INSTRUMENTE DE EVALUARE SI DIAGNOSTIC PENTRU COPII CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST Urmatoarele instrumente sunt utilizate de specialisti in vederea evaluarii

copiilor ce sunt suspectati a avea o tulburare pervaziva de dezvoltare sau au fost deja diagnosticati. Instrumentele din lista de mai jos ofera posibilitatea evaluarii diverselor arii de dezvoltare si functionare. Unele dintre ele sunt utilizate pentru a urmari in timp evolutia copilului, progresele sau raspunsul la programele educationale. Autism Diagnostic Interview Revised (ADI-R)

ADI-R este un interviu semi-structurat, aplicat parintilor sau ingrijitorilor copiilor ce sunt suspectati a avea o tulburare pervaziva de dezvoltare, determinand in ce masura criteriile DSM sunt intrunite sau nu pentru aceasta tulburare. Autism Diagnostic Observation Schedule (ADOS)

ADOS este un instrument de evaluare semistructurat ce poate fi folosit acolo unde este suspectata orice forma de autism, de la copii mici pana la adulti, de la copii fara limbaj pana la adulti cu limbaj fluent. ADOS consta in diverse activitati ce permit observarea comportamentului social si a comunicarii associate diagnosticului de tulburare pervaziva de dezvoltare. Aceste activitati ofera contexte standardizate in care interactiunea se poate produce. ADOS cuprinde 4 module, administrarea fiecaruia durand 35-40 minute. Copilul/adultul este evaluat prin aplicarea unui singur modul, ales in functie de nivelul limbajului expresiv si varsta cronologica. Modulul 1 se foloseste pentru copiii fara limbaj expresiv, modulul 2 pentru cei ce utilizeaza limbajul, insa nu fluent, modulul 3 pentru copii cu limbaj fluent, modulul 4 pentru adolescenti si adulti cu limbaj fluent. Exista o singura categorie din tulburarea de spectru autist la care ADOS nu poate fi aplicat, si anume, la adolescentii si adultii nonverbali. Autism Screening Instrument for Educational Planning (editia a doua) ASIEP-2 ASIEP- 2 (Krug, Arick, & Almond, 1993) este revizuirea celui mai popular instrument de evaluare individuala a subiectilor ce au caracteristici de comportament autist. Standardizat si cercetat in numeroase centre de diagnostic din lume, ASIEP-2 utilizeaza 5 componente pentru a oferi informatii despre comportamentul persoanelor de la 18 luni pana la viata adulta. Segmentele ASIEP examineaza 5 arii: senzorial, relationare,

utilizarea propriului corp si a obiectelor, limbaj, autonomie personala. ASIEP-2 evalueaza comportamentul verbal, interactiunea si comunicarea si determina gradul de invatare. Analysis of Sensory Behavior Inventory (editie revizuita)

ASBI-R (Morton & Wolford, 1994) inregistreaza informatii despre comportamentul copilului in relatie cu stimuli senzoriali. Sunt evaluate 6 sisteme senzoriale: vestibular, tactil, proprioceptiv, auditiv, vizual si gustativ-olfactiv. In cadrul fiecarui sistem evaluat se pot inregistra atat hipersensibilitati, cat si hiposensibilitati. Informatiile obtinute cu ajutorul acestui instrument pot fi foarte utile in analiza unui comportament si in conceperea unor strategii de interventie. Checklist for Autism in Toddlers (CHAT)

CHAT este un instrument de screening utilizat pentru a detecta trasaturile esentiale ale autismului in vederea interventiei precoce, sub 18 luni. CHAT ofera posibilitatea diagnosticarii autismului la copiii mici, astfel incat, programele terapeutice pot incepe mult mai devreme, cu luni sau chiar ani, inainte ca majoritatea simptomelor sa devina evidente. CHAT nu trebuie folosit ca un instrument de diagnostic, insa poate atrage atentia specialistilor ce iau contact cu copii mici (sub 18 luni) pentru a-I referi pe acestia din urma catre servicii specializate. Child behavior checklist (CBCL)

Sistemul Achenbach al evaluarii cu baza empirica (ASEBA) ofera posibilitatea evaluarii functionarii adaptative si maladaptative. Numeroase studii demonstreaza asocierea dintre scorurile ASEBA si categoriile diagnostice DSM-IV. Exista o varianta aplicabila copiilor mici (1-5 ani) si una pentru copii mai mari (6-18 ani). Chestionarele sunt completate de parinti, educatori sau ingrijitori care cunosc bine copilul. CBCL si C-TRF (varianta pentru educatori/profesori) pun in evidenta actualele pattern-uri si probleme pe care copilul le are. Acestea sunt clasificate in doua mari scale:

Scala de simptome: reactivitate emotionala, anxietate/depresie, probleme somatice, retragere sociala, probleme de somn, probleme de atentie, comportament agresiv.

Scala de sindroame (corelate DSM): tulburari afective, tulburri anxioase, tulburari pervazive de dezvoltare, ADHD, tulburri de tip opoziionist, tulburri de conduit.

Childhood

Autism

Rating

Scale

(CARS)

CARS a fost dezvoltat de catre specialistii programului TEACCH (Treatment and Education of Autistic and Related Communication Handicapped Children) in Carolina de nord, pentru a monitoriza observarea comportamentului copiilor de-a lungul zilei. Este o scala compusa din 15 itemi ce surprind diverse comportamente, menita sa identifice copiii cu autism si sa-i diferentieze de cei cu deficite in dezvoltare, dar care nu sunt autisti. Este o scala scurta, usor de aplicat si potrivita in a fi folosita pentru orice copil cu varsta mai mare de 2 ani. CARS face mult mai usoara recunoasterea si clasificarea copiilor cu autism. Fiecare item este centrat pe o anumita caracteristica, abilitate sau comportament. Gilliam Autism Rating Scale (GARS)

Conceput pentru a fi utilizat de catre profesori, parinti si specialisti, GARS (Gilliam & Janes, 1995) este util in identificarea si diagnosticarea autismului intre 3-22 ani si in a estima severitatea problemei. Itemii sunt grupati in 4 subteste: comportamente stereotipe, comunicare, interactiune sociala si perturbari developmentale. Pervasive Developmental Disorder Screening Test (PDDST)

PDDST (Siegel, 1996) este conceput pentru a fi administrat acolo unde exista o suspiciune de autism. Este utilizat ca un test de screening si consta intr-un chestionar aplicat parintelui. Nu constituie insa, o descriere clinica completa a semnelor precoce ale autismului, dar surprinde acele semne timpurii ce i-au ingrijorat pe parinti si care mai tarziu s-au dovedit a fi correlate cu diagnosticul. Psychoeducational Profile-Revised (PEP-R)

PEP-R (Schopler, Reichler, Bashford, Lansing, & Marcus, 1990) ofera o abordare developmentala in cadrul evaluarii copiilor cu autism sau tulburari developmentale. Testul este conceput pentru a fi utilizat cu copii de nivel prescolar ca functionare si cu varsta cronologica cuprinsa intre 6 luni si 7 ani. PEP-R ofera informatii despre functionarea urmatoarelor arii developmentale: imitatie, perceptie, motricitate fina/grosiera, coordonare oculo-motrica, cognitiv performanta, cognitiv verbal. De asemenea, PEP-R identifica grade diferite ale deficitului in relationare si afectivitate (cooperarea si interesul pentru persoane), joc si interesul pentru materiale, raspunsuri senzoriale, limbaj. Testul contine un set de jucarii si materiale ce sunt prezentate copilului in

cadrul unor activitati structurate. Examinatorul observa, evalueaza si inregistreaza raspunsurile copilului in timpul testarii. Scorurile obtinute redau profilul copilului pe 7 arii developmentale si 4 comportamentale. Scala developmentala ofera informatii despre functionarea copilului in comparatie cu ceilalti, in timp ce itemii scalei comportamentale se evalueaza separat si identifica raspunsuri si comportamente specifice autismului. AAPEP (Adolescent and Adult Psychoeducational Profile) este varianta pentru adolescenti si adulti a PEP-R. Vineland Adaptive Behavior Scales (VABS)

VABS (Sparrow, Balla, & Cicchetti, 1984) este administarat prin intervievarea parintilor, profesorilor sau celor ce ingrijesc copilul. Scalele sunt concepute pentru varste cuprinse intre 0 si 19 ani si cuprind ariile: comunicare, autonomie personala, socializare, motricitate grosiera si comportamente maladaptative. The Autism Treatment Evaluation Checklist (ATEC) Scala de evaluare a terapiei in autism (ATEC) a fost dezvoltata de Bernard Rimland si Stephen M. Edelson de la Autism Research Institute. Scopul este de a masura evolutia terapiei in autism. ATEC-ul este o scala de o pagina destinata parintilor si educatorilor; contine 4 subteste: I LImbaj/Comunicare; II Social IIISEnzorial/ Cognitiv si IV Sanatate/Motricitate/ Comportament. Scala o puteti descarca gratuit de pe site-ul Autism Research Institute: www.autism.com

In

cazul

sindromului

autist

putem

intalni:

1. deficit in interactiunea sociala(lipsa contactului vizual, nu saluta prin gesturi, nu se intoarce cand este strigat pe nume) 2. discontact -sunt in lumea lor, prefera sa se joace singuri 3. pare sa nu audacand i se vorbeste 4. expresivitate faciala saraca 5.sugarul nu raspundela zambet prin zambet, nu intinde bratele sa fie ridicat cand vede membrii familiei, este indiferent afectiv la prezenta oamenilor in jurul sau 6. empatie scazuta, lipsa reciprocitatii emotionale 7. izolare sociala- lipsa interesului fata de oameni, uneori se intoarce cu

spatele la cei din incapere 8. probleme in comunicarea non-verbala 9. ecolalii (repetitii de cuvinte) 10. particularitati de vorbire si limbaj 11. memorie mecanica foarte buna 12. comunicare verbala neadecvata, nu tin cont de intentiile conversationale ale celorlalti 13. abilitati muzicale- anumiti copii chiar fara limbaj pot reproduce unda melodica a unor partituri 14. interese limitate(prefera sa se joace tot timpul cu aceleasi jucarii/obiecte, si uneori excesive pe anumite subiecte) 15. preocupari si rutine repetitive (aliniaza jucarii, joc stereotip cu apa, invarte rotile la o masina, rasfoieste la nesfarsit o revista, preocupat de sigle/semne circulatie) 16. neindemanare (nu stie sa se imbrace/dezbrace singur la 3 ani de exemplu, nu stie sa foloseasca lingurita, nu stie sa se alimenteze singur, nu stie sa isi lege sireturile sau sa isi traga fermoarul) 17. necoordonare a miscarilor motorii, se impiedica usor, nu sesizeaza un obstacol 18. sugar aflat in extreme - mult prea linistit sau mult prea agitat 19. atasament neobisnuit fata de anumite obiecte, duc dupa ei anumite sfori, sau o plapumioara etc. 20. preocupari neobisnuite (sa apese pe butoane la aparate electrocasnice, sa se joace cu cabluri/cd-uri, sa se uite timp indelungat la anumite reclame, masina de spalat) 21. copilul poate avea crize de afect de intensitate mare, poate distruge/demonta obiecte, jucarii 22. absorbitidoar de propriile lor interese, isi indeplinesc singuri nevoile, fara ajutorul celorlalti, par sa nu sesizeze prezenta celorlalti oameni in jurul lor 23. probleme in procesarea senzatiilor, cauta sau din contra evita anumite atingeri, stimuli vizuali, sunete, sa fie strans in brate; alearga excesiv, sar foarte mult sau cauta pozitii neobisnuite (stand in cap, se rostogolesc) 24. frici particulare - spatii inchise/deschise, spatii noi, lift, scari rulante, anumite sunete 25. particularitati alimentare - preferinte alimentare exagerate (mananca doar un anumit tip de mancare), refuza anumite alimente (fructe, alimente de o anumita textura/culoare) 26. probleme de somn - adorm cu greutate, treziri repetate, somn agitat
Tulburarile pervazive de dezvoltare sau de spectru autist, la copil, se

pot recunoaste dupa o afectare calitativa, de ordin diferit, a trei arii importante: relationarea sociala, comunicarea si un repertoriu restrans si

