupra localitatii elve{iene Schaffhausen, situatd in apropierea grani{ei cu Germania. N-a fost o pacdlealA de 1 aprilie... Nu mai pu[in de 40 de locuitori ai oragului gi-au gasit moartea cu acest prilej nefericit. Autoritdtile federale ale Elvetiei au evaluat la 8,5 milioane dolari daunele cauzate. Americanii l+au acordat, la 14 aprilie, exact un milion!

considerente neelucidate, asasinul direct, Gh. Pintilie, cunoscut sub porecla de "Pantiuga", nu va fi in nici un fel pedepsit, murind

mane gi romAne. 10. DupA ce pdrAsesc Odessa, trupele romAne se

5-14. ln Bucovina $i nordul Moldovei, trupele

sovietice igi continuA ofensiv4 ocupAnd circa 300 de localitEli, printre care oragele Oorohoi, Botogani, Suceava, Rdd6uti gi
F6lticeni.

retrag $i ocup6 pozi[ii de-a

lungul panii drepte a Nistrului, de la Orhei pAnA la v6rsarea
rAuluiTn Marea NeagrA.

Americanii in lloua Euinee

24 apr. Trupele japoneze au pArAsit atAt de repede pozi{iile lor din l'{oua Guinee in fata americanilor, inc&t ace$tia, la debarcare, au gAsit ln amplasamentele de pe [6rm micul deiun gata pregAtit, lAsat neatins. Ostagii generalului Mac Arthur au avansat aproape 800 krn de-a lungul coastei, ludnd prin surprindere inamicul aflat tn punctele fortificate de la Hanse Si Wentak. A urmat ocuparea ora$ului Hollandia Si a aeroportului din apropiere, pAzit de 1000 de iaponezi. Aceasta va asigura americanilor controlul aerian asupra unei vaste zone de pe teritoriul marei insule din sud-vestul Pacificului.

13. ln Crimeea, situatia trupelor germane gi rom6ne continua sa se agraveze. R6nd pe r6nd sunt evacuate ora$ele Simferopol, Kerci, Feodosia, Eupatori4 9.a.

8. Fortele sor'etice incep

operalia ofensivA 'Crirneea' prin

puternice atacuri

in

istmul

Luna aprilie: 5357 morti gi riniti, de pe urma bombardamentelor

Comandamentul militar al Capitalei comunicA: -Pierderile provocate de atacurile aeriene anglo-americane din zilele de 4, 15, 21.Si 24 aprilie a.c. au fost, Tn principal, urm6toarele: 2378 mo(i, 2979 rriniti, 1892 case distruse $i 1489 case grav avariate; cea mai mare parte din bombe au cAzut in cartiere de loiuit; aw fost distruse sau incendiate cl6diri ale UniversitS{ii, institutii de cultu16, biserici Si Cimitirul Sf.Vineri".

Eommel confia Hitler

Printre diamele tr6ite de mari personalitdti ale a lui Erwin Rommel. Feldmaregalul Rommel, care suf6rise o grea TnfrAngere, impreuni cu corpul expeditionar german.in Africa, devenind pAnA la urmi simplu executant al ordinelor lui Hitler" cugeta acum-la adeviratul sens al luptei duse Si iSi reconsidera atitudinea. Aflat la comanda 'Zidului Atlanticului", el a intrat in legdturd cu cercurile din Wehrmacht care se opuneau'nazismului. lmpreund cu Karl Stolin, primarul din Stuttgart, 9i generalul v. St0lpnagel, comandantul fortelor germane in Franfa, Rommel nu impirtdgea ideea unui atentat impotriva lui Hitler, preferdnd ca unitdti blindate ale armatei sd incercuiascd la momentul oportun cartierul general al acesfuia, obligAndu-l sa se predea, pentru a fi apoi tradus Tn fata justitiei. Feldmaregalul opta pentru un armistitiu cu aliatii din vest, mentinAnd insA o linie de front impotriva sovieticilor, intre teritoriul Memel, la Marea Baltici, p&n6 la gurile Dundrii. Tot lui ise atribuie ideea fornrArii unor tate Unite ale Europei'. Totu$i, nou comandant suprem al trupelor germane angajate in actiunile de prevenire a invaziei, Rommel se dovedegte inc6 foarte activ.
rAeboiului se inscrie gi cea

14

mai.

angl o-ameri cane

ln Gapitall

ca

Printr-un ordin

al

sdu,

trenurile de pasageri sunt ;

suspendate in intreaga I Franti ocupata. TotodatA, au fost intrerupte comunicatiile telefonice dintre zona liberd de la Vichy Si
Maresalul Rommel inspecteaze trupele ce wi luptatmpotriva invaziei

'Te rccun$G $i pelnilneric Bucurc$ti !..."

Necazudle aduse
darul sA punA in umbrA ltocatia irn?iscrrtd spre eotie Si cArftec a rsnAnului. Ea sa fds.rt sim$tA $ in textul unor melodii de muzicd u$oard, lansate aUnci pe s@ra teatrelor de revistd gi operetA. Camuflaiul, care cufundase Ceitda in intuneric, a tenra c6torva.asernenba c6ntece. inceputul l-a fdcut q micA melodie a lui Nicolae KirErlescu, irnA din prirrele lr.rni ale interdictilor inpuse iluminetului bncurestear, cu ndstrugn'cul

tdrile neutre. Mdsurd luatd impotriva scurgerii de informatii, care ar putea

awt

de rddoi

rt.au

fohsi aliatilor.

Tito, saluat ca prin minune

23 mai. De cdteva ori, in special in cursul anilor 1942 Si '1943, germanii Tncercaseri sd-l faci prizonier pe losip BrozTito, geful rezistentei iugoslave. Aceasta ar fi insemnat, sperau ei, paralizarea tuturor actiunilor lndreptate tmpotriva fortelor SS gi ale Wehrmacht-ului de pe teritoriul tirii. Ultima tentativi de acest fel a fos-t operatiunea de desant aerian asupra cdrtierului general al lui Tito, situat in muntii Bosniei, la Drvar. Unitatea de para,$uti$ti germani a ocupat localitatea, dar cu putine ore inainte comandantul partizanilor iugoslavi fusese avertizat de pericol gi se salvase cu ajutorul unui avion britanic. Tito a ajuns in ltalia. revenind la scurt timp dupd aceea Tn mijlocul partizanilor sdi. Cartierul sdu general a fost reconstituit pe coasta Adriaticii, ?n insula Lissa.

ffi

pa

rdren'Odlii
apogzul

glagar

melodie Si text inti-adwd'r de neuitat:

'Pe mine nu se poate sA pdc6legti, am eu,sisternul meu pe carel gtiu doar enr'...

tlli nws camufl4i Si .ai so pati!' Gice Petre*u s*l canstituie, fdrd indoialA, marele al lui lon Vasilesar Te recuncc Si p+nfuneric BncurWtit...'

Cu

md

Intreaga temd a dacurilor aeriene crrpra C+itarlei a inspirat pe

autorii unei reviste de slcces, nrontat6 la no,rl tedru'Giffida". E zu dat chiar astfel titlul premierei lon 'Addpctul Giocondef. lda ma din scenele spectrcolului repore$itd de apreciatul c6ntAre{ Gicd Petrescv, in amintirile sale, recent p,rblicate: 'Avean in revista un cdntec cu mare prizd la p,rblic, oolrcegrt de un aviator Si stilizd de lon Vmilesqr. Se intitula 'Cost'rca,Cctica, fA lenpa md micdt's era o satird la adresa canuflajuluiin ceiie se scurgeau lungile mpti de iamA ale Bucure$tiului bonrbardat. DupA aproape o jumdtate de seoo|, fl md cdnt Si azifn tunreele ce le ?ntreprind Tn tarA Si pe$e l'ntare'. l$oria rdzboiului s-a scris gi ih asemerea capitole insolite.

Extermi narea liganil or

Manifestirile de urd rasiald ale nazigtilor nu s-au Tndreptat numai ?mpotriva evreilor'. incepAnd inc6 din 1938, victimd a acestora a fost gi populalia ligineascA. ln anul urmAtor, incep deportdrile masive de tigani din toate teritorile ocupate de germani. Un ordin emis de Wilhelm Keitel, comandantul suprem al Wehrmacht-ului, urmdreaexcluderea tufuror tiganilor din armata germand.. Sistematic deportati in lagAre de exterminare, acegtia sunt folositi adesea drept cobai pentru experien{ele medicale monstuoase. Medicul SS Mengele a desemnat-o pe tiganca Dina Gottliebova (v. foto coperta l) drept prototip pentru un studiu asupra raselor neariene. La AuschwiE,21.000 de tigani au fost uci$i pe distanta uneijumdtat de an. InspectAnd blocul \igdnesc' din acest lagdr, Seful SS Himmler se declard nemulfumit de murddria gdsit6 acolo. Decizia $efului Gestapo'ului: 4,000 de tigani trimigi imediat la camerele de gazare!

Tntreprinse din aer, de pe uscat

1-12. 'Lupte grele pentru

apArarea Sevastopoluh.ri, inclusiv

gi de pe mare, flota romAn6, in c@perare cu nave germane gi italiene, reu$e$te totu$i sd imbarce o parte a trupelor aflate

pe strdzile oragului. in ciuda

bombardamentelor sovietice,

in lupt6, indeosebi pe cele

romAne$ti.

4 iun. Roma a cizutin rnAinile aliatilor, practic fdrri luptd' Primul intrat in Cetatea Eternd a fost generalul qmerican Mark La 20 iunie, in contextul marilor victorii ale fortelor aliate Clark, in frunt6a blindateTor sale. Informat asupra acesfui succes, pe fronturile din Europa $i-Orientul indepdrtat, se formeazi in pregedintele Roosevelt a'exclamat: 'Prima cap[tald a Axei s-a predat, urmeazd $i cealalt6!' Roma nu prezenta vreo importantd clandestinitate Blocul Nalional Democrat (B.N.D), la care subscriu strategici deosebitA, dar valorarea sa psihologicd era enormd. Partidul National Liberal, Partidul National Jdrinesc, Partidul Germanii au ignorat ordinul lui Hitler de a arunca in aer Social Democrat Si Partidul Comunist RomAn. Platforma'Blocului .podurile de peste Tibru. Edificiile artistice gi istorice ale capitalei italiene rimAn intacte, inclusiv" Vaticanul. O ultimi rezistentd a particlelor!, 3$3 cum va fi cunoscutA, cuprindea urmitoarele patru ocupantilor a fost lichidatd in Forum, unde ariergArzile lor-intraserA puncte esentiale: Tn coliziune cu vdrfurile avansate ale armatei americane. Rarii f . incheierea fdri intArziere, pe baza ofertei ficute de 'sniperi' care mai trdgeau de la ferestrele caselor $i de pe alia$, a unui armisti$u cu alialii,'cdutdnd a obtine condi$ile cele acoperiguri au fost de asemenea anihilati. Locuitorii Romei au mai bune pentru interesele lilrii;2. le$irea Rorn&niei din Ax6, intAmpinat cu flori Si sficle de vin pe soldatii aliati, taind calea eliblrarea tlrii de ocupa$a germani, alflturarea ei la tirile aliate jeep-urilorr gi camioanelor care-i aduceau pe eliberatori. Pe strdzi gi restabilirea independentei gi suveranititii na$onale; 3. in acest se striga : 'lnglesi Viva... Americani Viva!' Dar bilantul pierderilor arnericane este foarte mve: 42.W scop, se impune inlSturarea actualului regim de dictaturd gi de oameni moti, r6niti sau dispiruti. Regele Victor Emmanuel lll lnlocuirea lui cu un regim constitu$onal, democratic, pe baza pdrAsegte Roma $i transmite totodatd puterea.legda Printului acordlrii drepturilor 9i liberti$lor civice tuturor cetitenilor tirii; 4. mo$tenitor Umberto de Savoia. $eful guvernului, maresalul Bodoglio, demisioneazd. Antifasci$tii italieni inlocuiesc puterea Men$nerea unei ordini democratice si realizarea picii, conform mussoliniand, dar o fac relativ ponderat. cu interesele statului gi poporului romAn.

'

Platforma Blocului tational llemocrat (B.ll.D.l

Roma eliberaffi!

lle plrese$te
Liuiu Rebreanu
S-a spus pe bund drePtate literatura romAnd se sprijind pe patru

ci

IilIasawal S,$, de Ia Aradounsur-Elane

:

mari stdlpi de sustinere: Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu $i Arghezi, Prozator Si dramaturg, dar Prin

10 iun. Trupe SS germane din Franta au

exterminat intreaga populatie a satului Oradour-surGiane, din apropiere de Limoges. Numai $apte din
gi

excelenti autor de romane, Liviu Rebreanu (1885- 1944) a lAsat posteritdtii adevdrate capodopere ale genului. De la "lon'

'FAdurea spAnzura{ilor', primele din serie, continuAnd cu 'Adam gi Eva', 'Ciuleandra', 'Rdscoala', 'Gorila', pentru a cita pe cele mai reprezentative, $i incheind cu 'AmAndoi", ciclul romanelor sale poartA un profund mesaj umanist, de inteiegere deplind a problematicii sociale, specifice vietii noastre romAne$ti. 'Poet epic al omului teluric' l-a numit George CAlinescu, insistAnd tocmai pe aceastA laturd, ce-i este caracteristicA. A fost totodatd un actlv propovAduitor de culturA, in paginile rBvlstelor initiate de el, "Migcarea literard' (1924), "RomAnia literard" (1 932), pregedinte al Societdtii Scriitorilor RomAni (1925), director al Teatrului National (1928 Si 194O), membru al Academiei RomAne (1.939). Bolnav de la inceputul acestui an, l-iviu Rebreanu va trece ultimul prag al vietii la 1 septerhbrie.

locuitori au scapat cu viatd. Aparent, nazi$tii

reactionau Tn acest mod
pentru uciderea unui ofiter un comandant german a atirmat ulterior cd totul a fost o gregealdl

cei aproape 700

de

de-al lor, dar

Bdrbatii au fost impdrtiti in grupuri Si

?mpu$cati pe rAnd,-iar femeile adunate

in interiorul unei biserici

50 de ani de la condamnarea

cdreia i s-a dat foc. Satul a fost transformat intr-un imens rug, arzdnd pAnii la temelii. Una din femeile inchise in bisericd a reusit sa se catere pAnA la o fereastrA $i 'a sirit in curte, iar acolo s-a pref5cut moartd, reugind ?n acest mod sd scape. Aceastd crimd, de o bestialitate fard precedent, a umplut de oroare pAnd $i pe cei pAnd atunci devotati cauzei germane:

memorandi$tilor
Duminic6 4 iunie; in sala Fundatiei Dglles, a avut loc comemorarea a 50 de ani de la judecarea gi condamnarea
conducdtorilor "memorandigtilor" ardeleni(Cluj 1894). Un numdr de 14 dintre membrii comitetului 'c-elor 24- pledAnd pentru drepturile romAnilor de Transilvania, printre care dr. lon Ratiu (pre$edinte), George Pop de Bdsesti (vicepresedinte) Si dr. Vasile Lucaciu (secretar general) au fost pedepsiticuinchisoare de la2 lunila5 ani. Pentru a giimbdrbdta sotul, d-na Lucaciu a str:igatin fata instantei: Sunt mAndrd cA pe tine te-au invrednicit cu md mult!'. Vasile Lucaciu fusese condamnat la 5 aniTnchisoare

Pierderile sovietice in zona

"{ord-lagi"
ln perioada 30 mai-7 iunie a.c,, ?n luptele din zona'nord de lagi', trupele sovietice'au suferit mari pierderi $i anume: peste 3OO0 de morti, 1400 prizonieri, 209 care de luptd,309 tunuri, 109 aruncdtoare de flicdri, 117 puSti anticar, 350 de mitraliere, 382 pistoale mitralierd, 2367 arme Si 8290 mine;in acela$itimp au fost doborAte 364 avioane inamice de cdtre aviatia germano-romAnd si apdrarea antiaeriand.

zruA GEA MARE A uEBAnc[nn

moderat, emis

in runopA

6 iuo

Un scurt anunt, pe toh de la Oartierui General al

asupra

cA lung a$teptata invazie

armatebr aliate de sub comanda generalului Dwight Eisenhower a anuntat lurnii ?ntregi

continenfu lui european, codificatA'Overlord',

a lnceput: 'Forte navale aliate spriiinite de

puternice lorte aeriene au pornit debarearea

armatelor aliate, In aceasti dirnineati, pe coa$ta nordicd a Frantei'. Nici un nume de localitate n-a fost dat, nimic ce ar fi putut folosi inarnicului. Nernlii rfimAn perplec$i. Ei credeau cB debarcarea se va face Tn Olanda, Danemarca, Norvegia sau chiar ?n Balcani.

$i data operatiunii i-a surprins, rncregaiul Rommel,

regiuni, le lntdreau convingerea.

Raidurile aeriene aliate lntreprinse ?n aceste americane au semAnat cu bombe hateriile germane de pe soasta Fran{ei. Con*ornitent, nave speciale au curalat de mine c6i!e de

ln

rni$care. int6ririle pentru apAr6tori au

| I j ! 920.000 oameni, 586.000 tone I rnateriale Si 177.000 autovehicule. I I nlte 15 divizii angto-americanoi canadiene se afld ?n Marea Britanie, I g*a de ?mbarcare. BAtAlia din Franta I eontinua. ) ff-'

I I

-r-. Pretul suscesului

nAn6 la 10 iunie atiatii pie:id 15.000 de militari, morti gi riini{i, anoi numdrul se ridicd sBre sfArgitul ltinii iunie la 61.732 morti Si r6Lniti Tns6 pana la 30 iunie debarcd ln Franta

o.T

i
I
I

acces pe mare, pentru invazie. Vremea riu era atAt de bun6 precum ' $i-ar fi eJcrit-o generalul Eisenhower. Un v&nt putemic din directia nord-esi b&tea dinspre coast&, iar marea agitatFr crea probleme v& lncepe ?n punctele 'Utah', 'Omaha', 'Gold'; "JurF" gi '$uvord'. Vasele de rdzboi,
care a*igurau esgorta, au rtrnas ancorate ?n larg, iar distrugAtoarele rapide .s-au apropiat primele de punetele de debarcare,.tr8gAnd cu tunurile lor asupra liniilsr-germane de apdrare" ile pe vase au debarcat imedial, demola obstacoiele amplasate pe plaj6 de apArdtori, frefind astfei loc tancurilor gi pieselor de a$ilerie debaroate. Continudnci sA cread& ci prinoipala
pentru debarcare. Totu$i, la ora 6,30 aceasta

?ntirziat Si datoritd faptului cE $oselele, ciile ferate $i podurile din interior se aflau sub permanentul tir al fortelor aeriene aiiats, operatiuni de deplasare put*,nd fi efectuate pe scari largA numai ln cursul noptii. Un anunt al primului ministru britanic W. Churchill, licut ln seara aceleiaSi zile la Parlament, suna astfel: 'Operaliunea noastr6 socoteam formidabile au fsst aoum l&sde in 'urmi'. intr-adevdr, pierderile s-arl ar&tat md mici decAt se estimase anterbr, iar
decurge ?n manierd total satisfErcffoare, Multe din dificultitile gi pericolele pe care le

|
I I I I

I
I I

trupele de geni$ti $i tehnicieni, pentru a

riposta bde.riilsr giermane a fost tn general slab& l-a cAderea noptii, Churchill putea si anun{e pe deputali ci "zidul Atlanticului" a

de pildi, fiind piecat la famiiie pentru 24 ore ln ziua debarcArii. ?n r*a!itate. debarcarea s-a ficut in Normandia, pe "!20 krn de ptaie lntre Cherbourg gi L* i-{*vre. t A fost ced rnai mare operattun militari combinatA navali, aerian& $i terestri, din toate tirnpurile. A inceput ?n ssara zilel precedente, e Snii trupe aercpurtate au decolat din sudq;i Angiiei"

debarcare aliat& se va face ?n alte zone, puternieele forte blindate ale ner,rtilcr din apropierea strAmtorii Calais n-au fost puse

fost depaeit cu 50 km, iar nurnirul soldatilor aliati debarcali pe pbmAnt francez este de 15O.00O" Regele George Vl +i prim-ministrul s6u, ?mpreuni cu generalul Smuts, premierul sud-african, au fAcut o viziti la cartierul gen-

eral aliat, salut&ndu-l pe

Eisenhower.

generalul

fost lansate cu parapute $au de

Intre miezul nop{ii gi ora 5 dicnineata *ie au

"Arffia miracgl"

$$*l*flfrinftr

timpul noptli barnbardiereie RAF

pe planoare, ateiizand Tn punptel* strar*giee din spatele liniilor inamice. ln dupa arniaea aceleiagi zile 6.697 nave p*r*,seau porturile britanice, sustinute apoi de 14.SSS de bonrbardiere gi aparate de vAn&taare. ?n tot
gi

Iove$te Lanilra
14 iun.

De

rnultd vrerno, nemtli

amanintau ca $e vor rdzbuna necru{Ator. Hitier gi Goebbels oronriteau cd bornbardarnentele aliate asupra oragelor Germaniei vor primi replica urior "arms secrete'. Era vorba - *a

A mai fnst s

aflat mai "t&rziu - despre rachete autopropulsate, cu ?ncf,rcAturi de a tonA ery!*zibll, con*epute ?n Genrtrul de cercet*ti
tip de
ldergeltungs'*afie" {arrnA de r6*unare}. Primul rachete, purt&nd indioativul V1, propulsate de un reactor, zburau cot 5/600kr"n pe 6ra, la 10fl* m Tn&liirne. G prim* explozie

deharcare?
Laurence Olivier fn filmul *Henric al V-lea', turnatiri 19/t4 dupi cunoscuta dram6 a'lui i Shakespeare, reamintind despre o invazie britanici ln Norrn*rrdia cu
aproape gase secole in urm5.

vcn Braun $i care au primlt denumirea de

cs"ldlrs de *unoscutul sarant gerrnan Wernher

fntr-un cartier din Londra

b produs panieA,

distrug&nd un imobil intreg $i cauzAnd trei ma4i. Rachetele Vl erau lansate de la baze

d;n Pas de Calais, pe {Armul francez

canalului Mdneciisinorogic ar

al

.armei-minune'

a.fost rnai puternic decAt pagubele reale produse. Artileria antiaeriani s-a dovedit

IIILIE. OEGETIBNE
g. Are loc un nou bombddryrreil d[til drpra Buq.re$idti. 5. Se organueazil ?n iurul
Cap,italei
oopii.

lulie

mm$*iton antonesr, pe u* ai gwerndui rornAn $ pe refearnadi ditontdH al Crermariej h Bts.re$i.

sa p9

rnernbri

lulie ," .'' f{|*-ffiul. Qromier francez S.ArmataBosieocupdsapl colaboralionist Pierre Laval este

IULTE. DEGETBRIE'

'

Minsk,

ritimabazAgermerAimportantA @ndamnat h rparte.

Tn bdtdlie

colmii de wasrare pentru

30. Prin decret-regal

13
-

de pe teritoriul sorietic.

se

htezice bAE$h anrte, hfodusah

bst irrcercuiti peste 100.0m de osa$i $irea ca Germania pregAteste bomba

au

21. Agentia Beuter anunlA

atornica, uftradistrugAtoare, pentru a

8. Se deschid in Bucure$i
centre de ad$efie pentru siniS4i. 12. Capitahturn&*ta sJpatA hcA un dac erian.

awu$

1941.

germani.

13" Un ren ciserna gerrnsl cn petrd esle irpendiat h apropieea gnri,i Canamb de partizanii rorn6ni.

de origine wreiascA este reintegrat in hAlemdntul de stat. 8.ln mai mitingri, in CapF

Octombde 3. Personalul didactic

6. ta Hatbrd (Connecticut, evita fnfllngerea.

SUA) violent incendiu

laCirculBamum 22. Armata

populari

24. Farnilia mare$dlului Antmescrr pleace h oene$i Pentru sra deape.

29. Ploiestiul din nou tinta
avbanelor amerllane.

tda$h

Fra" fuite smidistecq demisa gwenului C. Sindescu, in hrmrea

Baley. Din cei 10.000 de spsctatori, iugpslavl Si unit4i mvietice etbereazA Belgradul. circa-.200 si-au pierdut viala, iar 29. Guvernul francez al c6teva sute sunt ranti 17. Feldmaresalul german generalului de Gaulle este recunoscut

grav.

alte

Rommel

este rAnit intr-un

unuiguvem F.N.D.

- Adundri ale
sectoarde Capitalei.

P.N.T.

h toae

August
5. [4areSalul lm Antmescu se
ndekreste

_ 11. OaSi Cluj e$e qrcerit

Hitler.

bombardament 20. La Rastenburg, Hitler linta unui atentat, care e$ueazA

aliat.

de aliali. 27. Anne Frank gi familia ei Olanda, la

este sunt deportali din

6;

h Rastenburg clt Adolf

de trupeb romdnosovietice. 16. Apare manifestul pre grarn alP.N.[. cae seopun platbnrei
F.N.D. 25.' Deaobirea Ardealului de

putin.

de

Auschwitz.

31.

Dep6Sind frontiera

28. Sovieticii elibereaza

ora$rl

Patriarhul

Nicodim

Var$ovia.
2.

Brest, deschizAnd drumul

spre la

rom6nomaghiari, trupele sovietice $

romAne, ajunse pe Tisa, Tncep

'operaliunea Budapesta'.

implinegte 80 de ani.

August
Debutul rAscoalei de

12-14. Ghwgfe Gheorghir Dei eladeaza din lagerul de la Tg. Jiu, frnpreunA cu alti membri ai partidului
cornuni$.

|\bd de sub stipdnirea maghiari 31. Tnfiinlarea'Federaliei Uniunilor de Comunitdli Evreiesti' (pregedinte W. Filderman), in locul
'Centraki Eweilo/.

Noiembrie
2. ln hgArul de la Auschwitz

.Vargoviaimpotrivaocupanlibr

":

3.

germani, sunt suspendate opera{iunile de

Turcia rupe

20. lrnepe ofensim seietin

pefitru oorparea Rorneniei.

23. Regele demite

l'l'oiembde
Pe
C.

diplomatice cu 18. Debarcare dliatA in

Franlei, desfigurati cu

Germania

relaliile
sudul

gdzue.

4. O nqra brmuld de gtnam

maregalul lon Antonescu $i ordoni

arestarea lui. - GeneralulC. nun{t prim-mfrtstru.

S&absol,

avdnd

cavbpreSedhte

20. Maresarur p_6kin

arestat de germani gi 25. Parisul este 26. Guvernul ungar rizboiul aldturi de

pe dr. Petru Gpza

Siniteso e$e

7. E$e sdrbAtoritA, pentru piima oard ln Rqnenh, Revoffia

ScialistA dln 1917. S. ln Capitab osege Andrd lanuarievici VA$nski, Frkn-@iitc al cornisafliui pentru drceri exeme d u.R.s.s.

incarcerat postbelica. eliberat, g.

continua

succes. este o zona l;Tl3rj#ir%:h::';

7. Pentru a patra oarA, Franklin D. Roosevelt este ales pregedinte -q] s'u'A'

24. Apue
al ziarului

prirnud nurnar legal

fiorn&ia llber6'.
29. Delega{ia rornene penfu

A. Reapar ziarde'Dreptaea' (P.N.T.) $i Viitorul' (P.N.L.).

semwea armistilirlui ot U.R.S.S.
la

pld

lilomla

2$31. ln CapitaE $ in Fre, continua luptele pentru lichidarea

rezistenlei gemane.

11. ln judelele din Nordul Transilvaniei se lnstituie administralia mlliEra scruie$ca" - Se constituie A.B.L.U.S.

Germania. Septembrie 4. Mussolini se refugiazd in din Paris dispare pentru a doua oari Germania. coroana lui Napoleon L 14. Generalulsovietic Andrei 8. OraSele Bruxelles, U6ge Si Aners sunt eliberde de aliat| care trec Vlasov, prizonier h nem1i, formeazi la acum Tn Olanda. Praga o 'ArmatA a eliberArii Rusiei'. - La S6fia, guvernul bulgar 17. Tirana este eliberati de
anuntd ie$irea din rdzboi gi

RoSie InternationalA primegte Premiul Nobel penrru pace 1944. 11. De la Domut lnvatizitor

Crucea

(Asci{ta rom&6. pentru strfugeea

leg6turibr cu Uniunm Sovietic{. - A.l. Ve$inski este primit de regele Mihai.

tuturortrupelorgermanedepeteritoriul

30\31. Irupele sovbtioe infa in Bucuresti.

Frii.

dezarmarea sub ocupalia fascisti. . 20. ln Piccadilly Circus

$i
"

Septembrie
2: Un batalion de voluntari ardeleni pleaci, la initiativa P.N.T., sa lupte in Ardeal. - P.C.R. $ P.S.D. uga-rizeuA
mi$carea sindicald.

12. Conform dispoziliilor primite de la Moscova, autoritblile

..

rorn6ne trebuie retrase din Ardeal.

28. CetAlenilor rom6ni de

4.

Primele grupuri de

pdi$ci rorndni srnt eliberail din

lagare

inchisori'

delinuli

origine evreiascA le este permisA

embrarea.

9. Prima rachetd germanA V2 Londrei, sunt reaprinse luminile dupri Londra. cinci ani de camuflaj. 10. Cicton pe coastele 22. Fortele aliate ajung la Pacificului: 3.0@ de mo(i. vechea Linie Maginot din vestul 11. Armata 1 americand, Franlei. comandatAde generalul'Bradley, intrd 24. Decoldnd din insulele pe teritoriul german. Mariane, avioanele americane B29

Fleet Street, cartierele centrale ale

cade la

14.

Armatele sovietice

sunt

bombardeazA Tokio.

DeCembfie
1. Te Deum la Patriarhie

la po(ile Vargoviei. 19. Este semnat

dintre U.R.S,S. Si

30. Winston Churchill armistiliul

iSi

- Zuul'Curentul' i$
apafltra

?rrceteazA

6. Se formeaA'Frontul Pafb tb antihitlrist'in care inra P.S.D., P.C.R.,

pentru a 2Ga aniversare a tiladi Uniri. ParticipA intregul guvern, misiunile sfeine, inclusiv A,l. VASinski.

27, Trupe ale rezistenlei

iugoslave pAtrund in Abanra.

Finlanda.

serbeazA a 70-a aniversare a zilei de nagters.

2. Generalul C: Sindtescu
demisioneazA de la conducerea guvernului. Generalul N. Ridescu
devine prim-ministru. 7. Abrogarea legda$e ra*ae

Octombrie
5. losip Sroz-Tito gi generalul rus S.G. Biriuzov discutd la Craiova. modalitatile de cooperare sovietoiugoslavA,

OstaSii generalului americbn George Patton strApung

faimoasa Linie Siegfried. 5. Vizita luiCharles de Gzulle

2.

Decembrie

ftoniul Plugarikr (dr. Petru Groza) $

Partidul Socialis Tarenesc (M. Raba) 7. Se wrstitub'Frontul Unic de lupti al tineretului' de cAtre Uniunea llneretului Connunist $ a celui Socralist. 10. Cetrlenii romdni de orpire germana care au activat ?l trupele S.S. $irom6nii care au cdabsat cu Gesta-

la Moscova,

in

Romfuiia.

7.

Churchili soseste

la

12. Generalul C. Sdndtescu este numit gef al li4arelui Slat Maior. 13. Prima ariversare legali

Moscova pentru discuiii cu Stalin, f. in capitalele Marii Britanii,

Chinei, S.U.A. Si U.H.S^S. sunt anuntate

8. La. lwo-Jima, cel mai puternic bombardament american din rdzboiul Pacificului. 10. incheierea tratatului de alianid dintre U.R.S.S. $ Franta.

po sufi arestati. 21. Apare primul numdr legal

al ziarului'Sc6nteia'.
Este publcat Prcriectul de Platformi al Frontului Natronal Dertrocrat din Romdnia (F.N.D.)

a'Zild Tigrafb/.

15. la fiinli

'Organizalia

Sportului Fopular' (O.S.P.).

simultan acordurile convenite la Dumbarton Oaks, pentru crearea

Organiza{iei Naliunilor Unite.

15. Churchill

susline

.26.

a 'Ana ' '

16. La 'Opera RomAn6',

Pauker ornagiazA

lua

naSterii lui

13. Riga, capitala Letoniei,

'

l.V.Stalin.

