Prin ,,principiile generale ale dreptului\u2019\u2019 se \u00een\u0163elege un ansamblu de idei directoare care ,
f\u0103r\u0103 a avea caracterul precis \u015fi concret al normelor de drept pozitiv orienteaz\u0103 aplicarea
dreptului \u015fi evolu\u0163ia lui . De exemplu , ideile privind libertatea uman\u0103 se concretizeaz\u0103 \u00een
principiul autonomiei de voin\u0163\u0103 . principiile generale ale dreptului nu dep\u0103\u015fesc sfera ordinii de
drept . Ele nu sunt principii filozofice sau de drept natural . Principiile generale ale dreptului
reprezint\u0103 substratul dreptului pozitiv . Normele juridice au fost considerate fie aplica\u0163ii , fie
excep\u0163ii ale principiilor generale ale dreptului . Spre deosebire de principiile cuprinse \u00een textele
legale care ofer\u0103 solu\u0163ii precise problemelor juridice concrete, principiile generale ale dreptului
ofera orientari mai generale si mai flexibile necesare activitatii juristilor . Prin formulare lor de
catre legiuitor sau judecator , li se atribuie autoritate si rigurozitate ,devenind astfel aplicabile.
In literatura de specialitate se subliniaza ca practica judecatoreasca este aceea care extrage
principiile generale ale dreptului , cu ajutorul doctrinei , ele aflandu-se in suspensie in spiritul
dreptului .

Principiile generale ale dreptului depasesc de regula cadrul unei singure ramure de drept .
Astfel sunt principiile : egalitatii tuturor in fata legii , al contradictorialitatii , al neretroactivita-
tii legii , care intereseaza atat dreptul public , cat si dreptul privat . Principiul separatiilor
puterilor este incorporat in institutiile dreptului public , apartinand mai multor ramuri de drept .
Principiile generale ale dreptului fac din acesta un ansamblu coerent , asigurandu-i unitatea ca
sistem . Pot conduce la solutii , dar nu ofera solutii gata pregatite , fiind prea abstracte si prea
vagi .

Unele principii generale ale dreptului sunt incluse in textul legii sau legea se refera la ele.
De pilda , Codul Penal Roman (art. 2 ) consacra principiul legalitatii , incriminarii si pedepsei .
,,Legea prevede care fapte constituie infractiuni , pedepsele ce se aplica infractorilor si
masurile ce pot fi luate in cazul savarsirii acestor fapte \u201d. Principiile fundamentale ale egalitatii
in dreptul si nediscriminarii sunt consacrate de art.16 al Constitutiei Romaniei care prevede , la

Atunci cand nu sunt incluse in textul legii , principiile generale ale dreptului devin
aplicabile prin recunoasterea lor in practica judecatoreasca. Astfel au procedat organele juridice
din Statele Unite , Franta , Germania etc. care au recurs la ele.

Principiile generale ale dreptului sunt depistate si ierarhizate in activitatea de interpretare
a dreptului . Astfel a fost cazul cu prioritatea ordinii publice fata de principiiul autonomiei de
vointa , cu exceptiile de la principiul prioritatii legii speciale , fata de legea generala .
Judecatorul nu poate crea principii de drept , el le poate extrage insa din textele de lege . Unele
dintre ele pot fi deduse chiar din preambulul legii . Adeseori , prin extragerea , formularea ,
consacrarea si cizelarea lor , practica judecatoreasca contribuie la crearea unor norme juridice .
Astfel , principiul ca in ceea ce priveste bunurile mobile , posesia valoreaza titlul , si-a gasit
consacrarea atat in codul civil francez (art.2279) , cat si codul civil roman (art.1909). Acesta
din urma prevede :,,lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor , fara sa fie
trebuinta de curgere de timp \u201d.

