Recent Rom\u00e2nia a cerut extr\u0103darea unor ofi\u0163eri taiwanezi de pe nava \u201e Maersk \u2013 Dubai\u201d, acuza\u0163i de uciderea a trei pasageri clandestini rom\u00e2ni, pe care i-a abandonat pe mare, \u00een apele teritoriale canadiene. Cererea a fost fundamentat\u0103 pe un tratat \u00eencheiat \u00eentre Marea Britanie \u015fi Rom\u00e2nia, dat\u00e2nd \u00eenc\u0103din

\u00cens\u0103 cele mai elocvente izvoare despre institu\u0163ia extr\u0103d\u0103rii sunt cele de la \u00eenceputul secolului XX, respectiv Constitu\u0163ia Regatului Rom\u00e2niei din 1923, unde, \u00een Titlul II, art. 32 se spune:

La 20 aprilie 1929 se semneaz\u0103 un Protocol privind considerarea infrac\u0163iunilor de falsificare de moned\u0103 ca infrac\u0163iuni de drept comun, \u00een ceea ce prive\u015fte extr\u0103darea, iar la 3 mai 1930 Regele semneaz\u0103 Decretul 1460 privind promulgarea legii privind ratificarea Protocolului.

Codul Penal din 1936, denumit \u015fi Codul Penal Carol al II- lea, stipuleaz\u0103, \u00een capitolul IX, articolul 634, aliniatele 1-6 condi\u0163iile de fond, condi\u0163iile privitoare la infrac\u0163iune, pedeaps\u0103 \u015fi cu privire la urm\u0103ri.

Astfel, potrivit art. 6 alin. 2, \u201e Pentru infrac\u0163iunile \u00eendreptate \u00eempotriva intereselor statului rom\u00e2n sau contra unui cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n, infractorul poate fi judecat \u015fi \u00een cazul \u00een care s-a ob\u0163inut extr\u0103darea lui\u201d. \u00cen art. 9 denumit \u201eExtr\u0103darea\u201d se prevede c\u0103 aceasta se acord\u0103 sau poate fi solicitat\u0103 pe baz\u0103 de conven\u0163ie interna\u0163ional\u0103, pe baz\u0103 de reciprocitate \u015fi, \u00een lipsa acestora, \u00een temeiul legii.

aliniatele 1 \u015fi 2 stipuleaz\u0103: \u201e Cet\u0103\u0163eanul rom\u00e2n nu poate fi extr\u0103dat sau expulzat din Rom\u00e2nia\u201d \u015fi \u201e Cet\u0103\u0163enii str\u0103ini \u015fi apatrizii pot fi extr\u0103da\u0163i numai \u00een baza unor conven\u0163ii interna\u0163ionale sau \u00een condi\u0163ii de reciprocitate\u201d

\u201eExtr\u0103darea apare ca un act bilateral ce intervine \u00eentre dou\u0103 state: unul pe teritoriul c\u0103ruia se afl\u0103 infractorul refugiat \u015fi c\u0103ruia i se adreseaz\u0103 cererea de extr\u0103dare ( statul solicitat ) \u015fi altul care este interesat \u00een pedepsirea infractorului \u015fi care adreseaz\u0103 \u00een acest scop cererea de extr\u0103dare (statul solicitant ). Prin finalitatea sa, extr\u0103darea este deci un act de asisten\u0163\u0103 judiciar\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u00een materie penal\u0103, prin care un infractor este transferat dintr-un stat \u00een altul pentru a fi tras la r\u0103spundere pentru infrac\u0163iunea s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103.\u201d (1 )

Rom\u00e2nia a \u00eencheiat conven\u0163ii de asisten\u0163\u0103 juridic\u0103 cu mai multe state, \u015fi anume: Albania, Algeria, Belgia, Bulgaria, Republica Popular\u0103 Democrat\u0103 Coreean\u0103, Cuba, Fran\u0163a, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Mongolia, Polonia, Rusia, Siria, Tunisia, Turcia, Ungaria.

Cel de-al VIII-lea Congres al Na\u0163iunilor Unite pentru prevenirea crimei \u015fi tratamentul delicven\u0163ilor a aprobat tratatul tip extr\u0103dare. Adunarea General\u0103 a O.N.U. a adoptat acest Tratat prin Rezolu\u0163ia nr. 45/116 din 14 septembrie 1990, invit\u00e2nd statele membre s\u0103 colaboreze, \u00een cadrul unor aranjamente bilaterale \u015fi multilaterale, \u00een vederea \u00eent\u0103ririi m\u0103surilor de prevenire a criminalit\u0103\u0163ii \u015fi de \u00eent\u0103rire a procesului de justi\u0163ie penal\u0103. ( 2 )