G oe | dr. Robert Hemfelt NUE i dr. Frank Minirth Lp 7 TS dr. Paul Meier ™ J _ Labirintul codependentei drumul spre relatii interumane sénatoasea a ee ee eee Ce Traducerea: — Simona Farcasan Stilizarea: Anca Oltean Corectura: Viorica Giurgiu Drepturile in limba englezd: © 1989 by Robert Hemfelt, Frank Minirth, Pant Meier. Publicata in limba englezdi de Thomas Nelson Publishers, Nashville, SUA, ‘Titlal original in limba englez&: LOVE IS A CHOICE, Drepturile in timba romana: Editura LOGOS, © 2001. Editura LOGOS CP. 714 OP. 5 Cluj Napoca 3400 tel. 064-4: nail: logos@internet.ro; wwww.logos.ro Toate drepturile rezervate. Pentru reproducerea oriciirei sectiuni din aceasta carte, cu exceptia unor citate succinte in revistele Si articolele de specialitate, este necesar acordul scris al editorului, Numele pacientilor gi detaliite teferitoare Ia cazurile lor au fost modificate $i aranjate in altd ordine pentru a proteja identitatea acestora. Citatele seripturale sint din Biblia sau Sfinta Seripturdt, versiunea Cornileseu, 1923. ISBN 973-9212-44-1 Coperta tiparita la International Technoprint Cluj Napoca &. Lucrarea executata fa Imprimeria ,ARDEALUL” Cluj B-dul 21 Decembrie nr. 146 Cluj-Napoca Tel.: 413871; Fax: 413883 Comanda nr. 10085 CUPRINS = en MULTUMIRI Dede e cece cece eee PARTEA INTII: Ce este codependenta? tenes OD Firul rogu al suferintei ........... shotatee teeeeee H Cum actioneazi codependenta .................. see. 20 PARTEA A DOUA: Cauzele codependentei......... 37 Nevoile afective neimplinite ... eee 39 Copilaria pierduté ............. oo Reveniri obsedante ................ pete e eee ee eee ees 74 PARTEA A TREIA: Factorii care perpetueaza codependenta .... 0.0.6... c cece cece sec ec cece 89 Efectul bulgarelui de zapada ...... Negarea Minia . PARTEA A PATRA: Codependenta in relatiile interpersonale cc ones £1: )Relatii codependente sau normale? ........ + 131 Relatii codependente sau interdependente .. - 146 Imbunatatirea relatiilor - 164 Rolurile - 177 PARTEA A CINCEA: Cele zece etape ale procesului de inmsanatosire ........... Examinarea relatiilor ...... Ruperea cercului dependentei Despirtirea de cas ...... Jelirea pierderilor ....... O noua imagine de sine ......... Noi experiente gi intoarcerea acasi .. Mentinerea echilibrului ...........00000......., - 300 ANEXA A — O perspectiva personal ......... 319 ANEXA B — Terapia de grup si alte surse de asisten{a ............... dese eccces se eeeees Qt NOTE oe eee eee eee ec cee cc ee cece ceeesee 325 DESPRE AUTORI.......... thee cence cece es B27 . MULTUMIRI eee Autorii doresc si-si exprime recunostinta fati de cei al eiror sprijin gi contributii au facut posibili publicarea acestei carti, Labirintul codependentei. Multumim indeosebi lui Don Hawkins, pentru incurajirile si munca sa, sisotiilor noastre, Susan Hemfelt, Mary Alice Minirth si Jan Meier. Suntem, deasemenea, indatorati lui Sandy Dengler, al cirei talent literar ne-a permis si transformim fisele si studiile de caz, rezultatul multor ani de cercetare, intr-o lectura agreabila, lui Janet Thoma, pentru ajutorul acordat in ceea ce priveste aspectele administrative si editoriale ale publicirii cartii, lui Bruce Barbour, pentru incurajarile gi sprijinul stu nepretuit, lui Susan Salmon, pentru tenta editoriala, lui Vicky Warren si Kathy Short, pentru munca lor neobosita de dactilografiere, corectare sisupraveghere a spalturilor, lui Kevin Kimback, pentru asistarea cercetirilor.PARTEA iNTil: Ce este codependenta?CAPITOLUL UNU Firul rogu al suferintei Gladys Jordan gedea feapina pe marginea scaunului, cu picioarele strins lipite, ca gsi cum ar fi fost gata s& figneasca in clipa urmatoare. Degetele ei, incordate ca niste gheare, se inclestau fara odihna, oprindu-se doar pentrua indepirtao suvita de par crunt ce-i cédea peste ochi, ca sa-si reia apoi framintarea nervoasa. Pe fisa ei de observatie scria ci are cincizeci si trei de ani. Arita ca de gaizeci si cinci, Pe scaunul aliturat, John, sotul ei, isi incrucigase bratele si sedea cu un aer imbufnat. Era un barbat indesat, puternic, care parea bine hranit, dar nu gras. Cei cincizeci si patru de ani petrecutiin aer liberse citeau pe fata lui bronzatit, cu incretituri in jurul ochilor. Ca aatreprenor in constructii, se bucura de o reputatie fara pata, fiinded respecta intocmai contractele gi intotdeauna preda lucririle la termen. ~Sunt aici pentru cd a vrut Gladys si vin‘, spuse el. .Nu cred ca. un psiholog ne-ar putea ajuta. E prea tirziu*, John Jordan refuza si lase garda jos. Anii de experienta la-Clinica Minirth-Meier ne faceau si infelegem obiectiile nerostite ascunse de apararea lui John Jordan, aga c& am recunoscut acest lucru in fata lui: ,Este foarte posibil s& simti ci ai facut © greseala venind aici", am spus. DacaFI Labirintul eodependentei ceri ajutorul unui psiholog sau psihiatru inscamni ca esti prea slab ca si-ti rezolvi singur problemele; dar judeci gresit lucrurile, pentru ca, in fond, cu asta se ocupa psihologia. La urma urmei, oamenii sdnatogi isi pot controla in permanent comportamentul si sentimentele. Cam asta simti tu?“ Aveti dreptate.“ John, inteleg ca ti-ai inceput afacerea pornind aproape de la zero." »Am inceput de indat& ce am terminat liceul, cu o furgoneta veche.“ »Cite masini ai acum?“ Sapte camioane, doud basculante, citeva transportoare, um utilaj de incarcare si un buldozer.* Vocea lui John trada o nota de mindrie — 0 mindrie admisibila, de inteles. wlnteleg. Pacat ci nu esti mai puternic. Daca ai fi, n-ai mai avea nevoie de toate utilajele acelea costisitoare. Ai putea si transporti singur incdrcaturile, si nivelezi soselele cu lopata... Expresia fetei lui John era demna& de toat& atentia. Intr-o clipiti, tulburarea lui s-a schimbat fn intelegere (un nerostit waha!, semn ci in mintea lui se aprinsese un beculet). Scinteia din ochi era primul semn vag ca ostilitatea lui se domolea putin, ins& ea disparu la fel de repede cum aparuse. ,,inteleg. Terapia ¢ 0 unealta, dar ideea este aceeagi. Daca as reusi si ma adun si sitmi bag mintile in cap, daca as avea mai mult& credint&, n-am fi acum aici.“ »Nu-i aga. Nu poti muta muntii din loc cu un singur cuvint, trebuie s& te folosesti de o macara; gi asta nu fiindca tti lipseste credinta, ci fiinded aga-i aici, pe pamint. Noi vrem sa va ajutam sa mutati muntele.* 7 »Gladys! Treizeci de ani de c&snicie, trei copii — doi baieti si ofaté. Presupun cad acum sint deja independenti-Cii ce se ocupat?, am intrebat. : isi drese vocea raigusit&, la fel de incordat’ si tremurinda ca trupul ci: John Junior gi-a luat licenta in afaceri sia pus pe roate FIRUL ROSU AL SUFERINTEL 13 ospalitorie-curatatorie. Zice c4-i ia o groazi de timp si munca, dar se descured foarte bine. Marsha este asistenté la Spitalul de Urgent& St. Joseph. Stiti, ea e o persoana foarte activa, care lucreazd extrem de bine in conditii dificile. lar James este... “. isi umezi buzele. .El a avut ceva probleme, dar acum e la dezintoxicare gi totul va fi bine.* John, am inteles ca religia este foarte importanta pentru voi doi. Divortul nu este o solutie, nu-i aga? Poate ci te-ai gindit la crima, dar nicidecum la divort.“ Antreprenorul incerca s4 zimbeasca, dar colturile buzelor lui se ridicara fortat intr-un rinjet: ,Ati nimerit-o.“ Grimasa se sterse si, in sfirgit, vocea i se inmuie cu adevarat. ~Vorbiti despre incompatibilitate. Despre deosebiri de neconciliat. Asta ni se intimpla tot timpul. Casdtoria e rupté din rai, aga se spune. A noastra cu siguranté cai n-a fost. Daca am fi erezut ci putem divorfa — daca am fi putut s& alegem —. unul dintre noi ar fi pleeat cu ani in urma.* Trisiturile fetei lui Gladys se indspriv&. Dacd am fi avut aceasta posibilitate. N-a fost nevoie si rosteasci cuvintul prizonierd, care se putea citi usor pe chipul ei trist. Miinile ci nu-si incetaser’ framintarea de cind s-a agezat. John nuasculta. Nici macar nu incearea si auda ce-ispun. E atit de frustrant si incerci si patrunzi dincolo de un zid de ekraimizi.