Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
2Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Asistenta sociala si medicina comunitara

Asistenta sociala si medicina comunitara

Ratings: (0)|Views: 602|Likes:
Published by claudia_tartan
asistenta sociala
asistenta sociala

More info:

Categories:Types, Research
Published by: claudia_tartan on Jan 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOCX, TXT or read online from Scribd
See More
See less

08/18/2013

pdf

text

original

 
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARAFACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIEDEPARTAMENTUL DE ASISTENTA SOCIALA
IDENTIFICAREA LEGATURII DINTRE ASISTENTA SOCIALA SIMEDICINA COMUNITARA
ReferatCoordonator: Conf. univ. dr. VENERA BUCURStudent: Claudia Alecsandrescu (Tartan)Asistenta Sociala IDD
 – 
Anul I
TIMISOARA2012
 
Identificarea legaturii dintre asistenta sociala si medicina comunitara
Asistenta sociala ar putea fi definita ca
„un ansamblu de institutii, programe, masuri,
activitatiprofesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunitatilor cuprobleme speciale, aflate temporar in dificultate, care din motive de natura economica,socioculturala, biologica sau psihologica, nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si
eforturi proprii un mod normal, decent de viata” (Zam
fir, Zamfir, coord., 1995). Potrivit Legiinr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala, asistenta sociala, componenta asistemului national de protectie s
ociala, cuprinde „serviciile sociale si prestatiile sociale
acordate in vederea dezvoltarii capacitatilor individuale sau colective pentru asigurareanevoilor sociale, cresterea calitatii vietii si promovarea principiilor de coeziune si incluziune
sociala”
.Prin urmare, in centrul actiunilor de asistenta sociala sunt puse nevoile individului
 – 
 asigurarea unor conditii bune de viata si incluziunea sociala.Saracia si problemele asociate acesteia au facut ca inca din cele mai vechi timpuri societateasa se implice in combaterea acestora, prin ajutorarea celor saraci si defavorizati.In anul 313 d.Hr. imparatul Constantin cel Mare a legalizat si organizat Biserica crestina, iarnoua biserica oficiala de stat a hotarat folosirea donatiilor primite pentru ajutorarea saracilor siinfiintarea de adaposturi pentru saraci si pentru batrani, spitale si orfelinate. Astfel, in cadrulbisericii, la nivel de parohie, au fost desemnate, din randul clerului, persoane responsabile cuactiunile filantropice. Cu toate acestea, desi nevoile saracilor erau in parte satisfacute(oferindu-li-se bani, mancare sau alte bunuri materiale), nu se incerca gasirea si eradicareacauzelor saraciei.Asistenta sociala, in forma cunoscuta de noi azi, este o practica moderna, ale carei inceputuridateaza din secolul 17. In anul 1601, in Anglia apare Legea Saracilor -
„The
Elisabethan Poor
Law”
, prin care se prevedea acordarea de ajutor saracilor in schimbul prestarii de catre ceiapti de munca a unor munci in folosul comunitatii, iar fiecare comunitate locala, prinintermediul parohiei, era responsabila de saracii proprii. Saracii erau impartiti in douacategorii: cei inapti de munca
 – 
batranii, bolnavii, vaduvii si orfani si cei apti de munca
 – 
 infractori, vagabonzi, someri.Tot in Anglia, mai tarziu, in anul 1623 au fost infiintate ateliere de lucru pentru saraci , iar inanul 1662 a fost emisa o lege conform careia autoritatile acordau ajutor doar saracilor din
 
comunitatea locala. Incepand cu anul 1697 acordarea de ajutor saracilor este conditionata deintrarea lor intr-un atelier de lucru, unde munca era foarte grea, iar ingrijirile primite erauminime, chiar si pentru copii, batrani sau infirmi.La inceputul secolului 19, in contextul Revolutiei Industriale, ca urmare a dezvoltariitehnologice si stiintifice, o mare parte a populatiei a migrat spre mediul urban, fapt ce a dus laaparitia multor probleme sociale. Astfel, dupa 200 de ani, a fost nevoie de revizuirea LegiiSaracilor si in anul 1834 apare Amendamentul Legii Saracilor prin care sunt limitateajutoarele acordate saracilor si criteriile de acordare devin mai stricte, incercandu-sedescurajarea dependentei de ajurorul social.Primele legi de referinta in domeniul protectiei sociale apar in Germania, la initiativacancelarului Otto von Bismarck: Legea asigurarilor de boala a muncitorilor (1883) si Legeacu privire la asigurarea de invaliditate si batranete (1884).Masurile de protectie sociala se diversifica incepand cu secolul 20, cand in Anglia se adoptamasuri pentru protectia copiilor (mese gratuite in scoala pentru saraci, controale medicaleobligatorii), protectia varstnicilor (acordarea de beneficii fara conditia unei contributiiprealabile pentru persoanele de peste 70 de ani), protectia fortei de munca (salariul minim).Protectia sociala este vazuta ca o conditie a cresterii economice bazata pe o forta de muncaeducata si sanatoasa.Incepand cu anul 1930, in conditiile crizei economice, rolul statului in domeniul prestatiilorsociale se schimba. Daca pana atunci, interventia statului fusese limitata, rolul sau se schimbasi devine garantul sistemelor de asigurare si protectie sociala. In anul 1942, economistul
 britanic J. M. Keynes, in raportul sau „Social Insurance and Allied Services” (sau
Raportul
Beveridge”) a fundamentat noul rol al statului, ca unul dintre principalii subiecti responsabili
pentru ocrotirea sociala a celor ce muncesc si a populatiei intregi. Conform RaportuluiBeveridge, securitatea sociala trebuie realizata prin colaborarea dintre stat si individ, nutrebuie sa descurajeze initiativa, oportunitatea, responsabilitatea si trebuie sa incurajezeactiunea voluntara a individului de a realiza mai mult decat castigul minim national.O contributie importanta in domeniul politicilor sociale au avut si neoliberalii germani, care
au elaborat conceptul de „economie sociala de piata”
prin care se combina interesulintreprinderilor private cu reglementarile statului in economie, pentru a institui liberacompetitie, somaj redus, standard de viata ridicat si conditii de munca corespunzatoare.Pe masura organizarii moderne a muncii, bazata pe cresteriea productivitatii, oamenii au fostdin ce in ce mai afectati si a crescut frecventa imbolnavirilor neurolgice si cardiovasculare.Astfel ca, protectia sociala a avut in vedere cresterea calitatii vietii prin extinderea retelei de

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->