Dimensiunea juridic\u0103 a societ\u0103\u0163ii este o realitate asupra c\u0103reia se apleac\u0103 \u2013 spre a-i cerceta legit\u0103\u0163ile, regularit\u0103\u0163ile, geneza \u015fi modalit\u0103\u0163ile de implicare \u015fi determinare a comportamentului uman \u2013 at\u00e2t dreptul, c\u00e2t \u015fi alte componente ale sistemului \u015ftiin\u0163elor sociale (istoria, sociologia, politologia etc.)

Fiind determinat de scopuri care se impun ac\u0163iunii, dreptul \u2013 ca fenomen normativ \u2013 reprezint\u0103 o tentativ\u0103 de disciplinare, de coordonare a rela\u0163iilor sociale, \u00een vederea unor valori larg receptate de societate, cum ar fi: proprietatea, siguran\u0163a juridic\u0103 \u015fi securitatea libert\u0103\u0163ilor individuale, etc.

Solidar\u0103 cu sine \u00eens\u0103\u015fi \u015fi \u00een propriul s\u0103u interes, societatea \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 un ansamblu de mijloace \u2013 \u00eentre care \u015fi cele normative \u2013 prin care se ap\u0103r\u0103 \u00eempotriva activit\u0103\u0163ilor ce-i tulbur\u0103 existen\u0163a sau \u00eei pericliteaz\u0103 progresul. Norma juridic\u0103 reglementeaz\u0103 acele rela\u0163ii sociale care vizeaz\u0103 buna desf\u0103\u015furare a raporturilor din societate \u015fi care constituie fundamentul \u00eentregii ordini sociale. Sanc\u0163iunea este un element poten\u0163ial al normei juridice. Ea apare ca un complex de urm\u0103ri nefavorabile \u2013 obligarea la dezd\u0103unare, lipsirea unor acte de efectele urm\u0103rite, confiscarea unor bunuri, amenzi \u2013 urm\u0103ri care sunt expresia autoap\u0103r\u0103rii sociale fa\u0163\u0103 de

comportamentul deviant al membrilor s\u0103i1. Deci, o important\u0103 sanc\u0163iune juridic\u0103 o constituie nulitatea actului juridic \u2013 lipsirea unor acte de efectele urm\u0103rite, dac\u0103 aceste efecte sunt contrarii normelor juridice edictate pentru \u00eencheierea sa valabil\u0103 \u2013 \u015fi de aceea e necesar\u0103 \u015fi important\u0103 studierea ampl\u0103 a acestei sanc\u0163iuni \u015fi \u00een domeniul dreptului civil.

Traian Iona\u015fcu \u015fi Eugen Barasch defineau nulitatea ca \u201csanc\u0163iunea \u00eenc\u0103lc\u0103rii prin act juridic \u2013 \u00eenc\u0103lcare la data c\u00e2nd actul a fost f\u0103cut \u2013 a unei dispozi\u0163ii a legii.\u201d2 Aceast\u0103 defini\u0163ie este deficitar\u0103, deoarece nu men\u0163ioneaz\u0103 normele a c\u0103ror \u00eenc\u0103lcare se sanc\u0163ioneaz\u0103 cu nulitate, \u015fi anume normele ce reglementeaz\u0103 condi\u0163ii de validitate. Precizarea aceasta este necesar\u0103 deoarece la \u00eencheierea actului pot fi \u00eenc\u0103lcate \u015fi alte dispozi\u0163ii legale, sanc\u0163iunea nefiind \u00eens\u0103 nulitatea (spre exemplu, nu se respect\u0103 forma cerut\u0103 ad probationem sau cea pentru opozabilitate fa\u0163\u0103 de ter\u0163i).