27. Radu CAmpeanu {P"N.L.) coordoneaz6 formarea Comitetului

Univers{tar Democrat.

28. Consiliul de Minigri ia in

este.eliberatA de trupele Armatei Ro$ii. 15. Regentul Ungariei, Horthy

dezbatere primele doud liste de

crimimli de r6zbci romeri {174, ircfusiv

de Nagybanya (1868-1957), este

destituit, bculsiu la cArma statuluifiind luat de Ferencz Szalasy, geful partidului

Comandamentul trupelor .r)vrerrce din Bucuregti pune sub paza

XL

pretenliile sovietice privind frontiera cu Poionia. 18. Primul numdr al ziarului 'Le Monde" apare la Faris. 25. In incercarea de a stopa rizboiirl civil din Grecia, W. Churchill sosegte ia Atena. 26. Trupele Armatei Ro$ii, in

6 generali), care urmeazi

arestali $ judecali.

sA fie

cooperare

cu divizii

romAnegti,

lascist'Crucile cu SAgeli'.

incercuiesc Budapesta.

Eaidurlle: ,Y;I sg,

intensitiefr
11 iul. Fremierul W. Churchill a
anuntafr ?n Canrera Comunelor cd, Tn ultima
Prusia

Hitler salvat de Ia moarte!

20 iul. Alat la odrtienrl ser gerpral dll orienHa, h Rretertrng, in Wdfsscfrarze' (Vrzuina ltpulu{), Adolf Hitler a scapat ca prin mirure mui dentat indreptd ?mpgriw lui, fr't tinp oe primea raportul ofiterilor wperiori privind
situatia oe Frontul de Est.

feldrnare$alul

v. Witzleben devenea

perioadd,

o medie zilnicd de

100-.150

proiectile germane V1 au cdzut pe solul Angliei. Numdrul total al victimelor ar fi de 2.572, iar aproximativ 8.@0 de imobile au
fost distruse. ln replicd, aviatia britanicd a

oomandantul suprem al armatei, iar generalulcdorrcl Beck prim-ministru, cancelarul Reidului. lnsA, $upefrc{ie! Intre timp, rad'r:ul germrr a aa.t:gd cA Rrhrerul se va adresa n4imiift"r cursul rcdeiasi seri. Cmrolchrl estree...

aruncat 50.000 tone de bombe asupra

rarnpelor de lansare

V1 de pe litoralul

MAnecii. 'Londra nu va cddea, nu va fi niciodatd cucerit6,', a conchis Churchill.

Bdtdlia pentra Franta

31 iul. ln prima lor actiune
tanta de

impor-

'

armatei 1 localitatea St. Lo, capturAnd intreaga ariergardd a trupelor germane de artilerie, aflate in masivd retragere. ln sectorul lnvecinat, o actiune combinati a fortelor
britanice $i canadiene cu cele americane a dus la capturarea orasului Caen. Liniile de apdrare ale inamicului au fost sfdpunse
Hitler aratd lui Mus*lini bcut atentatutui

declangarea invaziei, tiancurile aniericane au luat cu asalt

ln mai putiri de 36 ore. Atacul

fusese

pregdtit prin lansarea a 4.000 tone de

bombe din 2.000 avioane aliate. La apari$a

uh6r avioane deasupra convoaielor de blindate, nemtii sdreau din ma$ini ldsAnd
steagurile albe sd fluture in urma lor.

O bombd cu mecanism deintArziere, plasatA sub masa pe care FUhrerul tocmai urmdrea hA(ile operatiunilor de luptA, a fdcut explozie numai metri acesta, fara sa-l atingA decit superficial. Un ofiter a'

la

de

Abia la ora 1 noaptea, Hitler a putut sd vorbeascd la microfon, spun6nd printre altele: 'O clicA foarte micA de ofiteri ambitio$i, lipsiti de scrupule qi proSti, au
fAurit un complot pentru

fost ucis pe loc, iar alti doi, grav rdnifi, au

decedat ulterior.

a mA lnlAtura...Eu

Luptele cele mai grele s-au dat

pentru Caen, important nod de comunica{ii,

Autorul principal

al

atentatului,

colonelul conte Klaus Schenr V. Stauffenberg,

de unde pornesc 12 artere principale. Orasul insugi a fost aproape ln integime distrus. PAnd la aceastd dati aliatii pierd 122.AOO de oameni, morti, rdniti sau dispdruti, iar germanij 154.000 din care
40.000 prizonieri.

un erou invalid al rdzboiului din Africa, pArAsise baraca unde avea loc raportul gi privind de la distantA norul de fum ce se ridica de la locul exploziei, a avut impresia cd lovitura reugise. El a plecat la Berlin cu
avionul, ca sa anunte celorlalti conspiratori, grupafi in planul de actiune Walkiria', vestea cea mare. Planul prevedea: feldmare$alul Rommel urma sA incheie armistifiul in Vest,

sunt complet nevAtAmat $i consider cA aceasta este o confirmare din partea Providentei cd trebuie sd urmdresc mai

in zilele urm6toare, au fost arestati pe rdnd cornplotigtii. Stauffenberg a fost

executat printre cei dintAi, iar la 8 august un

departe tinta vietii rnele...'

Bdtrilia pentru Normandia se va

transforma acum in b6talia Frantei.

Trei luni mai tArziu avea sa se sinucidA Rommel. Procesele Si executiile au continuat pAna in aprilie 1945.

alt lot cuprinzdnd $i pe v. Witzleben.

llrumul spre ie$irea Fomf,niei din alianta

militartr

Bu Germania

(noiembrie 1 9f3-august 1 g44l

Urmdtoarele cinci pagini sunt dedicate desfA$urdrii drumului parcurs de la prima ini{iativd de ie$ire a Rom6niei din alianla cu Germania hitlerista Si din rdzboiul Tmpotriva aliatilor. O incercare temerarA avAnd ln vedere complexa desfd$urare $i prezentare a evenimentelor de acum 50 de ani, controversate inca de atunci prin prisma ideilor $i intereselor politice. Dac& timp de aproa$e 40 de ani aceste momente importante pentru istsria rom8neasci au fost nlonopolizate $i propagate ca realizAri aproape exclusive ale partidului unic, duplanul 1990 acelea$i eVenimente sunt captate drept capital politic, prin elogii sau acuzdri aduse personaJelor implicate Tn acea perioadi, ParcurgAnd zeci gi zeci de ziare, reviste, carti Si memorialisticd romAneascA gi striind, am Tncercat sa ajungem, prin comparatii, date, fapte Si deciaratii, la un drum real,
ln fotografie: regele Mihail, Mihai Antones>u (la mij@) gi marewlul lon Antonescu disut1nd situatia din tara

logic, corect, de la primele idei de pirisire a rAzboiului dus alituri de Germanra la acceptarea unui armisti{iu dur impus de aliati, cunoscut de altfel Tnaintea demiterii Si arest6rii maregalului lon Antonescu, ins6 neacceptat de acesta.

Motto:

'Cllndoe bat armdsarll, me$t stau deoparte' (Froorb arsb)

elsd fie arsstf.lnaintea deplasrii, oonducetorul statului desemneaza pe generalul C" Pantazi, mlnl$ru de rzboi, ca sJmesor al sgu. 27. MmsafrllmAntonssq, revirefn lard dh Gennanla ciezamagit
de pretenliib Ftlhrerului care cere mi trupe rondnagti.

pentru, iagirea RomAniei din alianta

Deruldm fn rtndurile de mai jos filrnul actiunilor tnilitari cu Germanla.

tneput

Primele initiatbe praclice de p$r*ire a Axei de c6tre Ronr*ria, au Tn anrl 1943, dupd qrm rddmz6 generdul Gh. Mhei[ |n nprnorfib

O lfoielnbrie dOdE

?mi spune ca lntsntioneazg

angnns ds

sala: 'ln Suna noiernbrie 19lil, afltlndu-mA h Shara" arn fost cfrenrat de regele Mihai la clstelul For$or, seara c6tre oreb 10. Aelo ant fost ffiampinat de regele Mihai ei regina Elena. Ersn nrmai noi trei. Regple

ffi" Din nou englezii(pft cornandantulsuprem alfortebr britanice din MeditsranA generaltil WiMr) cer lui Antonescu sA ia legrdtura cu gnandanreritul suprem al Annartei R6ii, reqedard cond'rtiilg eh4ilor
@rnunki4e la 22 madie.

4l.

Dejun'la Casa

M'!c,A

(rogole, mare$alul, Mihai Antonmu, gn-

WiturS po sar a ff;eut-o gi ltalla, at!rcda r*zbofuloontra fiueiei $ovietiee gi a treee de psrta sliatihr'. Ggnoralul Mihall a rEspuns cfl vs sorvi po rege fn scst e@" $weranul Fa adeugat c& Tn ziua aceea' generah.ll Mihail va fi numit SeJ al Matelui Stat il,laior.
Faptul c6 aasst6 pronislune regali a fost ftnalizatfi, confirm6 dechr4kl

"o

eral C, Sdnetessr). ln timp ca prinrul rninistru inclind spre armistiliu, marqalul dore$te sd opreasc6 pe ruSi pe alinkrnentul Dealu Mare - Tg.
Frunns - Strunga.

Aprllh lg$

1" Rggin*mamA Ebna se hoter#e se pbce ln Elvetia pentru +9i dwe unele valori, a preg6lio bcrdde Si a se intere$a de situalia tentativebr f{cute de opoz'rlie pentru armistitiu. Nu obtine lnai autorizalia germanilor. Generaiul C. $6n6tmu este numit prin decret regal rnare$al al
Palatului.

generaluiui Mihail.

O Februarie l3{.[ 20. Gsneralul Constantin

S6rl6tewu, $ef al Gasei Militare a regelul, afirmd in mernoriile sale: 'Gfira sftrgi,tul lunii fabruarie, se ns#io ?n capul rpstru ielaea unui @rerdutQh. MiMl arnistitiu, No adun&rn la +rGasa Micf,rc {n.r. lwuinla regeluidin spatele PalatuluiRegal}. lncapem primde diseutli la care iau parto rogele, Gr. Niculescu-Buzegti, viitor ministru dE extarno, l. Moceony StArcea, loctiitor da maresal a! Palatului gi M. loanitiu, scretatui rcgelui. Constat cd Niculescu-Buzegti s mai pondprat girnai doeumentat. l. Sttrcm rnai irrpul&, h care ee adar.g& $i ura personalf, ss o aro fEtA do rnarogalul ldn Antngscu'. P4. Mare$alui Antonescu este invitat de Hitler la castelul din
Klessheim pentru convorbiri privind situatia de pe front. F0hrerulalreatnsd $i alte problem*. El s* &'rdoia de elnceritatea cffidu*erii Ungariei care ar fr vfut sA se retrag6 din rdzbo'l gide aceea wia sA sondeze gipe partenerut

rcrn*n" Freg5tise, ds altfel, doufr planuri codificate 'Margareta lr $i ll' cle ocilpare a Ungariei {l) +i a Romaniei (ll} ?n caz de nmasikte. Tn cadrul convorblrllor de la n-X februarie de la castel, de$i maro$du! ror*En era aliair.ricarei purse cele mai rruhe pr$bme $i, unsri, nqr sra de aeord eu el, Hitier s-a convins tncd s daa de hialitatea pafen*rulu! rorn*n $l a renr"ntat la actiunea:Margaretia ll'. ln schinb, la 19 martie trupele germane vor aplica planul 'Margareta l', ocup6nd Ungaila.
'Margareta

2. Generalul Wilson se adreseazi lui tuliu Maniu cer6ndu-i sA rA$crne de !a putere pe rnarsgalul'Antonescu. Meniu ezitd *i respinge pr@unsrea alhtihrr, din aceleasi rnotive ca $i Antonescu, pentru cA sunt ceruie nurnai oblig4ii, f6rd nici un fel de garantii. Fn aceast6 zi, U.R.S.S. face o dectaratie Tn cqre pronrite respectarea regimului social gi politic sxistent ln Ronntnia, c6t $i integritatea teriiorial&, cu exceplia Basarabiei pi Bucsvinei de Nord. Declarat're, la care nu'prirnege nici un rAspuns. Ca urmare Marea Britanie gi S.U.A. dorind ee eubliniees idantitatea calor troi rnari aliali, ca gi unitratoa ebrturilor dE r&zboi tnpotriva tniilor aliniate cu Axa" lncap se trateze Rom&nia cu acesasi eeveritata ca gi pe Germania nazist&, Ei ordont lnceperea da raiduri aeriens asuprq oragalor rorn#pgti. (n.r. - a$a se explicd replica imediat* prin cruntul bombardament efectuat de 250 de avioane angloamericane asupra zonei Gdrii de Nord gi a triaiului G6rii, a cartlarelor Cr6ngaBi pi Giulegti, fr zlua de 4 aprilie, apoi la 1$, 24 aprilie $i ?n lunile urm&toare). Primale pierderi, dup6 marele bombardament din 4 aprilie, sunt de S0 de nprti gi 1200 de rdn'rti. 5. Reprezurtantul wletic in Comisla aliat6 de la Cairo, N. lrlovikov, erynunic* lui Barlru $trrbey, aflat ?n capitala Egiptului, c6 exist6 o singurd mlutie pentru Rorndrria, aceea aretat6 de generalul Wilson, 12' ?n rumela puterilor aliale, gwernr:lsorriet'tc mmunici emisarufui roman Barbu Stirhay, la Cairo, conditiile de armistitiu cars, pe scurt, sunt:

I Sartie i3{
i

17. l-* lsrulnta dr. N. Gh" Lupu se tine o reuniune a condueerii

se cere sa reliage trupele din Rusia $i

a. Desprindoroa Romtniei de blccul fascist gi al$turarae se Aliglilor ln r$zboiul contra Germaniei" b. Rgstabilirea graniiei rom8no-aovistice din anr.ll 1940. C. Compsnsarea pagubelor de r$zboi pricinuite U.R.$.$. d. Elibararea prizonierilor gi a celor internati. e. Acordarea posibilitelii trupelor mrrietie gi ate aelsrtalti alisti de a folosi teritoilul Hom8nioi.

P.N.T" (iuliu li4aniu, lon Mihalache, tulilui Popov'rci). Acegtia iau legf,tura cu liberalii gi hot6rdsc sA trimita o rpte comunA mare$aluiui lonr Antoneseu

prin care

si

declare starea de

nonheiigerantA.

g. Dnce RomEnia doreEtE $ryieilce, acgaste nu ars obiectii.

gwemului;

f. Anularaa arbitrajului de la Vlena gi acordarea de ajuior nornltniei pcntru eliberarsa Ardealului.

et

intra fn legituri cr.l Uniunea

ronnf,nilor penlru *ediul

&0. l*n Anlcnescu Si Mihai .Antonescu sunt invitali de Hitler la

Hastenbu?g

Feprezentantii rorngni la Cairo au cerut trei adausuri:

a. $tabilirss unei eoqo libere a

2*. *ritanicli sf*tuiosc prin cenalo aecrate pe lon Antonsscu

e& nu s* due& la Hitler, pantru c6 yor trEbui sA ee angaioze ltnge Germania p$ne h sf&reit. Ei adaug6 e5 nu vor accepta tratative separate eu RomAnia, f&r& $tiinla Rusiei: Aliatiiil lndeamn6 pe maregal sd ia urmAioarele m5suri: a. Trupele rom&na aflate Tn *siltsct cu rugii se cspit{dozs; b. DacE ael'loneazg

b. Acordaree unoi porioade de 15 zile pontru ca trupsla $ed" mane sg per$seasc6 Rasn$nia; + c. RsducBres lndornniz4iei psntru desp&gubiri.
$orieticii a; fost dispu+i sd discute u"u*t*p*puneri, ?nsa englezii au venit S! eicu arn*ndar?ents, csea ce i-a determinat pe rugi sA rernln4 la cond'ltiilc dinainte sibilite de aliati, in caz de neacceptare din partea Romniei a arrnistiliului aga cum a fost elaborat. 21. Geleralul Sgrtest noteadl cd Fa vizitat Gh. l. Br&lanu l-a intormat cA Moldova generalul Korne (Divizia de gard6) ar. de

sa stare, trupelc rsm*na din regiunoa Nistrului Ei Grimeii vor fi trirniee

fh zona FrutulEi pantru reorganizare gi folosire lrnpotriva nsrnlilor. ' De asemenea aliatii au sugerat, la insistenlele ru$llor, cum. a
co*firmat $i mai t6rziu regele'Mihai, 's8 includem $i p cornunigti tntre forisle cu cars se doraste schimbarea politicii Romaniei'., Mesajul acesta a sosit dupf, ptecarea rnaregaluir.li la Hiiler, dar, apioape sigur, era inacceptabil pentru lwr fuitonescu. 23. l. Antonescu gi M" Antonescu se duc la Hitler. Deoarece numai
cr.l patru ziie ?nainte Germania a

g
fi

partea nemlilor, iar alti generali sunt nehot&rati, ecrutf,nd ?nca desfd.Srrarea evenimentelor. Sesizarea nu a fost confirmatA de
realitate.

in

27. Maregalul aratd lui Sdndtescu o infonnatie cd regele a vizitat pe pilolii arnerieani prizonieriln Bucuregti, dar nu sa interesat de sinistralii u'
v'prenre, h un dejun generalul llie $teflea, gef de stat major.

ocupat Ungaria considerind-o nesigurd,

t*nuff'**lie

cu

mare$alul se teme cd gi {ara no.Nilra ar putea sa aiba aceea$i soane, iat

regere, Tntrd maregar +l

llai

7944

1. Tlnerii din jurul regelui vor

sd dea o lovitur6 de stat. SA ia legdtura la'Botogani cu rugii gi sA incheie armistitiu, dar consilierii
palatului, Tn frunte cu generalul S6ndtescu, nu sunt de acord. . 8.'Generalul SAndtescu are

PitrAgcanu, reprezentantul comunigtilor; care il anunta cd e pe cale sd alcAtuiascd un bloc al - opozitiei. 'Aceastd unire a fo4elor
opozitiei era Si pe placul regelui',
afirmd maregalul Palatului.
Gene ralul Constantin Sdndtescu

o intrevedere cu

Lucreliu

declaralie publicA privind anularea Diktatului de,la Viena gi retrocedarea Ardealului. Totugi, Hitler ii face o promisiunq intimd Tntre patru ochi' in aceaste problemd, pe care maresalul romAn nu o poate'folosi, avArid in vedere baracterul ei foarte confidenlial. Firegte, Antonescu nu i-a relatat nimic despre un eventual armistiliu, carel frdmAnta gi pe conducdtorul . romAn de cAtva timp. 19. ln memoriile sale, generalul Sdn6tescu se aratS deznaddjduit gi are impresia ca 'am pierdut totul'. 21. Regele revine de la Sinaia la Bucuregti. La Palat are loc o reuniune in prezenta regelui, cu l. Maniu, C.l.C. Brdtianu, L..Pdtrdgcanu,

C. Tltel-Petrescu, din partea pdrtidelor, iar din anturajul regelui,

C.

ln plus, P6trdgcanu era dispus sd plece la

Moscova pentru

u$urarea

tratativelor. 16. Mare$alul palatului se intAlnege cu Dinu Br6tianu $i luliu Maniu pentru a le comunica situatia dezastruoasA de pe front.

S6ndtescu, Gh. Niculescu-Buzegti, l. Mocsony-Stdrcea Si M. loaniliu. Se hotdrdste"ca data de 26 august sd fie ziua ln car Antonescu, chemat la Palat, sd fie demis dacd nu este de acord cu armistiliul. S-a discutat gi despre configuralia unui nou guvern. 22. tn ufiima lui vizitd pe front, lon Antonescu fi spune, la Sl6nicMoldova, generalului Friessner, cornandantul german, cd'dac6 rusul trece

linia Foc$ani-Galali, RomAnia este pierduti pentru totdeauna'

(A.

O lunie 1944

8. Se propune inlAturarea mare$alului Antonescu, cu asentimentul

germanilor, gi instituirea unui guvern Gigurtu, politician apreciat de nemti. Opozilia nu este de. acord. 22. Au loc intAlniri secrete, organizate de generalul Sdndtescu

Hillgruber: Relatiile germanqromAne 1938-1944). l. Moc-sony-StArcea afld dimineata la Snagov cA mare$alul vrea sA plece a doua zi din nou pe front. Ajunge ia Casa Mic6, la rege, unde dup6

Liderii Bloaului llatianal Demoent

amiaza-

raporteazi grupului regal

noutate4 care obfiga b.noi mdsuri, fap de data fixatd, 26 august. Situatia pe front a devdnit

tn diferite case particulare, pentru

detalierea acliunii Tn cazul separdrii de germani. Participd la asemenea lntruniri generalii Gh. Mihail, C.

dramaticd, rugii TnaintAnd cu rapiditeteTn tara fi pAtrund Tn ora$ul

lagi, se dau lupte la Tg. Frumos, iar

ln Basarabia zu debarcat pe malul

rom6nesc

Vasiliu-RA$canu, al6turi de L. Pdtrdgcanu Si-E. Bodndrag. 'De

al Nistrului. Convocarea rapidA a

ace$tia din urm6', men{iona generalul S6nitescu 'am mare nevoie pentru organizarea

reprezentantilor partidelor politice

este r'scantd din czuza Gestapoului, Serviciilor speciale ale Sigurantei Si ale Maregalului. Legdtura cu opozilia

muncitorilor din fabrici, pe care @ntez sf,-rni suplineasca lipsa de trupe'.

se poate face acum doar prin

luliu Maniu Constantin L C. Br4tianu

l.

lulie 1944

5. Este pus la punct planul de ac[iune gi se ldrgeSte cercul de persoane de care este absolut6 nevoie: general l. Vasiliu (aviatie), general C. Eftimiu (transmisiuni), general Vasiliu-Rdgcanu (zona

Maniu szu C.l.C. Brdtianu. Urmeazd sd-i czute l. Mihalache, Gr.Nicul-escu. Buze$ti Si l. Mocony-StArcea. Ei nu reugesc sdlnt6lneascd n'rci pe Maniu

9i nici pe Br6tianu, iar baronului

StArcea i se transrnite cA Pdtr6scanu giTitel-Petrescu nu pot veni a doua zi decAt dup6 lAsarea lntunericului. La Palat se iau rhds'tride nzutralizare

petroliferi), iar Emil Bodndrag

organizeazd lucrdtori din fabrici Si institulii de stat, PogtA, Telefoane, Radio, Monitorul Oficial 9i altele. 24. ?bsenta din Capitala a mare$alului Antonescu, plecat la cur6 de ape la Ol6negti, ne

a c6torva din colaboratorii,apropia{i

Maregalului, ministrul de rdaboi (gen-

eral C. Pantazi), secretarul de stat

la interne (Pikir Vasiliu), comandantul
Constantin Titel-P etre seu Lucre$u PdtrAscanu

convine', noteaza O August

generalul

SdnAtescu, tdeoarece supravegherea scade lh aceastA perioadd'.

jandarmeriei (Gh. Tobescu) Si Setul Sigurantei (Eugen Cristesar).

lg44

1. DisputA pentru gtrvern militar sau polit'c. Alialii doresc, ln cazul acceptdrii armistiliului, un guvern politic, cu reprezgntanli ai tuturor partidelor, spre a fi interesetd toate opinia publicd rom0neascd. Un guvern militar ar avea aerul de dictatura a regelui. luliu Maniu este cAgtigat pentru ideea polit'cd, dar Dinu Brdtianu $i lon Mihalache vor guvern militar. 4. Generalul SAndtescu este in$tiinlat din ordinul maregalului cd in

Ziua de 23 august, de la ora O la ora 24

ora 9. Maregalul, venit de pe front, a @nvocat un consiliu de mini$ri la Snagov, la ora 9,30. Dinu BrAtianu comunicd lui SdnAtescu cA a trimis pe Gh. L Brdtianu la lon Antonescu pentru a-l decide in favoarea armistitiului. La fel procedeazd Si Maniu cu lon Mihalache. ora 10,30. lon Antonescu se ofer6 la inceput sA cedeze puterea opoziliei, apoi se declari de acord cu negocieri de arrnistiliu, dar solicitd partidelor din opozilie o 'scrisoare de garantiel. Gh. l. BrAtianu. promite sd aducA scrisoarea pAnd la ora 15 gi sfAtuiegte pe mare$al sA cearA o audientA la Palat, la ora 16. ora 11. Mare$alul Antonescu trimite un emisar la Stockholm pentru eventuale tratative, insA acesta (Neagu Djuvara) ajunge dupA miezul noptii. ora 1 1,30. Mihai Antonescu anunld pe generalul SAn6tescu cA la ora 15,30 va veni cu maregalul s6-l vadd pe rege. ora 12. Dinu Brdtianu pleac6 la mogie, la Florica. ora 12,15. C. Agiu (comunist) ii comunicd baronului St6rcea acordul P.C.R. pentru rAsturnarea imediat6 a regimului antonescian.

Romdnia existA 650.000 de militari germani, ceea ce pare sA fie un avertisment pentru orice actiune contrara stdrii de fapt din tarA. Dar, in
Bucure$ti sunt numai 13.0m, la Ploiegi 30.000, la Bragov 9.000, in cuprin$-rl tarii 70.000 in pregdtire pentru front, 128.000 pe front, la granile aproape 400.000 de militari germani. 5. Maregalul lon Antonescu face ultima vizitd lui Hitler, cea de-a 12-a,la Wolfsschanze ('Vizuina lupului'); Hnga Rastenburg, tnsolit de M. Antonescu gi generalul Steflea. 8: Maregalul lon Antonescu se inapoiazd foarte deprimat de la ultima intdlnire cu Hitler. El nu reugegte sA determine pe F0hrer sd fac6 o

vine la Palat Si soliciti plenipotenla

ora 15,9). uhai Antonescu

pentru negocierea armistitiului. Demersul este respins de rege,

deoarece este fecut fArA $tirea
male$alului.

ora 16,05. Sosegte gi

lon

Antonescu. El aratd regelui cd este dispus la disculii pentru armistitiu,

rdzboiul pAnA la finalizarea tratativelor gi sA cearA lui Hitler

acordul pentru armistiliU. Regele_
Anton Dumitrescu.
Si

dar ln acest timp sA continue

S6nAtescu mentioneaZi urgenla tnceperii negocierilor. Antonescu

va face o retragere in munti 'gi vom lncerca

respinge alternativa, dacd nu prirnegte, in prealabil, asentimentul german. El adaugd cd se va putea rezista pe linia @Sani-Oancea-Bolgrad, iar dac6 acea$a nu va reugi, se

p{risi pe germani'.

sI

rezistlm, nu putont

C. Tltel-Petrescu. Dinu Brdtianu plecase la mqgie, la Florba, iar luliu Maniu nu era de gesit la nici o adresd. JinArrd seama de faptul cd Maniu Si BrAtianu doreau un gwern de tehnicbni, iar PdtrA$canu cerea un guvern forrnat din mdmbrii partldelor, regele a cdutat un compromis, care a consitat in numirea celor patru reprezentanti ai partidelor ca mini$trifArA portofolii; minisJru de r6zboieste numit generalul de armati M. Racovit6, la interne generalul A. Aldea, iar ministru de externe Gr. Niculescu-Buzegti. Sosit la Palat cu un proiect de proclamalie a guvernului, intocmit ln secret cu doi reprezentanti din anturajul regelui, Pdtrigcanu a adus gi dol6 propuneri de decrete de legi pentru desfiinlarea hgdrelor gieliberarea prizonierilor politici. Afland de formarea guvernului, P6trdgcanu a solicitat postut de ministru al justitiei. lntruc6t guvernul fusese format, el a fqst de acord cu postul de ministru de justilie ad-interim. Are loc prima SedintA a noului guvern. ora 21,30..La Palat sosegte gi inginerul 'Ceaugu' (Emil Bodndrag) cu scopul de a asigura transportarea lui lon Antonescu $i a golaboratorilor sAi intr-o cas6 conspirativd.

Auzind acest r6spuns, regele s-a sculat fn picioare gi a {eclarat ci maregalul nu se mai bucurl de lncrederea sa gi sg se considere demis. Apoi a pdrdsit salonul discutiilor-Acesta a fost semnalul loviturii

on2,25.

Se difuzeazi la radio proclarn4ra regelui Mihaicitre

de stat. Anton din Batalionul de gardd regalA 9i trei subofileri intrd tn salon. Suboffierii Dumitru Rusu $i Dinu Cojocaru au trecut ?n spatele celor doi
Antonegti, iar maiorulgi plutonierul EAl6 au r6mas in fata lor. lon Antonesbu l-a interpelat pe C. Sdndtescu spunAndu-i: 'Cai asta? Ne tratali ce pe nigte bandrti?. I s-a rdspuns: 'Este lnalt ordin se fti arsstati'. T-ranspirat, lon Antonescu a dus rnAna la buzunar si scoat6 batista. Cum subofilerii aveau ordin ca la cea rR? rnbe migcare sd-l inpbilizeze, Dumitru Rusu l-a

lar6, privind acceptarea armistiliului, iesirea Rominiei-din rdzboi 9i al8turarea la actiunile Aliatilor. ora 22,30. Ministrul de externe Gr. Niculescu-Buzegti comunicA
lega{iei germane la Bucuregti, ruperea relatiilor diplomatice dintre Romdnia gi Germania. ora 23,00. Postul de radio B.B.C. transmite lumii intregi gtirea cE Rom6nia s-a alAturat Alialilor. O mare muttime de oarneni se adunA in piata Palatului Begal 9i aclami pe rege, care iese in balcorli Marele Stat Major ordond incetarea acliunilor contra trupelor soviet'ce.

ora 16,4& Echipa de arestare condusA de maiorul

Dumilrescu

lndrlznegte un plutonier sd punA mtna pa conducdtorul statului?

prins de coate pe Mihai An{onescu. Cand mare$alul a strigat: 'Qum

ora 23,30. Un deta$ament de gr6niceri din Nordul

Tn

Moldovei,

.generalul Sdndtescu a rostit atunci $apte cuvinte care puleau sA dea peste

cap intreaga acliune: 'Plutonier, ia m0na de pe domnul maregall'

comandat de col. Nistor Teodorescu, intrA impotriva unitdtilor germane.

acliune, din proprie inifiativi,

Subofiterii, fngroziti de ceea ce au auzit, $i-au luat mdinile de pe maregal. ln acel moment, colonelul Emilian lonescu, de fate h arestare, a strigat cu voce de stentor: 'Executareal' Alunci subofilerii gi-au revenit din spaimd Si $i-au ?nclegtat mAinile pe bralele Antonegtilor. lon Antonescu lea strigat celor prezenti: 'Mline voti fi cu-totii sptnzurali ln Piata Palatului'. Ei sunt introdugi apoiTn safeul de timbre al rqgelui Carol al ll-lea, din metal masiv, lung de S,metri gi lat de 2 metri, ln care erzu agezate o mdsulA $i

ora 24,00. Grupul de armate german 'Ucraina de Sud' primegte ordin de la.Hitler de a ?ndbu$i revolutia rom0nA $i de a instala un nou guvern condus de un gereral filogerman, dacA Antonescu nu mai este
disponibil.

O 24 August i944 ora 1,00. Comandantul

Si

doui scaune. Era ora

Cei din salon (Aldea, Sdnatescu, StArcea, N.bulescu-Buze$ti Si loanitiu) intr,6 in biroul regelui Mihai. Acesta va da ordin lui Emilian lone-rcu gi Anton Dumitrescu si aresteze in mod discret escortele Ahtonegtilor.