“ John repli nu vorbeste despre comunicare. $4 comunici inseamnia sa discuti despre orice, bune sau rele. Ea nu tace decit mi critice. fn ochii ei, eu nu-s in stare s& fac sau si zic nimic bine. Orice i-ag aduce, ea vrea mai mult sau altceva. Niciodaté nu-i ceea ce-i lrebuie, niciodata nu-i destul de bun.* Nu era nici urma de bucurie in casnicia sau viata familiei Jordan. Linistea unei victi fericite fusese defini alungata de zgomotul de fond al frecusurilor zilnice. In fata noastri, pe scaunele asezate la aproape doi metri distanta, se afla intruchiparea tragediei: doi oameni cumsecade, sinceri, care nu voiau altceva decit si se iubeased, dar nu reugeau.4 Labirintul codependentei ta familiei Jordan — poate gi viata ta — este strabatutd de + nefericire side suferinta nerostita ca de un fir rogu, ce se intinde in subconstient, prinzindu-l intr-o plasé de durere. Le atinge judecata gi puterea dea hotari, chiar atuncicind isiinchipuie cai au luat 0 hotirire bine gindita si potrivita. Noi, cei de la Clinica Minirth-Meier, alaturi de alti specialisti, am numit aceasta stare »codependenta*. CODEPENDENTA in general, codependenta se poate defini ca dependenta de anunite persoane, comportamente sau obiecte, Codependenta este nereugita de a-ti controla sentimentele, compensata prin controlul exercitat asupra oamenilor, obiectelorsau evenimentelor exterioare. Pentru codependenti, controlul sau lipsa acestuia este elementul central al fiecdrui aspect al vietii lor. Codependenta se poate manifesta ca dependenta fata de o alta persoana. fn cazul codependentei_interpersonale, persoana afectat& este atit de captivata de celélalt, incit sentimentul identitatii personale — al sinelui — este grav diminuat, indbusit, wproape climinat de personalitatea gi problemele celuilalt. Mai mult, persoancle codependente par a se comporta ca un aspirator care a luat-o razna, absorbind nu numai alte persoane, «i gi substante chimice (alcool sau droguri, in primul rind) ori tri (bani, mincare, sexualitate, munca). Se straduie mercu a-gi umple golul afectiv. Pacienti nostri au descris aceasti stare ~~ 1 felul urmator: .Tree prin viata fra nici un fel si ma simt de pared ag fi gaura din mijlocul gogoasei. Ceva lipseste inlauntrul meu.” . tuc Terapia de grup Codependenta a fost identificatd pentru prima oara cu citeva 2cenii in urma, pe vremea cind specialistii se straduiau si-i ajute pealcoolici si familiile lor. fn avangarda acestei tendinte moderne FIRUL ROSU AL SUFERINTEI 15, s-a aflat organizatia Alcoolicii Anonimi. intemeietorii ei au observat c& alcoolicii prezentau citeva trasituri comune: erau extrem de inversunati impotriva lui Dumnezeu, erau rebeli (independenti) si, in acelasi timp, erau dependenti de cei din jurul lor ca niste copii. Desi primii specialistiimplicatiin migcarea Alcoolicii Anonimi erau oameni credinciosi, au simfit ci trebuie intr-un fel si depigeasca aceasta inversunare impotviva lui Dumnezeu si, de aceea, au folosit expresia »Dumnezeu, asa cum {I intelege fiecare“, in dejacelebra terapiein doudsprezece etape. Intentia lor era si se concentreze asupra nevoii de ajutor din afara. Dependenta de alcool a fost combatuti Pas cu pas, zi de zi, prin punerea in practicé a celor doudsprezece etape, prin incurajarea participarii la intilniri cu persoane care au acecagi problema. Organizatia Alcoolicii Anonimi a inregistrat succese in recuperarea alcoolicilor, dar a existat si un neajuns esential — familiile se destramau cam la un an dupa vindecarea bolnavului. Asistentii sociali au realizat ca; in aceeasi masura in care alcoolicul era dependent de alcool, familia lui sau a ei era adesea la fel de dependent& de situatia creat de alcoolismul unuia din membrii ei. Ei igi adaptasera intreaga viata si, mai mult, intreaga intelegere a vielii pentru a-I integra pe alcoolic. Prin aceasta, ei favorizau . berpetuarea viciuluilui, devenind intr-un feléomplici, care négau,’ ignorau sau evitau problema? Mai ales copiilor cu un pai alcoolic aceasta viati pervertita li se parea ,normala*. Era singura pe care o cunosteau. Ale era dependent de alcool. Familia sa era codependenté de alcool alaturi de alcoolic. Astfel a aparut termenul. Programele Al-Anon si Alateen (destinate adolescentilor cu probleme) au fost concepute nu pentru alcoolici, ci pentru sustinerea celor apropiati lor, ajutindu-i sd inteleaga corect viata — daca vreti, ii ajut& sa se descurce in noua situatie — si facilitind adaptarea lor la o dinamica familial& cu totul diferita.Labirintul codependentei Conceptele de dependenta si codependenta nu se mai aplic& actualmente exclusiv consumului de alcool, ele inglobind tot spectrul cunoscut al substan{elor chimice care dau dependenti — cocaina, marijuana, tutun, heroin’ — precum si alte aspecte. Expresia ,,alte aspecte“ se refera la orice tip de manie sau obsesie irepresibila, orice exces sau comportament impins la extrem. ~gTulburarile de nutritie (ca, de pilda, anorexia, bulimia), dependenta de sex, obsesia de a munci, nevoia de nestipinit de a cheltui fara limite, o atitudine exagerat de rigida ori moralista, mania de a-ti spala miinile de cincizcci de ori pe zi — toate acestea si alte tipuri de dependente au fost incadrate in aceeasi clasi cu alcoolismul. Tulburarile mentionate gi altele de acelasi gen afecteaza familia si pe cei apropiati — codependentii — care pot suferi la fel de mult ca persoana dependenta sau chiar mai mult. Conceptul de codependenta ii include totodata si pe alcoolici. Cuvintul codependent inseamni, literal, dependent de“. S-ar crede c& numai partenerul de viata al unui alcoolic poate fi numit codependent. Nu este asa. Alcoolicul insugi este in stare de codependenta activa. Dependenta sa se manifesta fata de un lucru — alcoolul. Tovaragul sau de viata este dependent de o persoana, alcoolicul, si de un anumit tip de relatic, intrucit atitudinea sa incurajeazi dependenta alcoolicului. Ambii sint dependenti unul de celilalt, in egala masura — codependenti. Tragedia finala Un alt aspect dramatic, de care ne vom ocupa in capitolele finale, este problema perpetudrii dependentei de-a lungul_ mai multor generatii. O tulburare grava care a afectat 0 familic se va repercuta asupra familiilor copiilor acesteia si a copiilor lor, constituind o adevarat&i undi de nefericire ce se propaga mai departe si mai departe de-alungulanilor. Tipul de dependenta sau disfunctie poate cunoaste modificari: de pilda, un tata alcoolic da nagtere unui fiu obsedat de munca, iar acesta are o fiic& ce-si FIRUL ROSU Al. SUFERINTEI iy cheltuie banii pind Ja ruin&. in esent’, problema rimine; e mereu prezenta, propagindu-si fara incetare efectele negative. In clinica noastri tratim multe persoane codependente — oameni_cu comportament obsesiy, sotii si copii acestora, precum si copii proveniti din familii dezorganizate. Statisticienii estimeaza c& cel putin cincisprezece milioane de americani sint dependenti de alcool sau droguri. Credem ci fiecare alcoolic influenteazai. negativ viata acel putin patrupersoaneapropiate, fie soti, copii ori loyarasi de munca. fn consecinti, exist gaizeci de milioane de persoane codependente care suferd din cauza dependentei celor cincisprezece milioane de americani. fn plus, s-a apreciat ca aproximatiy douazeci si opt de milioane de americani adulti sint wmasii unor alcoolici si ci ei mai sint inca afectati de codependenta de care au suferit in copilarie. Tar estimarile de mai sus se refera exclusiv la alcool. Cifrelenu includ alte tipuri de codependenti, generate de dependenta fata de altceva decit substantéle chimice; de aceca, statisticile respective sint extrem de relative. Numarul real al persoanelor afectate de codependenti este mult, mult mai mare. Epidemie. Pur si simplu nu exist& alt termen pentru a descrie aceasti situatic. Cind aproape o suti de