din mesajul int
egrat în fluxul informativ. Prin urmare,
A
naliza informaiilor
este,
cel mai adesea,
c
oninutul informaional
poate sufe
ri modificări, adăugiricomparată cu un joc de puzzle în care unele piese lipsesc
,
sau omisiuni care privesc datele de
context
sau chiar iar altele aparin, de fapt, unui alt joc de puzzle.
A
ceastăesena informaiei
.
analogie îşi are propriile limite,
deoarece
puzzle-ul
Plecând
de la aceaste considerente, demersul de faă îşianalizei informaiilor include probleme, actori şi aciunipropune inventarie
rea punctelor
slabe şi a tendinelor dindinamice şi permanent supuse schimbării
.
Analizaprocesele de gândire umană
, deja demonstrate pr
ininformailor reprezintă
,
aşadar
,
un
proces activ
, orientatexperimente atent concepute şi evidenierea relevaneicătre anumite evenimente/probleme, abo
rdate din
acestora pentru analiza informaiilor, ca proces esenial al
perspective diferite,
perspective care să permităactivităii desfăşurate de serviciile de informaii.testarea ipotezelor concurente şi
înelegerea/explicareaOamenii îşi construiesc versiunea lor proprie de “realitate” în ansamblu a problemei.pe baza informaiilor asigurate de simuri, dar această În această ecuaie, un rol esenial revine factorului uman,versiune este mijlocită de procese mintale complexe carecare dă „valoare” datelor primare, integrează şidetermină căror informaii ne conformăm, cum sunt eleinterpretează informaii aparent disparate. Implicit, uneleorganizate şi semnificaia atribuită acestora. Ceea cedintre problemele care pot interveni în procesul de analizăpercep oamenii, cât de repede percep lucrul respectiv şia informaiilor au ca sursă procesele mentale specificcum prelucrează ei aceste informaii după ce le-au primit,umane. Aceasta deoarece analiza informaiilor este întoate acestea sunt puternic influenate de experiena dinsine un proces mental, implicit supus subiectivităii şitrecut, educaie, valori culturale, cerine de rol şi norme delimitelor aferente psihol
ogiei umane.
organizare, cât şi de particularităile informailor primite. În
C
lişeele, aşteptările, prejudecăile, avarismul/leneaconsecină, indivizii “traduc” realitatea în termenii propriicognitivă, seturile mentale, experiena anterioarăsau în termeni “convenabili”, conform filtrelor ideologicefuncionează asemenea unor filtre active în decodarea şisau simbolice care intervin în cunoaştere. Acest procesinterpretarea realităii. Implicaiile acestora la nivelulpoate fi asimilat cu vizualizarea realităii purtând ochelarianalizei informaiilor de securitate naională derivă dincare pot distorsiona “peisajul”.aceea că
în activitatea serviciilor de informaiiStările de fapt sunt evaluate pe baza imaginilor, iar observatorul direct al realităii nu este în ipostaza de aatitudinea în raport cu realitatea este normatătransmite informaiile direct
beneficiarului, iar
numărul dede reprezentările despre acea realitate. Relevanaverigi al lanului de comunicare până la redactareaimaginilor derivă
din aceea
că, frecvent, se
dovedesc
ainformaiei
determină cantitatea şi calitatea deformărilor
Irena Chiru
Academia Naionalăde Informaii
1
ANALIZA INFORMAIILOR DESECURITATE NAIONALĂ
„Pentru a-şi putea îmbunătăi capacitatea de
evaluare
şi prognoză,analiştii informaiilor de securitate trebuie să îneleagă
foarte clar cum
funcionează mintea umană şi cum procesează aceasta informaiile”
R.J. Heuer Jr.
O PERSPECTIVĂ PSIHOLOGICĂ
Leave a Comment