17,O8.

grupului de armate 'Ucraina de Sud', generalul H. Friessner, preia

comanda tuturor forlelor

ora 17,30. Convocali la Palatul Regal, sunt succesfu arestati generalul Piky Vasiliu,'subsecretar de stal la interne, ggneralul C. Pantazi, ministrul de rdzboi, general Gh. Tobeecu, Glmandantul iandarmeriei, colonel M. Elefterescu, prefectul Politiei Capitaloi, gi Eugen Cristescu, geful SeMciului Secret. ora 18,00. La Comandamentul. Militar al Capitalei se transmit ordinele codificate'Pajura' 9i'Stejar' pentru situatii exceplionale. ora 18,30.. Fiind necesar imediat un nou gwern, in absenta factorilor politici, regele, cr.r avizul cehr prezenli la Palat, lncredinteaza
generalului C. SdnAtescu,. Ga prim-ministru, formarea gulernului. Numirile de minigtri sunt f6cute ad-hoc. Pentru rezolvarea problemei reprezent6rii partidelor din Blocul Nalional Democrat-(B.N.D.) Tn gwern sunt repartizate acestora patru posturi de mini$tri fird portofolii: llliu Maniu (P.N.J.), Dinu Brdtianu (P.N.L.), C.Titel-Petrescu (P.S.O.1, Lucreliu Pdtrdscanu(p.C.n.). in acest interval, plutonierul BAIA anunld cA arestalii strige cA se sufocS. Au fost seo$i un timp.afar6 din sateu. A doua oarA, ei au cerut ustensile de scris gi hArtie. Regele Mihai a aprobat, lon Antonescu gi-a fecut testamentul gi a lSsat toatd averea so{iei, Maria, iar Mihai Antonescu a scris un memoriu prin care se pune la dispozitia Suveranului. Serviciile acestuia au fost respinse de rege.

organizaliilor germane din Rom6riia gi ordonA ca'ostagii rom0ni care

saboteaze sau ridic8 armele lmpotriva noastr6, si fie

octermihali fara miE.

S6nAtescu primegte vizita lui Killinger, ministrul Germaniei la

Bucuregti, generalE. Hansen, geful

'ola 2,00. Generalul

misiunii germane gi general A.

Gersternberg.'Le-am expllcat cn

fa|6 ds situalia de pe front am

corLil armi{Btllir

Emil

Mndras

tgr'rbriul
pleceue, locafit4i.

Lcsn ryus ce snt fibefi se.plece $ se peeree onplet rcrn*les', tfrFazA geful mrlui $trn., Ei zu eeptat, dar dupd h cftqa ore, au dd ordin tnpebr lcr sa amce Capitah ca g afte

ora e50. Radio l/osccva arunlA wrstihlirea'noubii gwern prezidefi de greralul C. Sdr6tesc*r. ora 3,00. lon Antonesw Si Mihai Antaresru. smt transport4i de un grup cMl, condus de Emil Elodn6rag, h o cas6 conspirdive dh cart'rerul Vatra
LumirpasA.
Tn

ora?f'. Ministrul Germaniei la Brrcuregti, Manfred

rncn Killinger, cere

audientd la regele Mihai. Acesta il primegle, in prezenla prinnrlui ministiu, generalulC. S6ndtescu, gi a ministrului de externe; Gr. Niculescu-Buze$ti. Regele ii d'eclar6 oaspetului cA noul guvern numit are misiunea de a scoate RomAnia din razboi $ adaugd cd maregalulAntonescu este sandtos gi nevdtAmat. Ministrul de externe ptecizeaz6 cd gwernul doregte sA mentin6 relalii pagnice cu Germania, iar prirnul ministru ii spune cA-trupele germane nu vor fiimpiedicate sA pirdseascA Rom6nia at6t timp c6t nu se vor deda la provoc6ri. Von Killinger, furios, amenintA pe rege $i pe cei din jurul lui gi pArdsegte Palatul. oe 21. [n jurul acestei ore, la Palat soses Lucreliu P6tr6$canu gi

ora 3,t). Regele.Mtrai ste sftuit sa per6seasca Blgrre$titrl, ardnd vedere pericolele ce pot grrveniin urmdtoarele zile. Cu un aon/oi de rra$ini, tiJse$te la Dobrita (Goril Se ra rdrrtoarce in Capitald h 10 septenrbr're. ora 4m. Rorngn'n se dE ln stare de rEzboi cu Gemanla ora 4.15. Pe irrtreg teritoriul {5rii, trupele rqn6ne trec h atas.rl trupelor

gemts|ne.

ora 5,1S lntr-un conrerrtarlu al B.B.C. se q.blhiad ce'Fapta Rongrfpi constituie un act de rnare orrai gi act rra gnibi sfarsihrl r6zbofului'. ora 6,35. Germaniitncearcd sd intre pe Enge Beneasa ln Br.rcuregti, dar srnt respin$. ora g. GeneralulHansen raporteazAla Berlin cd poporul romdn al

mt

gi armata romena aprobe mesajul radiodifuzat al regelui Mihai. Nu existd nici un generalcare se poatd fi cAgtigat de partea unuicontraguvern opus regelui'gi guvernului- Sdndtescu. ora 9,0O. Avkrane germane Tncep bombardamentele, cu prima tintd Palatul Regal. ora 9,40. Unitdti rom6ne incep atacul Niupra Misiunii germane pentru Luftwaffe (str. llfov, 6). ora 10,15. Trupele romAne inconjoard lobalurile trupelor gernane

lloul prim-ministru:
general G. $initescu
Nascut,

in 1885, la
in

Craiova,

imbrdti$eazA cariera armelor, devenind

sublocotenent de cavalerie 1906. Partici-

din Bucuregti. ora 10,30. Din cauza bombardamentelor germane, guvernul se refugiazd in subsolul B6ncii Nationale a RomAniei. ora 11,00. Apar primele numere legale ale ziarelor'RonrAnia liberd (comunist) gi'Libertatea' (social-democrat. ora 13.30. Garda postului

pant la rAzboiul de relntregire nalionalA

( 1 91 6- 191 8), Conhantin SdnAtescu parcurge intreaga ierarhie militard, pAnd la gradul de general de corp de armatA. $ef al Casei Militare a regelui Mihai l. El se angajeaza activ in organizarea loviturii de stat de la 23 august 1944, dupd reugita cdreia va condrrce

de emisiune Radio RomAnia de

german.

Bod (Bragov) respinge atacul

la

ora 14,15. Un nou atac aerian german asupra Palatului Re

gal.

doui guverne ale B.P.D., p6nd la 4 decembrie 1944, cAnd este silit sd

Studiourile Badiodifuziunii RomAne din str. General Berthelot sunt afectate de

bombardamentele aeriene germane. Totu$i transmisiile continuA. ora 17,(X). Radiodifuziunea germand anunlA cA la Viena se tormeazd un guvern na{ional romAn, sub conducearea luiHoria Sima. Din L Moc*ny-Stircea

ora 16,20.

demisioneze. Va fi cAteva luni gef al Marelui Stat Major, apoi va indeplini alte funclii in conducerea slperioard a armatei romAne. InceteazA din viata in toamna anului 1947, in vArstd de numai 62 de ani. $i-a scris memoriile, dar

acestea voi putea sA apard abia in 1993, oferind fapte $i date annmcute doar de cdtiva oameni in legdturd qt rAsturnarea regimului antonescian.

plecali in permisie.

ora 19,00. [n gara Radna a fost capturat un tren cu militari germani

lipsd de adepli, planul a eguat.

ora 18,00. Un grup de

4 27 August 1944

militari gerrnani (aproape 5OO) sunt opriti sA pdtrundA Tn Bucuregti. ora 19,00. Guvernul ungar ordond ca toate trupele disponibile s6 fie trimise la frontierele cu RomAnia. ora 20,00. Consiliul de Minigtri se instaleazd provizoriu Tn p6durea_
Bolintin.

ora 7.@. Se publicd in presd Manifestul Blocului National Democrat care lndeamn6 poporul rorn6n sd lupte tmpotriva hitlerigtilor, care nu
pirAsesc lara. ora 9.fi). La Bineasa 9i CIopeni continu6 luptele ?ntre unitdli germane $i rom6ne (inclusiv civili). ora 11,00. Gwernul revine la Bucuregi, lucr6nd din nouln subsolul Bancii Nationale. ore 17,15. De la Bdneasa, generalul R. Stahel raporteaze h Berlin ca datorita'pierdorilor importante pe care le avern gi actiunea unor fo4e btindate romanegti este necesare abandonarea_luptei pentru Bucure$ti'. ora 18,fi). Este brmafie cornlsh ce se va deplasa h N4osoova per,'tru semnarca arn$stitirlui. luliu Manlu gi Dinu Brilianu zu refuzefi se faca pane dh delegatie deoarece'nu pcl sornna un act prin care se rffiJnoagto cedarea Basat$i6i $ Bucorfroi'. ln aoed6 sthr4ie pregedinte al onrlsid devirB Lrcrefu Pfir+canu. ora 19,00. Marele Std lvlaFr anunp ca pen6 h aced6 deilA ar bst captur4i 12.000 de prizmied germani.

a 2A August lg44
ora 2,30. Generalul A. Gerstenberg comunicA la Berlin: 'situatia

din Bucuregti este foarte serioase. Atacul este irealizabil fdrd msirea pe aeroportul CIopeni de trupe gi armament greu.' ora 5,00. Radio Londra transmite: 'Efectele actului strategic extraordinar de la Bucuregtivor duce la pribugirea sisternului german de ap6rare'. ora 6,0O. Statut major ungar preconizeazi stabilirea ap6r6rii pe
Carpali prln ocuparea Transilvaniei de Sud. ora 8,00. Generalul Gh. Mihail, gef de stat major, aduce trupe in Bucuregti gi asediaz6 centrele de rezistentd german6. Se dau lupte in reglunea petroliferd, ap6rat6 de trupele sub cornanda generaluluiC.VasiliuRdgcanu. Coloane germane se predau. ora 9,50. Marele Stat Major romdn ordmd actiuni rapide gi energ'ce Tmpotriva armatei germane, care a devenit singura noa$re inamicd. La Constanta Si la Bra$ov rezistentele sunt lichidate. La Bucure$ti $i Ploiegti luptele continuA. ora 13,30. Linia ferorrriar6 Bucuregti-Constanta este repusd ?n
functiune.

Algust l9{4

ora 8,00. Gruparea germand'general Stahel' oontinue retr4erea spre

Buz6tr.

ora 13,50. lncep la Ghergh'da tratative crJ oobana 'Stalel' pentru predalea armelor. Peste cfter/a ore gernmiiwr WiUla" ca 18,t). Radb ]r/owra alntA ce tsrsregliul esilo snplt ordtafi
de trupele gennane'. Vi{a gFa reluet cursrl rpmal. ora 20,00. La odirul lvlarelu{ Sm [/aFr, mari mit{i rqn&egiifrcep deplasarea pe Vdm Pratrilrei cfire Transilvania ora 21 .00. Fortele svietice dirg alln'rrnentul lvtuil-RJzt,FBraibTulce
Srnna

ora 17,00. lncepe atacul asupra rezistenlei germane de la

aeroportul CIopeni.

ora 19,m. La RoSiorii de Vede sunt capturati 700 de germani.

26 August 1944

ora 8,00. Lupte de mai mic6 sau mai mare amploare se desfd$oard in multe bcamafi din tard unde, dupd atacurigi rezistente scurte, germanii se predau. ora 10,m. Prinu.rl Consiliu de Minietri tinut la Bolintinul din Vale. ora 11,m. Americanii rdspund cereribr guvernului rom6n de a veni tn aiutor cu bombardarnente asupra padurilor de la Bdneasa $i Otopeni, urde nenr[iizu depozite gibaza de dac. In aona pdrolibre bptele
continu6.

clla?Z3f,'.ln tmteportudle de pe Dnffe vasekr ggrn6ne.

s lrrstalezl

atilerieifnpofiva

29 algust

l9{a

Tn multe zone ale tSrii continud luptele cu fo{e germane ln retragere. Pe valea BuzAului este o mare aglonrerare de trupe germane. _ora 11,00. La Pogoanele sunt dezarmati 1.200 militari germani.

ora 12,fi). Delegatia romfiA pentru

U.R.S.S. pleac6 la Mosccva

semnarea armistitiului cu

ora 15,00. Ambasadorul rus N. Nodkov comunicd la Cairo emisaribr rornaniei gwemul sclietic este gata si sernneze armist'diul pe baza conditiilor din aprille gi a celor trel puncte rornlnegi solicilate ta SddDkn, de cae dupa n, sa rnai tiTrt sdn{ situ4h derrcnirdule total fanr&il{ sovieticibr. ora 16,05. Ultimul raid gennan asupra Capitalei; este irrcendiat Tedrul Natimal.

ora 16,10. ln Constanla intr6 prirrule trupe sovietice. ora.17,30. Brrcure$tenii fac o entuziast6 primire trupelor rornine
care au eliberat zona otopeni-Bineasa

ffi

ora 19,fi). Primele elemente motorizate ab

Frontuh.ri

2 Ucrainean

Armalei RSii au sosit la marginea Capitabi. Presa vremii publlcA artioole 9i fotografii ln care osta$ii so\rietici zunt primiti ?n Bua;regi cu interes, satisfactie gi arriozitate.

ora 20,00. $4.q00 gerrnani solicite h C6ldraqi sA treacA peste Dundre. Li se cere sd depund armele. ora 22,W. Guvernul german aprobd ca trupele ungare sd treaci frontiera romAnd pentru a ocupa sudul Transilvaniei.
ora 8,15. Germanii renunti de a mai ataca Bra$ovul, dar pistreaa contr,olul asupra pasului Bran. ora 10,(D. Generalul Sindtescu afirmA cA situatia interni e bunA. Trupele sovietice zu atitudini variabiie, unele srnt maiamicale, altde dugminoase, provocAnd dezordini, holii Si violuri. ora 19,00. Unilati sovietice ating frontiera romAno-bulgarA in Dobrogea. ora 20,00. Este lichidata o grupare germanA din zona la$i-Ch[$neu.

O 30 August 1944|

Proclamatia regelui Mihai

'Dictatura
sfdrSit Si gu ea inceteazi toate asupririle, Noul guvern inseamnd inceputul

luat

O 31 Augucn 194{

unei ere noi, in care drepturile Si libertdtile garantate

respectate.

ora 5,00. O mare cdoani german6 mecanizatd, in retragere spre nord, e$e adi?ata de trei baterii de artilerie antiaeriand. Peste 300 de autocambane sunt disruse, incendiate, cu sute de mo{i gi rani$ germani. ora 8,fi). Radio Londra informeazd in buletinul de gtiri ce'po frontul din RomAnia, gnrmanii sulor6 pierderi onorme'. ora 11,00. La SlAnic-Prahova o coloanA blindat6 germanA este dezarmala. ora'16,fi). Pierderea perimetrului petrolifer rom&t de c6tre germanieste o
catastrofe pentru Hitler. ora 18,00. Numai la CAlAraSi au fost dezarmati de fortele rom6ne 5425 militari germani, printre care un general, 96 ofrleri Si 297 subofileri. ora 21,00. fo(ele romAne terminA victorioase confruntarea cu armata german6. Sunt eliberate pa4ile centrale, de sld $i de sod-vest ab tafii.

tuturor cet6tenilor tdrii sunt

Si vor

fi

'

Aldturi de armatele aliate gi cu ajutorul lor, mobilizAnd toate fortele

natiunii, vom trece hotarele

impuse prin actul nedrept de la Viena, pentru a elibera pAmAntul Transilvaniei noastre de sub ocupa{ie strAinS.'
(Extrase)
adversari ai nogtri. Am rugat insistent pe rnaregalulAntmescu sA realizeze el armistiliul, dar el n-a voit. or, frontul rom6n era spart gi nu mai era nici un moment de a$teptat' (ziarul Timpul'- 1944).

gra{ie initiativei bdrbAtegti gi hot6rAtoare a tdndrufui ei rege Mihai l, in figasul politicii eitradilionale, cdreiafi ddoreazd splendida dearoltare din trecut, rolul covArgitor pe care l-a jucat Tn s.rdestul Europeigisrccesrlunanim recuno$ut al misiunii eicivilizatoare prlntre poporarele europene,.. Bevenind in miilocul alialilor s6i fire$ti, inspirat de acelagi mare ideal de libertate si de dreptate, poporul romAn pd$egte cu toatA holSr6rea la lupta noud pentru a o$eza viitorul sdu pe obazA sol'nJ6, in perfecta armonie giintelegere cu popoarele vecine, animate de acelea$i nEzuinti, Tn credinla cd va afla inlelegerea intreagd penlru independenld $i drepturile sab nalionale care constitu'le cel mai puternic teneial pdcii'(ziarul
'Vi'rtorul'-1944).