milioane de ame icani, {Acind parte din generatii succesive, sintalectatide codependenti, putem spune cé sintem confruntati cu o epidemic de o gravitate incredibila. Nefericirea, disperarea, vielile irosite depisesc orice putere de intelegere. Mii dle pacienti ai Clinicii Minirth-Meier, veniti din toata tara, sint codependenti, si fiecare dintre noi le acord& sfatul, fie in calitate de psihiatru (Dr. Frank Minirth si Dr. Paul Meier), fie ca psiholog (Dr. Robert Hemfelt), avind in vedere ‘doua ‘scopuri principale: atenuarea efectelor imediateale problemelorcreate de codependenta, in primul rind,’si, in al doilea rind, prevenirea consecintelor sale devastatoare in viitor, atit in ceea ce-i pri pe cei direct implicati, ctt gi generatiile urmatoare.Labirintul codependentei Ai o sansa din patru sa fii afectat de probleme cauzate de codependentaé. Care sint aceste probleme? Divort gi relatii interumane dificile, abuz de substante, manii si comportamente maniacale ce se sustrag oric&rui control, furii irationale, depresii si multe altele. Acestea sint probleme extraordinar de grave, recurente, cate te impiedica sa fii fericit si-ti fac viata imposibil de trait. Ce poti spune despre tinc? Oare nefericirea ta igi are gi ea radacinile in codependenta? Lar daca lucrutile stau aga, ce se poate face pentru ao elimina sia alina suferinta? Exist dowd motive principale pentru a-ti analiza viata sia solutiona problemele create de codependentia, daca acestea evisti. Primul sé referd la calitatea proprici tale vieti, la nevoia de ao face mai buna, mai ugor de controlat sila evitarea greselilor majore. Al doilea motiy ii priveste direct pe copii, atit pe Propriii tai urmasi, cit gi pe cei care traiese in jurul tau. Codependenta, daca vii amintiti, are un impact ce se perpetueaza de-a Jungul mai multor generatii. Problemele care apar intr-o generatie 0 afecteazi pe urmitoarea si o condamna pe cea care viné dupa ea, daci nu se rupe acest cere vicios. Unul dintre cele mai miscitoare comentarii auzite vreodata la Clinica Minirth-Meier a fost facut de o tindrd tratata aici: .Nu sint sigura c& voi ajunge vreodata si fiu linistita sau fericita, dar mi-am salvat copiii de suferinta.* Familia Jordan, pe caream prezentat-o la ineeput,avea nevoie de sfatul unui specialist pentru a descurea ghemul incilcit al casniciei. Le-am aratat ceea ce poate si vada numai un observator impartial. Aceasti carte te va conduce de-a lungul aceleiagi poteci. in a doua parte a ei vom analizafcauzéle codependentei: nevoile afective neimplinite, copilaria pierdut& si dorinta obsesivi de a repara trecutul. Vei vedea cum i-am ajutat pe ambii parteneri si-si accepte trecutul,” analizindu-l, jelindu-l, descareindu-gi furia, pentru a ajunge si se impace.cuel. Pe masura ce fi vei urmari pe sotii Jordan parcurgind aceste etape, compara situatia lor cua ta. FIRUL ROSU AL SUFERINTEL 19 In partea a treia a cartii ne vom concentra asupra factovilor care tiinchid pe codependenti — ca sotii Jordan — in cercul de fier al nefericirii: efectul bulgarelui de zi pada, faza de negare gi furia. Majoritatea elementelor sau ideilor care influenteaza viata persoanei afectate de codependenti sint fie adinc ingropate in subconstient siignorate, fie neidentificate ca atare. Te vom ajuta sa le descoperi pe toate. Apoi, in partea a patra, iti vom arkta cum ‘influenteaza~ codependenta jielatiile tale si cum poti_ opri maginaria distrugatoare care iti macin§ mintea. ai in stirgit, te vom conduce Pas cu pas pe treptele, uneori dificile, alteori indltitoare, care due la vindecare. Pe misura ce-ti revezi trecutul, vei descoperi stari pe care nici nu le-ai sesizat la timpul lor. Vei fi cuprins de minie. Regretele insi au un efect témaduitor. Noi optiuni si noi perspective te vor duce mult mai departe decit te-ai gindit vreodati a ajunge. Drumul nu este ugor. Nici in prezent viata sotilor Jordan nu este o idila fara stirgit. Dar au avut parte de 0 vindecare mult mai profunda, cu caracter practic. John inc’t munceste excesiv, dar acum-constientizeazA acest lucru gi incearc’ din rdsputeri si-1 compenseze. Gladys intelege mai bine care este rolul si locul ei in familie. Dar, mai Presus de Loate, ei stiu ce fel de trecut au avut siau invatat si evite acele impulsuri constringatoare care i-au dominat odinioara& cu alita cruzime. Pentru prima oara in viata lor, John si Gladys simt gustul adevaratei fericiri. in buna miasura, totul depinde de dorin ta ta dea te elibera de fantomele trecutului. Copiii din jurul tau vor beneficia enorm de acest lucru. Propria ta fericire si puterea de a iubi cu adevarat atirna de decizia pe care 0 iei acum. Sa incepem prin a examina zece tri persoanei codependente. Fe ‘turi caracteristice aleCAPITOLUL DOI Cum actioneazad codependenta Avea sapte ani in 1929, anul in care a cdzut Bursa, asa ci se poate spune ca era un copil al perioadei de recesiune economica. »Vezi?", i-a spus tatal. ,S% nu-ti pese de bani, Jerry, biiete.“ Lui Phil Braley, tatal lui Jerry, nu i-a pasat niciodata. Tot ce cigtiga, Phil Braley cheltuia in aceeasi zi. La fel flicea si Maude, sotia lui. De bine de rau, Phil n-a ramas somer niciodata, ceea ce multi n-au reusit la vremea respectiva. A avut o slujba relativ stabila de sofer peo furgoneta care livra diverse comenzi. Maude avea o gradinitit in spatele casei in care locuiau, in Los Angeles, si citeodata mai lua si haine la spalat. Dar, oriciti bani ar fi cigtigat, niciodat& n-avea nimic. Banii ci dispireau la fel de repede ca gi ai lui Phil. De la noua ani, unicul lor fiu, Jerry Braley, a ayut in permanen{a o slujba remunerata. Una dintre cele mai bine plitite n-a durat prea mult; 0 grupare secret de anarhisti l-a angajat si strecoare pamflete politice pe sub ugile oamenilor dupa lasarea intunericului. Grupul a fost arestat gi Jerry s-a apucat de treabi la lumina zilei — a ma&turat podele, a distribuit ziare si cirti de telefon, a vindut portocale din ug& in usa. De cite ori trecea prin dreptul magazinului Western Auto se uita la biciclete. Lainceput, a vrut o biciclet& rosie cu rezervor fals pe bara transversala si cu aparatoarele rotilorin dungi. Apoi nui-a mai pasat daca avea sau nu tot felul de accesorii care-ti luau ochii. in cele din urma nu i-a mai pasat nici de culoare. Voia o bicicleta. CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 2 Orice bicicleta. O dorea cu ardoare. Tinjea dupa ea. Cu toate acestea, in toti anii de munci n-a reusit sa stringa destui bani ca cumpere o bicicleté. fntotdeauna trebuia ca banii lui si acopere nevoile familiei intre doua salarii ale tatei. in liceu, Jerry a avut rezultate foarte bune sia fost un atlet de exceptie. Acasa s-a specializat in a-i tine departe pe creditori. Familia lui cumpira de la doua bacdnii din apropiere si avea datorii la ambele. Jerry incerca si cumpere de la una dintre ele. Daci refuza si-i acorde credit in continuare, punea cumparaturile inapoi pe raft si, teribil de jenat, se ducea si incerce la celalalt magazin. Familia sa n-a avut niciodata casa ci sau telefon. Lui Jerry ti era atit de rugine de locuintele inchiriate in care stateau, incit, daca se oferea cineva si-l aduc& cu masina de la scoala, ii spunea s&-] lase la doua evartale mai incolo. fi era ingrozitor de teama si nu afle cineva unde locuieste. Familia lui Jill a abordat problemele nesigurantei si ale lipsei de bani generate de criza economica intr-un mod diametral opus. Si ea avea tot sapte ani cind s-a prabusit Bursa. Si tatileia reusit sa-gi pdstreze slujba in timpul recesiunii, fiindcd era un excelent timplar. Dar asemanatile se opresc aici. Phil Braley era un tip jovial, simpatic, gata si-ti imprumute ceva maruntis cind avea. Tatal lui Jill, Peter Winthrop, un individ nervos, cuprins mereu de crize de minie, stringea fiecare béinut. Ca si in cazul lui Jerry, familia lui Jill trebuia sa se descurce fara banii cistigati de tata, dar nu din cauza