Transilvania

C a p ito lu l 3
Dinamica populaîei Transilvaniei Tntre 1850 i 1910. Raportul Tntre populated rurala i cea urbana
3.1. Evolu|ia dem ografica a Transilvaniei Tntre 1850 i 1910 3.1.1. Dinamica populaîei provinciei intre cele apte recensamanturi Istoria Transilvaniei intre Revoluljia de la 1848-1849 i Primul Razboi Mondial a cunoscut mutatii semnificative in plan economic, social i cultural, toate acestea influentand regimul demografic al provinciei. Dinamica si structura populaîei Transilvaniei din perioada amintita reflecta fidel atat procesul innoitor ce s-a manifestat pe toate planurile, cat i conjuncturile interne i externe care au provocat variatii mai ample sau mai putin sesizabile in privinta comportamentului demografic. Din Tabelul nr. 2 se poate observa ca dinamica popula|iei din provincie in limitele temporale precizate nu a fost lineara, nici constant ascendenta, dar nici mereu regresiva. O asemenea variaîe nu trebuie sa surprinda, istoria populaliei Europei in epoca moderna, bunaoara, ofera numeroase similitudini in acest sens. Specialitii sunt unanim de acord ca dezvoltarea populatjiei intr-un spa|iu i intr-o perioada oarecare este strict determinata si ea nu se bazeaza pe hazard. Divergence exista numai in ceea ce privete factorii care influenêaza crelerea/descreterea populatiei, viziunea mai noua i din ce
C a pitolu l 3. D in am ica p o p u la lie i Transilvaniei...
35
in ce mai larg acceptata fiind aceea ca mutatiile demografice se origineaza intr-o complexa ret;ea de cauze"1 In . ultimele doua secole, discutiile cele mai consistente au evi dential:: a) fie rolul decisiv al economicului, respectiv creterea populaliei pe seama reducerii mortalitatii, ca rezultat al imbunatatirii dietei, al unei creteri in productla de alimente; b) fie aportul fundamental al progreselor din medicina, al imbunataîrii conditiilor de viaâ i a igienei la limitarea mortalitatii. ducand la creterea speranêi de viata i, in mod direct, la sporul demografic2. Unul dintre cei mai aprecia<:i demografi contemporani i-a exprimat indoiala asupra existenêi pe termen lung a unei interrelatii profunde intre subzistenâ, nivelul alimentaîei i mortalitate, demonstrand ca nivelul acesteia din urma a fost determinat mai mult de ciclurile epidemiologice decat de nivelul i calitatea alimentarii populaliei. Dei nu se poate nega pe termen scurt congruenâ intre foamete i infecîi epidemice in provocarea unor crize de mortalitate, impactul lor incepe sa scada, ca urmare a adaptabilitaldi biologice a speciei umane la stresul alimentar3. Massimo Livi-Bacci considera ca, de-a lungul timpului, creterea populaliei nu a fost unitara, perioadele de expansiune alternand cu stagnarea sau cu declinul demografic, datorita actiunii a doua mari categorii de forte (legi): ale constrangerii i ale alegerii. Intre forêle constrangerii, autorul identifies factorii biologici i de mediu, precum: limitarea in timp a spatiului agricol i implicit a pamantului producator de resurse, atacul periodic al ocurilor epidemice, clima etc. Forljele alegerii, intre care nuptialitatea, fertilitatea i migraîa, ii permit unei populaljii sa restabileasca echilibrul prin mecanisme mai pul.in violente sau dureroase4. Evident, dinamica populaliei Transilvaniei intre Revolufia Pasoptista i Primul Razboi Mondial a fost rezultanta impactului tuturor acestor for|e, ele variind insa in intensitate in intervalul temporal studiat. De aceea, in demersul nostru vom face apel la toll
36
loa n B olovan
factorii enuntati anterior, care au imprimat populaîei Tran silvaniei intre cele apte recensamanturi o fizionomie distincta. Conform Tabelului nr. 2, popula|ia provinciei a crescut de la 2.073.737 de locuitori in anul 1850, la 2.908.507 locuitori in anul 1910, ceea ce reprezinta efectiv un spor numeric real de 834.770 de locuitori. Creterea intre 1850 i 1910 a fost, prin urmare, de 40,2%, corespunzator unei rate medii anuale de cretere de 0,56%. O atare evolu|ie se situeaza sub dimensiunile creterii populaîei din Monarhia Habsburgica (dupa 1867 Austro-Ungara) intre aceleai limite temporale. Astfel, cu ocazia primului recensamant efectuat dupa revolutie, in anii 1850-1851, populaîa totala din monarhie a fost de 30.726.501 locuitori, iar la 1910, cu prilejul ultimului recensamant realizat inainte de Primul Razboi Mondial, popula|ia totala s-a ridicat la 48.708.616 locuitori, situ ate ce a corespuns unei creteri de aproximativ 58,2%5. Surprinde, inainte de toate, diferen|a de aproape 18% in ceea ce privete cresterea dernografica a Transilvaniei comparativ cu intreaga monarhie. De altfel, in teritoriile care au constituit dupa 1918 statele Austria i Ungaria s-a observat o cretere mai ridicata decat in teritoriile locuite de cehi, slovaci, sarbi, romani, sloveni. Populaîa Ungariei (in limitele teritoriale fixate la Trianon) a crescut, intre anii 1869 i 1910, cu 51,8%, in timp ce populatiia teritoriilor desprinse dupa razboi a sporit in aceeai perioada cu numai 24,4%6. Diferenê similare se pot constata i pentru teritoriile care s-au aflat sub controlul direct al Vienei i ele sunt expli cable partial prin forfia de atracîe a celor doua capitale, care au cunoscut ritmuri alerte de urbanizare i industrializare. Nu putem omite insa nici politica economica i dernografica a guvernelor de la Budapesta i Viena, care au cautat sa protejeze i sa consolideze economic elementul maghiar i cel german din teritoriile na|ionale, ceea ce a
Tabelul nr. 2. Dinamica
populaîei Transilvaniei Tntre 1850 1910 i
ajpauj
Q J 4 > a
tc '0 _ 5
3 < u
> o * * O n.
\0
jUi>| ad oeiDtisuaQ Creterea real doud recensamai ppnuD O'' Numar Rata medie anuala de crestere T tre doua n recens. '
OpDOUdcJ
0 ^ 7 1 s
!3|jD|ndod |njpLun|s(
jn|njuoujDsuaDaj l Da recens. anterior o o rx 0 0 104,8 99.011 I'O l 0 0 in ^ jo C N C N 110,1 12,16 -138.079 o 187.256 242.538 223.586 0881'MX' -0Z81I' 94,2 C O 108,7 0 0 o 109,9 oo o 01611IX ' -1 6 IT 0 108,3 O O 14.144 18.129 -12.552 ro
oo"
Un}UDlUDSU0D0J pnop 0j;u| jiuiins l jUD 0p JDLUn|\J
1850
X H H X ^ C 0 r ro O 0 . O s o LO LO rx no m oo 00 ^2 0 0 0 0 in O' o' .1.1881.XII. 1890 .1.1891.XII. 1900 0 0

oo'
o ID 00
Surse:
oo
1 2.073.737 34, ll
CO
f\ m 00
2.172.748 35,8
104,8
0,66% 0,79% -0,53% 18.725 24.253 22.358 0,80% 0,95% 0,80%
CO
o O 00
2.393.206 39,4
115,4
o 00 00
CO
2.255.127 37,9
108,7
oo
o On 0 0
2.442.383 41,1
117,8
o o O'
0 0
2.684.921 43,9
129,5
o (>
oo
2.908.507 47,2
140,2
f. 417; Bevdlkerung
Siebenbiirgen. Landes Obersicht v m Jahr 1850, copie la Magyar Orszdgos Leveltar, Fond EOKL, F. 551, 2 csom o, o und Viehstand..., p. 21; Magyar Statisztikai &vkdnyv, elso evfolyam, p. 21-22; A Magyar Korona orszdgaiban a 1881. ev...', Magyar Statisztikai Kozlemenyek. U sorozat, I kotet, XLII kotet. z j
38
lo a n B olovan
generat o dezvoltare generala superioara fata de majoritatea provinciilor locuite de celelalte nationalitati. Cu prilejul recensamantului din 1850-1851, populaîa totala a principatului era de 2.073.737 locuitori, densitatea medie a populatiei Transilvaniei fiind de 33,9 locuitori/km2. Desigur, existau multe zone bine populate, in primul rand hinterlandul oraelor, apoi zonele de campie, Tara Barsei etc., unde densitatea populatiei depaea media provinciei. In acelai timp, teritoriile muntoase din districtele Odorhei, Bistri|a, Oratie etc. prezentau o densitate aflata mult sub media Transilvaniei7. In privinta habitatului, centralizatorul din epoca al recensamantului a constatat existenta a 2.796 de aezari stabile, repartizate dupa cum urmeaza: 25 de orae (Stadte), 22 de suburbii (Vorstadte), 65 de targuri (Markte) i 2.684 de sate (Dorfer). De asemenea, au fost inregistrate 419.862 de case (Hauser) i 498.657 de locuin|e (Wohnparteien)8, la o casa revenind, in medie, 4,9 membri (asupra dimensiunilor familiei vom reveni in Capitolul 5). In urma recensamantului din 1857, popula|ia Transilva niei a fost evaluata la 2.172.748 de locuitori, avand o densitate medie de 35,8 locuitori/km2. Aflata in urma multor zone din Monarhia Habsburgica, densitatea populatiei principatului era asemanatoare cu cea a provinciilor romaneti extracarpatice: de exemplu, densitatea populatiei Moldovei la 1859 era de circa 31 locuitori/km29. Din punctul de vedere al habitatului, centralizatorul recensamantului din 1857 (tiparit in epoca) constata existenta a 2.741 de asezari stabile, din care 16 orae, 24 de suburbii, 79 de targuri i 2.622 de sate. Creterea numarului de case la 452.875, precum i a numarului de locuinte la 507.2431 , reflecta sensul dina0 mic al schimbarilor sociale i economice din anii imediat urmatori Revolutiei de la 1848-1849. Intre cele doua recensamanturi, populatia Transilvaniei a crescut cu 4,8%, ceea ce a insemnat un spor real de doar 99.011 noi locuitori, corespunzator unei rate medii anuale
C apitolul 3. D inam ica p o p u la jie i Transilvaniei...
39
G raficul nr. 1. Evoluîa populaêi Transilvaniei Tntre 1850 i 1910
de crctere de 0,66%. Cu exceptia catastrofei demografice din deceniul opt, aceasta cretere modesta se situeaza mult sub nivelul celorlalte perioade delimitate de recensamanturile ulterioare. Pentru a inêlege mai corect fenomenul, trebuie sa ii asociem inainte de toate dezechilibrul demografic provocat de evenimentele Revolutiei Paoptiste, la care s-au adaugat i consecintele agravante ale epidemiei de holera din anii 1848-1849. In acelai timp, dupa 1848, a scazut activitatea medicilor de vaccinare contra variolei, in 1852 fiind consemnate foarte multe cazuri mortale (mortalitatea infantila a ajuns la valori ridicate)1 . La fel ca in alte im1 prejurari similare din spatiul romanesc sau european, populatia Transilvaniei a cunoscut un proces de refacere a potentialului uman, mecanismul intern de autoreglare de-
40
lo a n B olovan
mografica functionand previzibil, ceea ce a dus, lent, la recuperarea pierderilor umane din anii preceden t. Un aspect semnificativ in acest sens il reprezinta explozia de nateri din primii ani postrevolu|ionari (a se vedea pe larg in Capitolul 5). Relativa linite din provincie, ob|inerea unor recolte mai bune etc. au favorizat incheierea unui numar sporit de casatorii, al caror efect principal s-a tradus printr-o natalitate mai ridicata. Contemporanii inii au sesizat influenza productiei de cereale i a preûlui de vanzare al acestora asupra dinamicii populatiei. Astfel, in anii 1851-1852, cand preûrile la cereale au fost scazute, s-au inregistrat cele mai multe casatorii i, implicit, cele mai numeroase nateri, iar in anii de criza, aa cum au fost i cei din timpul Razboiului Crimeii (1853-1855), datorita lipsei i scumpirii cerealelor, numarul mariajelor i cel al naterilor au scazut considerabil1 . Dincolo de lipsurile i 2 framantarile cauzate de patenta imperiala de oficializare a desfiin|arii iobagiei, de Razboiul Crimeii, deja amintit, trebuie sa luam in considerare, pentru a explica rata medie anuala de crestere dintre 1851 i 1857, care a fost destul de modesta, i efectele negative ale epidemiei de holera din anul 1855. Dei in principat ea nu a fost aa de virulenta ca in parole vestice ale |.arii (Maramure, Criana, Banat), aici fiind inregistrate doar 1.049 de victime1 , totui epidemia de holera, 3 prin sechelele ei, a bulversat creterea fireasca a populatiei Transilvaniei. Dupa incheierea dualismului, primul recensamant efectuat, in 1869-1870, de catre autorita|ile maghiare a consemnat pentru Transilvania o populatie totala de 2.393.206 locuitori, cu o densitate medie de 39,4 locuitori/km2. In ceea ce privete tipul aezarilor, s-au mentionat 2.799 de aezari stabile, din care 33 de orae: 31 de orae libere regeti i privilegiate (szabad kiraly es kivaltsagos uaros) i 2 orae cu consiliu (rendezet tanacsu varos); 54 de targuri (mezovaros); 2.609 sate (falu) i 103 catune-predii {puszta,
C apitolul 3. D in am ica p o p u la jie i Transilvaniei... * 4 1
telep)1 . Intre 1857 i 1869, populatia Transilvaniei a cunos4 cut o cretere mai consistenta decat in perioada 1851-1857. Sporul real a fost de 220.458 de noi locuitori, corespunzator unei creteri cu 10,1%, iar rata medie anuala de cretere de 0,79%. O evolutie asemanatoare putem observa in cazul Ungariei i Croaliiei, unde creterile intre 1857 i 1869 au fost de 9,4% i, respectiv, de 10,1%, evident:iindu-se o relativa identitate a conditiilor economico-sociale i politicomilitare1 . 5 O asemenea dinamica ascendenta a populatiei Tran silvaniei a fost in primul rand rezultatul generalizarii consecintelor pozitive ale desfiinliarii relafiilor feudale, masura care a determinat alte conditii de via|a in mediul rural. Abolirea iobagiei i deschiderea gospodariei |araneti spre piaâ au dus la un incontestabil progres economic al satului transilvanean. Imbunatafirea conditiilor de locuit, prin construirea de case din piatra cu mai multe incaperi, creterea numarului caselor acoperite cu indrila sau tigla, inceputurile diversificarii alimentatiei i ale ameliorarii asistenêi medicale etc. au constituit suportul necesar unei creteri demografice suslinute. Cercetarile sistematice efectuate asupra transformarilor economice i sociale intervenite in primele doua decenii dupa Revoluîa Paoptista au evidentiat un proces lent de expansiune a spa|iului agricol, prin includerea in circuitul economic a unor suprafeê necultivate in trecut. Se apreciaza ca perioada de maxima intindere a pamantului de hrana pare a fi fost 1855-18651 . 6 Astfel, in a doua jumatate a secolului al XlX-lea, ca urmare a creterii demografice din primele doua decenii dupa revoluie, s-au constatat modificari semnificative in societatea transilvaneana. La fel ca in Moldova1 , unde presiunea de7 mografica, vizibila mai ales in mediul rural, a reprezentat un factor decisiv de modificare a tehnicii de producjie i a regimului economico-social, i in Transilvania asistam la inceputul dezagregarii organizarii tradiîonale a spatiului agricol, prin creterea ponderii pamantului arator, pe calea
42
lo a n B olova n
trecerii de la agricultura alternative (in doua sau trei sole) la agricultura continua1 . 8 Cu toate ca perioada 1858-1869 a stat, in general, sub semnul unor premise favorabile sporului de produc|ie, au existat i factori care au alterat regimul demografic. Marea seceta din anii 1864-1865 a afectat grav zonele de campie i parole nordice ale Transilvaniei, ea fund urmata in anul 1866 de o boala generalizata intre vite i de o epidemie de holera. Interventia ferma a Guberniului Transilvaniei, prin dispozitiile date la 17 i 20 septembrie 1866, a limitat efectele negative ale bolilor. Astfel, numarul total de victime datorate epidemiei de holera a fost de numai 1.841 de persoane1 , dei sechelele acesteia s-au resimît i in anii urma9 tori, cand mortalitatea a avut tendinê de cretere. Urmatorul recensamant efectuat de catre autoritaîle maghiare a avut loc in anul 1880, populatia totala a pro vinciei fund de 2.255.127 de locuitori, cu o densitate medie de 37,9 locuitori/km2. In privinâ habitatului, recensamantul a consemnat existenâ a 2.631 de aezari stabile, din care 32 de orae (2 orae libere regeti i 30 de orae cu consiliu) i 2.599 de sate, precum i a 485.261 de case2 . 0 Aa cum rezulta din Tabelul nr. 2, in perioada delimitate de inregistrarile din 1870 i 1880, populatia Transilvaniei a cunoscut un regres serios, deficitul uman fiind de 138.079 de locuitori, corespunzator unei scaderi cu 5,8%, respectiv cu o rata medie anuala de - 0,53%. In general, in intreg spatiiul central i sud-est-european, deceniul opt a fost mai putjin fast din punct de vedere demografic, insa Transilvania se pare ca a fost printre cele mai grav afectate regiuni. Astfel, intre 1870 i 1880, popula|ia intregii Ungarii a cres cut cu doar 0,11%, iar in Romania populatia a scazut con stant in prima jumatate a deceniului opt2 . 1 Declinul demografic al Transilvaniei il asociem in primul rand, in acord cu majoritatea specialitilor, cu efectele devastatoare ale epidemiei de holera din anii 1872-1873,
C apitolul 3. D in am ica p o p u la tie i Transilvaniei...
