Universitatea ,,Spiru Haret\u201d
Facultatea de Drept \u2013 Bucure\u015fti
Dobre Adrian, anul al III-lea, zi, grupa 303

Art. 211 C.pen. - ,,(1) Constrangerea unei persoane, prin violenta sau
amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este
comisa spre a dobandi un folos injust, pentru sine sau pentru altul, se
pedepse\u015fte cu inchisoare stricta de la un an la 5 ani.

(2) Cand constrangerea consta in amenintarea cu darea in vileag a unei
fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata,
pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata, pedeapsa este inchisoarea
stricta de la 2 la 7 ani\u201d.

\u015eantajul, in vorbirea curenta, este o modalitate imorala de obtinere in
mod injust de la o persoana, prin constrangerea acesteia, a unui folos pentru
cel care \u015fantajeaza ori pentru alta persoana.

din savar\u015firea unei infractiuni, fie din producerea unei pagube in mod nemijlocit
asupra persoanei careia i se adreseaza amenintarea ori asupra sotul ori rudelor
apropiate acesteia. Amenintarea poate fi adresata direct (prin atitudini, gesturi)
ori indirect (in scris, prin cuvinte), explicit sau implicit.

Prin dare in vileag se intelege divulgarea, aducerea la cuno\u015ftinta altora a unei fapte reale ori imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata.

la un act omisiv (de abtinere) de la ceea ce victima era indreptatita sa faca. Constituie acte omisive, de exemplu, a nu face un denunt, a nu declan\u015fa un proces, a nu se prezenta la un concurs pentru ocuparea unui post, a nu face un act, etc.).

prejudiciu material sau moral (de exemplu, acceptarea sa i se distruga un bun, sa paraseasca o localitate, sa indure o situatie umilitoare, sa piarda o suma de bani, sa fie insultat, sa suporte o situatie jignitoare, etc.).

a) Obictul juridic special este complex, constituindu-l relatiile sociale
referitoare la libertatea psihica a persoanei \u015fi, in mod adiacent, relatiile
sociale referitoare la proprietatea privata ori cele periclitate prin actiunea
faptuitorului de a urmari fara drept un folos. Prin incriminarea \u015fantajului,
legea penala reactioneaza impotriva faptelor susceptibile de a ingradi
libertatea persoanei \u015fantajate de a lua hotarari \u015fi de a dispune fara
constrangere de vointa sa, de actiunile sale, de bunurile ce formeaza
patrimoniul sau.

\u015eantajul, de\u015fi are ca obiect juridic principal relatiile sociale ce sunt
ocrotite \u015fi prin incriminarea amenintarii, \u015fi anume cele referitoare la
libertatea morala a persoanei, se deosebe\u015fte de infractiunea de amenintare
prin aceea ca faptuitorul urmare\u015fte dobandirea unui folos intr-un mod injust.

De asemenea, \u015fantajul poate fi savar\u015fit de catre faptuitor \u015fi prin actiuni
violente asupra victimei, pe cand amenintarea nu presupune exercitarea de
catre subiectul activ asupra victimei a unor acte violente, ci numai actiunea
de amenintare cu producerea unui rau viitor, amenintare de natura a-i
produce subiectului pasiv o stare de temere.

b) Obiectul material. Delictul de \u015fantaj nu are, in principiu, obiect
material, deoarece libertatea psihica (morala) reprezinta o valoare morala.
In anumite cazuri, cand fapta se comite prin folosirea constrangerii
fizice, adica prin violenta, obiectul material il constituie corpul victimei sau

Nu trebuie confundat obiectul material al infractiunii cu profitul
(folosul) realizat prin savar\u015firea \u015fantajului; folosul realizat prin comiterea
delictului reprezinta o consecinta, iar nu un aspect al actiunii de \u015fantaj.

b) Subiectul pasiv nu este calificat de textul incriminator, putand fi
orice persoana fizica care are capacitatea psiho-fizica de a simti presiunea
psihica exercitata asupra sa.

Actele de violenta \u015fi cele de amenintare sunt absorbite in continutul
delictului de \u015fantaj. Daca autorul infractiunii a exercitat activitatea ilegala
asupra mai multor persoane, fie dorind obtinerea unui folos de la fiecare, fie
urmarind obtinerea unui folos unic (ex: sa nu se prezinte la concurs pentru a
nu ocupa postul) vor subzista atatea delicte de \u015fantaj cate victime sunt.

Este irelevant pentru realizarea infractiunii daca victima a cedat sau nu
violentei sau amenintarii. Prin astfel de mijloace, autorul trebuie sa
determine subiectul pasiv aiba conduita pretinsa de autorul \u015fantajului,
nefiind cerut de text ca victima sa fi cedat violentei ori amenintarii exercitate
asupra sa de catre subiectul activ. Prin urmare, suntem in prezenta unei
infractiuni de pericol, nu de rezultat.

b) Urmarea imediata consta in crearea unei stari de temere a victimei,
constrangerea declan\u015fata asupra sa punand-o in fata alternativei de a
indeplini pretentiile faptuitorului ori de a suporta consecintele fizice, morale
sau materiale, ceea ce echivaleaza cu o ingradire a libertatii psihice a
persoanei vatamate de a actiona dupa vointa sa.