cheltuielilor excesive. Motivul era cu totul altul: banii de care familia avea nevoie mergeau in contul din banca. Perioada de recesiune economica inceteaza, tara intra in rizboi gi merge spre pvosperitate. Phil Braley tot n-are nici un sfant, Peter Winthrop continua sa stringa fiecare banut. Conditiile economice se schimba, cele doud familii nu. Jerry a ajuns un barbat aratos, matur gsi echilibrat. El si-a intemeiat o familie ceva mai tirziu, pentru ca a luptat in Coreea si au mai trecut citiva ani pina cind a pus pe picioare o firma de22 Labirintul codependentei intermedieri. in timpul rizboiului, Jill a avansat de la postul de functionara la cel de director al Oficiului de Asigurari Sociale din Los Angeles. ,Un administrator inndscut“, spuneau despre ea superiotii ei. intre Jill si Jerry a fost o dragoste la prima vedere. Burlacul aratos s-a insurat cu frumoasa bruneta gi zvelt%. Cu trecerea anilor, Jerry a pus bazele unui lant de bac&nii si a devenit actionarul principal al unei banci din oras. Actualmente, el realizeaza profituri de circa cinzeci gi cinci de milioane de dolari. E un barbat sociabil gi plicut, care cheltuie mult gi des, stie cum plaseze banii in opere de caritate si in cine si aiba incredere. Jerry e un om care stie sa traiasca bine. $i Jill s-a schimbat, dupa cum spun prietenii ei. Intotdeauna reactia ei in situatiile tensionate sau amenintitoare fusese si intensifice controlul si si tipe fari incetare. In loc si se domoleasca cu timpul, nervozitatea ei crestea din ce in ce mai mult. Obsedata de curatenie, incepea si vocifereze ori de cite ori i se parea cd Jerry si unicul lor fiu, Bill, faceau deranj prin casi cu simpla lor prezenta. fi reproga lui Jerry fiecare bainut pe care il cheltuia, ceea ce se intimpla destul de frecvent. in plus, dieta extrema si permanenta pe care o tinea ajunscse si-i ameninte sanatatea. Jill gi Jerry au venit la clinica noastra de curind, nu atit pentru ci insisi, cit pentru fiul lor. Bill, la cei treizeci si sase de ani ai sai, era mindria si scopul intregii lor vieti. Jerry daidu din cap cu tristete: ,,I-am dat baiatului tot ce am putut. Daca voia un lucru, al lui era. Cele mai bune gcoli, cea mai bund casi... totul. Parca s-a intors impotriva noastri si, totusi, nu. Tot ce stiu e ca trebuie facut ceva, iar el nu are de gind s-o fact singur. Am venit aici in speranta-ca ne veti spune cum si ajungem la el; cum s&-] ajutdim sa se indrepte inainte de a-si strica viata lui si pe a nepotilor nostri.“ »Povestiti-ne despre Bill.“ CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 23 Jill ficu o grimasa acra: A absolvit colegiul de management. Jerry intentiona sa-i lase conducerea firmei dupa ceva fi dobindit experienta necesara. Cu o lund inainte de a absolvi Universitatea Yale, s-a inrolat intr-un fel de trupe care asigura pacea, ori cum le zice azi. A trait ca un vagabond in America de Sud. Am uitat in ce tard s-adus.“ Jerry interveni: ,Dara rezistat acolo numaivreo doud luni. S-a intors acasa, si-a reluat cursurile si a inceput sa se intereseze de afaceri. Dupa un an a fugit la Boston cu o femeie... a trait cu ea aproape opt luni.“ Buzele lui Jill se strinsesera intr-o linic alb3, subfire. Ea provenea din alt mediu social... avea un statut socio-economic diferit de al nostru. fntruchipa tot ce speri si te rogi ca fiul tau si nu intilneasea vreodata. Nu ne putem inchipui ce l-a apucat sii se incurce cu ea. Este cel mai rau gi mai oribil lucru pe care ]-a putut face vreodata.* ~Apoia intilnit-o pe Karen, continua Jerry, o fat& simpatica ce freeventa aceeasi biserica: O fat& intr-adevar draguta. Au trei copii si 0 cas’ grozava. Copiii merg la o scoala particulara, 0 scoala foarte buna. Ai crede ci in sfirsit e fericit.“ ~Lucreaza la compania dumneavoastri?* »Da. Este vicepresedinte. fl pregitesc pentru a prelua afacerea.* . Daca Jerry era atit de mindru de el, de ce fi parea atit de trista vocea? »De ce ati venit la noi, mai exact?“ Jill arata ca o furtuna pe mare. Infitisarea si tinuta ei aveau cevasumbru. ,Ele... cred c dumneavoastra i-ati spunedependent de sex. O ingal&é mereu pe Karen cu unele din cele mai respingatoare femei. Ezit s{-i spun depravare, dar ce face el se apropie foarte mult de acest lucru.“ »$i pariaza.* Vocea lui Jerry parea foarte obositi. »Eun jucitor inrait. Pariaza pe clini, pe cai, la Superbowl — are propriul siu agent de pariuri. Trei hoteluti din Las Vegas ii pun la dispozitie24 Labirintul codependentei apartamente gratuite ori de cite ori doreste. $i nu ma refer la poker pe bani marunti. Vorbesc despre mesele uriage de bacara de la etajele de sus. Joaca serios.“ »Haideti si vorbim despre consumul de alcool in familia dumneavoastra.“ »N-avem ce discuta“, se lumina Jerry la fata. ,,Nici parintii mei, nici ai lui Jill n-au consumat alcool. Si eu si Jill bem numai ceai. Si, din cite stiu, Bill nu bea niciodata.“ »Cunoasteti notiunea de codependenta?* Jill, uimita, se aprinse. ,,Nici nu ma gindesc! De neconceput! Acest lucru ii priveste numai pe alcoolici. Fiul meu face multe lucruri, dar betiv nu e! $i nici nu s-a aflat vreodata in apropierea unuia. SA nu indrazniti sa pomeniti lucrul acesta!“ in ciuda raspunsului agresiv al lui Jill, fiul ei, Bill, ea insagi si sotul ei prezinta simptomele clasice ale codependentei grave. Desi existenta ei n-a fost cunoscuté mult& vreme, codependenta a devenit o boala a zilelor noastre. Actualmente, ea reprezint& 0 problem& majord, in parte si fiindc& stilul nostru de viata, atitudinile si scopurile care ne motiveazi tind si amplifice tendintele spre codependenta. De-a lungul mai multor generatii, problema aceasta a mustit si a germinat. Acum, gasindu-si hrand in stilul modern de viata, este pe punctul de a erupe exploziv. Specialistii au inceput s& aib& rezultate promititoare in tre atarea | codependentei. Noi am identificat citeva trisdturi Pe-m&sura ce vom trece in la ele si vezi care iti par revista cunoscute. : 1.)Persoana codependentd este dominatda de una sau mai multe obsesii. Comportamentul codependentilor nu poate fi intotdeauna definit ca ,negativ‘; de fapt, unele obsesii, cum ar fi aceea de a munci, sint apreciate pozitiv in anumite cercuri sociale. Indiferent de valoarea pozitivi sau negativa care i se atribuie, obsesia exista. Unele dintre impulsurile de necontrolat se refera la alcool, droguri, agresiuni fizice, tulburari de nutritie, CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 25 dependente sexuale. Altele se manifesta mai subtil, dar nu mai putin constringitor: mania de a numira obiectelc, de a le aranja geometric ori dea le alinia, obsesia de a-ti spala miinile freevent. R&spunsul tu la intrebarea: ,Ce-ti doresti cel mai mult in viat?* poate dezvalui anumite obsesii. {ti doresti bani, prestigiu, putere? Daca este aga, atunci esti ca Jerry Braley, dependent de bani sau de lucrurile materiale. Cadourile reprezentau modul lui Jerry dea-gi exprima afectiunea. Nusi-a petrecut niciodata timpul cu Bill. Pur si simplu n-a fost niciodata acolo cind baiatul avea nevoie de el. fsi petrecea timpul facind bani pe care-i cheltuia cu larghete pentru Bill. Asa ar fi vrut sd fie el insusi tratat in copilaria lui saraca. DI. Jordan suferea de obsesia de a munci, o dependenta la fel de gravi ca gi alcoolismul sau consumul de droguri. ,M-am ridicat singur, afirma John, dezvoltind o afacere ce-mi aduce un profit brut de doua sute de mii, pornind de la un singur camion gi mult curaj. ffi trebuie o sdptimin&’ de sase zile de lucru gi ore suplimentare pind tirziu pentru a realiza ce am realizat eu.“ Existé in viata ta vreun obicei recurent sau un model de comportament (de la a da din picior pina la cds&toria repetata cu persoane nepotrivite) care predomina? 