43
cand numarul total de victime a fost de 22.053 de persoane2 . Din simpla comparare cu numarul de decese cau2 zate de holera in 1855 sau 1866 (1.049 i 1.841) rezulta clar ca epidemia din 1872-1873 a fost cea mai ampla de acest gen din spa|iul transilvan. De altfel, holera a facut ravagii la fel de mari nu numai in intreaga Monarhie Austro-Ungara, dar i pe continentul american, fiind ultimul mare oc epidemic pana la Primul Razboi Mondial2 . Din registrele 3 parohiale de stare civila cercetate rezulta ca in deceniul opt s-au manifestat o serie de epidemii locale de variola, difterie, tuse convulsiva etc., care au afectat in special copiii: 1871, 1874, 1876, 1879. In aceti ani, mortalitatea din anumite sate a depait cu mult nivelul deceselor inregistrate cu prilejul holerei, fenomen detectabil in mai toata Europa Centrala2 Impactul atat de mare al epidemiilor din de 4. ceniul opt a fost stimulat i de criza fmanciara i industrials din monarhie, de anii consecutivi de seceta i recolte insuficiente, stiut fiind faptul ca i in tari mai dezvoltate, precum Franca, numarul victimelor de holera a fost sensibil mai ridicat in departamentele in care in anii anteriori s-a manifestat foametea de pe urma secetei i a recoltelor slabe2 . 5 Dupa regresul demografic din deceniul 1870-1880, populaljia Transilvaniei s-a refacut i a reuit sa depaeasca nivelul atins inainte de declanarea crizei. Astfel, cu prilejul recensamantului din 1890, populatia totala a provinciei era de 2.442.383 de locuitori, creterea fata de recensamantul anterior fiind de 8,3%. Sporul numeric real a fost de 187.256 de noi locuitori, corespunzator unei rate medii anuale de cretere de 0,80%. Cu o densitate medie a populatiei de 41,1 locuitori/km2 Transilvania se afla mult sub media Un, gariei, care era de 54,6 locuitori/km2, sau aproape de situatia din alte zone sud-est-europene2 . Evident, in interiorul 6 Transilvaniei existau discrepante mari in privinta densitatii populatiei, comitate precum Bistrita-Nasaud, Ciuc sau Odor-
44
lo a n B olovan
hei situandu-se sub media pe provincie (26,25 sau 32 lo cuitori/km2 in vreme ce alte comitate erau relativ bine ), populate: Tarnava Mica, Alba de Jos sau Braov (61,54, respectiv 52 de locuitori/km2 )27. Dinamica ascendenta a populatiei Transilvaniei in acest interval temporal trebuie pusa in legatura directa cu avantul economic sesizat in anii 1880 in intreaga Transleithanie, inclusiv in comitatele ardelene, cand s-au pus bazele procesului modern de industrializare. Ca urmare a Legii XLIV din 1881 i a politicii guvernului maghiar de stimulare a dezvoltarii industriale, in deceniul noua s-au simtit semnele inviorarii economice i in Transilvania2 . Crearea de noi 8 locuri de munca, dezvoltarea industriei alimentare etc. au favorizat, indirect, creterea dernografica. De asemenea, au inceput sa-i faca simtite efectele prevederile Legii sanitare din Ungaria din 1876, cand s-a trecut la o mai eficienta organizare, prin constituirea circumscriptiilor sanitare rurale, obligativitatea comunelor mari de a angaja medici etc.2 Ulterior, alte legi privind revaccinarea impotriva vario9 lei (1887), aparitia tot mai multor lucrari de popularizare cu continut medical etc. au contribuit la ameliorarea starii de sanatate a populatiei i la diminuarea mortalitatii, in special a celei infantile3 . 0 In ultimul deceniu al secolului trecut, s-a continuat sensul ascendent al procesului de cretere a populatiei Transilvaniei. Cu ocazia recensamantului din 1900, popu latia totala a provinciei era de 2.684.921 de locuitori, cu o densitate medie de 43,9 locuitori/km2. In privinta densitatii populatiei, situatia Transilvaniei era asemanatoare cu a Romaniei la 1899 (45,3 locuitori/km2 insa mult sub cea ), a Ungariei la 1900 (74 locuitori/km2 1 In privinta habi )3 . tatului, au fost inregistrate 2.590 de aezari stabile, dintre care 28 de orae (2 orae municipii i 26 de orae cu consiliu) i 2.562 de localitati rurale. Intre 1891 i 1900, sporul real a fost de 242.538 de noi locuitori, corespunzator unei
45
creteri de 9,9%. Din Tabelul nr. 2 se poate sesiza ca in aceasta perioada s-a obtinut cea mai ridicata rata medie anuala de cretere dintre Revolu|ia Paoptista i Primul Razboi Mondial (0,95%), realitate dernografica consemnata, <le altfel, pentru intreaga Ungarie, cu mentjiunea ca valoarea i atei medii anuale de cretere a fost mai mare decat in 'Iransilvania (1,25%)32. Avantul dezvoltarii industriale spre sfaritul secolului, sporirea suprafetielor cultivate, in paralel cu introducerea unor maini in agricultura, au permis obînerea unor recol te mai bune3 Progresul general economic a avut ca efect 3. o crestere a casatoriilor i, implicit, a naterilor, aspect care, roroborat cu reducerea mortalita|ii, ca urmare a unei mai cficiente organizari sanitare i lupte antiepidemice, a permis creterea intr-un ritm mai susînut a populatiei pro vinciei (a se vedea si in Capitolul 5 sporul natural in aceasta perioada). Recensamantul din anul 1910, ultimul efectuat de catre autorita|ile maghiare inainte de razboi, a surprins o po pulate totala a Transilvaniei de 2.908.507 locuitori, avand o densitate de 47,2 locuitori/km2. Din punct de vedere al habitatului, nu s-au inregistrat modificari substan|iale fata de 1900, fiind identificate 2.591 de aezari stabile, din care 30 de orae (2 orae municipii i 28 de orae cu consiliu) :?i 2.561 de sate. Comparativ cu deceniul anterior, intre 1901 i 1910, populatia provinciei a cunoscut o cretere mai modesta, de numai 8,3%, ceea ce a insemnat un spor efectiv de 223.586 de noi locuitori i o rata medie anuala de cretere de 0,80%. Fenomenul de incetinire a creterii demografice nu a fost specific doar Transilvaniei, el fiind constatabil la nivelul intregii Monarhii Austro-Ungare3 4. Asociem pentru explicarea tendintei enuntate mai sus cativa factori economici i sociali, care au imprimat comportamentului demografic o evolutie particulara. In primul rand, in aceasta perioada a inceput sa se resimta acut lipsa de
46
lo a n B olovan
pamant suficient pentru raarea majoritate a familiilor din mediul rural. Ca urmare a consecintelor pe termen lung ale activita|ii judecatoriilor urbariale (din 1872, judecatorii regale), spre sfaritul secolului XIX mul|i t;arani dispuneau de proprietaî mult mai mici i de calitate proasta, comparativ cu situa|ia din primii ani postrevoluîonari3 Ge5. neratiile rezultate In urma exploziei demografice din de ceniul apte au ajuns la maturitate spre sfarsitul secolului, contribuind, prin casatorii i moteniri, la accentuarea divizarii loturilor de pamant. De asemenea, mare parte din generative deceniilor opt i noua au ajuns la inceputul secolului XX in imposibilitatea de a-i plasa forta de munca in agricultura. Chiar daca unii au Ingroat randurile muncitorilor agricoli, ale zilerilor, situatia lor materiala nu oferea perspective incurajatoare pentru intemeierea de noi familii. De aceea, dupa 1900, s-a putut sesiza o mai mare mobilitate a surplusului de populate rurala, atat spre orae, cat mai ales in afara provinciei, spre Romania i Statele Unite ale Americii. Intre 1900 i 1913 s-a constatat i reducerea ratei de cretere industrials a Ungariei3 , ceea ce a insemnat 6 limitarea plasarii forêi de munca in orae. Aceasta a avut repercusiuni negative asupra surplusului de populate ru rala, care a adoptat soluîa emigrarii in masa ca singura modalitate a ameliorarii statutului ei social-economic. Prin emigrare s-a pierdut un important spor demografic, ceea ce face mai inteligibila scaderea ritmului de cretere a popula|iei Transilvaniei in anii de dinaintea Primului Razboi Mondial.
3.1.2. Etapele de evolufie a populatiei Transilvaniei intre 1850 i 1910 Din Tabelul nr. 3 i din expunerea anterioara a dinamicii populatiei intre cele apte recensamanturi efectuate intre
Tabelul nr. 3. Etapele creterii populatiei Transilvaniei intre 1850 i 1910

Numar d ani e i sutimi T tre doua n recensdmanturi Rata m edie anuala d cretere {%) e Data recensamantului Creterea medie anuala -
Numarui populatiei
Cretere reala intre doua recensamanturi Numar

-
Perioada
-
31.X. 1850
2.073.737
31.X.185031. XII. 1880 2.255.127 31.XII.1880 31.XII. 188031. XII. 1910 2.908.507 31.XII.1910 31 .X. 185031.XII.1910
Surse:
30,16 181.390 30 653.380 60,16 834.770
10,8 6.046 0,27 28,9 21.779 0,85 40,2 13.875 0,56
Siebenbiirgen... 1850, f. 417; Magyar Statistikai Evkonyv, elso evfolyam, p. 21-22; A z 1881. eu...; Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, XLII kotet.
G raficul nr. 2. D inam ica populatiei Transilvaniei, pe etape, intre 1850 i 1910
1850
1880
1910
48
loa n B olovan
1850 i 1910, a rezultat cat se poate de clar ca exista doua modele de evolutiie dernografica la nivelul Transilvaniei. Astfel, am considerat reprezentativa perioada 1850-1880 pentru ceea ce specialitii numesc in demografie Vancien regime, iar intervalul 1880-1910 ca fiind caracteristic pen tru debuturile aa-numitei tranzifii (revoluiii) demografice. Astfel, intre 1850 i 1880, populatia Transilvaniei a cres cut cu doar 10,8%, cu o rata medie anuala de cretere de 0,27%; in schimb, intre 1880 i 1910, creterea s-a facut cu 28,9%, iar rata medie anuala de cretere a avut, firesc, o valoare mult mai ridicata: 0,85%. Aceeasi ten d in g de evolu|ie dernografica a prezentat i Ungaria intre 1850 i 1910, cu cele doua etape delimitate, ceea ce au diferit insa au fost doar valorile de cretere, care sunt superioare Transilva niei3 . Principala caracteristica a vechiului regim demografic 7 o reprezinta crizele repetate, determinate fie de epidemii, fie de foamete, care provoaca oscilatii spectaculoase ale mortalita|ii i o evolutie dernografica lenta. Perioada 1850-1880 a fost devastata de trei epidemii de holera (1855, 1866, 1872-1873), de alte cateva epidemii locale de variola i difterie i de cateva crize alimentare, datorita secetei, inundatiilor, bolilor animalelor3 . Un alt exemplu care ilustreaza 8 fragilitatea rezisten|ei populatiei in faâ catastrofelor naturale, cu impact deloc neglijabil asupra creterii demo grafice, il constituie incendiile. La mijlocul secolului trecut, acestea erau deosebit de frecvente, in special vara. Incen diile produceau pagube enorme, in conditiile in care marea majoritate a caselor nu erau construite din piatra, acoperiul de paie favorizand extinderea focului de la o casa la alta. Presa vremii relateaza periodic despre asemenea evenimente tragice, focul mistuind adeseori nu numai casa, ci i rezervele de hrana i chiar animalele locuitorilor39. Dinamica populatiei Transilvaniei in cea de-a doua etapa (1880-1910) difera considerabil de modelul ancien regime. In primul rand, provincia nu a mai fost afectata global de
qj
< d
>g
SE ? o
00
0 0
15 co o
cy 7 /> 0)0)^ 0 w
OO r_ + -
50
lo a n B olovan
vreo epidemie, care sa provoace crize imediate de mortalitate (desigur, pe plan local, in anumite comunitati s-au ma nifestat boli care au cauzat creterea mortalitatii peste media pe \ara, insa acestea au devenit tot mai izolate). Progresele in industrie, in sistemul de comunicatjii, in sistemul sanitar, educa|ia alimentara i igienica realizata de coala sau de diferitele asociatii culturale i economice, imbunataîrea condiîilor de trai etc. au sporit rezistenâ biologica a populatiei i au favorizat reducerea mortalita|ii. In condi|iile in care natalitatea s-a menînut la un nivel ridicat, iar mortalitatea a prezentat tendinta de scadere, in Transilvania putem identifica, dupa 1880, inceputurile tranziiiei demografice, care s-a tradus concret printr-un spor de populate mai consistent decat in deceniile anterioare4 . Astfel, intre 1880 i 1910, creterea reala a popula 0 tiei Transilvaniei a fost de 653.380 de locuitori, spre deosebire de numai 181.390 in cei 30 de ani scuri dupa Revolutia Paoptista. Deoarece in cea de a doua etapa de evolutie dernografica a Transilvaniei organizarea administrativ-teritoriala a ramas, cu extrem de purine exceptii, stabila, am considerat important sa urmarim i variaîa regionala a dinamicii populatiei in cele 16 comitate. Aa cum se poate observa din Tabelul nr. 4, dinamica populatiei din comitatele ardelene intre 1880 i 1910 prezinta mari inegalitati. Astfel, comitatele Tarnava Mare (12,4%) i Fagara (12,5%) au avut cele mai scazute ritmuri de cretere, in timp ce comitatele MureTurda (38,1%) i Cluj (46%) au cunoscut cele mai ridicate ritmuri de cretere. Fata de media intregii provincii (28,9%), un numar de 9 comitate (Alba de Jos, Braov, Fagara, Trei Scaune, Tarnava Mica, Tarnava Mare, Sibiu, Odorhei i Turda-Arie) au inregistrat ritmuri de cretere mai scazute, in vreme ce 7 comitate (Ciuc, Bistrita-Nasaud, Hunedoara, Cluj, Mure-Turda, Salaj i Solnoc-Dabaca) au avut o cretere mai sustinuta. Privind pe harta distributia spatiala a
52
lo a n B olovan
acestor 7 comitate, se observa ca, exceptand comitatul Hunedoara, celelalte 6 comitate sunt situate In partea nordica i centrala a provinciei. La polul opus, in sudul i centrul Transilvaniei, se pot delimita, cu o linie imaginara prin mijlocul provinciei, cele doua mari zone de evolutie dernografica. O explicate adecvata a acestor diferen|e de comportament trebuie sa ia In considerare, printre altele, situatjia economica, natalitatea i mortalitatea, structura etno-confesionala, distribuîa populatiei pe medii (urbanrural) i, nu In cele din urma, emigrarea in masa In primul deceniu al secolului XX. Fara Indoiala, conjuncturile eco nomice regionale, amploarea unor epidemii locale, gradul diferit de civilizatie (includem aici alim entara, sistemul sanitar, nivelul de cultura etc.), mobilitatea populatiei etc. au imprimat celor 16 comitate ardelene ritmuri variate de cretere, impunandu-se In continuare elaborarea cat mai multor monografii demografice comitatense.
3.2. Em igrarea populafiei din Transilvania in a doua jum atate a secolului al X lX -le a i la inceputul secolului X X 3.2.1. Cauzele inceputurile emigrarii
Dupa Revolutia de la 1848-1849, mobilitatea sociala a po pulatiei a fost unul dintre cele mai dinamice i complexe fenomene. Emigrarea externa (sezoniera, temporara sau defmitiva) a reprezentat o componenta importanta a mobilitatii populatiei Transilvaniei intre Revolutia Paoptista i Primul Razboi Mondial. Emigrarea a constituit un fenomen general european In epoca moderna, cea mai notabila caracteristica fiind diversitatea: de provincii, clase sociale, ocupatii, nivel de instructie etc.4 Marea majoritate a spe1
C apitolul 3. D inam ica p o p u la tie i Transilvaniei...
53
cialitilor considera ca principala cauza a emigrarii In masa din Europa secolului al XlX-lea a fost explozia dernografica, realizata cu decalaje cronologice pe continent: mai intai in vestul Europei in prima jumatate a secolului i, apoi, spre sfaritul veacului, in parfjile estice i sud-estice. Printre consecinêle directe ale acestei creteri demografice enuntam reducerea suprafeêi loturilor de pamant i formarea unui surplus de forâ de munca In mediul rural, care nu a putut fi absorbit In Intregime in mediul urban aflat in plin proces de industrializare. Deci, presiunea dernografica, saracia i lipsa de pamant sunt factorii cei mai intens asocia|i emigrarii, indiferent de provincie sau etapa de desfaurare4 . In Austro-Ungaria i Rusia, alaturi de cauzele 2 demografice i social-economice, trebuie sa asociem emi grarii asuprirea religioasa i cea nationals, care, dei nu determinante, au amplificat uneori fenomenul4 . 3 In primele decenii postrevolutionare, emigrarea popu latiei din Transilvania s-a mentinut in limitele unei variabilit&ti ce nu a afectat serios sporul demografic. Deocamdata, mobilitatea sociala interna a permis plasarea fortei de inunca in zonele in care s-au pus bazele industrializarii sau chiar in agricultura4 . Totui, cu prilejul recensamantului 4 din 1850, autoritatile au constatat absenta a 30.731 de locuitori, iar in 1857 numarul celor absent era de 54.566, ucetia fiind plecati, in marea lor majoritate, la lucru in Romania45. Observatii de epoca, dar i cercetari recente au cvidentiat caracterul preponderent sezonier al acestor emiI.rari, In special cu prilejul muncilor agricole de primavara, vara i toamna. Dei statisticile sunt incomplete, nefiind m registrati cei ce plecau ilegal sau individual, ne putem lorma o imagine aproximativa asupra acestui fenomen: In anul 1863, au venit, cu paaport i In grupuri, din Tran:.ilvania in Romania, 62.827 de persoane, In 1864, 57.941, iar In anul 1865, 67.623 de persoane4 6. Autoritatile au semnalat In numeroase rapoarte, Inca din anii 80, ca, Intre meseriaii i muncitorii agricoli care emi-
54
lo a n B olovan
grau sezonier In Romania, un numar important proveneau din comitatele sudice ale Transilvaniei i mai ales din comi tatele secuieti. Depresiunea economica din deceniul opt, desfiin|area breslelor, consecintele razboiului vamal dintre Austro-Ungaria i Romania etc. au contribuit treptat la generalizarea curentului de emigrare In tot mai multe comi tate ardelene, ca urmare a restrangerii posibilitailor de obînere a unei slujbe, a unui venit pentru un numar tot mai mare de locuitori4 Astfel, numai In perioada 18817. 1891, au emigrat defmitiv din Transilvania In Romania un numar de 50.513 persoane, provenind din 8 comitate: Alba de Jos 3.358, Braov 6.443, Fagara 4.931, Sibiu 6.491, Tarnava Mare 9.211, Ciuc 6.615, Odorhei 6.236, Trei Scaune 7.2284 . 8 Amploarea din ce in ce mai mare pe care a inceput sa o cunoasca fenomenul emigrarii i rapoartele tot mai alarmante ale comitatelor au determinat autoritatile sa ia pri mele masuri. In 1881, Parlamentul Ungariei a votat o lege care considera drept cea mai importanta cauza a emigrarii nu situatia economica i sociala dificila, ci agenîi de emi grare, restrangand activitatea acestora. Legea prevedea ca agenîi de recrutare sa-i desfaoare propaganda numai cu aprobarea Ministerului de Interne, care, de regula, refuza sa acorde asemenea autorizatii49. Cu toate acestea, spre sfaritul secolului trecut, emigrarea s-a amplificat i a cuprins toate comitatele ardelene, etniile, clasele sociale i ambele sexe. Problema emigrarii a devenit de mare acuitate In condi|iile In care guvernul de la Budapesta a Inceput sa promoveze tot mai ferm o politica dernografica de consolidare a blocului etnic maghiar. S-a evidenîat In acei ani grija deosebita pentru comitatele locuite preponderent de secui, zona cu un procent foarte ridicat de emigrari In peri oada anterioara. Astfel, prin numai ase puncte de trecere, Intre 1891 i 1897 au parasit defmitiv Transilvania 30.176 de persoane, aproape In Intregime secui. In raportul Ca-
C a p itolu l 3. D in am ica p o p u la tie i T ra n silva n iei...
55
merei de Corner^ i Industrie din Targu-Mure din anul 1893, se recunotea ca este foarte mare i numarul acelor secui care, ocolind stabile de ieire, pleaca in Romania fara paaport si fara autorizatie. Emigrarea secuilor in Romania este deci cu mult prea mare pentru ca acest fenomen trist sa poata fi apreciat numai din punctul de vedere al intereselor economice ale circumscriptiei Camerei de Corner^ i Industrie..."5 0 Alertate de amploarea emigrarii care tindea sa se generalizeze, sa devina un fenomen in masa, - cum il numesc specialitii -, autoritatile au Inceput sa abordeze problema cu multa seriozitate, o dovada in acest sens constituind-o inregistrarea mult mai riguroasa, dupa 1899, a persoanelor care paraseau tara sau intrau In tara- De aceea, pentru perioada 1899-1914 dispunem de informat;ii statistice mult mai numeroase i complexe referitoare la numarul, provenien|a geografica, sexul, starea civila, profesia, religia i etnia emigrantilor. Firete, nu putem nega un oarecare grad de subinregistrare, deoarece unii em igrant fie nu-i permiteau sa plateasca taxele de paaport i transport, fie doreau sa se eschiveze de la efectuarea serviciului militar in armata austro-ungara. Raportul din 12 septembrie 1914 al vicecomitelui comitatului Fagara catre ministrul de interne al Ungariei este revelator In acest sens: In cursul anului trecut emigrarea barba|ilor obligati la serviciul mi litar a fost interzisa, iar eliberarea de paapoarte pentru persoanele ce apartin de fortele armate In general a fost suspendata. Astfel, acei care, In pofida interdictiei existente, au vrut sa piece din tara fara autorizatie de emigrare i fara paaport, au folosit In acest scop numeroasele poteci din munte ce due in Romania i care pot fi supravegheate cu mare greutate"5 . Cu tot acest contingent de emigranti clan 1 destine datele publicate de catre Oficiul Central Regal de Statistica al Ungariei ofera o imagine globala asupra ritmului de emigrare i asupra componentelor ei socio-eco nomice, culturale, geografice i nationale.
Tabelul nr. 5 A. Emigrarea populafiei din Transilvania intre 1899 i 1907, pe comitate
Comitatul Alba de Jos BistrijaNasaud Brasov Ciuc Fagara$ Trei Scaune Hunedoara Tarnava Mica Cluj 1899 E R 480 85 51 1.878 268 425 849 196 436 86 47 889 1.204 182 57 16 17 54 2 136 33 25 156 158 33 1900 E R 229 50 60 1.185 169 265 309 190 214 47 53 773 1.207 81 14 225 43 17 76 38 84 36 24 254 112 23 1901 E R 59 403 68 2.007 150 438 479 146 515 71 103 1.369 1.689 82 13 310 1 1 34 85 41 153 51 18 282 141 17 1902 E R 27 709 72 1.008 50 329 233 94 801 53 92 1.578 1.525 131 13 584 18 65 54 16 114 4 9 301 176 19 8 20 6 1.434 1903 E R 586 43 86 928 32 710 115 261 1.004 63 149 1.624 1.288 132 143 182 95 7.398 15 497 3 79 47 18 295 16 6 648 266 20 43 51 14 2.061 1904 E R 1.925 100 307 723 227 697 432 705 1.441 221 289 1.996 2.274 334 8 130 20 107 34 16 139 7 2 605 206 24 1905 E R 3.154 542 746 307 433 1.936 501 934 2.419 437 296 4.628 3.155 772 112 38 32 130 28 134 499 135 18 814 341 116 1906 E R 3.222 537 1.073 233 375 1.582 498 1.290 2.807 715 409 4.843 3.260 794 477 1.632 661 29.881 128 85 20 179 64 158 677 128 57 949 362 66 49 287 97 3.843 1907 R E 934 3.713 1.277 467 210 1.876 346 1.305 2.581 963 594 4.533 3.111 1.222 300 70 6 657 72 210 1.201 274 142 1.611 902 129
If
Tarnava Mare Sibiu SolnocDabaca Turda-Arie Odorhei Transilvania
27 199 158 137 2 95 26 23 5 7.308 937 4.972
41 79 189 17 51 6 1.060 7.839
9 176 148 35 51 9 1.268 7.130
12 252 23 510 200j 6 12.533 1.439
452 66 171 1.042 509 70 21.721 3.246
164 749 1.490 528 689 263 25.126 7.463
Sjrse: M agyar Statisztikai Kozlemenyek. 0 j sorozat, LXVII kotet; M agyar Statisztikai fcvkonyv. Uj folyam, XXII kotet. E = em igrant; R = reveniti
Tabelul nr. 5 B. Emigrarea populatiei din Transilvania intre 1908 i 1914, pe comitate
1908 Comitatul AlbadeJos______ 1.282 579 1909 2.394 805 274 1.491 209 440 1910 266 195 92 323 665 117 255 861 335 168 1.240 76 172 272 8.324 3.966 95 364 1.082
101
1912
E
1.729 181 39 221 79 301 38 3.209 1.960 2.055 632 2.848 120 107 5.038 8.996 25.548 5.393 4.675 40.911 32.240 12.403 2.226 218 2.343 305 9.635 3.072 2.737 27.183
Bistrita-Nasaud
Brap' Fagdra$ TreiScaune Hunedoara TarnavaMica Cluj Mure$-Turda TarnavaMare Sibiu Solnoc-Dabaca Turda-Arie Odorhei Salaj Transilvania
448 136 638 149 107 1.129 182 154 674 176 9.254 327 386 869 403 15.713 26 523 b4 39 303 49 42 200
290
1.745 995
2.803
2.202
2.488
55 438 370 210 93 161 2.622
676
696 2.092 941 426 2.867 2.003 1.062 437 851
307 128 29 358
3.390 1.818 4.447 2.819 2.578
537 286
375 95 53 320 3.465
163 95 114 2.560
542
989 1.355 87 20.327 2.106
711 9.751 5.953 2.100 1.083 2.078
6.950 228.987
Surse: M agyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, LXVII kotet; Magyar Statisztikai fcvkonyv. Uj folyam, XXII kotet. E = emigrant^; R = reveniti
58
lo a n B olovan
3.2.2. Evolufia i intensitatea emigrarii intre 1899 i 1914 Din informatiile prezente In Tabelul nr. 5 se poate observa variatia anuala a numarului de em igrant din Transilvania de la sfaritul secolului al XlX-lea i pana la Inceputul Primului Razboi Mondial (vezi i Graficul nr. 4). Astfel, in intervalul temporal enunât, deficitul demografic al pro vinciei, pe seama celor emigrate, a fost de 184.537 de persoane (diferenâ dintre numarul total al emigranîlor i cei reveni|i in |ara dupa o anumita perioada de timp). O constanta a perioadei 1899-1914 este aceea ca, in fiecare an, numarul celor plecaî este, cu cateva exceptjii, considerabil mai ma re decat numarul persoanelor revenite In Transilvania. De asemenea, fenomenul emigrarii este propriu tuturor comitatelor ardelene, existand, firete, grade diferite de intensitate, In funcîe de anumite condiljii locale: dezvoltarea economica, orizontul cultural i mental, activitatea mai susînuta a agentiilor de emigrare, atitudinea autoritaîlor etc. Atat in epoca, cat i in ultima vreme, specialitii considera ca emigrarea din Transilvania In perioada enunfata a avut la baza, In primul rand, cauze economice. Intre acestea, la loc de frunte se situeaza lipsa sau insuficienâ pamantului pentru un numar crescand de arani, recoltele proaste repetate In diverse zone ale provinciei i fiscalitatea In crestere, realitaî care au generat pauperizarea masiva a taranimii transilvanene5 . Firete, activitatea agenîlor de 2 emigrare trimii de companiile maritime i scrisorile celor plecaî au creat In randul populatiei un climat psihologic favorabil emigrarii, amplificand fenomenul5 . Faptul ca 3 aproximativ 20% dintre cei care au emigrat Intre 1899 i 1914 s-au relntors arata clar intenîa celor care au plecat de a economisi bani pentru a se relntoarce acasa, a-i cumpara pamant i a-i ameliora poziîa social-economica In satul natal. De altfel, In ceea ce privete emigrarea romanilor In America, perioada 1895-1920 este descrisa In presa,
59
corespondenta i literature. prin expresia Mia i calatoria, respectiv catigarea a 1.000 de dolari i reintoarcerea acasa5 . 4 In perioada 1899-1914, au existat mai mulî ani cu o relativa stabilitate In privinta numarului de emigrant, Insa intre 1903 i 1906 i Intre 1911 i 1914 s-a eviden|iat ten d in g rapida de cretere in intensitate a fenomenului. Cei mai dinamici ani In privinta emigrarii au fost 1906, cu 29.881 de emigrant, 1907, cu 25.126, i 1914, cu 26.536 de em igrant. Fluxurile inegale ale emigrarii se datoreaza atat condi|iilor locale din Transilvania, prin agravarea la un moment dat a statutului social-economic al locuitorilor, ca urmare a unor recolte slabe, c a la m ity naturale sau a limitarii posibilitatilor de plasare a forêi de munca, cat i oportunitatilor de absorbtie a emigranîlor In |arile de destinatie, respectiv prosperitatea ori depresiunea economica din Romania i America5 . Trebuie precizat ca fluctuatiile 5 anuale ale emigrarii sunt aproape paralele pentru toate grupurile etnice din Monarhia Austro-Ungara In aceasta secventa temporala, ceea ce confirma faptul ca emigrarea a fost cauzata, Inainte de toate, de situat-ia economica generala si individuala5 . 6 Un indicator important care permite compararea emi grarii din Transilvania cu cea din alte zone din spa|iul sudic si central-european II reprezinta numarul brut de emigrant la 1.000 de locuitori. Acest indicator este de 5,1 pentru Intreaga perioada, cunoscand, la mijlocul intervalului, aproa pe o triplare fata de primii ani observaî. in Galicia, Intre 1901 i 1913, intensitatea emigrarii a variat de la 6,1 la 6,5 emigrant la mia de locuitori, In Ungaria s-a cifrat la 4,5, iar In Italia la 5,25 . Aa cum rezulta din Tabelul nr. 6, prima 7 parte a perioadei observate a avut o intensitate destul de redusaln privinta emigrarii. Incepand cu anul 1904, feno menul a Inceput sa creasca In intensitate, atingand apogeul in 1907, cu 9,3 em igrant la mia de locuitori. Dupa caderea din 1908, valoarea indicatorului tinde sa se stabilizeze,
G raficul nr. 4. Evolutia emigrarii din Transilvania Tntre 1899 i 1914
Tabelul nr. 6. Intensitatea emigrarii din Transilvania Tntre 1899 i 1913 (calculata la 1.000 de locuitori)
Media 18991904 3,4 0,9 13,6 1,1 5,1 2,9 0,9 6,7 0,4 0,6 9,4 9,2 0,7 0,9 1,8 0,4 3,1 Media 19051907 15,5 8,4 3,4 2,5 19,2 3,2 3,6 23,2 2,6 2,2 31,9 18,5 3,8 3,3 11,5 2,8 8,9 Media 19081913 7,8 6,3 1 1,3 11,6 1,2 1,4 14,3 2,5 1,4 15,9 10,1 4 2,2 5,9 2,6 5 1899 1900 1902 Media 18991913 7,6 4,6 6,4 1,5 10,6 2,2 1,7 13,1 1,7 1,3 16,5 11,4 2,7 1,9 5,4 1,8 5,1 1903 1904 1906 1905 1907 1909 1910 1912 1913 9,8 10,9 1,2 0,4 12,1 1,1 1,8 24 3,5 2,3 21,2 10,8 8 3,7 7,8 5,7 6,9 8061 1901 1911
Comitatul Alba de Jos BistrijaNasaud Brasov Ciuc Fogaroj Trei Scaune Hunedoara Tarnava Mica Cluj Mure$-Turda Tarnava Mare Sibiu SolnocDabaca Turd a-Arie$ Odorhei Salaj Transilvania
2,3 0,5 20 2,1 4,5 6,1 0,7 4 0,4 0,2 6,1 7,6 0,8 1.2 0,8 0,1 3
1J 0,5 12,4 1,3 2,9 2,3 0,6 2 0,2 0,3 5,3 7,3 0,3 0,2 1,2 0,1 2
1,9 0,6 20,9 1,2 4,7 3,5 0,5 4,7 0,3 0,6 9,4 10,1 0,3 0,5 1,6 0,2 3,1
3,3 0,6 11,3 0,4 3,5 1,7 0,3 7,3 0,2 0,5 10,8 9 0,5 1,1 1,2 0,2 2,8
2,7 0,7 9,6 0,2 7,6 0,8 9 0,3 0,7 11,1 7,6 0,5 0,9 1,5 0,4 2,9 oo o'
8,8 2,5 7,4 1,7 7,4 3,1 2,2 12,9 0,9 1,5 13,6 13,2 1,4 1,5 4,3 0,9 4,8
14,3 5,9 3,1 3,2 20,6 3,6 2,9 21,5 1,6 1,5 31,3 18,2 3,1 2,7 8,6 2,3 8,2
14,5 8,5 2,4 2,8 16,7 3,6 4 24,7 2,7 2,1 32,5 18,7 3,2 2,8 13,4 3 8,9
16,5 9,9 4,7 1,5 19,7 2,5 4 22,6 3,6 3 30,3 . 17,7 4,9 4,4 12,2 3,1 9,3
5,7 4,5 0,5 0,8 7,5 1,4 1,2 7,3 1,6 0,7 11,6 5,6 3 0,9 5.5 0,8 3,4
10,5 6,1 0,9 0,7 15,8 1,6 1,6 14,7 2,8 1,4 18,5 11,3 3,4 2,2 7 1,8 5,7
7,4 5,2 1,6 1,9 15,7 1,4 1,3 13,5 2,3 1,4 14,8 14,1 3,2 2,6 5,6 2,4 5,2
5,1 3 0,9 2,2 7 0,8 0,7 7,4 1,3 0,8 9,4 7 2,2 1,1 2,6 1,2 3
7,7 7,8 0,9 1,5 11,3 0,7 2,6 17,8 3,7 2 19,1 11, 2 4,2 2,5 6,7 3,6 5,7
Sursa:
Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, LXVII kotet.
62
lo a n B olovan
insa la un nivel aproape dublu fata de primii ani ai secvenf ei temporale cercetate. Graficul nr. 5 contureaza mai bine variable in intensitate pe comitate, reliefand zonele cu o mobilitate sporita i cele cu valori modeste in privinta emigrarii. Astfel, 8 din cele 16 comitate au inregistrat sub trei emigrant! la mia de locuitori (Hunedoara, Salaj, Solnoc-Dabaca, Cluj, Mure-Turda, Turda-Arie, Ciuc, Trei Scaune), ceea ce ne permite sa afirmam ca acest fapt a contribuit in mod direct la o cretere mai substantiala a populatiei comitatelor respective in perioada 1881-1910 (vezi Tabelul nr. 4 i Graficul nr. 3). Comitatul Tarnava Mare a prezentat cea mai scazuta valoare de cretere a populatiei intre 1881 i 1910, in schimb s-a situat in fruntea provinciei cu cel mai ridicat numar de emigranti, 16,5 la mia de locuitori. De asemenea, comitatele Tarnava Mica, Sibiu i Fagara s-au situat printre centrele mai insemnate in ceea ce privete emigrarea, corespunzandu-le 13,1, 11,4 i 10,6 emigranti la mia de locuitori. Vecinatatea Romaniei nu justifica procentul mai mare de emigrare din aceste comitate, dei nu se poate nega ca era mai lesnicios pentru locuitorii lor sa treaca peste munti, legal sau clandestin. Totui, in comitate precum Hunedoara, Ciuc iTrei Scaune, apropierea fata de granita nu a impulsionat masiv in acei ani curentul de emigrare. Devine tot mai evident faptul ca anumite conjuncturi economice locale, asociate cu o politica economica, dar i nationala din ce in ce mai consistenta a guvernului de la Budapesta, au influentat fluxurile de emigranti. De exemplu, in comitatul Hunedoara, unde industria reclama un numar considerabil de muncitori, emigrarea era foarte redusa, in timp ce in comitatul Fagara, unde marea industrie era reprezentata de un singur stabiliment industrial, intensitatea emigrarii era mult mai mare5 . La fel, in comitatele Cluj i Mure-Turda, unde 8 urbanizarea i industrializarea se derulau la cote mai avansate, emigrarea nu a fost atat de ampla, deoarece existau
64
lo a n B olovan
inca suficiente supape de absorbtie pentru surplusul de populate agricola lipsita de venit. Comitatele Ciuc i Trei Scaune, care s-au evidenljiat in ultimele doua decenii ale secolului al XlX-lea printr-o emigrare continua i ampla, ceea ce a atras la acea vreme atentiia autoritaîlor, au inregistrat intre 1899 i 1913 un procent modic de emigranî. O explicate posibila este oferita de implicarea statului in limitarea emigrarii, prin construirea unor obiective industriale in zona secuiasca, prin direclionarea secuilor spre exploatarile miniere din Hunedoara i Valea Jiului, prin masuri politico-economice de intarire a elementului etnic maghiar din comitatele respective5 . 9
3.2.3. Compozifia i destinafia emigrantilor intre 1899 i 1914 Concluzii interesante ofera i datele Tabelului nr. 7, referitor la compoziîa pe sexe a emigran|ilor din Transilvania intre 1899 i 1913: 69,5% barbaî i 30,5% femei. De la inceputul perioadei pana la Primul Razboi Mondial, s-a remarcat tendinâ de cretere a ponderii femeilor in randul emigranîlor, de la 31,5% pentru etapa 1899-1904, la 35,5% in etapa 1908-1913. Fenomenul il regasim in intreaga monarhie, insa la valori diferite in cadrul popoarelor vecine. Astfel, la croaî, numarul femeilor a crescut de la 10% in 1901, la 30,1% in 1912, la maghiari la 52% in anul 1913, iar la cehi ponderea femeilor reprezenta circa 48% din totalul emigrantilor6 . O atare pondere reflecta intenîa emi0 gran|ilor, de cele mai multe ori familii intregi, de a se stabili definitiv in |ara de destina|ie. Urmarind procentul barbaîlor i al femeilor pe comitate, surprindem faptul ca in comitatele Braov, Ciuc i mai ales Trei Scaune, proporîa femeilor emigrate devanseaza cu mult media altor comitate. Trebuie sa asociem la aceasta stare de lucruri direcîa de
3* 'a) E C D L_ 1 8 9 9 -1 9 1 3 Z
o o ' ro
rN CN CN
ro O' o o o in fN C . O O'' IN o ' in' ro ro CO CN cn' p>
oo o' ro
in K CN
O o_ O'' o ' C oo CN N
LD m r< N o ' o
CN m o
r^ O O' No ro
rN IN. o o CO N- in in O CO N m o O' C ro CN C in N 'T in CO CN o ' fN O rN rN o
in O' o
Nin O o C N o' O
o o rN
CN o in O co CO T q C CN N CO o O' O in o' o' o' o' 1^ o rN o
CO rv IN.
rN O^ N o ' CN N-' o O fN m
o^
in CN rN
1899 1913 i
~o -O >o C O z
in ro CN r<
CO m o o O o' C N
m CN C N rN CO O iri
m C O o o in CN in
CO O' o CN oo m o in o n ; CN
O' o CN tN
rN o ro O C N m K C O
m CN i< in CO
NCN Nro
00 o N. o o r^ o C O o
in
K ro E d) u. 1 9 0 8 -1 9 1 3 z
O' m ro o o n - CO rN co' o ' ro' O'' o ' C oo' N ro ro C O CO ro ro co
m CO in o ' oo' in C co CN C O O
cm '
intre
ro O CO ro
O' O ro
ro 8 CN N
oo CO in No ro o m N- o CN in o C C 1-N N N C N ro C ro N oo' o O
CN O' in CO CO in
No Nin CN o
o CO rN
o rN CO ro O' m CN rN in CO o o CN N o in C *n rN ro' o ' o -o IN. o
p sexe a emigranfilor d Transilvania e in
o CN 3* O a JD CD o in in o
ro' rN
m o^ o _ o ro' o ' t ' K o o in O o
in
o in ro c> V CN
ro r-. rN N- rN ro N N o O' C CO C IN ro o ro in oo rN O N o CN C oo o _ ro_ O' in CN CN N IN.' C O o ' oo' in' N- CN CN ro C C N N
rN o CO ai oo co' CN
T O' O o o N-' C N
O' m CO
o o in o ro CO n - CO in IN fN o C CN N in C O in O co' N-' o ' o ' C N CN
CN C N 'ai E 0 ) u. 1 9 0 5 -1 9 0 7
CN C N
rN m CN CN o r-T
o CN
CO O r-v in ro in CO O O' n ro r^ O ' in O' in C N
ro o N CN IN
N CO C N N" in' rN O
N O' C CO o o o o ro o CO fN. o O rN in in' co' o ' CO rN CO fN
3-5 o >o CO Z CN ro CO K
in' CO
CO in' fN o
o rv in CO CO in' ro' N co' CO m r-v CO rN r^
O IN.' fN
in CO o CN OO oo' CN
o O' CN CN CN N N- ro CN N CO o 00 CN r\ O rN m ro in o CN O o _ 00 CN O'. in o O'. CN CN co' O'' ro' N ro CN N ro CN ro ro
CO rN O' o
CN CO rN NO'' C N
N O CN
O' CN CO o o L in o f-) ro in o CO C O in C in O in o ' ro' IN N ro ro
o ro' 35 ro 'ai E < i> Li_ 1 8 9 9 -1 9 0 4 Z

n o' o
. CN
o' CO
Tabelul nr. 7. Compoziîa
in in n ;
C O ro O C CN O in N O' m o C N- O' rN ro O CO o q m O' C N ro
o N O CN C N in' IN.
