Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
4Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
sistemulsolar

sistemulsolar

Ratings:

4.0

(1)
|Views: 607|Likes:
Published by Contras

More info:

Published by: Contras on Feb 07, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

02/01/2013

pdf

text

original

Galaxiile

Galaxiile sunt o compozitie universala de stele, gaz si praf, avand o complexitate colosala (la fel ca si marimea lor). Ca o functie secundara galaxiile sunt niste faruri uriase cu ajutorul carora cercetatorii incearca sa \u201cmasoare\u201d Universul.

Galaxiile variaza in functie de forma,
marime, compozitie etc.
Tipuri de galaxii:
\ue000Galaxii eliptice. Le-a fost atribuita litera

E si cifra 0 (descrie forma aproximativa a galaxiilor). Nu se cunoaste forma exact a acestora. Au o lungime de cinci ori mai mare decat latimea si se caracterizeaza in general printr-o populatie de stele batrane

si foarte putin gaz si praf stelar (doua elemente necesare formarii de noi
planete).
\ue000Galaxii spirale. Se impart in doua categorii :
-spirale normale, notate S
-spirale drepte, notate SB
Se caracterizeaza prin prezenta unei unflaturi luminoase in zona
centrala.
\ue000Galaxii iregulate. Aceste galaxii nu au o organizare aparte, fie pentru ca
unele fenomene le-au lasat intr-o stare de dezechilibru sau fie ca le
lipseste rotatia unei spirale.
\ue000Ciocnirile intre galaxii

Ciocnirile intre galaxii se produc in general in zonele aglomerate rezultand praf stelar sau galaxii mai mici, concentrate ce pot lua diferite forme (depinzand de gradul de simetrie).

Calea Lactee

Calea Lactee este galaxia din care provine sistemul nostru solar. Are forma unui disc spiralat cu un volum urias si un diametru de aproximativ 100 000 de ani lumina (al), gros de 8 000 al si cu un nucleu sferic central cu diametrul de circa 15 000 al.

Se presupune ca are o varsta de 14 miliarde de ani si cuprinde peste 200 miliarde de stele. Calea Lactee se roteste in jurul axei proprii, efectuand o rotatie completa in 250 milioane de ani. In apropierea ei se gasesc doua galaxii mici numite Micul Nor Magellanic si Marele Nor Magellanic. Cea mai apropiata mare galaxie este Andromeda care este si ea o galaxie spirala, fiind de 4 ori mai mare decat Calea Lactee si se afla la o distanta de 2 milioane al.

1
Sistemul solar

Regiunea universului \u00een care se afl\u0103 P\u0103m\u00e2ntul depinde de Soare . Din acest motiv ea se nume\u015fte sistemul solar. Acesta cuprinde Soarele , planete , comete , meteori\u0163i \u015fi pulberi .

Planetele \u015fi asteroizii
Principalele corpuri ale sistemului
solar sunt cele care , asemenea

P\u0103m\u00e2ntului , se \u00eenv\u00e2rtesc \u00een jurul Soarelui \u015fi reflect\u0103 lumina acestuia ; ele se numesc planete. De la cea mai apropiat\u0103 de soare p\u00e2n\u0103 la cea mai \u00eendepartat\u0103 , cele noua planete sunt : Mercur , Venus , P\u0103m\u00e2nt , Marte , Jupiter , Saturn , Uranus , Neptun , \u015fi Pluto . Cinci dintre acestea pot fi urm\u0103rite pe cer cu ochiul liber , \u015fi din acest motiv , au fost Observate \u00eenc\u0103 din Antichitate , pe timpul verii : Mercur , Venus , Marte, Jupiter \u015fi Saturn . Celor nou\u0103 planete principale li se adaug\u0103 o mul\u0163ime de planete mici numite asteroizi , majoritatea concentrate \u00eentre Marte \u015fi Jupiter. Diametrul celui mai mare asteroid Ceres este de aproximativ de 1000 km. Diametrul celui mai mic nu dep\u0103\u015fe\u015fte c\u00e2teva sute de metri . Soarele exercit\u0103 asupra planetelor o atrac\u0163ie puternic\u0103 pentru c\u0103 este de aproape de 1000 de ori mai greu dec\u00e2t toate planetele la un loc .

Sateli\u0163i , comete \u015fi meteori\u0163i

Cele mai mari dintre planete sunt la r\u00e2ndul lor \u00eenconjurate de sateli\u0163i : este cazul P\u0103m\u00e2ntului \u015fi al satelitului s\u0103u Luna . Din sistemul solar mai fac parte cometele , mici a\u015ftri forma\u0163i din roci \u015fi ghea\u0163\u0103 care atunci c\u00e2nd se apropie de Soare degaj\u0103 mari cantit\u0103\u0163i de gaz \u015fi pulberi . Ciocnirea unor asteroizi \u015fi divizarea lor \u00een comete care se apropie prea mult de Soare sau de planetele mari dau na\u015ftere unor fragmente de dimensiuni diferite . Aceste fragmente circul\u0103 \u00een spa\u0163iul interplanetar \u015fi sf\u00e2r\u015fesc prin a c\u0103dea pe suprafa\u0163a planetelor sau a sateli\u0163ilor lor : ele sunt meteori\u0163ii .