C.l.C. Brltianu 'RornAnia a reintrat,

liderii politici dmprc schiffiarca de la E augwt

(Rll.Ll
"

C.TitGil Fetrsscu
'Lcnritura

(P.$Dl

de stat de la 23 Augusl, c6nd Romffria s-a desprins de Axd Si a devenit aliatd sincerA a fo4elor. ruseangl+arner'cane a fost o formidabila loviturA militarA 9i politlca. Consecinlele ei srnt hot6rdtoare
pentru soarta Europei din sud-est gi catastrofale pentru armatele gerrnurre... E bine ca opinia publicd.se gie insd chiar de acum ca actul de la 23 August n-a fost o simplA loviturd de teatru, adicA n-a fost o acliune spontana, ci rezultatul logic al uneicoordondrilntre cele patru partide de gwern6mAnt din Romdnia, cuprinzAnd cele doud partide dernocrate, nalional-tArAnist Si

'

'Zirrri de 23 August este o zi de birulnt6 gi un ialor de prope$ire national{... Noi nu am voit ca opera s6vAr$itd sA fie A partidului nostru, ci

ldiu taniu

(P,lLT.l

Lucreliu Pltrlfcanu [P.G,R.I 'Nu a. scit incd rnomentul de a face istor'cul lui 23 August 1944. lncercdrile de a falsifica adevArul, fie rAstAlmdcind faptele, fie ascr.u:zdnduschimbat6' (zhrul 'Ronr6nia liberA'- 1944).

national-liberal, Tmpreun6 cu cele douA partide proletare, socialist gi comunist' (ziarul'Libertatea'- 1944).

.buqlrogi am fi dorit ca ea sA fie organizatA chiar de cei mai ?nvergunati

le sau ignor6ndu-le, trecdnd*le sub tdcere, sau bagatelizdndu{e, nu pot toiu$i sA lnlAtdre faptul cA, Tn acea zi, soarta poporului rom6n a fost

Giuilii gi st,rategia

rIzboiului...

:
.

Eliherarea Parisului!

ln rdzboi, partea ceamai numeroasiao$tirii, inclusiv ofiterii, este formati din civili. Desigur, nu toticivilii participd la rdzboi. Nu $tim dacd reputatul critic literar George Cdlinescu (1899-1965) a Jost pe front. Aproape sigur nu, debarece pentru primul razboi mondial a fost prea tAnAr, iar pentru al doilea,.trecut de vdrsta mobilizdrii. Dar, iatd judecdtile de valoare ale acestuimare cArturar despre al doilea rdaboi mondial, ap6rutein luna Septembrie 1940, dup6ocuparea Fran{eigiinceperea bdtdliei pentru Angliade citre germani. Aprecierile de maijos suntcuprinseintr-o corespondentd cu marele filolog Alexandru Rosetti, reluatA recentde istoricul litdrAr Dan Zarnfirescu in bro$ura'Regele $i Maregalul'. lati dou6 extrase revelatoare pentru ascutimea mintii $i forta de anticipatie ale lui
.George Cdlinescu:

25 aug. Zvastica nazistA a fost inldturatA de pe Turnul Eiffel. ' Dupr patru ani intunecati, tricolorul francez fluturA din nou la Paris. '
. Si de locuitorii sdi care, dupd sute gi mii lacrimi de buourie. Cu cAt ziua . ochii, . mi$carea de rezistentdtrarrcezQ devenea

-'Oragul-lumind' este eliberat de trupele aliate, in frunte cu cele franceze de jertfe, gi-au vdzut visul cu in eliberArii se apropia, cu atAt mai activi, organizAnd greve . ale cAilor ferate, rnetroului gi chiar ale politiei, care la 19 august ' acupa sediul prefecturii pariziene. Consiliul National al Rezisteniei ' proclamA insurectia, ridicdi baricade Si hdduieste pe nemli in orice

' imp.rejurare. Hitler trimisese la Paris pe un general specializat in ?nibu$irea rdvoltelor gi distrugere de mari obiectivei Dietrich von
. .

intdrnpine rezistente notabile. La ora 15.15, generalul von Choltitz 9i subordonatii sdi se predau. La ora 16, generalul, Charles de Gaulle, pregedintele guvernului prwizoriu francez, sosegte din Rarnbouillet la au procsdat invers fiindcA gi-au dat seama ci e mai u$or se : gara pariziand Montparnasse, unde primegte raportul generalului distrugi o armate de uscat decAt sA bati marea cu biciul. Ei au . Leclerc qi watiile unei irnense multimi, carei. cere infiinlarea Republicii. crezut ci intimideazil pe englezi Si nu i-au intimidat. De Gaulle rdspunde: 'Republica nu a ?ncetat niciodatA sA existe'. A ... De vom ajunge la 1 octombrie (n.r. 1940)cu o Anglie - ctoua zi el proclamA cea de a 4-a Republicd Francezd. intact*, oriqe s-ai lnttmpla, sunt slgur de viitorul tf,rii noastre. ' P.S. - DupEt rdzboi, generatut von Choltitz,(deceaat in,1966) CAci, ?nc6o dati, gregegte cine crede ca prin nernti vom obtine . va fi invitat la Paris cu prilejul unor manifestitri marcilnd eliberarea

'Privesc cuTngrijorare ceeace seTntamplt, dartotul este' provizoriu. Soarta noastr6 def initivd se decide pe f rontu I eng lez.' Nu putem face pe strategii, dar se pare ci Germania nu ataca. : lar dacd pane la 15 septembrie nu debarcd, atunciau renuntat, . cdciln octombrie e ceatA etc. ln acel moment Anglia ctgtigd . prestigiu cu 90% gi spaimacelorlalti scadeln aceea$i proportie. ... Germanii, care puteau s6 atace ?ntAi Anglia, cum se ' presupunea, $i pe urrn6,Franla, care ar fi capitulat fdr6 r6zboi, '

Choltitz. Aflfnd de apropierea aliatilor, Hitler i-a dat acestuia ordin sd distrugA Parisul, in parte minat. Dar Choltitz nu ascultd ordinul, degi este la c6tua timp intrebat de FUhrer la telefon: 'Arde Parisul?'.

La 21 august, Jacques Chaban-Delmas, din conducerea Rezistentei,li cere comandantului german un arrnistitiu ad-hoc. Acesta acceptd, dar ?n scurt tirnp, la 25 august, in jurul orei 10, blindatele armate a 2-a franceze, de sub cornanda generalului francez Jacques
Leclerc pdtrund

in

Paris, urmate de unitdtile americane, fAi6 sd

ceva.'

marii capitate europene.

Hffiniasemed
la[fmcom,
Acoduf de amlstitiu
cu lhtiunile
lnte

lhib

loc la Moscova negocierile intre

10 Si 12 septembrie au avut

delegafiei romAne.

(s.u.A.)' sir Archibald clarrk Kerr (Marea Britanie), L. pdtrdscanu, G. Pop; D. Ddrndceanu $i Barbu gtirbey (RomAnia). Acordul de armistigu, cu autorizatia gwernelor U.R.S.S., Marii Britanii si statelor unite, a fost semnat, in noaptea.ziiei de 12 septembrie, de maregalul uniunii sovietice R. l. Malinornski, iar din partea Romaniei de Lucretiu pdtrdgcanu gi ceilalti membri ai

Au participat la negocieri V.M.Molotov, A.l. VAsinski, R.l. Malinovski, v.P. vinogradov (U.R.s.s.), w. Averell Harriman

reprezentantii U.R.S.S. Marii Britanii Si Statelor Unite ale Americii, actionAnd Tn interesele tuturor Ndiunilor Unite, pe deo parte, Si delegatia guvernului romAn pe de altd parte, cu privire la incheierea unui acord de armistitiu cu Romania.

snneazA

Md.

ln

sHtnga

fotqrafai, ddegatia unAnd.

Podul preaindepdrtat
25 sept. O
temerar6 operatiune

de desant aerian a
alia$lo-r,

si

care promitea scurteze cu cAteva

luni rdzboiul din Vest,

s-a soldat cu o sAnge roasi infrAngere. Ge-

in document se constatd, in principal, ie$irea Romdniei din rdzboiul dus impotriva uniunii sovietice, la 24 august ora 4 dimineata gi ralierea sa la coalitia Natiunilor unite, cu tz divizii, cat si plata ca despdgubiri de rdzboi uniunii sovietice gi aliatilor ei, la nivel de 300 de milioane de dolari (la cursul anilor
respectivi).

neralul Eisenhower a

incercat, cu ajutorul
Armatei 1 aeropurtate
americane gi al primei divizii aeropurtate'bri-

Baronul se sinucide

plenipotentiar al Germaniei la Bucuregti. s-a impugcat-in clddirea legaliei, iar impreund cu er s-a sinucis gi secretara gi amanta sa, o nemtoaicd blonda, bine cunoscut& in lumea mondeni a Bucure$tiului. Fiind dipromat, baronul putea sd plece acasd fdrd opreligti, chiar dacd acum eram in stare de rdeboi cu Germania. El stia bine insi, c6 Hiiler n-avea s6-i ierte pierderea Romaniei. De aceea a preferat si-gi tragd singur un glonte,
tarandu-$iin mormant gi prietena, cum vor face gi altr lideri nazisti. o comisie de ancheta a polifiei bucurestene, asistatd de

lnceput de septembrie... presa bucuregteand consacri spatii mari unui fapt cu adevdrat insolil sinuciderea baronului Manfred von Killinger, trimisur extraordinar si ministrul

!...

tanice, sd captureze trei importante poduri

de pe Rin, ceea ce

pe cursul inferior af
fluviului. Asattul aerian

i-ar fi asigurat confolul

doua

a reu$it la

primele
la

podurile de

obiective,

din cauza vremii nefavorabile. Dupd opt zire de grea bdt6lie, englezii.au tebuit sa se retragd dinioro de Rin. Din iei 10.000 de mifitari ai tupelor britanice s-au intors la bazele lor, numai 2.4@.

militarii britariici ocupaserd capul de nord al podului, gennanii au rezistat la extremitatea sa dinspre ora,$, respingand toaie atacurile. Fode suplimentare de paraguti$ti erau agteptate, dar ele au intarziat

NLpg9n.9i $1ave, du a e$uat la al treilea, la Arnhem. Aici, degi

ministrul plenipotentiar al suediei la Bucure$ti, patrick Reutersward, a fdcut ln aceeagi zi investiga{iile de rigoare,

incheind un proces-verbal care confirmi sinuciderea celor doi

germani.

V-2 intrdin acliune

9 sept. $i a doua armi secreti a germanilor a'lntrat in actiune pe cerul Angliei. Rachetele v2, mai mari ca primele lor surori, cu 15 tone greutate $i purtdnd lncdrcdturi explozivi de o tond, sunt lansate de la bazele din Olanda $i Germania. Mecanismele lor teleghidate le permit'ca odatd ce au

7. Corpulde munfe romAn, in cooperare cu sovietici $i ostaSi din

divizia 'Tudor

Vladirnirescu.,

1-10. Mari unitili romAne aflate la sud de Carpagi se

concentreazd in podigul Transilvaniei, Cri$ana $i Bana. 3. Fronturile 2 Si 3 ucrainene

elibereae6 oragul SfAntu Gheorghe, 22. Inarnicii sunt izgonili din

oragele Arad $i Beiug, trupele

romAno-sovietice ajungdnd la fronliera ungarorom6ni. 27. Tn Crigana, Divizia 3 Munte
romAnd

incheie operalia'lagi-Chigindu., distrug6nd pesre 20 de divizii germane.

in cooperare cu

trupele

sovietice Si DMzia Tudor Vladimire*u.

in picaj mai rapid ca viteza sunetului.-Astfel, ele nu pot fi auzite din tirnp, iar surpriza atacului este totald. in plus, bombardarea rampelor de lansare
devine dificili, fiindcd rachetele ir2 pot fi lansate gi de pe instalalii mobiie, greu de reperat. Guvernul englez men{ine un

ajuns deasupra Londrei, la o Tndltime de aproximativ 8000 de metri, s6 coboare

58. Armata 4 romAn6, in curs de operaliuni in Transifuani4 respinge

atacurile Armatei a 2-a maghiare
intdrita cu unitAti germane, pe direclia Cluj-Alba lulia.

ating paiferiile oragrlui Oradea

28. Ora$ul Tg. Mureg este

elibera.

29; inceputul'Operaliunii
&Jdapesta',

acestor noi bombardamente

rizbunare'.

secret absolut asupra consecintelor

.de

Garcii gi Sotu,More ou lort elibrrutc Olar.ele Stct Major al Arrnclcl

Transiluania a fost

desrobitt

frammel: o "moarte onorabile"!

14 oct. A murit Erwin Rommel, osta$ul.erou al germanilor, avansat de Hitler.feldmaregal dupd victoriile din campania nordafricand. Versiunea oficiali a mortii sale afirmd ci Rommel a murit ln urma unor rdni ciptrtate la un atac al RAF asupra coloanei de blindate cu care se deplasa pe f ront. ln real itate, el e ra u rm6rit pgntru partic iparea sa nemijlociti la complotul de suprimare al F0hrerului, eguat ?n iulie. Doiemisariai acestuia, generalii Burgdorf $i Meisel, s-au prezentat la re$edinta feldmare$alu lu i, punAndu-i condilia si ia o f ioli cu otravi sau

COIUUNICAT
r$Dra mera$unilr din eiua ft 25 lktomtrrie
pele nomi'ttc de sub <ramanda C'eners-

fgf{

In Transilvanla dc Nord-Vest, tnr- rie

Oorp- 9e ,Arm_atd A\ttameseu

Gh., in stransd leg5trrrf, cu cele sovietirce, ru oc|lDri oregcle Carcl ;l Srru- ; silvania gi Banst lu$9, duDl errc ru deglfit lrnntlcrel Jrtnetc d? sen8e als

lultri de

putcmlcile ti vltezclc tnrDc ^ rvietice, divizille noactrfa ru grdl| l!"i! -tatS fa hfringelca g rrn6!a1 gerruno-ma8hiail dln 1t-| fo4elor,
eu.

arntcl rn!rln|nc-qtthilq1, dccroblnd uffel f F?, i. aceste dout fud de lqptc nclrkrlr llndvrnlo. lntrenSc eu tost h.t nsl.- Fclta I Drrpd &uI ltml de lupte Indlrjite, I l50O oflFEf, l$0 nrbdta{ rt @.flt0 $unel romAne au reu.sit, intr'o prtmi I trupl : motl, rlngi *'Arp'gnrfl (ere si distruFi fortele genncne claut pcnfir e*nbtle' 6dca-diq gubterlorul tlrii noastr caphrrend .I lulut 113.0fl) ofiler.i Si. soldlti Agl3ar_ri. ptinAjursc azt pe frontte. dd le1q tre care r{ senerari.,ri .s:i facr, pu. rn I| o'v:iiitie ,rgasfr; *;i;i dc un nou

Mari mitingufi pe stadionul AI|EF

La sfArgitul lunii septembrie gilnceputul lunii octombrie au loc Tn Bucure$ti mari mitinguri ale Frsrtului Na{ional Democrat F.N.D. Si ale misc6rii sindicale unite lmpotriva gwernului generalului C. Sdndtescu. Cele mai mari dernonstratiise desfdsoarA pe stadionulA.N.E.F. la care iau parte zeci de mii de ceteleni. Dupd primul miting, tinut la 24 septembrie, a urmat cel deal doilea, la 8 oc*ombrie, cu O pad'cipare de aproape 100.000 de manifestanti, care cereau nu numai demisia guvernului, ci gilnlocuirea lui cu un gwern al F.N.D. Rezultatul a fost cd la 4 noiembrie primul guvern C. SdnAtescu a

si

se prezinte ih- fata Curtii populare de judecat6 a complotigtilor.

Rommel a ales primavariantA. "Nu vd atinge{i de cadavru!'ar fi spus Burgdorf mediculuisef, venit pentru autopsie. Totul afost reglementat de la Berlin'.

0.lI.U. in stadiul de proiect

9 oct. O noui organiza{ie mondiali pentru mentinerea picii va lua fiinta imediat dupa lncheierea rdzboiului. A$a au stabilit reprezentantii celor patru mari puteri - Marea Britanie, China, S.U.A.
Si U.R.S.S. - la int6tnirea lor de la Dumbarton Oaks, lAnga Washington. Nonl organism international va purta numele de Natiunile Unite. S-a propus elaborarea unei Carte a Naliunilor Unite, al cArui tefi va fi redactat la o reuniune ulterioard. Organizalia va dispune de un Consiliu de Securitate.

demisionat. Cu alcdtuirea unui nou guvern de coalitie - F.N.D, impreund cu partidele istorice P.N.T.- Maniu Si P.N.L.-Britianu - a fost insArcinat tot generalul C. Sdn6tescu. Dar ca vicepregedinte al Consiliului de Ministrii a fost numit dr. Petru Groza, cunoscul politician de stdnga, iar o treime din departamente au sunt rezervate F.N.D. Nici acest guvern nu a rezistat decAt o lund de zile.

