Participantii in procesul penal -toate acele pers care exercita dr si oblig in resp cauza penala, in calitate de subiectii procesuali.

Subiectii procesuali sunt: Judiciari: instantele de judecata, procurorii, org de cercetare penala; Extrajudiciari : celelalte pers care au atributiuni similare cu ale organelor de U.P. ( capitanii de porturi) Principali: partile: inculpat, partea vatamata, partea civila, partea civilmente responsabila; Secundari: martori, experti, interpreti; Succesorii, reprezentanti, substitute procesuali. Succesori: pers care dobandesc dr si obligatiile unei pers defuncte; ei nu intervin niciodata in latura penala a cauzei deoarece rasp penala este pur personala. Succesorii pers fizice= mostenitorii acestuia Succesorii pers juridice=pers juridica ce dobandeste drepturile si obligatiile pers juridice debitate/dizolvate In caz de insolventa, se introduce in cauza penala, ca succesori lichidatorii. Succesorii pot intervene in P.P. numai in latura civila a acestuia si numai cu conditia ca actiunnea civila sa fi fost deja exercitata prin constituirea de parte civila in P.P. Reprezentantii= pers care exercita drept si obligatii procesuale in numele si in interesul partii pe care o reprezinta. Reprezentarea poate fi facultativa-partile au posibilitatea, daca doresc, sa fie reprezentate de un avocat sua mandatar. Mandatarul, spre deosebire de avocat, nu are dreptul sa puna concluzii in fata instantei, sau obligatorie ( in cazul pers fara capac de exercitiu, sau cu capac de exercitiu restransa sau a celor pers puse sub interdictie; precum si in cazul pers juridice-acestea din urma stau in process prin reprezentarea conducatorului unitatii respective sau prin consilierul juridic. Reprezentarea nu este permisa in cazul actelor procesuale cu caracter pur personal( ex declaratia unei parti nu poate fi data de un avocat) . Substitutii procesuali = pers care exercita un drept propriu, dar in valorificarea unor interese ale unei alte pers.( ex: copilul major poate formula cerere de apel in interesul unuia dintre parinti; unul dintre soti, poate formula cerere de eliberare provizorie in interesul celuilat sot. Persoana in interesul caruia este indeplinit actul procesual va fi ca in fata org judiciare sa isi insuseasca actul respective deoarece numai astfel actul respective isi va produce efectele.

Fiind un drept propriu, substitutii procesuali au posib sa decida daca isi exercita sau nu respectivul drept procesual, ei neputand fi trasi la raspundere in contul neexercitarii acestuia. Instantele de judecata In Romania, solutionarea P.P. se face de ICCJ si de celelalte instante prevazute de lege; in acest sens, functioneaza ; judecatorii, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare, un tribunal military territorial, curti de apel, o curte militara de apel, si ICCJ. Peste mai multe judecatorii se intinde competenta unui tribunal. Peste doua sau mai multe tribunale= circumpscriptia unei curti de apel. Peste curtea de apel= ICCJ Intotdeauna o hotarare judecatoreasca poate fi atacata doar la instanta ierarhic superioara. ICCJ = structurata pe mai multe paliere Sectiile ICCJ (printer care si o sectie penala) Complete de 5 judecatori( doua dintre ele in materie penala) Sectiile unite Pentru anumite categorii de infractiuni savarsite de catre militari competenta sa solutioneze cauza penala este instanta militara. Tribunalul militar( echivalent unei judecatorii) Tribunalul militar teritorial ( echivalent unui tribunal) Curtea militara de apel ( echiv unui curti de apel) ICCJ are sectie militara a.i recursurile impotriva hotararilor pronuntate in fond sau in apel de curtea militara de apel vor fi solutionate de catre sectia penala a ICCJ . La nivelul tarii exista 4 tribunale militare( iasi, cluj, timisoara, bucuresti) un singur tribunal militar teritorial si o singura curte militara de apel. ( buc) Completele de judecata in prima instanta, formata din 1 judecator , in apel din 2 judecatori, in recurs din 3 judecatori, ( cu exceptia ICCJ, unde in fond judeca 3 judecatori iar in recurs 3/5 judecatori) Hotararile se iau intotdeauna cu majoritate. In cazul judecarii in apel ( 2 judec) daca acestia au opinii diferite atunci se va forma un complet de divergenta( alaturi de cei 2 judecatori va intra in complet un al treilea judec. ) daca si ina ceasta situatie exista 3 pareri diferite- judecatorul cu opinia cea mai severa este obligat sa se ralieze judecat cu opinia imed sub a lui. Intreaga act a inst de judecata este verificata si supravegh de CSM . Ministerul public Format din totalitatea parchetelor existente in tara. Pe langa fiecare instanta de judecatafunctioneaza parchetul d epe langa acea instanta Parchetele de pe langa judectaorii si tribunale sunt conduse de prim procurori

