Arsène Lupin
şi comoara regilor Franţei
Maurice LeblancCAPITOLUL I –
DETUNĂTURARaymonde trase cu urechea. Din nou, dedouă ori, se auzi zgomotul; destul de lămurit casă poată fi deosebit din diversele zgomotetulburi care alcătuiau marea tăcere a nopţii şitotuşi atât de slab încât nu s-ar fi putut spunedacă vine de aproape sau de departe, dacă seproducea între zidurile vastului castel sau afară,pe aleile întunecate ale parcului.Raymonde se ridică binişor. Fereastracamerei ei era întredeschisă; Raymonde odeschise de tot. Lumina lunii se revărsa asupraunui calm peisaj de verdeaţă şi boschete pecare ruinele risipite ale vechii mănăstiri sedetaşau în siluete tragice, coloane frânte, ogiveneterminate, schiţe de portaluri şi frânturi destâlpi de boltă. Un vântuleţ sufla uşor deasupralucrurilor, strecurându-se printre ramuriledespuiate şi mobile ale arborilor, mişcând totuşifrunzele înm
ugurite ale copacilor.
Şi deodată, acelaşi zgomot...Era la stânga ei şi cu un etaj mai jos de acelaunde locuia, prin urmare în saloanele din aripa
dinspre apus a castelului.Deşi curajoasă şi voinică, tânăra fată simţifiorul spaimei. Îşi puse halatul de noapte şi luăchibriturile.
— Raymonde... Raymonde...
Un glas slab, ca un suflu, o chema dincamera vecină a cărei uşă nu fusese închisă.Raymonde se îndreptă tiptil într-acolo, dar înacelaşi moment verişoara ei Suzanne ieşi dinaceastă încăpere şi i se aruncă în braţe.— Raymonde... tu eşti?... Ai auzit?...
— Da... Nici tu nu dormi?
— Cred că m-a deşteptat câinele... Mai demult... Dar acum nu mai latră. Cât să fie ceasul?— Trebuie să fie patru.— Auzi?... Umblă cineva prin salon.
— Nu e nici o primejdi
e; tatăl tău e acolo,Suzanne.— Dar e primejdie pentru el. Doarme lângăsalonul cel mic.— Este şi dl. Daval pe acolo...— La celălalt capăt al castelului... Cum vreisă audă până acolo?Fetele şovăiră, neştiind la ce să se hotărască.Să strige? Să cheme într-ajutor? Nu îndrăzneau;atât de periculos li se părea însuşi zgomotulglasurilor lor. Însă Suzanne, care se apropiasede fereastră, înăbuşi un strigăt.— Priveşte... un om lângă bazin.Într-adevăr, un om se îndepărta cu paşirepezi.
Purta sub braţ un obiect de dimensiuni
destul de mari, fără să se poată deosebi ceanume era şi care – bătându-se de piciorul său – îi îngreuna mersul.
Cele două femei îl văzurătrecând pe lângă vechea capelă şi îndreptându-se spre o portiţă tăiată în zid.Portiţa aceasta era desigur deschisă pentru căomul dispăru subit şi cele două femei nu auzirăscârţâitul obişnuit al ţâţânelor.— Venea din salon, murmură Suzanne.— Nu, scara şi vestibulul l-ar fi condus multmai la stânga... Numai doar dacă...Una şi aceeaşi idee zgudui pe cele douăfemei. Ele se aplecară. Dedesubtul lor, o scarăera rezemată de faţadă şi ducea la etajul întâi.O lumină făcea să se vadă balconul de piatră. Şialt bărbat, care ducea şi el ceva, încalecă acestbalcon, se lăsă de-a lungul scării în jos şi fugi peacelaşi drum.Suzanne, înspăimântată, la capătul puterilor,căzu în genunchi îngăimând:— Să chemăm... să chemăm într-ajutor...— Ca să vină cine? Tatăl tău... Dar dacă maisunt şi alţi oameni şi se vor arunca asupra lui?Am putea anunţa servitorii... soneria tarăspunde la etajul lor.
— Da... da... poate, asta e o idee... Numai de-ar ajunge latimp!
Raymonde căută soneria electrică de lângăpatul ei şi apăsă butonul. Un ţârâit se auzi sus şicele două femei avură impresia că se auziseţârâitul şi de jos.
of 00
CAPITOLUL X for Leblanc, Maurice - Arsene Lupin Si Comoara Regilor Frantei
401 Reads
Info and Rating
| Category: | Uncategorized. |
| Rating: | |
| Upload Date: | 02/08/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment