Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
psihologia martorului si criminalistica

psihologia martorului si criminalistica

Ratings:

4.78

(9)
|Views: 831 |Likes:
Published by ALPADRINIO6508

More info:

Published by: ALPADRINIO6508 on Feb 08, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC or read online from Scribd
See more
See less

02/01/2013

4. PSIHOLOGIA MARTORULUI \u015eI M\u0102RTURIEI
Eveniment judiciar. Element testimonial.
M\u0103rturia ca proces psihologic
4.1. Recep\u0163ia senzorial\u0103 a evenimentului judiciar

S-a apreciat c\u0103 for\u0163a probant\u0103 a m\u0103rturiei, veridicitatea declara\u0163iilor unui martor nu pot fi apreciate la reala lor valoare dac\u0103 cei care realizeaz\u0103 \u015fi conduc cercet\u0103rile nu cunosc mecanismele psihologice care stau la baza m\u0103rturiei. Din perspectiva psihologiei judiciare, m\u0103rturia este rezultatul unui proces de observare \u015fi memorare involuntar\u0103 a unui fapt juridic urmat de reproducerea acestuia \u00eentr-o form\u0103 oral\u0103 sau scris\u0103, \u00een fa\u0163a organelor de urm\u0103rire penal\u0103 sau a instan\u0163elor de judecat\u0103.

M\u0103rturia este un proces de cunoa\u015ftere a realit\u0103\u0163ii obiective structurat pe patru faze, \u015fi anume:

\u2013 recep\u0163ia (percep\u0163ia) informa\u0163iilor;
\u2013 prelucrarea lor logic\u0103;
\u2013 memorarea;
\u2013 reproducerea/recunoa\u015fterea/reactivarea.

M\u0103rturia \u2013 proces sau act de cunoa\u015ftere a realit\u0103\u0163ii \u2013 depinde de capacitatea fiec\u0103rei persoane de a
recepta faptele, de a le prelucra \u00een func\u0163ie de subiectivismul \u015fi selectivitatea sa psihic\u0103, de a le memora, de
capacitatea sa de a re\u0163ine \u015fi memora doar acele elemente necesare \u015fi importante, deci esen\u0163ialul \u015fi, nu \u00een ultimul
r\u00e2nd, aptitudinea sa de a le reda.

Martorul vine \u00een contact cu obiectele \u015fi fenomenele lumii exterioare prin intermediul sim\u0163urilor sale, iar
acestea ac\u0163ion\u00e2nd asupra organelor de sim\u0163 dau na\u015ftere la procese psihice cunoscute sub numele de senza\u0163ii \u015fi
percep\u0163ii . Recep\u0163ia senzorial\u0103 a unor evenimente este prima etap\u0103 a form\u0103rii m\u0103rturiei, fiind un proces psihic de
cunoa\u015ftere.
Aprecierea m\u0103rturiei se va face \u00een func\u0163ie de existen\u0163a senza\u0163iilor care pot fi: cutanate (tactile, termice, algice),
olfactive \u015fi gustative, de recep\u0163ia auditiv\u0103,327 senza\u0163iile vizuale. Perceperea timpului, localizarea \u00een timp a
infrac\u0163iunii, a faptei s\u0103v\u00e2r\u015fite reprezint\u0103 o cerin\u0163\u0103 a principiului afl\u0103rii adev\u0103rului.
4.2. Decodificarea evenimentului judiciar. Interpretare. Atribuire de sens

\u00centre momentul perceptiv al m\u0103rturiei \u015fi cel al reproducerii \u00een fa\u0163a organelor judiciare a faptelor percepute, se
interpune momentul conserv\u0103rii, al p\u0103str\u0103rii pentru o anumit\u0103 perioad\u0103 a informa\u0163iilor dob\u00e2ndite \u2013 deci memorarea \u2013
forma de reflectare a experien\u0163ei acumulate \u015fi func\u0163ie a creierului. Din momentul percep\u0163iei \u2013 a existen\u0163ei informa\u0163iei
\u2013 \u015fi p\u00e2n\u0103 la reactualizarea lor exist\u0103 un alt moment \u015fi anume decodarea sau prelucrarea
informa\u0163iilor. Informa\u0163iile emise, recep\u0163ionate integral sau par\u0163ial sunt decodate, se structureaz\u0103 logic/semantic,
dob\u00e2ndind un sens. Sensul este fixat \u00een cuv\u00e2nt \u015fi este purt\u0103tor de cuv\u00e2nt. Decodarea informa\u0163iilor efectuat\u0103,
g\u0103sirea \u015fi selectarea cuv\u00e2ntului potrivit nu constituie punctul final al procesului de prelucrare. Fiecare cuv\u00e2nt este
purt\u0103tor de sens, acest sens este apropiat la to\u0163i cunosc\u0103torii acelui limbaj \u2013 un anume dialect.

Cunoa\u015fterea conota\u0163iilor de c\u0103tre ofi\u0163erul de poli\u0163ie este important\u0103 \u00een descifrarea cuvintelor, \u00een sesizarea
momentelor pe care le exprim\u0103 un martor \u00een depozi\u0163iile sale. \u00cen procesul de decodare se con\u015ftientizeaz\u0103 calit\u0103\u0163ile
spa\u0163io-temporale \u015fi se estimeaz\u0103 valoarea lucrurilor, fiin\u0163elor, deplasarea lor. \u00cen acest moment apar o serie de
distorsiuni involuntare, deoarece reflectarea timpului, a spa\u0163iului \u015fi a vitezei se efectueaz\u0103 prin interac\u0163iunea mai
multor organe de sim\u0163, fapt care poten\u0163eaz\u0103 relativitatea lor. \u00cens\u0103, al\u0103turi de informa\u0163iile receptate senzorial, timpul \u015fi
spa\u0163iul se reflect\u0103 \u00een psihicul nostru \u015fi prin procesele g\u00e2ndirii, deoarece la om particip\u0103 la orice fenomen de reflectare
\u00eentr-o mai mic\u0103 sau mai mare m\u0103sur\u0103.
4.3. Memorarea evenimentului judiciar \u2013 Stocarea informa\u0163iei \u00een raport cu dinamica uit\u0103rii \u2013 M\u0103rturia \u2013 actul
final \u2013 implic\u0103 trei momente, \u015fi anume: percep\u0163ia, memoria \u015fi reproducerea.

Privit din perspectiva practicii judiciare, acest proces psihic care nu se identific\u0103 cu m\u0103rturia, este relevant \u00een
m\u0103sura \u00een care cel care a perceput nemijlocit \u015fi involuntar, de regul\u0103, fapte \u015fi \u00eemprejur\u0103ri legate de comiterea unei
infrac\u0163iuni este capabil s\u0103 le reproduc\u0103 f\u0103r\u0103 a le denatura.
Pentru organul judiciar un interes deosebit \u00eel are fidelitatea m\u0103rturiei care poate fi apreciat\u0103 prin cunoa\u015fterea
mecanismelor fiziologice \u015fi328 legit\u0103\u0163ilor generale care guverneaz\u0103 memoria voluntar\u0103, dar mai ales pe cea
involuntar\u0103. Totodat\u0103, organul judiciar trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere c\u0103 memorarea este influen\u0163at\u0103 de diver\u015fi factori \u2013
starea emo\u0163ional\u0103, interesul, ocupa\u0163ia, gradul de \u00een\u0163elegere a fenomenului perceput, \u015fi altele, care se exprim\u0103
diferen\u0163ial \u00een raport cu v\u00e2rsta persoanei ascultate \u00een calitate de martor.

Din perspectiv\u0103 psihologic\u0103,memorarea reprezint\u0103 ansamblul procedeelor de \u00eentip\u0103rire (memorare),
p\u0103strare, recunoa\u015ftere \u015fi reproducere a experien\u0163ei dob\u00e2ndite anterior.

Procesul de memorare cuprinde trei faze:
a) de achizi\u0163ie (memorare);
b) de re\u0163inere, de p\u0103strare;
c) de reactivare, reactualizare

\u015fi se caracterizeaz\u0103 prin:
\u2022 Selectivitate, adic\u0103 ceea ce o persoan\u0103 uman\u0103 memoreaz\u0103 mai repede, va fi mai durabil, uitat mai
greu, \u00eensemn\u00e2nd ca acele evenimente au o anumit\u0103 semnifica\u0163ie.
\u2022 Caracter activ \u2013 ilustreaz\u0103 leg\u0103tura dintre memorie, con\u0163inut \u015fi condi\u0163iile activit\u0103\u0163ilor omului \u015fi
mijloacele utilizate pentru realizarea finalit\u0103\u0163ii dorite.
\u2022 Caracter inteligibil \u2013 eviden\u0163iaz\u0103 leg\u0103tura dintre procesele de \u00eentip\u0103rire, conservare, evocare \u015fi
g\u00e2ndire.\u00centre memorare (\u00eentip\u0103rire) \u015fi p\u0103strare (conservare) nu va exista o identificare a \u00eensu\u015firilor de a \u00eentip\u0103ri \u015fi

conserva faptele percepute care sunt variabile, diferind de la o persoan\u0103 la alta.
Totodat\u0103, memorarea poate fi voluntar\u0103 sau involuntar\u0103 potrivit atitudinii interesului manifestat de martor \u00een re\u0163inerea
aspectelor percepute.

Memorarea voluntar\u0103presupune prelucrarea \u015fi ordonarea informa\u0163iilor, martorul deliberat evoc\u0103,
repet\u0103 pentru sine sau pentru al\u0163ii fapte percepute, supune unui examen critic impresiile dob\u00e2ndite, face
\u00eensemn\u0103ri, noteaz\u0103 anumite date, \u015fi toate acestea pentru a face m\u0103rturia c\u00e2t mai exact\u0103 \u015fi complet\u0103.
Memorarea involuntar\u0103 nu presupune existen\u0163a scopului, ci inten\u0163ia de a memora, dar nu prezint\u0103 nici o
activitate pasiv\u0103, mecanic\u0103 a informa\u0163iilor dob\u00e2ndite. Ea atribuie m\u0103rturiei un caracter lacunar, deformat \u015fi

imprecis, iar eficien\u0163a acesteia este dat\u0103 de dou\u0103 legit\u0103\u0163i, \u015fi anume:
\u2022 Semnifica\u0163ia pe care o prezint\u0103 faptele percepte \u00een raport cu experien\u0163a anterioar\u0103 a subiectului.
\u2022 Eficien\u0163a m\u0103rturiei involuntare este condi\u0163ionat\u0103 de factori emo\u0163ionali ce stau la baza ei, interese, aptitudini,
st\u0103ri emo\u0163ionale.
Memorarea plastic-intuitiv\u0103presupune capacitatea subiectului de a-\u015fi \u00eentip\u0103ri \u015fi conserva \u00een memorie
reprezent\u0103rile concrete ale faptelor \u015fi obiectelor percepute anterior. Dou\u0103 din formele acestea, \u015fi anume

memorarea vizual\u0103 \u015fi auditiv\u0103 prezint\u0103 importan\u0163\u0103 pentru c\u0103 marea majoritate a aspectelor legate de o infrac\u0163iune, care
sunt mai bine percepute, este format\u0103 din imagini, sunete, zgomote percepute prin intermediul analizatorilor vizuali \u015fi
auditivi.
\u00cen func\u0163ie de durata stoc\u0103rii se poate vorbi de memorie de scurt\u0103 durat\u0103, de durata medie \u015fi de lung\u0103 durat\u0103.
\u00cen cazul \u00een care con\u0163inutul memorial este de minim\u0103 importan\u0163\u0103 putem vorbi de memorie de scurt\u0103 durat\u0103 (short

term memory) sau memorie primar\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 la re\u0163inerea unui num\u0103r de telefon nesemnificativ sau sumele par\u0163iale
la o adunare.
Asupra memoriei ac\u0163ioneaz\u0103 \u201euitarea\u201d, ce constituie reversul p\u0103str\u0103rii \u015fi se manifest\u0103 sub forma neputin\u0163ei
reconstituirii unor date memorate, ori \u00een imposibilitatea recunoa\u015fterii unor evenimente tr\u0103ite la o nou\u0103
confruntare cu acestea ori reproducerea sau recunoa\u015fterea lor eronat\u0103. Uitarea atrage dup\u0103 sine pierderea

detaliilor, am\u0103nuntelor, nuan\u0163elor a c\u0103ror reactivare devine anevoioas\u0103 \u015fi chiar imposibil\u0103. Uitarea \u2013 condi\u0163ie a
memoriei \u2013 elimin\u0103 tot ceea ce este secundar, ce \u00eengreuneaz\u0103 capacitatea de re\u0163inere, l\u0103s\u00e2nd loc arhitecturii generale,
structurii \u00eentregului. Caracterul de completare dup\u0103 o prim\u0103 relatare, ameliorarea reproducerii am\u00e2nat\u0103 \u00een raport cu
reproducerea imediat\u0103 este cunoscut\u0103 sub numele dereminiscen \u00fe \u00e3. Factorii care pot influen\u0163a reminiscen\u0163a sunt:
atitudinea, interesul subiec\u0163ilor \u00een raport cu materialul memorat, v\u00e2rsta acestora.
4.4. Redarea \u2013 reactualizarea evenimentului judiciar. Elementul testimonial Redarea \u2013 reactualizarea \u2013

reproducerea reprezint\u0103 ultimul moment al form\u0103rii m\u0103rturiei. Este momentul \u00een care, cel care a perceput

desf\u0103\u015furarea faptelor compare \u00een fa\u0163a organelor judiciare \u00een calitate de martor.
\u00cen m\u0103rturie, modalitatea principal\u0103 de transmitere a informa\u0163iilor, modul comun de ob\u0163inere a depozi\u0163iilor \u00eel constituie
reproducerea oral\u0103, care \u00een procesul judiciar \u00eembrac\u0103 forma relat\u0103rii (evoc\u0103rii, nar\u0103rii) libere, spontane a faptelor

percepute, precum \u015fi forma r\u0103spunsurilor la \u00eentreb\u0103rile adresate de organul judiciar \u2013 interogatoriul.

Reproducerea poate \u00eembr\u0103ca forma depozi\u0163iei scrise personal de c\u0103tre martor. Reproducerea fidel\u0103 a faptelor
este condi\u0163ionat\u0103 at\u00e2t de fidelitatea percep\u0163iei \u015fi a memoriei, dar \u015fi de capacitatea de verbalizare, de modalitatea de
exprimare a informa\u0163iilor. Momentul reproducerii este puternic marcat de emotivitatea sporit\u0103 a martorului provocat\u0103
de mediu, de ambian\u0163a \u00een care are loc comunicarea faptelor, ce se va repercuta \u00een mod inhibitor asupra capacit\u0103\u0163ii de
exprimare. Martorul animat de dorin\u0163a de a ajuta organul judiciar la solu\u0163ionarea cauzei, ar fi tentat s\u0103 atribuie
m\u0103rturiei sale o imagine supradimensional\u0103.
Un alt element perturbator al depozi\u0163iilor martorilor fie c\u0103 sunt ob\u0163inute sub forma relat\u0103rii libere, fie c\u0103 sunt sub
forma interogatoriului, estesugestia, de aceast\u0103 dat\u0103 venit\u0103 din partea organului judiciar. Influen\u0163a ei este puternic
resim\u0163it\u0103 dac\u0103 percep\u0163ia evenimentului a fost lacunar\u0103, faptele au fost slab memorate sau martorul este supus unor
influen\u0163e exterioare.

Reproducerea este influen\u0163at\u0103 de mai mul\u0163i factori ca imagina\u0163ia,
g\u00e2ndirea, limbajul, aten\u0163ia. Ca \u015fi \u00een celelalte etape ale form\u0103rii m\u0103rturiei, unde se pot \u00eent\u00e2lni diferi\u0163i factori
perturbatori \u015fi reproducerea este supus\u0103 unor asemenea factori printre care se num\u0103r\u0103 eroarea, alte denatur\u0103ri,
distorsiuni datorate situa\u0163iilor ce preced momentului comunic\u0103rii, av\u00e2nd ca efect o degradare, o deviere de la forma
ini\u0163ial\u0103 a informa\u0163iilor. Denatur\u0103rile, deci erorile, cuprind toate posibilit\u0103\u0163ile umane bazate pe sim\u0163uri de a \u00eenregistra
informa\u0163iile. O alt\u0103 distorsionare este dat\u0103 de \u201efenomenul repeti\u0163iei\u201d.

Reproducerea poate ap\u0103rea fie sub forma relat\u0103rii spontane a faptelor \u015fi prezint\u0103 avantajul c\u0103 martorul va
evoca numai acele fapte sau \u00eemprejur\u0103ri care s-au conservat nealterat \u00een memorie, pe care \u015fi le aminte\u015fte cu u\u015furin\u0163\u0103,
dar prezint\u0103 \u015fi dezavantajul c\u0103 \u00eentinderea informa\u0163iilor este redus\u0103, lucru care se poate datora at\u00e2t unor reale dificult\u0103\u0163i
de reamintire, c\u00e2t \u015fi ignor\u0103rii martorului a unor aspecte importante. Dar \u015fi sub forma Interogatori lui, care va succeda
relatarea liber\u0103. Se constat\u0103 o extensie a m\u0103rturiei datorit\u0103 interogatoriului care are un efect stimulator asupra
memoriei, f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 evocarea unor \u00eemprejur\u0103ri care p\u0103reau uitate. Interogatoriul \u00eempinge martorul p\u00e2n\u0103 la limita
extrem\u0103 a amintirii sale. \u00cen subsidiar, reproducerea poate ap\u0103rea sub forma scris\u0103 \u2013 declara\u0163ia consemnat\u0103 personal de
martor, la care se va apela numai \u00een condi\u0163ii improprii \u00een care se va desf\u0103\u015fura reproducerea, ce pot afecta capacitatea
de reproducerea oral\u0103 a martorului. Ca \u015fi celelalte etape ale m\u0103rturiei \u015firep ro d u cerea este supus\u0103 erorilor ce se pot
datora diferitelor cauze: denatur\u0103ri prin audi\u0163ie, prin omisiune, prin substituire, prin transformare. Pericolul acestor
denatur\u0103ri const\u0103 \u00een faptul c\u0103 pot fi \u00eent\u00e2lnite \u015fi \u00een depozi\u0163iile martorului de bun\u0103 credin\u0163\u0103, care \u00een mod involuntar
denatureaz\u0103 realitatea, convins fiind c\u0103 depozi\u0163ia sa este conform\u0103 adev\u0103rului. (Vezi efectul iluziilor).

Reproducerea faptelor, \u00eemprejur\u0103rilor poate fi influen\u0163at\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u015fi de atitudinea martorului fa\u0163\u0103 de
anchetator. Reactivarea \u2013 sub cele dou\u0103 forme reproducerea \u015fi recunoa\u015fterea \u2013 are loc \u00een condi\u0163iile for\u0163\u0103rii memoriei.
La toate acestea se mai poate ad\u0103uga schimbarea de rol ce contribuie la distorsion\u0103ri regretabile precum \u015fi presiunile
din partea publicului.
Cea de-a doua etap\u0103 a reactualiz\u0103rii \u2013 recunoa\u015fterea \u2013 reprezint\u0103 o modalitate secundar\u0103 de comunicare a
informa\u0163iilor. Recunoa\u015fterea este realizat\u0103 de organele de urm\u0103rire penal\u0103 \u00een cadrul c\u0103reia persoanele \u015fi obiectele
av\u00e2nd o identitate necunoscut\u0103 sunt \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate martorului cu scopul de a le identifica. Fiind un procedeu tactic, se
\u00eencearc\u0103 reactualizarea acelor informa\u0163ii mai slab consolidate sau temporar re\u0163inute sau pierdute \u00een neant. \u00cen cadrul
m\u0103rturiei, recunoa\u015fterea se va face \u00een condi\u0163iile contactului repetat cu persoanele \u015fi obiectele care se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00een
confruntarea cu imaginea perceput\u0103 \u015fi stocat\u0103 de c\u0103tre persoanele care au venit \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceste obiect sau de
persoane \u00een condi\u0163iile s\u0103v\u00e2r\u015firii infrac\u0163iunii sau anterior acesteia.

Recunoa\u015fterea estep recis \u0103, c\u00e2nd impresiile percepute de la persoane, privind obiectele cu care martorul vine
\u00een contact se identific\u0103, se suprapun sau coincid \u00een mare parte cu cele anterioare. Estei mprecis\u0103 c\u00e2nd se constat\u0103
diferite deosebiri.

Toate aceste etape \u00een care m\u0103rturia se formeaz\u0103 cu avantajele \u015fi dezavantajele lor, prezint\u0103 interes \u015fi constituie
o important\u0103 surs\u0103 de descoperire a infractorului \u015fi poate p\u00e2n\u0103 la descoperirea altor metode, r\u0103m\u00e2n totu\u015fi singurele
modalit\u0103\u0163i, chiar dac\u0103 pot crea \u015fi o fals\u0103 recunoa\u015ftere, de descoperire a celor care \u00eencalc\u0103 legea.

4.5. Perspectiva magistratului asupra aprecierii for\u0163ei probante a m\u0103rturiei
4.5.1. Izvorul m\u00e3rturiei din punct de vedere al sursei

Din punct de vedere al mijlocirii faptelor aduse la cuno\u015ftin\u0163a organelor judiciare \u015fi sursa \u2013 izvorul, punctul de plecare al m\u0103rturiei \u2013 se poate vorbi at\u00e2t \u00een literatura c\u00e2t \u015fi \u00een practica juridic\u0103 despre m\u0103rturia nemijlocit\u0103/ mijlocit\u0103, imediat\u0103/indicat\u0103, derivat\u0103, \u201edin auzite\u201d, din \u201ezvon public\u201d.

Sursa m\u0103rturiei nemijlocite este constituit\u0103 de percep\u0163ia imediat\u0103, originar\u0103 a faptelor \u015fi \u00eemprejur\u0103rilor de

fapt legate de infrac\u0163iune sau de f\u0103ptuitor sau sunt dob\u00e2ndite personal de martor. La m\u0103rturia nemijlocit\u0103, \u00eentre sursa
din care provin \u015fi sunt transmise informa\u0163iile \u015fi martorul care le percepe \u015fi le dezv\u0103luie nu se interpun verigi
intermediare. Percep\u0163ia nemijlocit\u0103 implic\u0103 prezen\u0163a martorului \u00een timpul \u015fi la locul producerii faptelor

Izvorul m\u0103rturiei mijlocite este o surs\u0103 mediat\u0103 derivat\u0103, deoarece martorul indirect furnizeaz\u0103 informa\u0163ii nu

asupra unor fapte \u015fi \u00eemprejur\u0103ri percepute din sursa originar\u0103, ci o surs\u0103 mediat\u0103, derivat\u0103 \u2013 ex auditu alieno. \u00centre sursa primar\u0103 \u015fi cea prin intermediul c\u0103reia faptele sunt aduse la cuno\u015ftin\u0163a organelor judiciare se interpun verigi intermediare.

Izvorul m\u0103rturiei \u201edin auzite\u201d/ \u201edin zvon public\u201d sau \u201edup\u0103 cum spune lumea\u201d, deriv\u0103 dintr-o surs\u0103

nedeterminat\u0103 \u015fi indeterminabil\u0103, const\u00e2nd \u00een simple referiri ale martorului la fapte auzite, la zvonuri de o anumit\u0103
notorietate a c\u0103rei provenien\u0163\u0103 nu poate fi precizat\u0103.
\u00centre sursa originar\u0103 \u015fi cea prin mijlocirea c\u0103reia faptele sunt aduse la cuno\u015ftin\u0163a organelor judiciare se interpun o
serie de verigi, de elemente intermediare. Aceast\u0103 m\u0103rturie este supus\u0103 unui proces de denaturare \u00een care se constat\u0103
mai \u00eent\u00e2i o comprimare a zvonului pe m\u0103sur\u0103 ce acesta circul\u0103 pentru a putea fi mai u\u015for de povestit, apoi o
accentuare a unor impresii, detalii \u00een jurul c\u0103rora se organizeaz\u0103 \u00eentreaga poveste \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, asimilarea, prelucrarea
informa\u0163iilor \u00een raport cu deprinderile, interesele, sentimentele celui care prime\u015fte informa\u0163ia.

M\u0103rturia mediat\u0103 este supus\u0103 unor reguli particulare de verificare \u015fi apreciere. Fidelitatea m\u0103rturiei mediate se
afl\u0103 \u00eentr-un raport invers propor\u0163ional cu num\u0103rul verigilor ce separ\u0103 percep\u0163ia ini\u0163ial\u0103 de martor ca subiect cunosc\u0103tor
prin mijlocirea c\u0103ruia faptele au ajuns la cuno\u015ftin\u0163a organelor judiciare.
\u00cen procesul de confruntare a informa\u0163iilor provenite din sursa ini\u0163ial\u0103 cu cele provenite din sursa derivat\u0103 se poate
constata existen\u0163a unei depline concordan\u0163e \u00eentre acestea, dar \u015fi o neconcordan\u0163\u0103 asupra unor elemente care,
consider\u00e2ndu-se lipsite de importan\u0163\u0103, nu au fost comunicate martorului.

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->