Dimensiunile sistemului solar

Planetele sunt repartizate \u00een jurul Soarelui \u00eentr-o zon\u0103 \u00een form\u0103 de disc , cu o raz\u0103 de aproximativ 6 miliarde de kilometri , pe care lumina Soarelui o strabate \u00een sase ore . Chiar dac\u0103 ar parea \u00eentins , la scara Universului , adic\u0103 a \u00eentregii lumi sistemul solar este cu adevarat minuscul . Situat la circa 150 de milioane km de planeta noastr\u0103 Soarele ne apare pe cer ca un disc orbitor . Lumina lui ajunge la noi \u00een 8 minute . Ea acoper\u0103 lumina tuturor celorlal\u0163i a\u015ftri . Traversat\u0103 de razele sale luminoase , atmosfera terestr\u0103 d\u0103 cerului frumoasa culoare albastr\u0103 . S\u0103 presupunem c\u0103 am reduce Soarele la dimensiunea unei portocale : la aceast\u0103 scara Pluto nu ar fi dec\u00e2t o g\u0103m\u0103lie de ac care s-ar \u00eenv\u00e2rti la o distan\u0163\u0103 de 400 m de porocal\u0103 , iar steaua cea mai apropiat\u0103 s-ar situa la 3000 km de portocal\u0103 ! V\u0103zut de pe Pluto de la o distan\u0163\u0103 de aproximativ 40 de ori mai mare dec\u00e2t cea care \u00eel separ\u0103 de P\u0103m\u00e2nt , Soarele apare doar sub forma unei stele str\u0103lucitoare sub un cer ve\u015fnic negru .

Istoria sistemului solar

Timp de secole s-a crezut c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul st\u0103 nemi\u015fcat \u00een centrul Universului , iar Soarele \u015fi planetele se \u00eenv\u00e2rtesc \u00een jurul lui . Acesta este sistemul lumii dup\u0103 cum \u00eel descria savantul grec Ptolemeu \u00een secolul al II-lea \u00ee. Cr. \u00cen secolul al XVI-lea astronomul polonez Copernic a afirmat ca P\u0103m\u00e2ntul \u015fi

2
celelalte planete se \u00eenv\u00e2rtesc \u00een jurul Soarelui . Dup\u0103 inventarea lunetei , \u00een
secolul urm\u0103tor s-a putut dovedi c\u0103 el avea dreptate .
Prin studierea planetelor \u015fi a stelelor astronomii au putut s\u0103 reconstituie
istoria sistemului solar \u015fi s\u0103 prevad\u0103 viitorul acestuia .
Formarea sistemului solar

Soarele s-a format \u00eentr-un imens nor de gaz \u015fi pulberi . Din motive \u00eenc\u0103 pu\u0163in cunoscute , poate \u00een urma unei perturba\u0163ii create de explozia unei stele mai mari , situate destul de aproape acest nor a \u00eenceput s\u0103 se prabu\u015feasc\u0103 sub propria greutate \u015fi s\u0103 se \u00eenv\u00e2rteasc\u0103 pe loc . Pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in a luat forma unui disc mai dens \u015fi mai cald \u00een centru dec\u00e2t spre exterior . Apoi , \u00een centrul discului , materia a devenit suficient de dens\u0103 \u015fi de cald\u0103 ca Soarele s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 : aceasta s-a petrecut \u00een urm\u0103 cu 4.6 miliarde de ani . \u00cen imensul nor de gaz \u015fi pulberi particulele solide s-au aglomerat \u00een mod progresiv , pe parcursul a mai pu\u0163in de 100 milioane de ani , pentru a forma planetele . \u00cen apropierea Soarelui unde era mai cald planetele s-au n\u0103scut din aglomerarea unor blocuri de roc\u0103 . Astfel s-au format Mercur , Venus , P\u0103m\u00e2nt \u0163i Marte . \u00cen regiunile exterioare mai reci centrul planetelor mai mari s+a format din roci amestecate cu ghea\u0163\u0103 . Acestea au atras apoi mari cantit\u0103\u0163i de gaz din norul din care proveneau . Este cazul lui Jupiter , Saturn , Uranus \u015fi Neptun .

Alte sisteme solare

\u00cen 1984 astronomii au descoperit un imens disc de pulberi \u00een jurul stelei Beta Pictoris . Discul a fost detectat datorit\u0103 observa\u0163iilor \u00een infraro\u015fu . Acesta ar putea fi un sistem solar \u00een curs de formare . Se crede c\u0103 numeroasele stele sunt \u00eenconjurate de una sau mai multe planete . Dar , cu mijloacele de ast\u0103zi , este aproape imposibil\u0103 detectarea direct\u0103 a altor planete . De fapt observarea de pe P\u0103m\u00e2nt a unei planete de m\u0103rimea lui Jupiter , care se \u00eenv\u00e2rte\u015fte \u00een jurul uneia dintre cele mai apropiate stele , ar fi ca \u00eencercarea de a distinge de la Paris o lum\u00e2nare situat\u0103 la o distan\u0163\u0103 de 10 m de un far puternic din New York ! Cu toate acestea astronomii au putut stabili prezen\u0163a a dou\u0103 planete \u00een jurul unei stele situate la 1600 ani- lumin\u0103 .

Soarele

Datorita faptului ca se afla atat de aproape, Soarele este steaua cea mai bine cunoscuta.

Astronomii disting chiar detaliile de la suprafata sa ( cele mai mici au o intindere de 150 km ). In comparatie cu Pamantul

Soarele este gigantic, volumul sau ar putea cuprinde 1 300 000 de planete

ca
anoastra,
iar

dealungul diametrului sau sa-r putea alinia la 109. Soarele este o imensa sfera de gaz foarte cald a carui masa o depaseste de

300 000 de ori pe cea a Pamantului. La suprafata

forta gravitationala este de aproximativ 28 de ori mai puternica de cat cea de pe Pamant. Totusi Soarele nu e decat o stea foarte obisnuita. Pentru astronomi, este o adevarata sansa sa poata studia o stea atat de banala, tot ceea ce afla prin studierea Soarelui ii ajuta sa inteleaga mai bine si celelalte stele.

3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->