Alte principii generale ale dreptului , sunt prezumptia cunoasterii legii sau neadmitera
invocarii necunoasterii legii (\u201eNemo censetur ignorare ius\u201d) , principiul autoritatii de lucru
judecat (\u201eRes judicata pro veritate habetur \u201d.) sau principiul potrivit caruia nimeni nu poate
invoca in favoarea sa propri-i culpa (\u201eNemo auditur propria turpitudinem alegans\u201d) sau
principiul ca buna credinta este prezumata (\u201eBona fides presumitur\u201d).

In ceea ce priveste functiile pe care le indeplinesc principiile generale ale dreptului
J.L.Bergel distinge pe de o parte functia fundamentala , iar pe de alta parte , functia tehnica .
Functia fundamentala consta in fundamentarea oricarei constuctii juridice , normele
juridice neputand fi elaborate si neputand evolua decat in concordanta cu principiile generale

Functia tehnica este indeplinita de principii generale , cum sunt principiile de interpretare
a normelor si actelor juridice , avand ca finalitate asigurarea coeziunii ordinii de drept si a
adecvatei aplicarii a dreptului .

Dupa sursa de inspiratie , principiile generale ale dreptului au fost impartite in : principii
de inspiratie filozofica si politica , astfel cum este principiul egalitatii in drepturi si principii
technico-juridice , astfel cum sunt principiul autonomiei de vointa sau principiul
contradictorialitatii. Impartirea este apreciata insa cam imprecisa si lipsita de consecinte reale
in practica .

a) Principiile structurale ale dreptului sunt deduse sau cel putin pretind a proveni din
dreptul scris . Ele reprezinta axiome ascunse ale structurii logice a sistemului dreptului , deci
implicit prezente in acest sistem sau intr-o ramura a sa . Acceptarea Principiilor structurale este
necesara sau cel putin dezirabila .Un principiu structural clasic este acela al bunei credinte ,
fiind dedus din prevederile legale referitoare la executarea cu buna credinta a obligatiilor
contractuale .existenta unui suport institutional constituie particularitatea distinctiva a
principiilor structurale ale dreptului . Aplicarea lor de catre legiuitor prin mai multe norme
concrete are semnificatia acceptarii, cel putin implicite , de catre acesta .

b) Principiile ideologice ale dreptului nu sunt deduse din sistemul de drept real si nu au
un suport institutional .Sunt de natura morala , politica etc reprezinta aplicatii ale unor valori
sau norme juridice de catre instante . Se atribuie de exemplu calitatea de principiu ideologic ,
principiului securitatii juridice .Principiile ideologice ale dreptului sunt folosite in general ,
numai pentru a restrange aplicarea unor norme juridice , ale caror efecte le corecteaza si care ,
in anumite imprejurari , speciale sunt considerate , in mod evident inechitabile , irationale .

Cele doua categorii diferite de pricipii vin in intampinarea unor nevoi diferite , jucand in practica juridica , un rol diferit. In timp ce principiile structurale ale dreptului sunt folosite in majoritatea cazurilor , praetem legem fiind principiile orentative, principiile ideologice ale dreptului sunt principii corective.

Continuand comparatia , M. van Hoecke arata ca in timp ce principiile generale
structurale ale dreptului satisfac necesitatea crearii unui nou drept comun pentru a se asigura
coerenta si completitudinea sistemului de drept , principiile generale ideologice raspund
cerintei de asigurare a unui cadru etic al dreptului .

In aceiasi optica , se face distinctia intre : a) principiile \u2013 scop si b) principiile \u2013mijloc,
ultimile fiind , astfel cum o sugereaza insasi denumirea lor , modalitati de aplicare a unui
principiu mai general . Astfel , principiul neretroactivitatii legii este un mijloc de realizare a
principiului securitatii juridice tot astfel precum principiul rolului pasiv al judecatorului este un
mijloc de realizare a principiului neutralitatii acestuia .Impartirea principiilor generale ale
dreptului in principii \u2013scop si principii \u2013 mijloc contribuie si la ierarhizarea principiilor
generale ale dreptului pentru solutionarea eventualelor conflicte intre ele .