Parchetele de pe langa CA si ICCJ sunt conduse de procurori generali La nivelul parchetelor d epe langa ICCJ functioneaza DNA si DIICOT Ministerul public isi desfasoara activitatea pe baza urmatoarelor principii: a) legalitatii: intreaga activitate a procurorilor se desfasoara numai in baza dispozitiilor legale; b) p. impartialitatii: procurorul trebuie sa fie impartial si sa stranga sis a administreze probe atat in defavoarea cta si in favoarea invinuitului. c) Subordonarii ierarhice: procurorii sunt subordonati dpdv organizatoric; in ceea ce priveste activitatea propriu zisa, dispozitiile date de procurorul ierarhic superior, sunt obligatorii pt procurorul ierarhic inferior cu conditia ca acestea sa fie date in scris si in conformitate cu legea. Totusi procurorul ierarhic inferior are posibilitatea ca in masura in care apreciaza ca dispozitiile procurorului ierarhic superior sunt nelegale, sa se adreseze CSM. Procurorul de caz poate pune in fata instantei, concluziile pe care el le considera intemeiate. Ministerul Public are urmatoarele atributii: a) sa supravegheze activitatea de Up desfasurata de org de cercetare penala ale politiei judiciare. b) Sa efectueze acte de up c) Sa sesizeze instantele prin rechizitoriu d) Sa actiunea civila in cazurile si conditiile prevazute de lege e) Sa propuna probe in cazul fazei de judecata f) Sa exercite caile de atac impotriva jot judecat g) Sa studieze cauzele acre genereaza fenmenul criminalitatii si sa faca propuneri in vederea perfectionarii legislatiei penale in domeniu. Spre deosebire de judecatori, care se bucura de inamovibilitate, procurorii se bucura de stabilitate. Organele de cercetare penala a) organe de cercetare penala a politiei judiciare: lucratori operative din cadrul MAI anume desemnati nominal de catre ministrul MAI cu avizul procurorului general de pe langa ICCJ si aflati in subordinea procurorului general al romaniei. In aceeasi situatie intra si lucratori operative anume desemnati din alte structuri ( SRI/STS) b) organe de cercetare penala speciale : ofieteri anume desemnati de catre comandantii untatilor militare corp aparte si similari, ofiteri anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana, ofiteri anume desemnati de catre comandantii, capitanii porturilor, ofiterii politiei romane de frontiera. Inculpatul 1. faptuitor = Persoana fata de care se presupune ca a savarsit o infractiune 2. invinuit = la mom la care incepe u.p impotriva faptuitorului 3. inculpate = din momentul in care impotriva invinuitului se pune in miscare actiunea penala.