2. Persoanacodependenté este marcaté sisuferd din cauza situatiei problematice din familia in care a erescut. Sumbre, fantomele trecutului — anii primei copilarii, copilaria parintilor nostri si a parintilor lor — ne invadeaza prezentul. Citeodata soptesc, altidata tip’. Larma lor e uneori binefacatoare, alteori ne distruge. Dorinta fierbinte din copiliria lui Jerry — bicicleta pe care nu gi-a putut-o permite niciodata, banii care dispareau neincetat, nevoia permanenta de a cistiga alti bani, rusinea si jena — a lsat un mesaj de nesters: ,Nu e de ajuns.“ Stafiile din trecutul su tipa: »Niciodata nu e de ajuns! Fa mai multi bani! Cheltuieste mai mult! Banii sint masura tuturor lucrurilor.* Cele cincizeci si cinci de milioane pe care la are acum nu sint suficiente. Trebuie sa cistige26 Labirintul codependentei mai mult. Fantoma acelei biciclete rosii din magazinul Western Auto e inca vie, chiar daca Jerry poate cumpara acum intregul lant de magazine Western Auto. Jill e 0 persoan& dominatoare. Si-a petrecut copilaria nefericita incercind si abata miniile tatalui ei. Nue surprinzator, deci, c& dorinta ei de a domina se manifest’ ast&zi prin critici vehemente si furie. $i fantomele ei strigé: ,,Nu-i de ajuns!* in trecut i se reproga sever fiecare binut cheltuit. Astzi nu poate suporta s§ vada cum se cheltuiesc banii. Ei trebuie economisiti. Pusi deoparte. Auziti fantomele? Stafiile trecutului s-au dovedit a fi extrem de distructive in cazul relatiei dintre John gi Gladys. Tatal doamnei Jordan fusese alcoolic. Pe masura ce fetita cregtea si-a dat seama c& niciodat& nu se putea baza pe el cind avea nevoie. El n-o asculta; intr-adevar, ametit de bauturd, tata] lui Gladys nu era in stare si inteleaga nimic. fn inima ei, trecutul risun’ inci: »oti tatii sint obtuzi si nepasatori", indiferent ce vede sau simte in prezent. Tat&l domnului Jordan fusese o personalitate dominatoare pentru care nimic nu era destul de bun. Indiferent cite eforturi ar fi facut micul John, tata zicea intotdeauna ci e loc pentru mai bine. Singurelelui comentariierau critici. Acum, de cite ori Gladys Jordan exprima 0 nevoie sau 0 grijé, John auzea numai mesajul: »Ceea ce faci nu-i destul.“ Ati sesizat tiparul comportamental? De fapt, domnul Jordan asculta atent vorbele sotiei lui gi incerca cu adevarat si 0 inteleagd. Unui observator detasat, acuzatiile ei fi puteau parea fara temei. Totusi, omul pe care ea il vedea gi auzea era tatal ei, birbatul casei. Ea n-a putut trece dincolo de aceasta stafie a trecutului, pentru a-l vedea pe birbatul real cu care se maritase. Ins& si domnul Jordan avea o problema la fel de grava. Fantomele trecutului lui transformau tot ce spunea Gladys in comentarii critice. De fapt, din cauza acestei tendinte, ea evita si-i | : i | } CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 27 faci si cele mai firesti reproguri. Fantomele trecutului reusisera sit ia locul realitatii. Daca ne-am fi ocupat numai de problemele de suprafata ale sotilor Jordan — lipsa de comunicare gi de intelegere reciproci — ei s-ar fi putut trata o sutd de ani gi tot nu s-ar fi indepirtat o ioti de punctul mort al relatiei lor. Mai intii trebuiau reduse la thcere fantomele. Fiecare avem astfel de reminiscente ale trecutului intr-o oarecare masura. In cazul_unei personalitati armonioase ele sint in stare latent&, permitind din cind in cind o privire furis& in trecut, cu efecte benefice. In cazul personalitatilor afectate grav de codependenti, ele distorsioneaza realitatea. Cit de tare ori cit de des auzi in prezent vocea mamei sau a tatalui tu? O frazd ca »niciodata nu faci ceva bine“ iti spune ceva? “3. Persoanele afectate de codependenf{é au un foarte sedizut respect de sine (si, adesea, demonstreazé un grad scdzut de maturitate). Gladys Jordan ar fi putut foarte bine si vorbeasca despre defectele sotului ei. in momentul cind acesta se lauda cu succesele lui, i-ar fi putut replica: ,,Tot ce se poate ca ai facut avere de unul singur. Dar unde erai cind copiii tai s-au imbolnavit de laringiti? fn ziua cind fiul tiu a absolvit, tu amestecai cimentul ca si termini o lucrare la timp. Esti atit de ocupat, incit n-ai niciodata timp pentru mine sau pentru copii.“ Dar ea nui-a spus toate acestea si nici n-o va face vreodata, pentru ci respectul ei de sine este atit de scizut, incit nu avea nici curajul, nici dorinta de a vorbi. Bill Braley este vicepregedinte al companiei tatalui sau pentru ca este cu adevarat capabil sau pentru cd este fiul patronului? Tot ccea ce stia despre sine insusi ii fusese transmis de parintii lui; el nu si-a apartinut niciodata. fn tinerete i-a auzit spunind c&t ,,.banii nu conteaza", in timp ce evaluau orice lucru prin valoarea sa in bani si se certau aprig dacd s& cheltuiasca sau s& economiscasca. Imaginea de sine s-a conturat confuz si oscilind intre contrarii.28 Labirintul codependentei Cit de multumit esti de tine insuti? Te aperi de criticile nefondate? Te simti lipsit de sprijin si prieteni? Ce iti spun aceste lucruri despre respectul fata de tine insuti? 4. Codependentul este sigur ct fericirea lui depinde de ceilal{i. Fericirea_unei persoane codependente depinde aproapein intregime de ceea ce facsau gindesc ceilalti. Jill si Jerry au venitla noi nu pentru a-si gasi mul{umirea, ci fiindca purtarea fiului lor, viciile lui scandaloase ar fi putut ajunge publice. Jerry a facut ce a stiut el mai bine pentru a cumpara dragoste; era singura cale pe care o cunostea. Jill nu era fericita daca nu avea controlul deplin asupra ei insesi si asupra celor din jurul ei. Un astfel de control e imposibil: ea nu fusese niciodata fericita. John gi Gladys sint gi ei un exemplu tipic de codependenta Doamna Jordan isi spunea: ,Dac& m-ar asculta, ag fi fericita. Atunci ar merge si cdsnicia noastra mai bine.“ Domnul Jordan credea: ,, Daca m-ar lasa in pace, ag iubi-o mai mult si cdsnicia noastra ar fi mai fericita.“ Ai auzit vreodati aceste cuvinte: »Daca el/ea s-ar schimba, as fi fericit.“ Daca el/ea ar ariita ca mi accepti gi imi aproba actiunile, ag fi fericit.* »Singurul motiv, pentru care el/ea face lucrul acesta, este pentru a-mi distruge linigtea. El/ea vrea si ma rineasci, si reugeste." Ai nevoie de un tovariis de viata perfect pentru a te simti implinit? 5. In -schimb, persoana codependentd se simte excesiv de responsabila pentru ceilalti. Parintii sint responsabili pentru copiii lorin mod firesc. Nu vorbim aici despre acest fel de responsabilitate. Mai degraba, este vorba de faptul ca persoana codependenta se simte foarte raspunzéitoare pentru tot ce se intimpla cu ceilalti, pentru fericirea, sentimentele, gindurile, actiunile lor, chiar si pentru puterea lor de discernamint, care-i tine departe de probleme. CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 29 »Daci nu intervin, el/ea poate gresi ingrozitor.* wli provoc suferinta; dacd ma striduiesc sa fiu mai bun, el/ea va fi fericit/a.“ »Nu vreau sa ma ocup de acest lucru, dar cineva m-a rugat, aga ci o voi face. Ceea ce vreau eu este mai putin important fatd de ceea ce doreste persoana respectiva.