repetitiv de interese, activitati, cu un debut precoce, sub trei ani. Clasic, conform taxonomiei recunoscuta international, sub aceasta umbrela a spectrului vom intalni: autismul infantil (Kannerian), sindromul Asperger, tulburarea dezintegrativa a copilariei (sindromul Heller), sindromul Rett si autismul atipic (avand corespondent in DSM IV ca PDDNOS tulburare pervaziva de dezvoltare, fara alta specificare). Epidemiologie: 2 - 6 copii din 1000 se presupune ca ar avea o tulburare din spectrul autist, dintre care 10-50 % sunt diagnosticati cu autism infantil. Scurt istoric In 1943 Leo Kanner, descrie 11 cazuri,cunoscute ca autism clasic, care prezentau in comun: insingurare autista insistenta obsesiva de a face lucrurilela fel denumeste tulburarea: autism infantil si arata ca e prezenta inca din perioada de sugar. In 1968 Rutter propune 4 caracteristici esentiale in autism: lipsa interesului social si al raspunsului social deficit la nivelul limbajului comportament motor bizar, particular debut precoce, sub 30 luni. Manifestarile tulburarii variaza mult in functie de nivelul de dezvoltare si varsta cronologica a individului. Elementul comun al tuturor tulburarilor din spectru il constituie deteriorarea calitativa in interactiunea sociala reciproca. Printre criteriile de diagnostic intalnim: DETERIORAREA CALITATIVA IN INTERACTIUNEA SOCIALA Deteriorare marcata in uzul a multiple comportamente non verbale, ex: privitul in fata, expresia faciala, posturile corpului si gesturile pentru reglarea interactiunii sociale. Incapacitatea de a promova relatii cu egalii corespunzatoare nivelului de dezvoltare Lipsa cautarii spontane de a impartasi bucuria, interesele sau realizarile cu alti oameni (ex. lipsa de a arata, a aduce, a specifica obiectele de interes) Lipsa de reciprocitate emotionala sau sociala DETERIORARI CALITATIVE IN COMUNICARE Intarziere sau lipsa totala a dezvoltarii limbajului vorbit (neinsotita de o incercare de a compensa prin moduri alternative de comunicare ex. mimica sau gestica)

 La indivizii cu limbaj adecvat deteriorare semnificativa in capacitatea de a initia sau sustine o conversatie cu altii Uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag Lipsa unui joc spontan si variatDe-aOri a unui joc imitativ social corespunzator nivelului de dezvoltare PATERNURI STEREOTIPE SI REPETITIVE RESTRANSE DE COMPORTAMENT, PREOCUPARI SI ACTIVITATI Preocupare circumscrisa la unul sau mai multe paternuri restranse si stereotipii de interese, care este anormala ca intensitate, fie ca focalizare Aderenta inflexibila evidenta de anumite rutine si ritualuri non functionale Manierisme motorii stereotipe si repetitive (Ex. fluturatul sau rasucitul degetelor ori miscari complexe ale intregului corp) Preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor Sindromul Ce Asperger este?

O tulburare neurobiologica, persoanele cu acest diagnostic prezentand deficienta in sfera interactiunii sociale (a abilitatilor sociale), au dificultati in ceea ce priveste schimbarea si adaptarea, preferand ca lucrurile sa se desfasoare in aceeasi ordine. Adesea aceste persoane au preocupari restranse, prefera rutina, au dificultati marcate in intelegerea semnalelor non-verbale ale altor persoane si sunt dispraxici. Se intalnesc adesea hipersensibilitati vizuale, la sunete, gusturi, mirosuri etc. Multe comportamente care apar ciudate sau neobisnuite sunt datorate functionarii neurobiologice cerebrale deficitare si nu greselilor educationale. In general, indivizii cu Asperger au un intelect normal si adesea au diferite abilitati speciale in diverse domenii (matematica, astrologie, istorie, muzica). Chiar daca dezvoltarea limbajului pare sa aiba un curs normal la acesti copii, adesea ei prezinta dificultati pragmatice in utilizarea limbajului, prozodia lor e particulara, la fel si aranjarea cuvintelor intr-o fraza, (adesea le lipseste reciprocitatea intr-o conversatie, nu inteleg bancurile, ironiile celorlalti; nu tin seama de intentiile conversationale ale celorlalti, adesea perseverand pe anumite teme, fara a tine cont de lipsa de interes a interlocutorilor). More Than Words More Than Words este un program al centrului Hanen din Toronto, Canada. Acest program pune accentul pe activitatile zilnice ca si contexte propice pentru invatarea comunicarii. In plus, programul incorporeaza cele mai

bune procedee folosite la momentul actual, subliniind importanta laturii emotionale, predictibilitatea, structura si folosirea indicilor vizuali pentru a imbunatati procesul de invatare la copiii cu TSA. Programul este organizat in jurul a patru mari obiective:

Imbunatatirea interactiunii sociale

Tipuri de comunicare adecvate nivelului copilului

Deprinderi mai bune in comunicarea cu scopuri sociale

O imbunatatire a intelegerii limbajului Strategii:

1. Folosirea mediului natural al copilului . More Than Words pledeaza pentru folosirea oportunitatilor ce apar natural in timpul zilei, ca si contexte pentru a invata copilul sa comunice. Nu exista o curricula predeterminata. 2. Crearea de structura si predictibilitate in viata copilului. Necesitatea unor nivele intalte de structura si consistenta este reflectata in aplicarea strategiei R.O.C.K., care in traducere inseamna : repetati ceea ce spuneti si ce faceti; oferiti copilului oportunitati de participare; ghidati copilul daca are nevoie de ajutor; pastrati activitatea placuta. 3. Urmarea initiativei copilului aceasta strategie consta in faptul ca adultul permite copilului sa isi aleaga punctul de interes, si apoi raspunde la interesul copilului cu comentarii si modele de limbaj adecvate. 4. Spuneti mai putin rar accentuati - aratati. More Than Words ajuta parintii sa invete sa isi ajusteze felul in care vorbesc cu copii lor, pentru a le fi mai usor acestora sa inteleaga. Parintii simplifica ceea ce spun, accentueaza cuvintele cheie, si numesc ceea ce copilul face sau priveste. Vorbesc rar, folosesc obiecte, gesturi sau poze pentru a arata intelesul cuvintului. Pogramul Son-Rise Inca din 1983 Autism Treatment Center of Autism, ofera programe tip training adresate specialistilor care lucreaza cu copii cu TSA cat si parintilor acestora. Programul Son-Rise ofera strategii si principii menite sa implementeze si sa mentina un sistem de stimulare centrat pe copil, cu interventie individuala 11 la domiciliu.

Principii si tehnici in SONRISE

Alaturarea adultului in activitatile ritualice si repetitive ale copilului. Utilizarea propriei motivatii a copilului. Invatarea prin joc interactiv. Folosirea energiei si entuziasmului. Adoptarea unei atitudini pozitive, optimiste fara prejudecati. Plasarea parintilor ca principala resursa in terapie. Crearea unui mediu de joaca securizant optim dezvoltari si invatarii.

Rezultatele acestui program se vad in urmatoarele arii: interactiune sociala, comunicare, cognitiv, autonomie personala. Floortime/Greenspan Stanley Greenspan a pus bazele unei interventii timpurii pentru copiii cu tulburari developmentale, numita DIR (Developmental Individual-Difference, Relationship-Based Model) sau, pe scurt,Floortime(Greenspan,1998). Floortime este o tehnica bazata pe joc ce-si propune dezvoltarea de relatii sociale si abilitati de comunicare (deficitare in tulburarile de spectru autist), pe interesele particulare ale copilului. Acest model include experiente interactive, conduse de copil, intr-un spatiu cu stimuli putini, intre doua si cinci ore pe zi. Greenspan sustine ca jocul interactiv, in care adultul urmeaza initiativa copilului, va incuraja copilul sa-si doreasca sa relationeze cu lumea exterioara. Interventia sa vizeaza transformarea fixatiilor copilului in motivede interactiune. Odata ce aceasta apare, el va putea imita gesturi, sunete si actiuni. Acest model presupune, mai degraba, o directionare din partea copilului decat niste metode de invatare standard. Metoda Mifne Israel Metoda Mifne s-a dezvoltat ca un program terapeutic intensiv si de scurta durata, avand ca tinta interventia timpurie (sub 5 ani varsta copilului) in tulburarile de spectru autist. Abordarea terapeutica se bazeaza pe teoria atsamentului, programul secvential avand 3 faze: 1. Terapie intensiva de sistem pentru familia nucleu (pe perioada de 3 saptamani in care familia sta in centru) 2. Terapia de intretinere (la domiciliul familiei-un terapeut Mifne urmareste periodic continuarea programelor)

3. Integrarea copilului in sistemul educational Principiul abordarii terapeutice Mifne se bazeaza pe munca impreuna, pe doua cai paralele: copilul si familia. Metoda foloseste o varietate de tehnici precum: intalnirile clinice, sedintele individuale, sedintele de famile, intalnirea cu alte familii, includerea fratilor copilului cu TSA in programul terapeutic, terapia prin roluri reciproce, stimulare senzoriala si contactul fizic. Informatii: www.mifne-autism.com e-mail: info@mifne-autism.com RDI Dr. Steven Gutstein este initiatorul programului RDI(Relationship Development Intervention) ce se bazeaza pe ultimele cercetari in domeniul autismului, psihologiei developmentale si neuropsihologiei. Abordarea este una centrata pe parinte si se focuseaza pe cresterea calitatii vietii persoanelor cu autism. RDI trece dincolo de a invata copilul cu tulburare pervaziva de dezvoltare anumite abilitati sociale individuale si cladeste sistematic pe motivatia si abilitatile acestuia de a interactiona cu succes intr-un mediu dinamic. Filosofia principala a acestui program este aceea ca persoanele cu tulburari de spectru autist pot participa in relatii emotionale autentice, daca sunt expuse gradual la acestea si intr-un mod sistematic. RDI ofera o modalitate de invatare a relatiilor de prietenie, a empatiei si de a impartasi cu ceilalti propriile sentimente, dorinte, nevoi. Programul RDI se focuseaza in primul rand pe remedierea urmatoarelor deficite din autism:

Gandirea creativa si flexibila si rezolvarea de probleme Impartasirea experientelor proprii Memoria episodica Constiinta de sine

TEACCH Tratament and Education of autistic and related Communication Handicapped Children TEACCHul are ca principiu de baza structurarea invatarii, bazat pe patru elemente:
1. Organizarea mediului fizic spatiul unde se desfasoara activitatile,

este vizibil delimitat pentru fiecare activitate specifica in parte. Acest

lucru ii ajuta pe copii sa isi aminteasca si sa identifice unde anume se desfasoara o anumita activitate 2. Structurile vizuale ale spatiilor in care se desfasoara activitatile il ajuta pe copil sa isi concentreze atentia pe aspectele relevante ale sarcinii. Focalizarea atentiei este mijlocita si de blocarea stimulior perturbatori; un loc anume, dupa un paravan unde se afla o masuta, este ideal pentru activitatile de tip cognitiv. 3. Programele individualizate si structurarea timpului timpul cand se desfasoara activitatle specifice. Structurarea timpului se face cu ajutorul orarelor (care pot fi cu obiecte, poze, pictograme sau scrise). Aceste orare pot fi planificate pe durata unui an, a unei luni, saptamani sau zile si au ca scop pregatirea copilului pentru anumite actiuni desfasurate pe parcursul unor intervale de timp, facand predictibila activitatea urmatoare cand si ce anume are copilul de facut. 4. Structurarea sarcinilor informeaza copilul despre ceea ce trebuie sa faca in timpul activitatii ce trebuie desfasurata in mod independent. Materialele pentru activitati sunt plasate in partea stanga, iar o data cu terminarea acerstora, copilul le va plasa in partea dreapta; de asemenea o sarcina poate fi insotita de indici vizuali (pictograme, cosulete separate, numerotare sau indicarea prin sageti), care vor ajuta copilul sa inteleaga de unde, cum incepe si cum se termina o activitate. Rezultatele acestei metode:

ofera copilului predictibilitate ceea ce il va face mai cooperant reduce problemele legate de organizare si timp stimuleaza comunicarea dezvolta interactiunea sociala sprijina si sporesc independenta copilului

PECS Picture Exchange Communication System PECS este o metoda care faciliteaza si/sau mijloceste comunicarea copilului cu autism. Are la baza comunicarea prin intermediul obiectelor, fotografiilor sau pictogramelor (in functie de nivelul de dezvoltare a copilului). Copilul trebuie sa aiba un set de obiecte/ pictograme care simbolizeaza obiectul sau actiunea dorita. Cand doreste ceva, el va arata obiectul/pictograma adultului (parinte sau terapeut). Pentru a putea fi introdus acest sistem copilul trebuie sa aiba capacitatea de a initia o comunicare si sa aiba capacitatea de reprezentare a obiectului,

in sensul de a-l recunoaste in poza sau pictograma. Aceasta metoda dezvolta comunicarea si creste sansele aparitiei limbajului expresiv. ABA Applied Behavioral Analysis ABA este o metoda, ce are la baza teoria comportamentala, care porneste de la principiul recompensei de tip pozitiv si negativ, adica intarirea comportamentelor dorite (pozitive) si extinctia comportamentelor nedorite (negative). ABA este o metoda, care trebuie consolidata de o echipa de terapeuti, coordonata de un psiholog care are formare specifica in aceasta metoda. Terapia se aplica:

30 40 de ore/saptamana fiecare terapeut are o sesiune de 2-3 ore pe zi, cu pauze in acest interval

Aceasta metoda ajuta copilul pe urmatoarele arii: creste frecventa comportamentelor dorite, prin recompensarea acestora mentine anumite comportamente necesare in modelul social generalizeaza si transfera comportamente dintr-un mediu in altul si dintr-o situatie in alta reduce comportamentele steriotipe, care ar putea impiedica invatarea si interactiunea sociala.