Aliatiiinpart Europa
9 oct. Sunt date publicitatli rezultatele convorbirilor purtate de Churchill la Moscova, cu Stalin, tn prezenla ambasadorului
S.U.A., Averell Harriman. Au fost delimitate (ln procente!) zonele de influentd ale puterilor aliate Tn tdrile Europei de Est, pe mdsurd ce acestea vor fi eliberate. Uniunea Sovieticd urmeaza sd obtind o pondere de 90"6 in RomAnia, SO"/o in Ungaria gi Bulgaria, SQVI
Tn

sovietic.trece la sud de rAul Tisa Si ocupd Sighetul Marmaliei. 20. Trupele rom6ne, ln

cooperare cu cele sovietice,

4. Angaiate

Tn lupt6 ln

Podisul Transilvaniei, trupele sovietice intrd in ora$ul Turda.

11.

Continu6ndu-se

ofensiva

in cadrul operaliunii

Cbj. ln continuare, in ciuda rezistentei Tnvergunate a inamicului, a doua zi va fi

eliberatd Si Oradea.

'Debrelin' bste eliberat oragul

elibereazA oragul Debrelin, cel mai important centru industrial gi nod feroviar din estul Ungariei. Pentru contributia adusA la aceasta operalie militard, Diviziei Trdor Vladimirescu' i se adzugd la titulatur6 numele ora$ului. 25. lnfr6ng6nd rezistenta

lugoslavia, la paritate cu Marea Britanie; aceasta din urm6 va detine 9006 in Grecia. Controversatd rdmAne problema Poloniei, unde se opun doud forte ce-$i revendicd autoritatea, guvernul de la Londra al lui Stanislav Mikolaiczyk gi comitetul de eliberare de la Lublin, controlat de sovietici. Premierul englez, in viziunea cdruia raporturile cu U.R.S.S. rdmAn excelente, considerd aceste tratative cu sovieticii drept un'aide-memoire'temporar, pAn6 la semnarea acordului tntre aliati.

12. Intrind ln Ungaria,

trupele rorndne aldturi de cele sovietice lncercuiesc, la nordvest de Debrelin, o important6

grupare inamb6. 18. Corpul 17 de gard6

adversarului, mari unititi din Armata 4 romdn6, Tn stransd legdturA cu trupele sovietice,
elibereaz6 ora$ele Carei Si Satu Mare, Tncheind astfel dezrobirea

lilac Arthur din nouin Filipine

21 oct. Generalul american Douglas Mac Arthur gi-a linut promisiunea de a se intoarce ?n Filipine. Puternicele sale trupe de invazie, lnsumArd 250.000 de oameni, au ocupat insula Leyte din arhipelagul fi lipinez. Mac Arthur, pu rtandu-$i binecu noscutii ochelari de soare Si chipiul pe cap, a coborAt de pe vas ln apa joasi de la rnal cu tntreaga escort6, parcurgAnd pe jos ultimii metri spre pl4a. Rezistefia opusi de japonezi, ocupantii de pAn6 acum ai FiliBinelor, a fost slabd.

intregii Transilavanii de sub

dominalia ungara.

'--a----

Ardealul d0 llord la mezat!

Aga cum consemnam Si in altd paginA a revistei, la 11 noiembrie administratia romaneasca din Transilvania de Nord este inlocuitd cu cea militarA sovieticd. Substratul real al acestei masuriil explicd limpede Vasile Luca (Lukacs Laszlo), unul dintre liderii P.c.R., in articolul 'ordine gi linigte', apirut la 15 noiembrie in 'Sc6nleia', reluare a,unui articol anterior:

F.It. Raosevelt Ia al $-lea mandat

de Delano Roosevelt reugegte un veritabil record, obtinAnd pentru prima eara Tn istoria Statelor Unite un al

fizic cum este considerat

7 nov.

Aga'handicapat'

adyersari, Franklin

'Am subliniat in articolul meu "Lupta pentru democralie si progres,' cd Ardealul de Nord nu se.va incadra decat intr-o Romanie
democraticd. Uniunea sovieitica este ferm6 in hot6r6rea sa in ceea ce privegte Ardealul. Dar aceasta cere respectarea, in primul rand din partea noa$re, a angajarnentelor luate_fati de U.fi.S.S.!
Vasile Luca era bine informat. lntr-adev6r, administralia romaneasca ln Trahsilvania de Nord va fi restabilitd abia la martie 194s, doua zire dupd instalarea guvernului prezidat de dr. Petiu Groza. AceastA situa{ie face in bun6 parte credibile zvonurile care circulau ?n acea vreme in Bucuregti, precum l.V. stalin conditiona redarea Ardinluluidb Nord RomAniei de instalarea lui Petru Groza ca prirnministru. o confirmare a unor asemenea zvonuri ar putea fi gi prezen{a la Bucuregti in acele zile a lui A.l. V69inski*, puternicul ernisar dl Kremlinului. De Asemenea, se vorbea cA opozi{ia rom6n6 de atunci sfdtuia pe Groza sd nu primeascd postul pentru a nu-gi pata numele lui gi al familiei. Acesta ar fi rdspuns ce pulin ii pasd de reputalia numelui sau, el 'vrea ca Ardealul sA revind la RomAnia'. '

patrulea mandat de pregedinte. PAnA atunci doud mandate consecutive au fost acel maxim admis

performer

de legisla{ia americana,
in

in materie fiind
1916. Razboiul

i.rltimul

Woodrovy Wilson

Si dificultAlile ce le implicA au
determinat aceasta premiera elec-

c6

i
I

* Andrei tanuarevici Vlginski (188g-1954). Diptomat sovietic, jurist, academician (1939). Procuror generat at U.R.S,S. (1935-gg). Adiunct al ministrului de exteme al U.R,S.s, (193$53). A reprezenrat cu duritate, uneori
dus6 la extrem, interesele Uniunii Sovieitice peste hotare

torale, totugi nu foarte pe gustul alegAtorilor. Rooseveft a cules Tn alegerile prezidenliale numai cu 3.000.000 de voturi mai mult decdt contracanditatul republican, guvernatorul new-yorkez Dewey. La primul s6u mandat, in 1936, el avusese 9 mil'roane avans. Vic+pregedintele ales este HarryTruman, o ane figuri proeminentd a partidului democrar. .

intoarcerea lai Maurice Thorez

27 rwt. Notra administrat're instauratA de generalul de Gaulle in FranlqtntAmpina dificultalideosebite. Spectrul r6zboiutuicivil apas6 asupra unui popor inca destul de dMzat ln opliunile sate politice. cu putine lunitn urme, maregalul P6tain era primit cu ova{ii la Paris. Acum, frarcezii din rezistenlA. tn bund parte aderenti ai part'nlului conrun'st, ameninla cu aclh.rni de rdzbunare Tmpotriva adversarilor lor politici, pe car*i definesc gbbal drept 'colabordtimisti'. Perrtru a traversa acea$e per'roadd de incertitudhi, de Gaulle va frce dovada de rn.rttd abilitrate. Eltntinde m6na comunigtibr, chsndndui sa colaboreze pentru reconstructia tdrii. Un prim gest in acest sens este gralierea lui Mzurice Thorsz, secretarul general al Partidului Cornrni$ Jracez,.care dezertase dh armata frm@ze h irpeputul rAzboiului. S-a refr4giat apoi la lrrccova de r.rnde intentinna rwind clandestin Tn Franta, pentru a prehra condr.rcerea rezlsten[ei. stalin sa opus h'rt'ral acesilui prcliect, acurn insa, ii va da rnorra liberd lui rhqez pentru constituirea unui

llt. Petru Groza - o surpriztr?

Aparitia dr. Petru Groza in avanscena vietii politice din Rom6nia, 5 noiembrie cA vicepregedinte a! Consitiului de minigtri, a reprezentat o surpriza doar pentru cei care nu-l cunogteau. NSscut irr corn. Bdcia fiud. Hunedoara), ln 1884, dupa abmfvhea liceului din OrdStie gi-a fdcut studiile superibare la Budapesta, Berlin gi Leipzig, devenind doctor in drept. A militat pentru unirea Transilvaniei cu patria-mam6, particip6nd ca delegat la Marea Adunare Nal'ronala de la Alba lulia (1 decembrie 1918). lntre 1920 si 1927,lnsriindu-se in Partidul Poporului'(Averescu) a fost ales de S.ori deputat in parlamentul de la Bucuresti, iar de dou6 ori a ocupat functia de ministru. In'1927, $i-a

numit la

si

Tntrerupt activitatea politicA, retrAgndu-se la

mare partid almurcitor'rmii

Deva, ca avocat gi rnare proprietar. Atras, in pofida situaliei lui sociale, de curentele de stinga, in 1933 Tntemeiaz6'Frmtul Phgarilof , careihcd din 1S?4 colaboreazA cu cornunigii. Spre sfArgitul anului l{Xi}, Petru Groza a fost

frsrcee.

Uasul'TirpH scafandat
12 norr. Trei avioarre Lancaster ale fonelor aeriene britanice au dat lovitura de gralie crucig6torului 'Tirpitz', cel mai mare vts de rdzboi german. Bombele lor $i-au atins cu precizie {inta, armura vasului fiind strdpunsa definitiv. 'Tirpitz' se scufundd lenl Tn apa fiordului rromsd din nordul Norvegiei. Cruci$dtorul 'Tirpitz', ca gi vasul sAu frate 'BismarcK, erau considerate de gerrnani drbpt invulnerabile.

F-. x
..1

arestat, impreund cu alti 'frontigti', fiind eliberat, lns6, dupd nurnai o lunA, la
intervenlia energiO5 a luiluliu Maniu pe l6ng5 maregalul lon Antonescu.

Goruptie Tn timp de rtrzboi

Gazetariibucuregteni de toate culorile sunt interesati de averile fogtilor conducdtori,-lndeosebi de cele ale lui lon si Mihai Antonescu. Astf.el,- ziarul 'Timpul' publicd un reportai cu" tiilul : ilui lcA (Mihain.n.) Antonescu i-au fost gdsite la Snagw devize in valoare de 3 miliarde lei'. In subtitlu se rezuma continutulintregului reoortaj : 'Fostul vicepregedinte al gwernului a ridicat de la Banca Nationaa d.ooo.ooo franci elvetieni pentru organizarea unei a,ga-zise nmi$cari de rezi$enfd" in strainatate'. Un alt reportaj; tot din 'Timpul', se referd la averile strAnse de Radu Lecca, fost comisar al Hornanizarii, in casa cfuuia poli{ia descoperise doi sAci cu bani '(un miliard de tei). g ta atti demnitari s-au g6sit bani, dar mai pufini.
strapung ap5rarea inamicd gi hi reizu inaintsea spre Eudapesta.
18. Trupele ran&re ating

$oarta tragi ed a'Ylasovifi;til of'

14 nor. fustul general sovietic Andrei Vhsov, prizonier la nemti anul 1942, prime$te ?n sfAr$it aprclbarea lui Hitler de a forrna la Fraga un 'Com'rtet de eliberare a popoarelor Rusiei' $i totodate o 'armat6 rus6 eliberatoare'. Decizie tarSivi, datoritA nehotdrArii Ftlhreruluiintr-o problema spinoas6, care prezenta pericolul recrudescenlei nationalismuiui rus Tn teritoriile oopate din U.R.S.S., contravenind chhr intereselor germane. Armata lui Vhsor, compusd dh doud dMzii, abia dac6 mai reu$e$te s6 ia parte la vreo acliune militard. Eg va lntra, p6ni la urm6,'h hgErele de prizmbri ab americanihrTn Germania gi ryea sA termhe tragic, filnd predata soviet'rcibr, la cererea expresA a acestora. Multi prizonieri irnploiar pe ameicani rnaibine sa-lTryrpugp, decAt sfi-i dea pe rnffra dugnsribr lor de rnoartra.'Nici o mil6 psrtru trddabri!' ordonase Stdin qr rnrlt Tnahte de zhla fe[idicA.

din

centura exterioari de apArare a

Budapestei.

ole

3. Dezvoltdnd

Monild'Ia primal namer

ofensiva

spre Budapestia, Corpul 7 armAtd romAn ajunge la calea feratA Cegled - Abmy. Respinge apoi un contraatac inamic.

22-25. Annata 4 romdn6, continuandu-gi inaintarea, obline

succese insemnale Tn Ungaria,

cucerind localit{ile Tokaj, Bekecs $i Szerencs. 11. Corpul 7 29. Trupele romAne romAn gi mari unitdti sovietice elibereazi oragul tilegyazso.

'

-armat6

Un nou cotidian de searA igi face loc in peisalul jurnal'stic al Frantei. Este'Le Mqlde', ziar condus dscr,rnoscutul publicist giistoric Hubert Bzuve i/6ry. Parte din personalul redact'ronal provenea de la fostul ziar de mare tiraj 'Le Tenps', care ?$ incetase aparitiain timpul ocupatiei germane. Tonul moderat al nouluiolgan de pres6, doqlmentarea serioasa gi stilul elevat al comentariibr, l-au recomandat de la Tnceput unei largi audienle, in {ard gi peste hotare.

Un nou prim-ministru de

scurti

Contraofe nsiv a "ultimei Sanse"

19 dec. Pe o vreme cetoasi gi lnnorati, cAnd avioanele aliatilor erau practic fixate la sol, nemtii au efectuat o migcare surprinzdtoare pe e$ichierul rdzboiului. Tn fruntea a 24 de divizii, zece dintre ele de blindate, feldmare$alulv. Rundstedt a lansat un atac de propo(ii pe frontul din Belgia HitlerTncearc6 prin acest atac si am6ne cu cel putin trei luni deznoddrndntul r:5.eboiului, timp in care $i-ar putea definitiva pregdtirea 'armelor secrete'. El mizeazi pe fapful cd aliatii sunt slabti dupd infrdngerea de la Arnhem. Trupele sale reu$esc o spdrturiTn sectorul central al frontului, unde divizia SS 'Adolf Hitler' nipta cu blindatele americane silncercuie$te oragul Bastogne, aflat pe podigul Ardennes, 50 km de Bruxelles, in care se afl6'16.000 militari americani. Ninsoarea ?mpiedicd sprijinul aerian american. Nemtii apeleazi la subterfugii, infiltrdnd soldati de-ai lor vorbitori de limbi englezi, in uniforme americane luate de la prizonieri, pentru a produce confuzii. Dupd cAteva reu$ite, stratagema este descoperitd. Aliatii pun la punct bombardamente aeriene continue gi lansdri de para$utiSti. Dupa lupte grele, ei obtin in cele din urmd victoria. Dar cu cele mai mari pierderi avute vreodatd de americani intr-o bAtdlie de numaiT zile, circa4.000 de morti. Controfensiva'ultimei ganse' este pierdutd de Hitler.

durati
Sub presiunea F.N.D. $i a Comisiei Aliate de Control condusd de sovietici, cel de-al doilea-guvern prezidat de generalul C. Sin6tescu igi prezintd demisia regelui Mihai, la 2
decembrie. Dupd patru zile, regele ?ns6rcine azdpe generalul de corp de aimatd Nicolae Rddescu sd formeze un nou guvern. Singura lon Nlegulescu, fost comar:rdant al Corpului GrAnicerilor. Generalul
romAne. Una din primele hotdriri ale acestttiguvern a fost iedarea

modificare mai importanti fatd de cel anterior o reprezinti numirea ca ministru de rdzboi a generalului de corp de armati C. Sdndtescu este numit $ef al Marelui Stat Major al armatei

cetdteniei romAne lui Viorel Tilea, ambasador, 9i altor diplomati aflati din anul 1940 in Mdrea Britanie.