“ 6. Relatia dintre codependent si partenerul lui de viata sau alt& persoand importanté pentru el este tulburata de o lipsa de echilibru intre dependenté si independenta, cu efecte extrem de nocive. Nici unul dintre pacientii nostri nu demonstreaza mai bine acest dezechilibru decit Bill Braley. In colegiu, cind inca depindea financiar de parintii lui, a simtit ca se afla intr-o capcana. Fuge in America de Sud, un gest disperat de sfidare. Independenta extrema. Cu toate acestea, este atit de dependent de casa incit se intoarce dupa citeva luni. Din nou, impulsul spre independenta impinsa la extrem il face s& fugit la Boston si... dupa citeva luni, cordonul ombilical care il leag& de casa se infagoara din nou in jurul lui, tragindu-l inapoi. Cariera depinde de tatal lui, ipoteca pe casi si taxele scolare ale copiilor sint platite partial de tatél lui. Acum se revolti din nou, manifestindu-si cu furie tendin{a spre independenti, sfidind valorile, la care {in parintii lui, prin aventurile scandaloase si pasiunea pentru jocurile de noroc. - Termenul_ opus codependentei (si nu putem repeta destul acest lucru) Anu) codependente sint mu ele sfideaza ratiunea, bunul simt si morala prin insiigi conditia lor de dependent’. cel de i legituri cu ceilalli s cu darul lui Dumnezeu de a sti si i mentina cchilibrul intre dependenta si independenta in aceste relatii. Persoanele interdependente saindtoase isi pot permite s& fie suficient de dependente pentru.a se deschide spre ceilalti si a-si30 Labirintul codependentei arata vulnerabilitatea inacelasi timp, ele au o imagine de sine pe care o pot sustine fara a avea nevoie de altcineva pentru ao intregi. Un bun motiv pentru a merge la un tirg de tara este sa vezi cum se intree in cursi atelajele de cai. Numai ca si simti cum se cutremurd pamintul cind alearg’ in galop si tot meriti pretul de intrare. Caii unei anumite echipe arat& cam la fel, pentru c& sint alesi dupa culoare si statur3. Dar fiecare are o personalitate distincta si bine conturata, cu preferinte si inclinatii net diferite. Fiecare e unic. Caii sint selectati cu grija datorita capacitatiilor de interdependena. in echipa, fiecare trage partea lui de greutate, fiecare face treaba care-i revine, dari monie cu ceilalti, Fiecare cal actioneaza pe deplin independént gi, cu toate acestea, depinde in totalitate de miscarile gi actiunile colegilor lui de echipa. Relatiile adultului s{nitos, non-codependent — inclusiv ale acelei fiinte uluitoare care este omul matur indragostit — sint guvernate de aceleasi mecanisme care asigura succesul echipelor bine armonizate de cai alesi pe sprinceana. 7. Persoana codependenté este un adevéirat maestru al negarii si reprimarii. Codep a este generaté de problemele familiei de provenienta. Cu toate acestea, persoana codependenta tsi apiri in mod sincer familia, Daca ea isi mai aminteste ceva din copilarie, este vorba de fragmente izolate sau detalii care jnu sint intoemai conforme realitatii. De obicci, persoanele codependente‘n Wipot vedea lucrurile asa cum sint, mi pot aprecia situatiile ca fiind atit de rele precum se prezint& in realitate. Ele pretind ci nimic riu nu s-a intimplat si gasesc ca intr introspectia este mult prea dureroast pentru ele. ~ Vorbind despre tatal ei, Gladys Jordan adauga frecvent: »Dar, in realitate, in fundul sufletului lui, era. un om minunat.* John isi lauda tatal, spunind: ,Dac& tatil meu n-ar fi fost asa, n-ar fi crescut in mine dorinta dea reusi cu orice pret. fi datorez mult.“ 8. Persoana codependenté isi face griji pentru lucrurile pe care nu le ‘poate influenta siincearcé adesea CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 31 sa le schimbe. Ea_isi_manifesti frustrarea incercind si controleze situatii ori persoane care sint gi vor ramine intotdeauna in _ influentei_ sale. Am discutat in detaliu legatura dintre imaginea negativa de sine gi grijé sau anxietate in cartea noastraA Worry-Free Living [Viata faré griji]. Oamenii care au o imagine de sine negativa se asteapta adesea si egueze deoarece cred despre ei ingisi ca sint niste. ratati..Cind se gindesc la viitor, ei vid dezamagiri, infringeri. Dac& realitatea le di dreptate — daca inte-adevir suferd oinfringere — frustrarea fi determina si aibi. un si mai scizut respect de sine. Timp de treizeci siunu de ani, sotii Jordan au incercat, fark sorti de izbinda, si ajunga la intelegere. -Vezi? Am incercat s-o fac gi n-am reusit. Sunt slab. Fara putere. rd valoare. Sunt ccea ce am crezut intotdeauna ca sint." 9. In principal, viata persoanei codependente se desfagoaré intre extreme. Relatiile personale sint mareate de suisuri gi coboriguri extreme, de zile fierbinti si ingheturi. Certurile indragostitilor repun in scena Al Doilea Rizboi Mondial, iar impacirile lori] fac pe zeul Bacchus si para anost. Tatal lui Jill isi sufoca fiica in imbratisari si, in clipa urmi&toare, se rastea la ca cu minie. Nu era beat gi nici nu lua droguti; aga era el si nu se putea abtine. Economie si bani aruncati, apoi ruina financiara (poate chiar de mai multe ori), furie gi tandrete, dragoste si razboi — viataeo bared cu pinze pe ape furtunoase. Povestea de dragoste dintre Domnul si Doamna Perfectiune se termina cu un divort urit. Aceasta polarizare extrema in ceea ce priveste actiunile sau relatiile persoanei codependente este una din trasiturile sale cele mai pregnante. Si atitudinea persoanei codependente fata de autoritate este la tel de marcata de extreme. Acelasi om, dezgustitor de umil in fata sefului, poate fi un adevarat tiran acasi. De asemenea, codependentul poate simti o teama profunda fatideunanumit tip de autoritate sau poate sfida un altul. Nici in acest caz nu exist& un echilibru sinatos, nu exist& certitudinea controlului asupra» Labirintul codependentei propriei persoane. Este vorba de o alté functie a naturii polarizante a vietii gi atitudinii persoanei codependente. 10. In fine, persoana codependenté cauté in permanenté acel ceva despre care crede ca ti trebuie sau ii pseste tn viata personalé. in capitolul unu am aratat cd, uneori, pacientii isi descriu situatia cu cuvintele: ,,Ma invirt de colo, colo cu senzatia c& am un gol imens in mine, ca si cum as fi gaura din mijlocul gogoasei. Ceva lipseste inliuntrul meu.“ Persoanele codependente sint ner&abdatoare si nemultumite, indiferent de conditiile exterioare. Jerry Braley cumpara mai mult si mai mult din toate. Niciodata nu-i era indeajuns. Jill nu reusea si economiscasca atit cit ar fi vrut. Nu reugea nicicum si-gi extinda controlul atit cit ar fi vrut. Regimutile stricte, care erau atit de periculoase pentru s&n&tatea ci, se transformau in substitute ale acclei insatiabile dorinte de a controla totul. Ea nu putea sa-i controleze finantele lui Jerry, nu putea controla purtarea rusinoasa si autodistructiva a lui Bill. Putea si controleze cantitatea de alimente ingurgitata, inst acest lucru nu umplea golul. Si oricite excese sexuale ar fi avut Bill Braley, el voia mai mult ~ niciodata nu era de ajuns. Timpul petrecut la masa de joc nu-i ajungea nici el, mereu voia mai mult si mai mult. Cele zece.caracteristici (vezi pagina 33) imping persoanele. codependent itipuri de reactii, care isi pun amprentaasupra fiecirei zile din viata lor. + Notiunile noastre despre familie si despre conditia de om adult se contureaza& in copilarie si sintem constringi (sau condamnati, ar spune unii) sd repetdm experienta familie’ pe care ne-o amintim. + Peling& retrairea experientelor din copilirie, aceasta din urma determing majoritatea alegerilor pe care le facem sichiar modul in care percepem lucrurile. CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 33 CELE ZECE CARACTERISTICI FUNDAMENTALE ALE PERSOANE] CODEPENDENTE 1. Persoana codependenté este dominata de una sau mai multe obsesii. 2. Persoana codependenta este marcata si sufera& din cauza situatiei problematice din familia in care a crescut. 3. Persoanele afectate de codependenta au un foarte scizut respect de sine (si, adesea, demonstreaza si un grad scaizut de maturitate). 4. Codependentul este sigur ca fericirea lui depinde de ceilalti. 5. in schimb, persoana codependenta se simte excesiv de responsabila pentru ceilalti. 6. Relatia dintre codependent gi partenerul lui de viati sau alti persoana importanta pentru el este tulburata de 0 lips de echilibru intre dependent& si independenti, cu efecte extrem de nocive. 7. Persoanacodependenti este un adevarat maestrual negirii si reprimarii. 8. Persoana codependenta isi face griji pentru lucrurile pe care nu le poate influenta gi incearca adesea sa le schimbe. g. Viata persoanei codependente se desfasoara intre extreme. 