O O' O CN O o' rN
O NCO
rN CN o m CN rN o oo NCO ' C in o in N o ' o ' CN oo' in o CO o
|N Fn
3* "o -O a C O Z
O o ^ CN C O' in O'' o ' o ' in' in' IN.' K in o IN. in o t-v o
O' O O' o
IN. rN O O C N
CN O N-
o N
ro o O' in C o O N o ro m o N in C ro q N ro N N C N ro
O' 00 o
c> o
C N O O
o o o ro rN m oo CO ro CN C O
3 O E o u
>0 u o 5 b 0 a 0) o X! > > "O s ' ? o j; O o u o IS) C c -E V, .a a 3 cn 3 <a < m Z m u LL. f 1 h- u o c 3 o u
O p 3 H of 3 5
3 0 ,5 |
2 9 ,0
1s ll
o aT E o _> a < 6 <o E 3 o JZ ~o O C la O 'O 3 ~o >o O in in Q 1 O co H
66
lo a n B olovan
emigrare a majoritaîi celor plecati, care explica satisfacator fenomenul. Fiind i comitate de granita, aproape to|i barbaîi emigrant din Braov, Ciuc i Trei Scaune s-au indreptat spre Romania pentru munci sezoniere, sperand sa se reintoarca acasa cu agoniseala care sa le permita ameliorarea statutului lor social-economic, iar femeile, de regula tinere sub 24 de ani, sperau sa se angajeze servitoare in capitala Romaniei sau in oraele din provincie6 . La polul 1 opus se aflau comitatele Salaj i Bistriâ-Nasaud, unde propor|ia femeilor in cadrul emigrantilor a fost cea mai redusa. Barbaîi din aceste comitate se indreptau preponderent spre America, pentru a economisi mia de dolari i a se intoarce acasa, in vederea platirii datoriilor i a cumpararii de pamant. De altfel, in multe sate salajene s-au pastrat pana astazi porecle de genul A lu Americanu, A m e ricana" etc. pentru descenden|ii celor care la inceputul secolului traversasera oceanul cu gandul de a catiga bani i a-i imbunataî situaîa economica in satul natal. Principalele fluxuri ale emigrantilor s-au indreptat intre 1899 i 1914 catre Romania i America. Doar in anii 19061908 i 1913, ponderea emigrantilor inspre cele doua zone s-a situat puîn sub 90%; in restul perioadei, Germania, Rusia i alte zone de imigrare au reprezentat, in general, sub 10% din totalul celor care paraseau Transilvania (cu excepîa anilor 1906-1908). Aa cum rezulta din Tabelul nr. 8, distribu|ia geografica a emigrarilor in intreaga perioada analizata se prezinta in felul urmator: 48,8% spre America, 44,6% spre Romania i 6,6% spre alte tari. Daca la sfaritul secolului trecut i in primii ani ai secolului XX coloanele de em igrant s-au indreptat precumpanitor spre Romania, treptat, curentul de emigrare spre America s-a intarit, in anul 1903 Inregistrandu-se prima data un plus de emi grant! catre continentul american, comparativ cu Romania: 3.974 de emigranti pentru America i 3.255 pentru Ro mania. In anii care au urmat, pana in 1913, directia prin cipals de emigrare s-a mentinut spre America, cu exceptia
C a pitolu l 3. D in am ica populat,iei Transilvaniei...
67
anilor 1908 i 1911, cand Romania s-a remarcat prin intensitatea imigrarilor fa|a de America. O explicare complexa a variatiei ponderii zonelor de imigrare trebuie sa ia in considerare cererea de for|a de munca din acele teritorii, prosperitatea ori declinul lor economic6 . 2 Anul 1903, care a coincis cu o dezvoltare economica infloritoare a Statelor Unite, a marcat i momentul in care, in Transilvania, continentul american a reprezentat centrul cel mai important de deplasare al emigrantilor de pana atunci: 53,7%. Depresiunea in industria fierului i a o|:elului din Statele Unite, in anul 1907, cand a fost inregistrat cel mai mare numar de em igrant transilvaneni spre Ame rica (16.262), a determinat reducerea drastica a emigrarii pe continentul american in anul 19086 . Graficul nr. 6 sur3 prinde fluctuatia emigrarilor spre Romania i America, modul in care se produce creterea in intensitate a emi grarii in Romania (1908, 1911), paralel cu reducerea corespunzatoare a emigrant:ilor americani"; practic, se remarca oarecum un fel de mecanism compensatoriu intre cele doua zone de emigrare. Creterea numarului de emigranti spre Romania in anul 1914 este atribuita de autorita|i faptului ca de la incheierea Celui de Al Doilea Razboi Balcanic, contiin|a na|ionala in randurile ceta|enilor cu limba materna romana a crescut in mod periculos", iar emigrarea clandestina a sporit in vara anului 1914, dupa declanarea Primului Razboi Mondial, mai ales in randul tinerilor ap|i pentru serviciul militar6 . 4 Privind Tabelul nr. 8, sesizam o mare diversitate in privinâ orientarii emigran|ilor din cele 16 comitate transilvanene spre Romania i America. Astfel, intr-un numar de 9 comitate (Alba de Jos, Braov, Ciuc, Trei Scaune, Hunedoara, Cluj, Mure-Turda, Solnoc-Dabaca i Turda-Arie), direcîa principala de emigrare a reprezentat-o Romania, toate cele 9 comitate prezentand o pondere mai mare decat media pe provincie. Se evi.dentiaza intre acestea comitatele
Tabelul nr. 8. Emigrarea din Transilvania intre 1899 i 1914 ?n Rom ania (R) i Am erica (A)
1901 1902 1903 1904 1899 1900 A A R A R A R A R A R R 389 394 191 1.191 702 474 220 9 10 565 143 Alba de Jos 66 33 38 43 112 184 Bistrita-Nasaud 46 55 13 5 692 1.999 8 1.076 1 1 901 1 1 31 Braov 1.873 1 1.181 6 167 150 50 26 226 1 Ciuc 268 54 4 656 328 412 12 257 235 198 106 222 363 Fagara 97 1 477 2 227 420 12 848 308 5 Trei Scaune 114 133 489 173 189 4 187 1 128 1 1 80 1 1 Hunedoa ra 502 298 673 376 915 139 61 296 205 260 Tarnava Mica 373 55 34 48 13 120 67 84 65 2 13 1 45 Cluj 112 36 187 100 99 3 68 21 Mure-Turda 41 2 51 254 1.337 617 1.232 252 315 1.225 479 503 831 Tarnava Mare 615 241 689 1.187 170 1.284 291 982 430 566 946 976 136 876 Sibiu 82 9 122 2 306 21 77 1 110 Solnoc-Dabaca 175 1 79 167 9 117 25 183 61 199 25 Turda-Arie 234 274 132 4 165 24 50 71 110 95 98 Odorhei 24 89 104 14 9 8 1 1 37 68 40 Salaj 22 512 6.057 1.593 4.134 2.749 3.255 3.974 6.757 5.186 Nr. 6.690 458 4.213 Transilvania 44 53,7 53,9 41,3 84,7 10,3 77,2 20,3 58 38,5 % 91,5 6,2 Comitatul
S u rse:
1905 1906 1907 A A R R A R 1.796 1.117 969 2.490 2.030 1.058 177 894 331 388 778 231 80 204 30 289 145 60 427 177 5 347 18 29 549 327 411 1.346 1.183 1.365 473 18 258 78 455 40 344 484 297 960 523 701 584 1.400 505 1.453 1.756 403 258 127 446 295 303 311 177 119 482 103 303 101 1.478 2.579 1.412 2.852 1.213 2.750 1.338 1.613 862 2.186 695 2.142 690 67 254 471 717 510 297 149 638 185 286 86 440 592 496 512 968 1.125 141 360 145 511 126 561 9.582 10.428 7.302 14.471 6.410 16.262 44,1 48 24,4 48,4 25,5 64,7
Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, LXVII kotet; M agyar Statisztikai Evkonyv. Uj folyam, XXII kotet.
19C )8 Comitatul Alba de Jos Bistrita-Nasaud Braov Ciuc Fagara Trei Scaune Hunedoara Tarnava Mica Cluj Mure-Turda Tarnava Mare Sibiu Solnoc-Dabaca Turda-Arie Odorhei Salaj Transilvania Nr. % R 807 128 18 98 517 198 209 326 260 68 1.004 471 459 71 381 56 5.071 54,8 A 396 283 17 8 149 5 126 302 61 73 487 411 264 76 274 119 3.051 32,9 R
19C )9 A 1.378 546 52 8 823 19 305 974 307 184 1.626 1.415 384 285 568 363 9.237 58,8 R
1910 A 883 500 159 20 1.029 22 336 987 283 138 1.380 1.547 522 341 465 512 9.124 63 R
1911 A 243 192 70 17 271 9 82 285 109 53 492 314 211 69 127 239 2.783 31,6 R 814 117 21 306 390 108 165 427 172 110 801 751 335 112 191 32 4.852 59,8
1912 A 841 706 84 36 718 25 340 1.210 341 246 1.517 954 661 251 586 794 9.310 54,6 800 196 10 188 354 76 339 666 500 157 1.143 921 397 165 253 57 6.222 39,5
1913 R 1.296 375 13 62 392 144 281 1.032 357 243 1.351 863 1.077 277 318 73 8.154 32,2
A 871 911 99 4 770 22 339 1.469 458 249 1.734 1.001 946 388 666 1.281 11.208 52,3
1914 R 1.288 873 57 40 634 240 548 1.580 1.231 437 2.132 1.382 1.574 960 275 240 13.491 50,8
A 968 764 151 21 861 11 354 1.268 432 372 1.976 1.319 967 700 474 801 11.439 43,1
928 193 31 85 555 206 191 434 282 94 950 514 467 98 295 40 5.353 34
703 71 2 252 448 181 93 416 243 147 672 815 281 93 204 26 4.647 32,1
1899-1914 R A 13.692 12.272 50,3% 45,1% 3.042 6.207 29% 59,3% 8.044 1.332 83,4% 13,8% 2.869 173 93,4% 5,6% 5.969 9.970 36,4% 60,8% 4.716 269 93,6% 5,3% 4.336 4.201 48,2% 46,7% 8.115 13.515 31,7 52,9% 4.305 2.973 51,3% 35,4% 2.195 2.381 46,9% 50,9% 14.939 22.511 36,5% 55% 15.564 14.483 44,9% 48,2% 5.027 7.133 57,5% 40,5% 3.114 3.278 47,6% 50,1% 4.112 6.355 38,9% 60,1% 5.767 1.136 82,9% 16,3% 102.200 111.785 44,6 48,8
70
lo a n B olovan
Braov i, In special, Ciuc i Trei Scaune, care au trimis in Romania circa 93% din totalul emigranîlor. Asociind acest aspect cu Tabelul nr. 7, observam ca In comitatele sus-amintite numarul femeilor emigrate se apropie cel mai mult de cel al barbaljilor, ceea ce confirma intenîa multor familii de a-i gasi temporar sau defmitiv surse de catig mai bune peste munti, in Vechiul Regat. In comitatul Sibiu Intalnim o simetrie aproape perfecta in privin|a orientarii geografice a emigranîlor, concordanta cu media Intregii Transilvanii. In schimb, In 6 comitate (Bistriâ-Nasaud, Fagara, Tarnava Mica, Tarnava Mare, Odorhei i Salaj), ponderea emigranîlor spre America devanseaza media provinciei, cea mai ridicata valoare avand-o comitatul Salaj: 82,9%. In stadiul actual al cercetarilor, este foarte greu de explicat ce anume a determinat marea majoritate a emigranîlor din cele 6 comitate sa prefere America, iar pe em igranti din celelalte 9 comitate sa opteze preponderent pentru Romania. Studii speciale vor trebui sa asocieze situa(:ia economica locala, compoziîa etnico-religioasa, activitatea agenîlor de emigrare, mentalul colectiv etc. in efortul de a gasi o explicate valabila. Demna de remarcat pentru anumite comitate este orientarea emigranîlor spre G er mania, explicabila prin originea etnica a unei insemnate par|i a locuitorilor lor i prin avansul economic al acestei tiari in perioada premergatoare Primului Razboi Mondial. Astfel, Intre 1911 i 1913, din comitatele Tarnava Mica 12,1%, din Bistriâ-Nasaud 11,2%, din Cluj 11,6% i din Tarnava Mare 5,6% din totalul emigran|ilor s-au Indreptat spre Germania, o buna parte dintre ei fiind sai. O problema nu lipsita de interes pentru subiectul nostru o reprezinta originea etnica a emigranîlor din Transilvania Intre 1899 i 1913. Dupa cum se vede din Tabelul nr. 9, romanii au constituit 66,2% din totalul emigranîlor, maghiarii 18,8% i germanii 14,5%, deci ponderea emigran|ilor romani i germani este mai mare decat proporîa acestor
C a p itolu l 3. D in am ica p o p u la fie i Transilvaniei...
71
etnii In ansamblul populatiei Transilvaniei. Graficulnr. 7i Tabelul nr. 9 indica evolu|ia In timp a fenomenului abordat, observandu-se creterea gradata a ponderii emigranîlor romani, de la 61,9% Intre 1899 i 1904, la 70,2% In ultimii ani dinaintea izbucnirii Primului Razboi Mondial. In mod firesc, ponderea emigranîlor maghiari a scazut, de la 21,3% la Inceputul perioadei, la 17% Inainte de razboi, iar cea a emigrantilor germani de la 16,3% la 12,5%. In atare conditii, se pune Intrebarea daca regimul politic dualist a influen|at sau nu proporîa etnica a emigrantilor, deoarece i In randul slovacilor i al rutenilor s-a intalnit aceeai situate: proporîa slovacilor i a rutenilor Intre emigranti a cunoscut valori mult mai ridicate decat pon derea lor in cadrul provinciilor respective, in schimb cea a emigrantilor unguri a fost inferioara ponderii lor In an samblul populatiei. Opiniile specialitilor sunt Impartite in doua tabere, una care considera asuprirea naîonala drept o alta cauza importanta a emigrarii5 i cealalta orientare, 5 care neaga categoric rolul regimului opresiv in procesul emigrarii6 Fara Indoiala, emigrarea a fost un fenomen 6. social-economic cu o m otivate obiectiva In planul realita(.ilor economice. Divizarea loturilor de pamant ale |aranilor prin motenire, anii cu recolte slabe, creterea numarului zilerilor din agricultura, saracia, In general, au constituit suficiente motive pentru ca tjaranii romani, maghiari i germani din Transilvania sa accepte ideea emigrarii, ca singura solute rezonabila pentru modificarea statutului lor material In cadrul comunita|ii. Totui, nu se poate omite faptul ca politicul s-a interferat In acest fenomen, In sensul ca guvernele maghiare de la inceputul secolului XX au promovat consecvent o politica ferma de consolidare a elementului etnic maghiar In Transleithania6 . 7 Creterea nationalismului i a imperialismului ungar a aratat clar ca maghiarii sunt in pierdere prin emigrare, reclamand din partea autoritatjilor o politica selectiva fata
72
lo a n B olovan
de emigranti, mai ales ca miscarile nationale ale popoarelor nonmaghiare s-au intensificat in deceniile premergatoare Primului Razboi Mondial. Astfel, putem considera ca asuprirea naîonala a reprezentat o cauza importanta, directa i evidenta a emigrarii doar pentru elita implicata in micarea de emancipare nationala i care, numeric, era o minoritate. Istoriografia romaneasca a consacrat subiectului pagini ample i valoroase, din care razbate clar faptul ca numerosi lideri ai romanilor transilvaneni au fost nevoiti sa se refugieze intre 1867 i 1918 din Transilvania, pentru a scapa de inchisorile din statul ungar. In schimb, politica generala a guvernelor de la Budapesta de favorizare socialeconomica a maghiarilor, de limitare a emigrarii In randul taranimii maghiare a constituit, indirect, o cauza esentiala pentru ponderea sporita a romanilor i sailor In cadrul numarului total de emigrant! din Transilvania. De altfel, in Intreaga Transleithanie, ponderea germanilor In randul emigrantilor a devansat marimea acestei etnii In structura etnica a (jarii6 8. Din pacate, statisticile vremii nu au consemnat pentru intreaga perioada analizata profesia, varsta i starea civila a emigrantilor, incat informatiile despre aceste caracteristici demografice sunt lacunare. Totui, cunoatem ca pentru anii 1905-1907, aproximativ 80% din totalul emigrantilor transilvaneni erau ocupati In producîa primara (agricultura, creterea animalelor i silvicultura), 9,7% In minerit, industrie i comer|, 7,5% erau zileri, 1,7% servitori, iar restul de 1,1% erau implicate In alte domenii de activitate. Purine modificari au survenit cativa ani mai tarziu, Incat, In anii 1911-1913, proporîa emigrantilor din sectorul primar era de 79,4%, a celor din minerit i industrie de 7,6%, a zilerilor de 8,7% i a servitorilor de 2,4%6 . Dat fiind faptul 9 ca majoritatea zilerilor i a servitorilor erau legaî tot de agricultura, se poate aprecia ca pana la 90% din emigranti erau ârani, ceea ce demonstreaza ca emigrarea constituia
Tabelul nr. 9. Compoziîa etnica a emigran|ilor din Transilvania intre 1899 i 1913
1899-1904 Comitatul Albo de Jos BistrijaNasaud Braov Ciuc Fagara Trei Scaune Hunedoara Tarnova Mica Cluj Mure-Turda Tarnava Mare Sibiu SolnocDabaca Turdo-Arief Odorhei Sdlaj Tronsilvania Nr. % R 3.849 395 4.351 62 2.626 181 1.363 2.612 335 483 4.206 6.643 794 801 213 297 29.211 61,9 M 208 76 3.255 833 49 2.234 131 874 116 234 653 62 132 68 1.017 146 10.088 G 273 171 203 1 185 1 96 904 90 15 3.318 2.375 15 7 31 2 7.687 1 194 1 52 107 I 4 1 2 21 Altii 2 2 Total 4.332 644 7.809 896 2.864 2.417 1.592 4.411 541 733 8.229 9.187 942 876 1.261 446 47.180 100,0 R 8.863 1.960 330 27 4.975 164 2.659 4.650 1.188 459 8.131 7.271 2.473 1.214 431 1.178 45.973 65 M 627 272 270 983 155 1.178 585 1.899 575 741 1.083 114 243 456 3.625 648 13.454 19 1905-1907 G 579 843 407 8 262 2 229 1.212 350 94 4.731 2.120 67 8 90 33 11.035 256 15,6 0,4 18 2 1 56 46 2 5 59 21 5 Alfi 20 21 Total 10.089 3.096 1.007 1.018 5.394 1.345 3.529 7.807 2.115 1.299 14.004 9.256 2.788 1.678 4.164 1.859 70.718 100,0 5.902 144 2.473 6.671 2.779 1.005 9.251 8.128 5.432 1.847 582 2.356 59.402 70,2 R 9.278 3.359 195 M 788 317 136 1.085 428 870 354 2.039 690 722 907 185 538 416 3.705 1.215 14.395 17 1908-1913 G 350 1.186 275 12 298 6 110 1.207 447 94 4.036 2.371 113 9 79 20 10.613 12,5 17 8 142 0f3 36 24 12 2 4 2 23 3 Alfi 3 8 Totcl 10.419 4.870 606 1.097 6.630 1.024 2.939 9.940 3.919 1.821 14.231 10.708 6.095 2.272 4.383 3.599 84.552 100,0 R 21.990 88,5 5.714 66,3 4.876 51,8 89 2,9 13.503 90,7 489 10,2 6.495 80,6 13.393 61,9 4.302 65,4 1.947 50,5 21.588 59,2 22.042 74,9 8.699 88,5 3.862 80,0 1.226 12,5 3.831 64,9 134.046 66,2 M 1.623 6,5 665 7,7 3.661 38,8 2.901 96,3 632 4,2 4.282 89,5 1.070 13,2 4 812 22,7 1.381 21,0 1.697 44,1 2.643 7,2 361 1.2 913 9,3 940 19,5 8.347 85,1 2.009 34,0 37.937 18,8 1899-1913 G 1.202 4,8 2.200 25,5 885 9,4 21 0,8 745 5,0 9 0,2 435 5,4 3.323 15,4 887 13,5 203 5,4 12.085 33,1 6.866 23,3 195 2,0 24 0,5 200 2,0 55 0.9 29.335 14,5 Alfi 25 0,2 31 0,5 Total 24.840 8.610 9.422 3.011 8 0,3 6 0,1 60 0,8 90 0,4 5 0,1 6 0,1 148 0,5 152 0,6 18 0,2 14.888 4.786 8.060 22.158 6.575 3.853 36.464 29.421 9.825 4.826 35 0,4 9 0,2 593 0,5 9.808 5.904 202.451 100,0
. 21,3 .
0 5
Surse: Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, LXVII kotet; Magyar Statisztikai Evkdnyv. Uj folyam, XXII kotet. R = romani; M = maghiari; G = germani
G raficul nr. 7. Structura etnica a emigranfilor din Transilvania Tntre 1899 i 1913
160000
Romani
140000
120000
Maghiari
100000
80000 60000 40000
20000
76
lo a n B olovan
o latura a problemei taranesti care putea fi rezolvata numai prin solu|ionarea chestiunii agrare In ansamblu"7 . De alt0 fel, i la alte popoare din centrul i sud-estul monarhiei ponderea faranimii, In suma populate! emigrante, era asemanatoare (la croafi, slovaci i unguri circa 85%). In schimb, In regiunile apusene ale monarhiei, mai avansate din punct de vedere economic, situafia era diametral opusa: la cehi, bunaoara, Intre 1900 i 1910, doar 19% din emi gran t erau agricultori, restul aveau o alta calificare, care le-a i permis sa obfina in America venituri mult mai mari decat ceilalti em igrant7*. Cei mai mulî dintre em ig ra n t transilvaneni, datorita slabei lor pregatiri profesionale, au fost angajafi pe continentul american la diverse munci brute: In mine, turnatorii de fier i oêl, constructia de cai ferate etc. Fenomen amplu i complex, emigrarea i-a facut simfita din plin urmarea In realitatile economico-sociale din Transilvania Inceputului de secol XX. Printre cele mai vizibile repercusiuni, aa cum au fost ele evaluate de catre spe cia list, enumeram: descreterea ofertei forfei de munca i, prin aceasta, ridicarea simbriei in agricultura i creterea prefului pamantului7 , deoarece milioanele de coroane tri2 mise anual de catre emigrantdi din America familiilor ramase acasa au marit concurenfa in randul cumparatorilor. Din perspective demografica, consecinfele emigrarii au avut, la randul lor, efecte negative asupra populatiei. Faptul ca marea majoritate a emigranfilor erau barbafi tineri a dus, la fel ca la alte popoare, la scaderea numarului casatoriilor i a ratei natalitatii, modificand structura de varsta a populafiei, manifestata prin tendinfa de Imbatranire7 . Prezenfa 3 deloc neglijabila (30%) a femeilor Intre em igrant, multe dintre ele aflandu-se la varsta optima nu numai de munca, dar i de procreere, a contribuit, printre altele, la reducerea natalitatii i, In consecinfa, a ratei de cretere a populafiei intre 1901 i 1910 (vezi Tabelul nr. 2). Emigrarea In spafiul
C apitolul 3. D in am ica p o p u la jie i Transilvaniei...
77
transilvanean a cunoscut o serie de caracteristici specifice i altor provincii din Monarhia Austro-Ungara (fluxurile anuale, compozifia pe sexe sau socio-profesionala etc.). In acelai timp, fenomenul emigrarii a Imbracat i aspecte particulare Transilvaniei, precum direcfiile de emigrare (Romania a absorbit multa vreme o buna parte a emigrant;ilor), compozifia etnica etc.
3.3. Populatia rurala i urbana din Transilvania intre 1850 i 1910 Distribufia populafiei unei tari In mediul rural i urban are o condifionare istorica specifica, reprezentand un indicator rsen|ial al gradului de dezvoltare generala a zonei. In acelai timp, ea masoara modernizarea structurilor i institu|iilor sociale, economice, culturale i chiar politice, dezvaluind interdependen|ele In evolutia globala a populafiei7 . 4 In Transilvania, la Inceputul epocii moderne, urbanizarea se Incadra In mare masura In modelul specific centrului i
Tabelul nr. 10. Structura populafiei Transilvaniei pe medii intre 1850 i 1910
An 1850 1857 1869 1880 1890 1900 1910
\ urse:
Populatia totala Nr. % 2.073.372 100,0 2.172.748 100,0 2.396.206 100,0 2.255.127 100,0 2.442.383 100,0 2.684.291 100,0 2.908.507 100,0
Populatia urbana Nr. % 134.169 6,5 8,7 189.163 216.820 9,1 226.128 10,0 264.356 10,8 313.828 11,7 12,4 360.798
Populatia rurala Nr. % 1.939.203 93,5 1.983.585 91,3 2.179.386 90,9 2.028.999 90,0 2.178.027 89,2 2.370.463 88,3 2.547.709 87,6
Recensdmdntul din 1850../, Ubersichten... 1857', Magyar Statistikai Evkonyv, elso evfolyam; Az 1881. ev...; Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj folyam, I kotet; Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, I kotet, XLII kotet; A M agyar Varosok Statisztikai Evkdnyve, 1. evfolyam, Budapest, 1912.
78
lo a n B olovan
Sud-Estului european, respectiv existenfa unor numeroase aezari de tip urban i semiurban cu o populate cuprinsa intre 2.000 i 5.000 de locuitori, paralel cu slaba reprezentare a oraelor cu peste 10.000 de locuitori7 De cele 5. mai multe ori, specialitii au constatat coin cid e n t dintre urbanizare i dezvoltarea industrials, astfel incat i in Tran silvania vom putea sa identificam mai multe etape in evolu|ia populafiei urbane, in funcfie de transformarile survenite in privinfa relafiilor socio-economice. Precizam ca in continuare am acceptat pentru definirea populatjiei urbane criteriile administrative folosite in epoca, inregistrand po pulatia oraelor aa cum apar acestea clasificate In recensamanturi, numarul lor variind uor la cele apte recensamanturi analizate. Recensamantul din 1850-1851 a surprins foarte bine modelul de dezvoltare urbana In care se Incadra Tran silvania; din cele 23 de orae, doar trei aveau peste 10.000
Graficul nr. 8. Evoluîa populaîei rurale i urbane din Transilvania intre 1850 i 1910
C apitolul 3. D inam ica populat,iei Transilvaniei...
79
de locuitori (Cluj, Sibiu, Braov). Aa cum rezultS din Tabelul nr. 10, intreaga populate urbana a provinciei consta in 134.169 de locuitori, ceea ce insemna 6,5% din totalul populaîei, aspect care plasa Transilvania intre zonele cele mai slab dezvoltate urban din Monarhia HabsburgicS7 . 6 PSnS la Primul RSzboi Mondial, populatia urbana a Tran silvaniei a cunoscut o cretere rapidS, ajungand ca in 1910 ponderea ei sS fie aproape dublS: 12,4% In ansamblul populatiei. DacS la mijlocul secolului trecut cele mai multe orae din Monarhia Habsburgica (In special din partea esticS) aveau un aspect rural, Inainte de izbucnirea Primului Razboi Mondial aceste orae si-au accentuat functiile admi nistrative, economice i culturale, alaturi, flresc, de o cretere remarcabilS a numSrului de locuitori7 . Dei popula|ia 7 rurala a Transilvaniei a scazut Intre 1850 i 1910 de la 93,5% la 87,6%, ea a continuat sa reprezinte la Inceputul secolului XX un segment semnificativ din potentialul demografic al provinciei. La fel ca In alte zone europene, creterea substantiala a populaîei urbane a fost rezultatul migra|iei masive a surplusului de populate rurala Inspre oraele aflate In plin proces de dezvoltare industrials7 . In cadrul mai larg al 8 fenomenului mobilitatii sociale, migratia interna a precedat emigrarea externa. Presiunea demografica, In primul rand, care a condus la Inmultdrea numarului celor fara pamant sau cu pamant puîn, i-a determinat pe mul|i tineri sa se indrepte, Inainte de toate, spre orae. Mobilitatea sociala, o components esenîalS a regimului demografic In epoca moderns, a fost influen|atS in Transilvania dupS 1850 de desfiintarea relatiilor feudale, de includerea mai adecvatS a provinciei In circuitul economic al produciei i schimbului de mSrfuri din monarhie. Studiile asupra evoluîei demografice a unor microzone in primele decenii dupS Revolutjia PaoptistS au scos la ivealS diferentje deloc neglijabile In ceea ce privete sporul real i sporul natural al
80
lo a n B olovan
multor sate transilvanene7 . O mare parte a sporului na 9 tural al localitatilor rurale era pierdut in urma migraîei spre aezarile urbane. Creterea popula|iei oraeneti s-a facut nu atat prin sporul natural propriu, cat prin absorbirea surplusului demografic din satele aflate in vecinatate. George Baritiu remarca Inca din anul 1860 ca industrialismul reprezinta singura soluîe de plasare a for|ei de munca pentru suprapopulatia rurala8 . De aceea, nu este 0 deloc surprinzator faptul ca in intreaga perioada cercetata ritmul de cretere al popula|iei urbane a fost superior creterii populaîei rurale (vezi Tabelul nr. 11). Inlaturarea parîala a barierelor sociale i economice dupa revoluîe a permis o infuzie consistenta de populate rurala in mediul urban, recensamantul din 1857 fiind revelator In acest sens. Astfel, populatia urbana a Transilvaniei numara 189.163 de locuitori, echivalentul a 8,7% din toTabelul nr. 11. Evolutia populatiei rurale (R) |i urbane (U ) din Transilvania intre 1850 i 1910
MeNr. diu populatiei R 1.939.203 134.169 U R 1.983.585 U 189.163 R 2.179.386 216.820 U R 2.028.999 U 226.128 R 2.178.027 U 264.356 R 2.370.463 313.828 U R 2.547.709 U 360.798 Marimea populatiei T % fata de n 1850 rec. ant. 100,0 100,0 102,3 102,3 141,0 141,0 112,4 109,9 161,6 114,6 104,6 93,1 168,5 104,3 112,3 107,3 116,9 197,0 122,2 108,8 233,9 118,7 131,4 107,5 268,9 115,0 Cre$terea reala % Nr.
-
An 1850 1857 1869 1880 1890 1900 1910

S u rse:
Periooda
Rata medie anuala de cretere

-
44.382 31.X. 1850 54.994 31.X. 1857 1.XI. 1857 195.801 27.657 31.XII.1869 1.1.1870 -150.387 31.X II.1880 9.308 1.1.1881 149.028 38.228 31.XII.1890 1.1.1891 192.436 49.472 31.XII.1900 1.1.1901 177.246 31.X II.1910 46.970
2,3 41,0 9,9 14,6 -6,9 4,3 7,3 16,9 8,8 18,7 7,5 15,0
0,3 5,0 0,7 11,0 -0,6 0,3 0,7 1,5 0,8 1,7 0,7 1,4
Recensamantul din 1850...; Obersichten... 1857] Magyar Statistikai Evkonyu, elso evfolyam; Az 1881. ev...; Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj folyam, I kotet; M agyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, I kotet, XLII kotet; A Magyar Varosok Statisztikai Evkdnyve, 1. evfolyam.
C a pitolu l 3. D inam ica pop u la tiei Transilvaniei...
81
talul populatiei provinciei. Raportata la alte zone, ponderea populatiei urbane a Transilvaniei se situeaza sub cea a Ungariei, fiind Insa apropiata de cea din Serbia (8,1%)8 . 1 In deceniile care au stat in atentia noastra, urbanizarea (ca fenomen demografic) nu a prezentat o linie uniforma de dezvoltare, nici in timp i nici ca distribute spaîala (vezi Tabelul nr. 11). Cea mai notabila evolutie a fost inregistrata intre 1850 i 1857, acest prim avant fiind rezultatul firesc al marilor transformari social-economice generate de revolutie8 . Creterea cu 41% a populatiei urbane intre 1850 2 i 1857 a fost cea mai exploziva evolutie din intreaga pe rioada analizata. In general, creterea populatiei urbane a fost superioara sporirii populatiei rurale In acelai interval de timp, lucru firesc, ca urmare a faptului ca o mare parte din sporul natural al satelor a fost absorbit de orae. i In perioada 1857-1869 s-a continuat ritmul ascendent de urbanizare Inceput in etapa anterioara, Insa valoarea creterii populatiei oraelor s-a situat la cote mai reduse: 14,6%. Pentru aceasta etapa, intalnim o valoare de crestere aproape identica In cadrul populatiei urbane din Ungaria: 14,2%, caracteristicile socio-economice ale etapei fiind aproa pe identice In parole estice ale monarhiei83. In schimb, populatia rurala a beneficiat in acest interval temporal de cea mai inalta valoare de cretere: 9,9%. Urmarind jocul celor doua coordonate (creterea populatiei urbane i a celei rurale), putem considera ca intensitatea uneia Intr-o anumita perioada a atras in mod corespunzator reducerea In intensitate a celeilalte. O atare alternanta a fost rezultatul conditiilor social-economice din fiecare etapa, diferentiat In mediul rural i in cel urban. Intre 1870 i 1880, populatia rurala a inregistrat un regres, In timp ce populatia urbana a cunoscut uoare creteri, datorate exclusiv fenomenului migrarii de la sat la ora. In judetul Cluj, bunaoara, deficitul populatiei rurale In deceniul opt a fost de 6.528 de persoane, iar populatia
82
lo a n B olovan
Tabelul nr. 12. Etapele creterii popula|iei rurale i urbane din Transilvania intre 1850 i 1910
Mediu R U R II R U Nr. populatiei 1.939.203 134.169 2.028.999 226.128 2.547.709 360.798 Marimea populatiei T % fata de n 1850 rec. ant.
-
An 1850 1880 1910
Perioada
-
Cresterea reala Nr. %

-
Rata medie anuala de cretere

-
104,6 168,5 131,4 268,9
104,6 31.X. 1850 89.796 168,5 31.XII.1880 91.959 125,5 1.1.1881 518.710 159,5 31.XII.1910 134.670 31.X. 1850 608.586 31.XII.1910 226.629
4,6 68,5 25,5 59,5 31,4 168,9
0,1 1,7 0,7 1,5 0,4 1,6
S urse:
Recensamantul din 1850...] Obersichten... 1857\ Magyar Statisztikai Evko nyv, elso evfolyam; A z 1881. ev...\ Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj folyam, I kotet; M agyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, I kotet, XLII kotet; A Magyar Varosok Statisztikai Evkdnyve, 1. evfolyam.
oraului Cluj a crescut cu aproape 4.000 de locuitori. Un caz similar am Intalnit i in partea de sud-est a Transil vaniei, unde populatia satelor din J&ra Barsei a scazut in deceniul opt, In timp ce numarul locuitorilor Braovului a sporit cu circa 2.000 de persoane8 Criza economica din 4. acei ani, asaltul epidemiei de holera i al altor epidemii locale au afectat dezvoltarea sustinuta a populatiei satelor, putinul surplus demografic fiind pierdut prin migratia spre mediul urban. La Inceputul subcapitolului am afirmat, In consens cu majoritatea specialitilor, ca urbanizarea a fost un proces complex, a carui derulare s-a petrecut In functie de ritmul industrializarii. In cazul Transilvaniei, prima etapa a urbanizarii o putem plasa In perioada 1850-1880, cand creterea populatiei urbane a cunoscut o valoare ridicata (68%), explicabila prin tendinta postrevolutionara de a depai rapid o stare de lucruri retardata. Al doilea val al urbanizarii s-a declanat dupa 1880, ca urmare a transformarilor survenite in dezvoltarea capitalists a provinciei, prin intrarea, dupa 1887, in perioada revolutiei industriale" sau a cre-
C a pitolu l 3. D inam ica p o p u la tie i Tra n silva n iei...
83
terii economice sus|inute8 . Deoarece In perioada 18875 1913 dezvoltarea industrials, a cunoscut ritmuri de crestere variate, dinamica populatiei urbane a urmarit fidel aceste ritmuri. Astfel, intre 1887 i 1899, cand s-a Inregistrat o cretere economica foarte rapida, populatia oraelor transilvanene a crescut cu 18,7% Intre recensamanturile din 1890 i 1900, iar Intre 1900 i 1910, creterea populatiei urbane s-a situat la numai 15%, concomitent i cu reducerea ratei de cretere economica Intre 1900 i 1913. Nu intamplator, in aceasta perioada emigrarea externa a luat In Transilvania o amploare atat de mare, explicabila prin limitarea ofertei de locuri de munca in mediul urban local, ajuns intr-o oarecare stare de saturare. In preajma Primului Razboi Mondial, populatia urbana a Transilvaniei reprezenta 12,4% din totalul populatiei, aspect ce denota locul oarecum periferic al provinciei In cadrul dublei monarhii, unde existau zone cu o populate urbana de pana la 25%. Oricum, Transilvania se apropia, din acest punct de vedere, de realitatile demografice din Serbia, unde ponderea populatiei urbane era, la 1910, de 13,1%, In timp ce In Vechiul Regat populatia oraeneasca reprezenta circa 18%8 . 6 In procesul de urbanizare din Transilvania intalnim, din punct de vedere demografic, numeroase diferente regionale, evolutiile variate ale oraelor fiind consecinta directa a caracterului industrial sau comercial al acestora, a marirnii hinterlandului oraelor respective, a numarului suprapopulatiei rurale la un moment dat, a intensitatii cailor de comunicatii i a mijloacelor de transport etc. De altfel, evolutii similare Intalnim nu numai In monarhie, ci i peste munti, in Romania8 7. O prima observatie, pe baza Tabelului nr. 13, vizeaza oraele mari ale Transilvaniei Intre 1850 i 1910. Astfel, daca la Inceputul intervalului ordinea era urmatoarea: Braov (21.782 locuitori), Cluj (19.612 locuitori) i Sibiu
Surse:
Recensamantul d 1850...-, A Magyar Varosok Statisztikai iZvkdnyve, 1. evfolyam . in
C apitolul 3. D inam ica po p u la tie i Transilvaniei... 85
(15.315 locuitori), dupa 60 de ani tot cele trei orae se situau In frunte In privintja populatiei, schimbandu-se Insa ordinea la varf: Cluj (60.808), Braov (41.056) i Sibiu (33.489). Evident, dezvoltarea cea mai suspnuta a cunoscut-o Clujul, care a devenit, In preajma Primului Razboi Mondial, cel mai important centru urban al Transilvaniei. Forlja de atractjie a acestui ora era atat de mare nu numai pentru suprapopulatia rurala din comitat, dar si pentru cea din alte comitate, meat la 1910 jumatate din populatia Clujului era originara din afara comitatului8 8. Dei numeric nu prezinta cifre comparabile cu Clujul sau Braovul, au existat cateva orae care au Inregistrat Intre 1850 i 1910 ritmuri de cretere de peste 300%; Intre acestea, amintim Targu-Mure, Deva i Miercurea-Ciuc. In general, sporul cel mai consistent 1-au avut localitatjle unde investitiile industriale i avansul economic au fost mai vizibile sau unele orase din Secuime (Miercurea-Ciuc 385,1%, Sfantul Gheorghe 298,5%), unde politica guvernului de la Budapesta a cautat o contrabalansare a saraciei i a emigrarii8 . Ca urmare a decaderii mineritului sau a unor ocu9 patii tradi|ionale (In speâ, a meteugurilor de breasla), In alte zone, orae precum Media, Sighisoara sau Abrud s-au caracterizat fie printr-o cretere numerica modesta, fie prin regres9 (vezi Tabelul nr. 13). Cu toate ca dimensiunile de0 mografice ale multor orae transilvanene variau inainte de Primul Razboi Mondial In jurul a 10.000 de locuitori, aces tea au Indeplinit importante func|ii administrative, sociale i culturale, similare cu majoritatea oraelor central- i sud-est-europene9 . De aceea, ele necesita o studiere aparte, 1 care sa puna In lumina mai adecvat semnificatia lor istorica. Fiecare asemenea ora ridica importante probleme pentru cunoasterea comportamentului demografic regional, populatia din mediul rural Invecinat suferind notabile mutatii In planul vietii economice si al mentalitatilor colective9 . 2 Fenomen dinamic i complex, creterea populatiei oraelor Transilvaniei Intre Revolutia Paoptista i Primul
86 loa n B olovan
Razboi Mondial s-a inscris in trendul general european de modernizare ce caracterizeaza epoca respectiva. Din pacate, motenirea prerevolufionara, o anumita stare de lucruri din punctul de vedere al realitatilor socio-economice i o dezvoltare de ansamblu mai lenta decat in partile apusene ale imperiului au imprimat oraelor ardelene o flzionomie care le apropie (cu pu|ine exceptii) de modelul urban central i sud-est-european. Sporirea populatiei urbane din Tran silvania s-a facut diferentiat intre cele apte recensamanturi, in functie mai ales de ritmul dezvoltarii industriale, fiind, printre altele, i un barometru al acestui important proces economic, derulat inegal in provincie in deceniile premergatoare razboiului. Era firesc faptul ca in marea industrie ce lua amploare in orae sa fie absorbiti tinerii din mediul rural invecinat care nu-i mai puteau plasa forta de munca in agricultura93. Aa cum s-a putut constata pe parcursul argumentarii con|inute de acest capitol, dinamica populatiei Transil vaniei nu a fost lineara Intre 1850 i 1910, aflandu-se sub incidenta a numeroi factori economici, sociali i politici, care i-au imprimat un sens ascendent sau, dimpotriva, au determinat un recul intre diferitele momente Inregistrate prin cele apte recensamanturi din epoca. Variatiile regionale se origineaza In conditiile socio-economice locale, cercetarile recente evidentiind ritmuri de cretere diferite In chiar interiorul unor zone distincte. De exemplu, zona Muntilor Apuseni a fost caracterizata, Intre 1880 i 1910, de o maxima expansiune demografica, Insa s-au identificat diferente mari Intre partile muntilor. Astfel, arealul montan apartinand azi actualului judet Alba a crescut cu 13,9%, cel din Hunedoara cu 23,7%, In Arad cu 25,3%, In Salaj cu 40,6% i In Bihor cu 44,2%9 . De asemenea, In conditii de 4 mediu apropiate i cu o populate majoritara constanta, in comitatele Ciuc, Odorhei i Trei Scaune s-au inregistrat, intre 1880 i 1910, valori sensibil diferite: Ciuc cu 31,3%,