Actele procesuale prin care o persoana devine inculpat sunt: a) ordonanta procurorului data in cursul urmaririi penale; b) rechizitoriul procurorului data in situatia in care actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul u.p c) declaratia orala a procurorului prin care acesta in fata instantei de judecata pune in miscare actiunea penala cu ocazia extinderii procesului penal pt alte fapte/ alte persoane; d) incheierea instantei de judecata in cazul in care aceasta extinde procesul penal cu privire la alte fapte /persoane, iar procurorul nu este present in sala de judecata. Invinuitul si inculpatul au drepturi si obligatii procesuale (drept la aparare, de a propune probe, de a exercitacai de atac) Partea vatamata =pers care a suferit un prejudiciu fizic, material sau moral in urma savarsirii unei infractiuni, daca se constituie ca parte in latura penala a procesului penal. Spre deosebire de victima infractiunii, care poate fi numai o persoana fizica , partea vatamata poate fi fie o persoana fizica fie o persoana juridica. Constituirea de parte vatamata poate avea loc pana in momentul citirii actului de sesizare al instantei, constituirea se paote face fie prin declaratie scrisa, fie prin declaratie verbala consemnata de catre organul judiciar, fie prin diferite manifestari ale persoanei vatamate din care rezulta instentia acesteia de a se constitui parte vatamata( solicitarea administarrii unor probe in vedere dovedirii vinovatiei unei pers). Partea vatamata are drepturi si obligatii in pp( dreptul de a propune probe, angaja aparator, de a formula cai de atac). Partea civila = pers vatamata care se constituie ca parte in latura civila pp , se poate constitui ca parte in pp pana la momentul citirii actului de sesizare al instantei; daca nu face acest lucru pana in acets moment ea isi poate valorifica pretentiile doar prin introducerea unei actiuni civile la instanta civila. In situatia in care prejudiciul este acoperit de o societate de asigurari , practica judecatoreasca a statuat faptul ca aceasta va avea calitatea de asigurator de raspundere civila , ci nu parte civila In cazul in care pers vatamata este un minor , chiar daca acesta nu se constituie parte civila in proces, actiunea civila este exercitata din oficiu. Partea civila are drepturi si obligatii( dreptul de a propune probe,angaja aparator, exercita cai de atac) Partea civilmente responsabila =persoana chemata in pp sa raspunda conform legii civile pt daunele pricinuite de invinuit sau inculpat PCR= reglementata de codul civil si legi speciale

Conf c civ. Sunt PCR : parintii, tutorele.curatorul in cazul persoanelor puse sub interdictie si minorului, comitentii pt faptele prepusilor Conform legii , cel care, in fata dispozitiilor legale a unei hotarari judecatoresti sau a unui contract este obligat sa supravegheze un minor/ pers sub interdictie, raspund e de prejudiciul cauzat altuia de catre aceste din urma persoane Raspunderea subzista chiar s ic and faptuitorul, fiind lipsit de discernamnt nu raspunde pt fapta proprie; cel obligat la supraveghere este exonerat de raspundere daca dovedeste ca nu a putut impiedica fapta prejudiciabila In cazul parintilor/tuturilor aceasta se considera a fi facuta numai daca ei probeaza ca fapta copilului reprezinta rezultatul unei alte cauze decat modul in care si-au indeplinit indatoririle ce recurg din exercitiul autoritatii parintesti. In situatia in care parintii disparuti in fapt sua in drept = raspunde pers careia i a fost incrdintat minorul cu exceptia situatiei in care acesta dovedeste ca la momentul savarsirii faptei , minorul se afla in grija celuilalt parinte. In prcatica s-a stabilit ca parintele nu va raspunde in situatia in care a fost in imposibilitatea sa isi exercite autoritatea parinteasca , deoarece la mom savarsirii faptei minorul era arestat Referitor la raspunderea comitentilor pt faptele prepusilor , legea a stabilit ca comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai , ori de cate ori fapta savarsita de acestia au legatura cu atributiile /scopul functiilor incredintate Comitent= cel care, in virtutea unui contract/in temeiul legii exrcita supravegherea si controlul asupra celui care indeplineste anumite functii in interesul sau sau al altuia. Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau dupa caz trebuia sa cunoasca la data savarsirii faptei prejudiciabile ca prepusul actionase fara vreo legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate. Nicio alta persoana in afara comitentului nu raspunde pt fapta prejudiciabila savarsita de minorul care avea calitatea de prepus; cu toate acestea, in cazul in care comitentul este si parintele minorului care a savarsit fapta, victima are dreptul de a opta intre temeiurile raspunderii. Partea civil responsabila se poate constitui in pp fie din oficiu, fie la cererea partii civile Daca constituirea are loc din oficiu, sau la solicitarea partii civile, nu se poate face decat pana la momentul citirii actului de sesizare a instantei Daca constituirea se face din proprie initiativa= partea responsabila civilmente se poate constitui pana la momentul dezabterilor, cu obligatia sa ia procedura din stadiul in care se afla.