10. Persoana codependenta cautaé in permanenta ceva despre care crede ca ii trebuie sau ii lipseste in viata personala.BA Labirintul cocependentei Gindirea rationalaé si logica nu pot interveni in modificarea primelor doud aspecte mentionate. Urmagul adult al unui alcoolie jura: ,Niciodatd nu mi voi casalori cu un betiv ca sé-mi supun familia la suferinta pe care am indurat-o eu. Dar, el va alege aproape intotdeauna un alcoolic sau o persoana cu tulburari similare, in ciuda celor mai bune intenfii, in ciuda faptului c& stie exact despre ce este vorba. Ratiunea si logica par a zbura pe fereastr, surghiunite de cintecul seducitor de sirend al trecutului, Adultul imatur porneste de la aceeasi premisa — cum a facut Gladys Jordan cind a spus: , iciodatd nu m& voi cisAtori cu un alcoolic* — si alegetocmai contra riul, numai pentrua descoperi cai alt tip de dependenta se pune in calea fericirii lui. John nu se atingea de alcool, dar era tot atit de puternic dependent de munca lui, Gladys s-a gisit si in acest caz intr-o relatie de codependenta. ~~ Este important de vizut aici ca Gladys nu si-a ales partencrul de viata ficind apel la ratiune (desi credea ca procedeazi astfel), (Cipvin reactiela alcoolismultatiluiei. Tar dependentalui de alcool a nascut fantome ce au existat de-a lungul intregii ei cisnicii. in ceea ce priveste familia Braley, aici n-a fost vorba de alcool. Cutoateacestea, o codependent& grava, constring&toare se intinde ca un fir rogu de la o generatic la alta. Timpul nu vindeci de codependenta Starea persoanei codependente nu seimbunatiteste cut qpul. Miine nuva fi mai bine. Va fi mai rau. Fericirea si mullumirea, atit de indepartate acum, se vor indeparta gi mai mult, chiar dacd se schimba condifiile exterioare. Aceasti boala poate fi fatala? Da. Codependenta nu e niciodath mentionata in certificatele de deces drept cauz& a mortii. Dar codependenta extrem’ poate duce la depresii grave si la sinucidere. Rezistenta organismului slibeste, favorizind actiunca unor boli care, in mod normal, n-ar constitui i CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 35 o problema. Multe dintre obsesiile si dependentele persoanei codependente, cum ar fi alcoolismul, abuzul de stupefiante, tulburarile de nutritie sint periculoase pentru viata bolnavului. Furia si violenta fizicA pot pune in pericol viata unor fiinte nevinovate. Exist citeva masuri care trebuie luate si care vor converti declinul, ferint} insuferin 8, dar ele trebuie luate cu orice pret. Lucrurile =~PARTEA A DOUA: Cauzele codependenteiCAPITOLUL TREI — Nevoile afective neimplinite SETEA DE IUBIRE Dup& cum ne spune legenda greac&, Narcis era un tindr foarte frumos gi foarte singur. Nimfe dragilase se invirteau in jurul lui, dar el le respingea cu dispret. N-a iubit niciodati pina in ziua in care si-a vazut chipul intr-un ochi de apa lina. Seindragosti pe loc de acea fiinta mirificd — el insusi. Subjugat de imaginea reflectatd in apele linistite, Narcisa stat {intuit locului, neputindu-se indeparta cu nici un pret, insa iubirea lui a rémas, desigur, neimpartagita. Cuvintele goptite nu trezeau nici un raspuns. De cite ori se apleca s& ating minunatul chip, imaginea se risipea, tulburatd de undele miscatoare. in cele din urma, tinarul se stinse. Nimfele au vrut si-i ard trupul, dar el disparuse deja, in locul lui rasirind floarea care-i poarta numcele, originara din partea estici a Mediteranei. Pentru , majoritatea contemporanilor nostri, termenul narcisismare conotatii negative. Narcisismul este inteles ca iubir de sine faré_masura, o viati eGiitrata prin excelent’ ii specialistt-chiar utilizeazi acest fermen, nu in sens negativ, ci pentru a descrie narcisismul innascut al personalit&tii noastre, adica setea de iubire care exista in toti oamenii.4o Labirintul codependentei . be ZB Spre deosebire de narcisism, | setea de iubire este un instinct pozitiv; un dar d e manifesta in nevoia de a iubi s gi dea fiiubit cu e naste fiecare om. Este o dorint& intemeiata, care trebuie implinita din leagan pina la mormint. Copiiilipsiti de iubire — cei cdrora aceasta nevoie fundamentala de dragoste nu le este salisfacuté — vor ramine marcati pe viata. Esteextrem deimportant sa vii in intimpinarea setci deiubire, chiar gi pentru copiii care sint mult prea fragezi pentru a judeca abstract ce li se intimpla. Nu poti-pur si_simplu sa ii spui_ unui cop ilas_.te! iubese“, in timp ce treci nepasator_ e ling’ leagin. Tre rebuie si- @emonstrezi! dragostea ta prin toate_mijloacele i -umand sipe.c in elege i instinctiv. S& iei > vorbesti este totatit de important. ca gia- i asigu aloca din ‘impel personalului permanent citeva. ore in care sa-i legene pe nou-nascuti. Fara iubire, copiii mici sint in pericol de moarte. REZERVOARELE DE [UBIRE Simbolul folosit de noi pentru setea de iubire este (dupa cum ai ghicit, inimile nu stnt_altceva d decit rezer trebuie umplute cu iubire). Imagineaza-ti ca esti un nou-nascut care are inlduntrul sau un astfel de rezervor in forma de inima. Dac& am putea masura continutul, am constata ca la inceput rezervorul e gol. Dar gindeste-te c& deasupra lui se afla alte doud rezervoare, arintilor biologici. De- -a lungul timpului, ei revarsa iubire din proptiile rezervoar r e in recipientul copilului. Cincisprezece sau douazeci de ani mai tirziu, cind copilul se rupe de familia in care a crescut pentru a-si intemeia el insugi-o familie, rezervorul lui este suficient de plin pentru ca, adult fiind, sa fie capabil si umple rezervoarele copiilor lui, care vor putea umple la rindul lor vasele copiilor lor. Astfel, intr-o familie normala, armonioasi, iubirea se NEVOILE AFECTIVE NE[MPLINITE 4 copii Gi ezi ilustratia dela, pagina 42). in cazul unei familii cu opt copii, parintii pot si umple micile rezervoare ale tuturor odraslelor la fel de bine ca si | parintii unuia sau a doi copii. Analogia nu se refera Ja_cantitate, cla calita Ce se intimpli dac, dintr-un-motiv sau altul, unul din pz parinti nuse afla alaturi de copiii lui? fr la dispoziie un rezervor cui multe situatii e vorba de mult mai putin. Sa ne gindim la familia din care provine Gladys Jordan. Tatal ei era alcoolic. Rezervorul lui cu iubire, mai mult ca sigur destul de gol inca de la inceput, a secat tot mai mult si mai mult, pe masura ce boala s-a agravat. Din ce in ce mai pregcupat de sine insusi, el avea tot mai putin de oferit copilului siu{Cind fetita ti cerea ceva, chiar gi lucruri absolut necesare, el nu se straduia s4-i raspunda. Promisiunile pe care le ficea erau mereu incilcate) Adesea, cu mintea tulbure de bautura, nici m&car n-o auzea. El nu era disponibil din punct de vedere afectiv, si citeodata nici fizic, si umple cu iubire rezervorul fiicei lui. Dar micuta Gladys ar fi putut s4-gi satisfacd nevoia de iubire apelind la mama ci, nu-i aga? Nici vorbi’. Mama era mult prea preocupata cu tata, fie sa pastreze secretul viciuluilui, fie s4-l ajute si se indrepte. Datorit ei, familia a rimas laolalté; numai ea a reusit si o (ind la suprafaté, descurcindu-se cu resursele lor financiare precare. Dar suferinta continua provocata de drama ce © triiau cu totii a facut-o s4 fie din ce in ce mai nervoasi, deprimata, dezamiagita de via{i. Desi o iubea sincer pe Gladys si dorea tot ce era mai bun pentru fetita, disponibilitatile ei afective crau la fel de scdzute ca gi ale sotului ci. Astfel, Gladys paraseste familia. in care a crescut avind rezer x transformindu-se intr-un.adult.codependent. Chiar dacé fluxul de iubire nu este nicicind intrerupt, in calea lui pot apirea obstacole dificil de trecut. fn cazul domnului Jordan, ambii parinti l-au iubit pe micutul John din toata inima sca, dar in42 Labirintul codependen{ei si au dorit sincer sa-i ofere toata dragostea lor. fnsi tatal lui era jngrozitor de perfectionist. »Desigur ca te iubeste, Johnny. Dar asa e el“, obisnuia mama sA spun, si in adincul sufletului detesta si ea perfectionismul lui pisalog. Johnny auzea cuvintul dragoste rostit de buzele mamei sale, ins, cu sensibilitatea de radar, instinctiva, pe care o poseda orice copil, percepea resentimentul ce era dincolo de vorbele mamei lui. Jar din partea tatalui auzea numai cuvinte