Gonflictele politice se intensificl

Gh. Titiriscu lncearcd sA revinE pe scena PoliticA a
tarii. De altninteri chiar din 1941 intrase in contact cu conducerile

RomAniei, angajAndu-se la remorca lui Hitler. ln opinia lui Maniu, linovat de dezastrultlrii
este lon Antonescu, ca autor', dar vinovati sunt gi 'complicii
sAi', unul dintre ei fiind, evident, Gh.TitdrAscu.

unor partide Si organizatii, de stAnga. Dar liderii celor doud

partide istorice - Dinu Britianu
(P.N.L.) si luliu Maniu (P.N.T.) fl contestd cu fermitate. Primul Ti va rispunde la o scrisoare din octombrie abialn decembrie, iar

Gilntecal intrerupt...
16 dec. Glenn Miller; faimosul $ef de orchestrd american, a fost victima unui
accident de avbn zburAnd spre Franta. El se afla impreund cu

Alba lulia, acuztndu-l ci, la 28 mai 1940, pe cAnd era Primministru, alfruri de E. Urdireanu,

cel de-al doilea ll va ataca deschis, lntr-o adunare tinuta h

noiembrie : 'Autori Si complici sunt cei care l-au ?ndemnat pe lon Antonescu ca si porneasci rdzboiul lmpotriva Uniunii Sovietice... lat6 autorii, iata complicii.

Acesta va rAspunde acuzelor cu duritate, lntr-o declaratie ficuti presei la 1

formatia sa de iazz in Anglia, unde participa la concerte date

secretarul general
-,Naliunii,
Si

al Partidului W.Fabricius, ministrul

plenipotentiar

al

Germaniei,

semnase un proces-verbal prin

care schimba politica externi a

Tragedia eureilor din Ardeal

ci

face domnia sa, o voi face eu'. fost sf6tu it de superiorii sAi s6-$i, CAt despre procesul-verbal din continue cariera muzicald in 28 mai, Gh.T1tariscu afirmi cd :codrul armatei. A$a se face cd nici mdcar nu $tie de exisjenta orchestra Glenn Miller a devenit lui. cap de afigln programele'Stars in Uniform', la care mai participau alti iluStrii jazzmeni
ca Benny Goodman, Artie Shaw,

Dl. luliu Maniu va comunica iMiller s-a inrolat voluntar ln desigur tirii numele lor. Nu va armatiincdin anul 1941, dar a

pentru trupele aliate Si rdniti.

Tiarul'Rena$terea Nationbl# publicd o scrisoare a dr. Ernest Marton, comisar special pentru problemele evreie$ti pe
l6ngd lnaltul Comisariat al Ardealului. Se arat6 pentru intdia

oari

Count Basie. Neuitate vor rdm&ne melodiile sale'Moonlight Serenade'(Serenada lunii) sau'ln the Mood'(Bunri dispozitie). Glenn Miller a avut gradul de colonelin armata SUA.
I-I I II I II'T T I I I I I T I I I I I

'120.000 de evrei din Ardealul de Nord au fost deportati fn cursul lunilor mai-iunie (1944), de cAtre autoritAtile maghiare gi germane, in Polonia $i Germania', unde se aflau in lagdre de
exterminare.

DIflZINE
ln lqiturd cu cu

AEAilArffiE
diluam
revislei

'18. [n timp ce continua

lmpresurarea Budapestei, Armata 4 romAnd impreund cu armate

SECII$JI

tr'

tlillGt

Revish apare sub egida socieEtii

hem urmffoanle ptcidri:

.ROMPITOOMIMPDf

S.R.L

- revish se gise$tein vdnare la centrele de difuare a presei R0DlPEf din Capihli Si provincie.

(R.C.: J/a0-5562/1991 )

Tnaintarea, Corpul 7 armatd romAn, in cooperare cu unitdli

9.

sovietice pdgesc pe teritoriul

ref ;

AURELNEAGU

executiv: GH. BRATESCU

ContinuAndu-Si

sovietice, strepunge fASia exlerioard de apdrare a Budapestei pe intreaEa ei

ad6ncime. 10-17. Armata 4 romdn6, aclionAnd ln nord-estul Ungariei,

Cehoslovaciei SipAtrund in ora$ul Jablonec. 26. Operaliunile din zona

-in

rnsd deosebit,in Bucure$ti, revish se

genenl de redrctie: AURA ANGHEL

C0NSTAltfflN TATU, RADU V0lA

afliin pennnenFla dispozitiacititorilor, cu incepere de la nr. 1, la Libriria 'MlHAlL

SADOVEAI{U'din bd. llagheru, $i lashndul de reviste Si carli de la coloane in PiaF Romand (Firma Bdnaru). Abonamenble pentu1994 sehc la factorii poShlisila oliciile poShle judetene, revish 'CR0NICA SECOLULUI

des6vArgesc Tncercuirea Budapestei. Divizia

Esztergom

DUMIRESCU
Consitier: dr. istorie R0DICA $ERBANESCU ti$e, colationare: ROZALIA Designer: B0GDAN URSULESCU Tehno rdrcbre: NCA THE0DORA COJAtl
la

'Tudor Vladimirescu-Debrelin' ocupe gi importanta localitate

maghiard Salgotarjan. soviet'rce Si romAne incep luptele la periferia capitalei Ungariei.

cuceregte numeroase localitdli, ating6nd Tn mai multe puncte

granita cehmlovacA.

.30. Trupele

)0f
la

fiind

bcuE in

tipognfia'C0NCORDIA' - Bucur$ti

cahlogul deabonamente numai

pozitia nr. 41 70

Adresa: PiaF Presei Libere nr. 1, 0liciul po$hl 33, cisuF po$bE 59, Bucure$ti

Abonamentele pe anul 1994 se primesc

Sndin

ziua de 24 ale fiecarei luni.

Tel.: 618.57.75 si 617.60.1021.40

crEF
Grigore Anfipa Cotge Bam\da Lucian Hagn $. Ciocubscu, V[ &0irrr, T. Vlsnu Mircn Goedn Mihai Bninesu
'htarea Nleagr6, fzuna $ ffora'

nsnorabib ate acetuiasi neobostt eeorge de data ffiasta ffinpaniat de ftchestra Radb stib conducerea lui Th. Rogdshi (?n pnogran Bach, Mozart, Saint Sens, Lab), .bNe viziteazg dirijwii Herbert von fGraian $ Clernens ltaus, sub bqh*a edrsra Filarrmica execum fucrdri de
Enscu,

IWt f tffirhffi;,*n

Bdr,

'@f.o'

Tr@iaeslloaserii', ifuca lui l'loe'

lstoda lrteraturii romine' (vol.l]
l-e{opisetul }6rii
(edrtte

llddwei' crithi de F,P. Panaitemu)

da

Galation

D. Fan:dtescu*a$essbius
Cszar htmscu

'Opero' (\ol.lll, ed. Penessicius) \r|ah4A' 'Jurnal de bdof

'Cadton', 'Ni(vana' ?oezif (S vol., editie ddnftivA) 'CercetEri de literaturiromene'

.[ ln dsa repatoriului cqrsacrat, ss rrnarcA prezenta tn spectacol a so$eor de pste hotae. kr 'Carnsr' de Bizet $ 'Pdate* de Leorxcavdb 4ar tenorul bulgs Lfuben Mirrcev S corTpatriotul s&u, beitonqlHristo Branrbacor, .tr Scena gi fusaorclEstrei sufi cedatoodpelih ar$rhci, care pruhtA'Gosi fan tutte' de W. A il{ozart, cu soli$ii, cord $ orc-hestra Oporei de Siat din Viena sr.rb corducsrea lui Carl B0hm. Bsitonuf !ry.D. Fassbender din Beriin cdnt$ fn 'Rigdettc' g Trubalurul' de G. Verdi.

Beetturen. Wagner. .,. $ po icsrE Operel

lon Hffat
Dumitru Fopovici Radu Rostti lm Marin $adooanu Mihail Sa&vaanu

ffimm
fizil)*

u p&gul'
'Sftlr$t de veac in Bucuregf 'Ani de ucenicie'

Chimie:

l. Rrbi (S.U.A.) Otb Flehn (Germania) Medidn*.Joepft ElsEer $ Herbrt Gasser

ld&

Ajtarh
Oernlan

Stancu

'Aniide fum'
'furtun6

{S.U A) Litordurd: &ftenna Jensen (Danenaca) Pacs: Comitetd Intemdional af CrudlRogii, Geneva

$tirpiu

Dimitrie Stelanr Tudor Thaodomecu-&anige Tudor Vianu

'&a

?n iad' fantastie*'

3lE

ilaclt..

Rintul' Trei critici literaril ft"fulaiNesca fut. Dragomire*u, E"Lctrinesu),'FiMfia

Gdturil 'Poezif {editia definitive} 'La cl6 des r6alit6s' {Cheia rediHiibr)

Boctnel, Asandru (n, Bucuregi). Regizor de teatru, filrn $ televiziune; cu

trei sdptitmf,niTnainte de npartea sa ifr cutremurul din 4 martie 1977, termlnA prirnul sdu film de lung metrai 'Glcria nu cAntd'. Diaconescu, Emanuat {n. Burrr0luj}. Savant, inginerie mecanicd; rnembru coresondsrt al Academlei Rsnenetl gg0). Ghaorghiu, Ftorin (n."Pbiegti). $airist, primul mare maeslru ronrdn {1965); campion mondial de juniori (19Q3); do ori campion mtional.

Vasile \&iculeseu llarie Voronca

ttBtt8
$irianu.

c Teatrul tletional:

'Hegele Lear' de W. $hakespeare {cu G. Cdboreanu,

Rrrssu-

Agqsina Macri, l. Firnegeanu); 'Ochii strigoiului' de Gezar Fetrescu SiVintil6

Mofdoveanu Eugenia tn. Bu+teni)" Can$reat& de oper&, soprani; nenumerde succese pe tmte rneridianele; Premiul "Cioi+San' Tokio 1973; din tsos' uirecgg;': ffi;:,i#ff;ureeti)" Barerin, coresrar *i *r,o,," u*ciera a
numeroaso ernisiuni T.V.

lTeatrulCornodia: 'Onnul care nu crede in nirnic' de Andr6 Birabau tG. Storin, V. Marinrilian, Maria hltagda, Ciody Bertola); 'O zi firi minciuni' de Pisre
Weber (Migu Fotino, Gr. Vasilirr ffulc).

Reeisr, Jceph loa'(n. Beaufort, Cadina de $ud, $UA). Campbn mondial de box h cat. grea (1970); memorabilA victorie asupra lui Cassius ehy, in 1971.

Teatrul $&rindEr 'Maria Filloti': 'Domnigoara Nastasia' de G.M. Zamfirescu {V. Marimitian, Eiiza Peirache$cu, Raiuca ZamJirescu, N. $ireteanu); 'Blliatul' {Maria Rlotti, V. fvtaxir,tllianl. lTeetrul Mie: 'fiui meu, domnul mimstru' (G. Tnnice, $ilvia Dun*trescu, Geo Maican) Tatrul Alhambna: 'Steaua ftri nwne' de Mhail Sebastlan {Radu Feligar, F,lora Piacentini, Ninela Gusty, Maria Mobr, Marccl Anghelewu); 'Mascs albastr# operete de Fred Raymonct {lon Dacian, Silly Fopescu}. -Nu Toatrul Clr&b+rg: te lssa Tdnasel' (C. Tinase, Mia Apostolescu, Hadu Zaharescu, Zizi $erban); 'Piccolo' (V. Vasilache).

'

&g DsBf,?,."
Antipa, Grigare {n.1867, Botogani). Savant, biolog, mernbru a!Academiei Romfue {191S}; a fpndat Muzeul de lstorie Naturah dln &.rcure$ti, Bincil6, Octar {n. 1872, Corni-BotoSani}. Fictor, remarcabilin canpozilii cu caracter social ('1907', 'Grevistul'. 'Spre casA'). Gartojan, Nicolaa {n.1883, G6lugAreni-Giurgiu}. lstoric literar, profesor universitar la Bueureyi; membru alAcademiei Romdne {1Sa1}; studiifundamentale {tsupra literaturii romAne vechi. Fundoianu, Benjamin (n.1898, la5i). {oet $i eseist, de facturi modernist6; hfiinleaze primul teatru rorn6nesc de avangardA'lnsula'; e,rpatriat ln FranB, devine membru d Rezistenlei, arestal de Gestapo; moare ln lagffulde exterminare de la Ausclwiu. Mlnulescu, lon (n.1881, Bucuregi). Foet, prozator $i dramaturg; hica de
un

- .

FrmhWfol{,,
-'Alo, Bucure$il'
(Thi Botez, Rosita Serram, Mircea $eptilio, $ergiu

HLIE

Malagamba) - 'Bifbat de ocazis' (Vittorio de Sica, Elsa Merlini) -'Bamab6' (Fermndel)

wtimentdsn eruberant (Eornante pentn!mait6rziu'); dLector alTffiu'ului

l',lational

-'Bdgro' {Arletty, Andr6 Luguet} - 'Cipitanul Fracasse' (Clara Calamai, Owaldo Valenti) -'G.P.u.' (Laura Solari) - 'l,loi cei vii' Si ?dio Kiraf' (Alida Valli, Fosco Giaefieni)
-'Nsvasta brutanrlui' (Raimu, Ginette Lederc)- Ttanic' (Sybille Schnnitz, Hans Nielsen) - Veninul'(Charles Boyer, MichBle Morgan)

din Bucure$ti (1926). Reiner, Francisc losif (n.1874, Rdmza-Basarabia). Medic $i anatomist; crsatorul $colii romfuiegti de antro@gio; profesor universitar la lapi gi Bucuregi; membru alAcademiei Romern (1943). Rebreanu Liviu (n.1885, TArligina, Bl$rila-Ndsiud). llustru scrirtor romAn; autor al unor romane de mare circulalie ,'lon', 'P{durea spdnzuratilor', 'FlAs@ala',
'Adarn

Eva').

...S

& la[

- 'A gaptea cruco'(spencer Tracy, Agnes Morehead, r. Fred Znneman) - 'Cerul e al w.gtru' (Charles Vanel, Maddeire Renad)

- 'Contraspiona!' games Mason, Stewart Granger) -'Curetbeul' (r. Muk Donskoi)

Simionescu, lon (n.1873, RlnteneFBacau). Savant, geobg $ paleontolog; studii fundamentale de spscialitate ('Flora Rominiei', 'Fauna Rom&riei'h profesor universitar la laSi $ Buqrregi;.membru d Acaderniei Romene (1911). Soare, Soato Z. (n.1894, Bucure$ti). Regizor de teatru, remarcirbile nont&i din repatuiul dasic $ contemporan pe scenele bucure$ene. $toicescu, Constantin (n.1881, Bucuregi). Jurist, profesor universilar, rector alUniversitelfi din Bucuregi(1989); membru corespondent ai,{cademiei Rom0ne
(1e36).

- 'De azi $ din totdeauna'

- 'Drumud sge

([4erle Gberon, Charles Laughton, Victor Mclaglen, Clzude Rains, Buster Keaton) lVlarsillia' (Midr0le Morgan, Humphrey Bogan, Chude Rairs,

Maillol, Aflslids (n.1861, Banylb-sur-Mer, Fanla). Sarlptor, exponent rnnbil al postch$cisnului fiancez; parte din stduile sale impodobesc grAdina Tuileries din Paris.

- tntanire ta $r.

Louis,ti,lil?llil'r,
Cukor)

-'Lumina de gaz'(lngrid Bergman, Charles Boyer, r. George

-'Merg pe drumul meu'{Bing Crosby} - 'Modslul' (Rita Hayworth, Gene Kelly) - 'Ora 6 dupl r8zbo!'(Marina LadAnina, Evgheni'samoilov) - Yacantl de Criciun' (Deanna Durbin, Gene Kelly) -

Monchi[-$tevgnson, Vora (n.1906,.Moscova). Prirna campioana mondiaE de Sah (1927) 9i prima $ahi$a admisd h concursurile masculine. Rolland, Romain (n.1866, Clarnecy, Franla). $criitor $i eseisr, cu largA audientt (lean Christophe', 'Suflet vr6iit', biografia "Beeihoven';; militant al ideilor de progres social; premiul'l,lobet 1915.

Saint-Exupry, Attoine de (n.1900, Lyon, Franla). Celebru scriitor $ aviator francez ('Zbor de n@pte', 'Pilot de rdzboi', 'Micul prinlJ; c6zut pe frontul aerian