Profesorul O. C\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103 arat\u0103 c\u0103 \u201cPrin nulitate se \u00een\u0163elege o sanc\u0163iune de drept civil care suprim\u0103, \u00een m\u0103sura stabilit\u0103 prin hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103, efectele actului juridic, potrivnice scopului urm\u0103rit de dispozi\u0163iile legale referitoare la condi\u0163iile sale de validitate\u201d3. \u00cen aceast\u0103 defini\u0163ie este bine surprins\u0103 esen\u0163a nulit\u0103\u0163ii; nu trebuia \u00eens\u0103 re\u0163inut\u0103 \u00een defini\u0163ie men\u0163iunea \u201c\u00een m\u0103sura stabilit\u0103 prin hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103\u201d din dou\u0103 motive: pe de o parte, ea las\u0103 impresia caracterului judiciar al sanc\u0163iunii, c\u00e2nd, \u00een realitate, exist\u0103 o sanc\u0163iune legal\u0103 \u2013 fiind opera legii \u2013 \u015fi pe de alt\u0103 parte, ea nu corespunde realit\u0103\u0163ii \u00een cazul nulit\u0103\u0163ii relative, neaplicat\u0103 \u2013 judiciar \u00een cadrul termenului de prescrip\u0163ie extinctiv\u0103; ori \u015fi \u00een aceast\u0103 ipotez\u0103, exist\u0103 sanc\u0163iunea nulit\u0103\u0163ii. \u00cen plus, men\u0163iunea la care ne referim pare a exclude \u2013 de plano \u2013

Doru Cosma \u00een lucrarea \u201cTeoria general\u0103 a actului juridic civil\u201d arat\u0103 c\u0103 nulitatea e mijlocul tehnic prev\u0103zut de lege pentru a asigura respectarea condi\u0163iilor de validitate a actului juridic. \u00cen m\u0103sura \u00een care un act juridic concret nesocote\u015fte aceste condi\u0163ii, el este lipsit de efectele sale prin mijlocirea nulit\u0103\u0163ii. \u00centruc\u00e2t \u00eens\u0103, ceea ce se urm\u0103re\u015fte \u00een ultim\u0103 analiz\u0103 prin instituirea nulit\u0103\u0163ii nu este reprimarea \u00eenc\u0103lc\u0103rii \u00een sine a legii, ci asigurarea realiz\u0103rii scopului \u00een considerarea c\u0103ruia a fost stabilit\u0103 condi\u0163ia de validitate, nulitatea trebuie s\u0103 opereze numai c\u00e2nd nesocotirea condi\u0163iei de validitate respective contravine acestui scop. Ca atare, nulitatea este sanc\u0163iunea \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva acelor efecte ale actului juridic care contravin scopului urm\u0103rit prin stabilirea, de c\u0103tre legiuitor sau de c\u0103tre p\u0103r\u0163i, a condi\u0163iilor de validate a actului juridic.

(1) nulitatea \u2013 sanc\u0163iune. \u00cen aceast\u0103 accep\u0163iune, nulitatea desemneaz\u0103 calitatea de sanc\u0163iune a m\u0103surii, sanc\u0163iunea care intervine \u00een cazul \u00een care actul juridic se \u00eencheie f\u0103r\u0103 respectarea condi\u0163iilor de validitate. Acesta este sensul frecvent folosit de doctrin\u0103 \u015fi practic\u0103.

S-ar mai putea spune c\u0103 \u00een aceast\u0103 prim\u0103 accep\u0163iune, nulitatea actului juridic civil desemneaz\u0103 consecin\u0163ele nerespect\u0103rii condi\u0163iilor esen\u0163iale de validitate ale actului juridic, cu prilejul \u00eencheierii acestuia6.

(2) nulitatea \u2013 institu\u0163ie juridic\u0103. \u00cen aceast\u0103 accep\u0163iune, nulitatea desemneaz\u0103 institu\u0163ia juridic\u0103 a nulit\u0103\u0163ii, adic\u0103 totalitatea normelor juridice care o reglementeaz\u0103. Aceast\u0103 accep\u0163iune e folosit\u0103 de obicei atunci c\u00e2nd se vorbe\u015fte despre \u201cregimul juridic al nulit\u0103\u0163ii\u201d7.