de repros. P&rintii erau atit de pringi de suferinfa lor, era atita tensiune in familie, creata de neincetate conflicte gi dezamigiri, incit fluxul de iubire aproape ca s-a intrerupt, in ciuda sentimentelor si bunelor lor intentii. Astfel c& $i John Jordan acrescut sub semnul aceleiasi neobignuite sete de iubire, atit de caracteristici adultului codependent. Charles si Sandy Dumont, 0 pereche tipici pentru sutele de cupluri care ne-au cerut ajutorul, ne viziteaz4 la cabinet. Arati a fi foarte instariti, bucurindu-se de toate avantajele confortului material. Oricine fi vedea in BMW-ul lor luxos era indreptiatit s& i i i NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 43 gindeasci: [ata o pereche care a reusit in viata“. Ins& Sandy nu-l mai poate suporta pe omul distant gsi rece care a devenit sotul ei. Charles, proprietarul unui lant de magazine cu calculatoare, dispretuieste faptul c& sofia lui apreciazi orice lucru exclusiv in functie de valoarea lui in bani. Nu-i mai place sa discute cu ea, fiindcé ea nu vorbeste decit despre preturi si costuri. in cei saptesprezece ani de cisatorie, ei s-au pus de acord doar in privinta unui singurlucru: ,Suferinta noastri dureaza de citivaani buni. Cas&toria noastr& este un esec. Dar avem grija de Junior. El este mindria si bucuria familiei.“ Un specialist nu poate decit si-i puna in garda: ,Stiu c& aveti cele mai bune intentii, ins& Junior sufer tot atit de mult ca si voi. Cred ca ati auzit spunindu-se cd o femeie insarcinat&’ bea pentru doi, pentru ca si copilasul bea o dat cu ea. Foarte adevarat. Dar aceasta simbiozi nu inceteazi dupa nastere. fntr-o oarecare miasura, familia este un fel de pre i puterni ice tensiune sau g pe care o simt pai transmite copilului, de obicei cu destuld intensitate.“ Daé& Charles si Sandy Dumont sufer’ de nefericire cronica, micul Junior Dumont va simti acelasi lucru in egala masura. Pentru ca rezervorul cu iubire al parintilor s& nu sece, trebuie a relati ie de comunicare intre ei. La clinica noastra am reprezentat aceasta legdtur& dintre rezervoarele pirintilor printr-o linie continua care uneste cele dou inimi; intr-o familie normala, functionala exist’ o relatie de dragoste si respect reciproc, daca vreti, o prietenie sincera intre mama si tata. Schema ideal& este aceea in care un imens rezervor plin cu iubire pluteste deasupra parintilor sia copiilor — Dumnezeu. lubirea noastra nu este fara greseal4; a Lui este perfect&. Iubirea noastra are limite; a Luie nemarginita. fn cazul nostru, iubirea depinde de raspunsul pe care-] primim; E] face tot ce e mai bine pentru noi, indiferent dacd fi risplitim sau nu iubirea. Noi nu ne putem_face.fericitiunul-pe-celalalt; El poate. El este sursa primordiala de hrand sufleteascd. Cea mai fericiti situatie este44 Labirintul codependentei aceea in care parintii primesc dragostea Lui cu sufletul deschis si, avind ‘rezervoarele pline, o revarsi asupra copilului (vezi ilustratia). Dar, s-ar putea obiecta: ,Ce mai conteaz& cA parintii nu se inteleg intre ei, daca pot s&-i dea copilului toat& dragostea de care are nevoie?“. Problema este c&, in cazul in care rezervoarele lor nu comunica, umplindu-se unul de la altul, ei nu pot mentine un flux continuu de iubire, pentru ca rezervorul copilului si se umple in DUMNEZEU NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 45 intregime. De fapt, conflictele dintre parinti dau nastere adesea unei situatii foarte triste. Fara s&-gi dea seama, unul sau ambii i i CU 1_gol, Pentru a-gi satisface propriile absorb putinul continut al rezervoruluicopilului, indu-laproape. —- efunctioneaza spune ca: , Este situatia in care rezervoarele in gol". Una din amintirile din copilarie care se pastreazi in memoria doctorului Hemfelt este intimplarea cu copacul lovit de trasnet. El incepuse s& se dezvolte normal, dar, intr-un anumit moment al cresterii sale, a fost izbit de trasnet. Lovitura i-a despicat trunchiul si aproape ca l-a doborit, ins& copacul a supravietuit. El s-a stréduit sé creasci in continuare ca orice copac, intinzindu-si radacinile spre adincuri in timp ce coroana sa tintea spre cer, chiar si in aceasti stare chinuita. Lovitura fulgeratoare ti marcase definitiv cresterea, desi copacul incerca mereu s& se inalte. Codependenta_afecteaz4_ in acelasi fel personalitatea, alterind integral conceptia despre viata a persoanei codependente. PRAJITURA CU PATRU FOI O alta ilustratie pe care o utilizim frecvent in clinica noastra este o aluzie apetisanta; o prajitura cu patru foi (pagina 46). Intr-un anume sens, prajitura te reprezinta chiar pe tine, pentru c& ea ilustreazi cum actioneazi codependenta asupra personalitatii tale. Stratul superior const& din simptomele vi tipuri de dependent, inclusiv cele care nu se refera stante chimice — obsesia de a munci, crizcle repetate de furie, maniile comportamentale gi multe altele — ‘toate formeaza stratul de suprafata. fn cazul lui John Jordan, el este reprezentat de inclinatia lui de a-si consuma timpul gi energia in activitati legate de afacerea lui, mai degraba decit cu familia — exemplu clasic de , Daciar trebui sa dim oalt’ defi nitie codependentei, am putea _c46 Labirintul codependentei DEPENDENTE, OBSESII SIMPTOME VIZIBILE ABUZURI SETEA DE IUBIRE dependenté de munca, atitudine apreciata in societatea contemporana. . Urmatorul strat (al_doilea) reprezinti nivelul relatiilor. Asemenea copacului lovit de trasnet, individul descoperi ci toate telatiile sale sintafectate, alterate si di ionate, din cauzaaceea ce.s-a intimplat inainte. Dar care e lovitura ce a dus la aceasta situatie? 7 Al treilea strat — trasnetul, raédacina raului— este orice forma de.abuz. in clinica noastri utilizimo definitie mult mai complexa a abuzului decit cea care se intilneste de obicei in presi. Vom analiza in capitolul urm&tor unele forme mai putin evidente de abuz, intrucit ele au o importantaé fundamental. Aceste tipuri diferite de abuz, alcituind al treilea strat al prajiturii noastre, NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 47 accentueaza distorsiunea survenita in relatiile interpersonale si simptomele de suprafata ale codependentei. Dar exist si un strat mai profund. Al patrulea strat, cel de la baza, este tocmai nev la fel de important pentru noi ca si obligatia de a res, poate fi inselat& cu surogate, ci trebuie satisficuta plenar. oO persoana cu carente serioase in ceea-ce priveste satisfacerea nevoilor sale afective este numai pe jumaté , in continua cdutare’ pentru a gadsi jumitatea lips. Aceasta injumatatire, aceasta neimplinire se afl la radacina multora din problemele grave ce afecteazit o cdsnicie, cum este cazul familiilor Jordan gi Dumont. De obicei, pacientii nostri vorbese de nevoia neimplinita de iubire cind isi descriu c&snicia in felul urmator: ,Suntem ca doud Jumatati de om incercind fara oprire s& se uneasca pentru a face unul.“ Situatia este departe de a fi noua. Putem veded un exemplu de codependenti in literatura engleza din perioada Victoriand, desi nimeni nu-gi inchipuia aga ceva pe vremea aceea. O viata goala Numele lui e Ebenezer Scrooge. Probabil cunoasteti personajul din indragita carte a lui Dickens, Colindé de Craciun. Sa ni-l imaginam stind in cabinetul doctorului Robert Hemfelt, intrucit batrinul Scrooge este un exemplu tipic de personalitate codependenta. Se incrunta sfidator, avind umerii incovoiati — trupul sau e vegnic chircit, in spatele biroului, peste registrele cu socoteli, ca si acum, cind sade in fatanoastra, pe scaunul capitonat cu piele. Cu siguranta cd nu urmareste si impresioneze penimeni cu finuta lui. Haina groasd de lind e roast in coate pina la tesaturi. S-ar crede ca un om cu averea lui ar trebui sa apceleze mai des lao spal&toreasa. Chipul rigid slascutit aminteste oarecum de Frederic March. isi tine c&ciula de blana& pe un genunchi sicu mina cealalti bate tactul nerabdator. Nu va fio discutie ugoara.