C a p itolu l 3. D inam ica p o p u la tie i Transilvaniei... 87
In schimb, Odorhei i Trei Scaune cu 17-18% (vezi Tabelul nr. 4). Se impune, In continuare, un program viitor de cercetari demografice microzonale, care sa aduca mai multe lamuriri In privinta comportamentului demografic regional. Note
1 Louis Roman, Iatroistoria i demografia istorica", in Revista istorica, 3, nr. 3-4, 1992, p. 214. 2T. Me Keown, R.G. Brown, R.G. Record, JKn Interpretation o f the Modern Rise of Population in Europe", in Population Studies, 26, no. 3, 1972, p. 382; Jackson Marvin, ..Comparing the Balkan Demographic Experience 1860 to 1970 , in Journal o f European Economic History, vol. 14, no. 2, Fall 1985, p. 223; D. Danyi, E. Szabady, ..Economic Factors in the Decline of Fertility in Hungary in the Nineteenth and Early Twentieth Century", in vol. Economic Factors in Population Growth, ed. by A.J. Coale, London, 1976, p. 238-240; Roy Porter, Disease, Medicine and Society in England. 1550-1860, Hampshire, 1987, p. 61; P.E. Razzell, An Interpretation of the Modern Rise o f Population in Europe - A Critique", In Population Studies, 28, no. 1, March 1974, p. 5; John Walter, Roger Schofield, Famine, disease and crisis mortality in early modern society", In vol. Famine, Disease and Social Order in Early Modern Society, ed. by J. Walter, R. Schofield, Cambridge, 1988, p. 66-67. 3 Massimo Livi-Bacci, Population and Nutrition. An Essay on European Demographic History, Cambridge, 1991, p. 2. 4 Idem, A Concise History o f World Population, Cambridge, 1992, p. 36-37. 5 Die Habsburgermonarchie 1848-1918. Band III. Die Volker des Reiches, herausgegeben von Adam Wandruszka und Peter Urbanitsch, Wien, 1980, p. 415. 6 Lajos Thirring, Esquise de Vaccroissement de la population de la Hongrie d avant et d apres la guerre et quelques proprietes caracteristiques des fluctuations du nombre des habitants, Budapest, 1931, p. 3, 21. Acelasi raport defavorabil se men|ine i pentru Transilvania, inteleasa In sens larg, incluzand fostul principat, Banatul, Criana i Maramureul, cf. loan Bolovan, Contributii privind situajia demografica a Transilvaniei In anii 1850-1910 , In vol. Istoria Romaniei. Pagini transilvane, coord. Dan Berindei, Cluj-Napoca, 1994, p. 283. 7 T. Morariu, Entwicklung..., p. 18-20. 8 Siebenbilrgen... 1850, f. 417. 9 Ecaterina Negruti, Satul moldovenesc in prima jumatate a sec. alXIX-lea. Contributii demografice, Iai, 1984, p. 23. 1 Bevolkerung... 1857, p. 18. 0 1 loan Bolovan, ..Consideratii privind anii 1848-1849 din punct de vedere 1 demografic (cazul Transilvaniei)", In Anuarul Institutului de Istorie Cluj-
C a p it o l u l 6
Structura populatiei Transilvaniei intre 1850 i 1910

6.1. Compozifia etnica a Transilvaniei 6.1.1. Considerafii referitoare la situafia demografica din Ungaria la sfaritul secolului XIX i la inceputul secolului XX Cunoaterea structurii etnice a unei ari reprezinta o importanta problema nu numai din punct de vedere strict demografic, ci mai ales din perspectiva elaborarii unei politici economice, sociale, culturale etc. care sa corespunda intereselor statului respectiv. Cu atat mai mult in secolul al XlX-lea, numit pe drept cuvant al nalionalitaîlor (acceptand aici ca limita finala a acestui secol Primul Razboi Mondial), investigarea compoziîei etnice a statelor multina tio n a l poate contribui la mai buna explicare a proceselor politico-militare care s-au derulat la sfaritul epocii moderne i au generat o noua geografie politica europeana. Transilvania s-a aflat, intre Revolutiia Paoptista i Primul Razboi Mondial, in cadrul teritorial-administrativ al Imperiului Habsburgic, iar din 1867 al Imperiului Austro-Ungar. Este un lucru tiut ca Ungaria, la fel ca i cealalta jumatate a Monarhiei Austro-Ungare, a fost pana la prima confla grate mondiala una din cele mai eterogene tari ale Europei, nu numai in privint;a nationalitatilor, dar i a confesiunilor1 . Specialitii sunt cvasiunanimi in a aprecia ca in monarhie s-au produs, intre 1850 i 1910, modificari etnicolingvistice considerabile. Peste toate aceste mutatii in inte-
___________________ Capitolul 6. S tructura p o p u la tie i Transilvaniei... 193
riorul provinciilor, se evidenîaza ten d in g contrara, ce rezulta in raporturile numerice ale na|iunilor hegemonice din cele doua jumata|i ale imperiului: In timp ce In Cisleithania procentajul germanilor scade de la 36,2% la 35,6%, cel al maghiarilor In Transleithania crete de la 36,5% la 48,1%2. Aceasta Imbunatatire considerabila a procentajului ma ghiarilor a fost cauzata de trei factori: a) In primul rand, de creterea naturala a populatiei, de faptul ca sporul natural al maghiarilor a fost mai mare decat media pe tarsi; b) in al doilea rand, de participarea lor mai redusa la emigrare, comparativ cu alte etnii: c) in al treilea rand, de procesul de asimilare, care se dezvolta intr-o masura tot mai mare in a doua jumatate a secolului al XlX-lea i la inceputul se colului XX: maghiarizarea unei parti a populatiei nemaghiare, precum i a majoritatii imigrantilor3. In aceste conditii, vom constata i In privinta compozitiei etnice a Transilvaniei, Intre cele doua limite temporale, modificari etno-lingvistice mai mult sau mai pu|in spectaculoase, amplitudinea lor osciland In functie de dinamica populatiei, emigrare, politica economica colara i culturala a autoritatilor etc. Trebuie sa mentionam mai Intai ca nu la toate cele apte recensamanturi efectuate Intre 1850 i 1910 a fost precizata explicit apartenenta etnica a locuitorilor. Apoi au suferit modificari, Intre prima parte a intervalului i perioada dualismului, criteriile folosite de recenzori pentru denominarea etnicitatii. Astfel, la 1850-1851, recenzorii au inclus criteriul neamului , bazandu-se pe libera declaratie a cetatenilor: temeiul Inscrierei naciunalitatilor la cei maioreni (majori - n.n.) are a sta propria lor aratare (declaratie - n.n.) iara la minoreni naciunalitatea parintilor sai4. Recensamantul efectuat, tot de catre autoritatile austriece, In anul 1857 nu a mai retinut, In lucrarile tiparite In epoca, apartenenta etnica a locuitorilor Transilvaniei. Totui, formularele completate de recenzori In sate au cuprins
194 lo a n B olovan
i rubrica referitoare la neam. Cercetarile efectuate in ulti ma vreme au condus la identificarea unor eantioane regionale care ofera pentru anul 1857 i informatii privind structura populatiei din punct de vedere etnic5 (foarte probabil ca in arhivele vieneze se pastreaza intregul material manuscris al recensamantului, care poate fi valorificat In acest sens pentru Intreaga Transilvanie). In timpul dualismului, recensamanturile efectuate de catre autoritatile maghiare nu au mai Inregistrat nationalitatea locuitorilor, ci numai limba materna, Inteleasa ca limba pe care cel chestionat o vorbete mai bine i cu cea mai mare placere"6. Acest cnteriu a permis oficialitatilor sa denatureze premeditat datele statistice, sa sporeasca arti ficial numarul maghiarilor, mai precis al vorbitorilor de limba maghiara. Aa se explica de ce In rubricile recensamanturilor de la 1880 pana la 1910 nu mai apar evreii, armenii, tiganii etc., ei fiind inclui aproape in corpore In rubrica maghiarilor. Conform unei atare clasificari, ponderea populatiei maghiare a crescut In Transleithania, intre 1880 i 1910, de la 41,2% la 48,1%, In timp ce proportia nonmaghiarilor a scazut corespunzator, de la 58,8% in 1880, la 51,9% In 19107. Oficialitatile erau contiente de faptul ca o asemenea cretere nu era numai rezultatul unei emigrari mai reduse a maghiarilor i al unei natalitati sporite, comparativ cu celelalte nationalitati. De altfel, slovacii i rutenii au cunoscut o rata bruta a natalitatii - i implicit a sporului natural - superioara celei a populatiei maghiare, insa pro portia lor a scazut In intervalul temporal respectiv. De aceea, guvernul de la Budapesta a acordat o destul de mare atentie politicii demografice la sfaritul secolului al XlX-lea i la Inceputul secolului XX8. Firesc, s-a solicitat In primul rand sprijinul Oficiului Central Regal de Statistica, in stitute Infiintata In anul 1867, sub conducerea reputatului demograf Keleti Karoly.
C apitolul 6. S tructura p o p u la tie i Transilvaniei... 195
Prin dispozitia nr. 4.795/902 din 22 august 1903, KhuenHedervary Karoly (primul-ministru al Ungariei) a Insarcinat Oficiul Central de Statistica din Budapesta cu pregatirea opera|iunilor necesare colectarii datelor privind frontiera lingvistica maghiaro-slovaca i cea maghiaro-romana. Urmau sa fie efectuate investigate complexe in privinâ limbii materne (mai corect a etniei) in mii de sate mixte situate in zonele locuite de maghiari, slovaci si romani, pentru a se confrunta datele din recensamanturi cu situaîa existenta la fa|a locului. Vargha Gyula, directorul Oficiului Central de Statistica, il asigura, la 14 decembrie 1905, pe primulministru al Ungariei ca oficiul subsemnat (de statistica n.n.) se va stradui, cu toata for|a i c om p eten t sa, ca lucrarile referitoare la frontierele lingvistice, in conformitate cu intentiile Excelen|ei Voastre, precum i In interesul reuitei proiectatei actjiuni de salvare nationala care are o mare importantia, sa fie cat mai riguros executate"9. Lucrarile din cadrul actiunii frontiera lingvistica" s-au desfaurat pe parcursul mai multor ani, fiind alocate sume importante. Cercetarile au fost extinse i asupra altor aspecte - sociale, economice, politice, culturale i confesionale - privitoare la slovaci i romani. Practic, autoritatile de la Budapesta au dorit radiografierea exhaustiva a situaljiei celor doua popoare, In vederea elaborarii unei strategii po litice adecvate intereselor claselor dominante din Transleithania1 . Pentru romani, unele materiale colectate In acei 0 ani In cadrul lucrarilor privind frontiera lingvistica au fost valorificate In controversata lucrare aparuta pentru uz intern, sub Ingrijirea lui Huszar Antal, sau prin studii i articole privind habitatul i compozit;ia etnica a popula|iein. Fara indoiala, mformatiile demografice rezultate de pe urma anchetei coordonate de Oficiul Central de Statistica au stat la baza multor masuri discriminatorii luate de catre guvernul maghiar in anii premergatori razboiului.
196 lo a n B olovan
6.1.2. Euolufia structurii pe nationalitafi a Transilvaniei intre 1850 i 1910 Inca in evul mediu, in Transilvania s-au stabilit alaturi de romanii autohtoni alte etnii, care au conferit zonei un as pect multietnic i multiconfesional. Izvoarele istorice din evul mediu au afirmat explicit atat autohtonia, cat i nu marul majoritar al romanilor din Transilvania. La fel ca In secolele anterioare, i In epoca moderna romanii au continuat sa reprezinte populatia majoritara demografic, Insa marginalizata politic i cultural. Din informatiile cuprinse In Tabelul nr. 40 se poate urmari evolutia numerica i procentuala a diverselor etnii care au coabitat In Transilvania In epoca moderna. Primul recensamant postrevolu|ionar, cel din anii 1850-1851, a consemnat, dincolo de preponderenâ indiscutabila a romanilor (59,4%), i alte aspecte interesante In privin|a repartitiei etnice a populatiei din provincie. In primul rand, precizam ca numarul populatiei maghiare din tabelul nostru (536.843) provine din cumularea a doua rubrici ale formularului completat de catre recenzori: maghiari (acetia erau in numar de 355.993) i secui (180.850). La fel, rubrica germanilor include atat numarul sailor (175.636), cat i cel al germanilor (16.634). O asemenea Impartire, operata In epoca de catre oficialitati, reflecta Inca un mod de abordare vetust, corespunzator i unei ordini politice perimate (bazata pe Unio Trium Nationum). In al doilea rand, recensamantul li Inregistreaza ca etnii aparte pe evrei, armeni i tigani, ei nemaifigurand dupa 1869 ca nationalitati distincte, fiind inclui ulterior fie la rubrica vorbitorilor de limba maghiara (evreii i armenii, In special), fie la altii (mai ales tiganii). In legatura cu acetia din urma: autoritatile de la Budapesta au Incercat la sfaritul secolului al XlX-lea sa cunoasca foarte amanuntit situatia demografica a tiganilor din Ungaria,
C apitolul 6. Structura p op u la tiei Transilvaniei... 197
initiindu-se In anul 1893 un amplu recensamant al acestei nation ality (dupa tiint:a noastra, a i fost unicul realizat). La 1893, In urma publicarii datelor recensamantului, pe teritoriul Transilvaniei traiau circa 110.000 de tigani1 , dis 2 p e r s a l inegal In comitate. Proportjia cea mai mare s-a Intalnit In Tarnava Mare (9,9% din totalul populatiei) i Tarnava Mica (6,7%), iar ponderea cea mai scazuta In comitatele Solnoc-Dabaca (2,3%) i Ciuc (2%)1 . 3
Tabelul nr. 40. Structura etnica a Transilvaniei intre 1850 i 1910
Romani Maghiari Germani Evrei Armeni Tigani Slovaci Ruteni Croa# Sarbi Straini Nu pot vorbi Altii
Surse:
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
1850 1869 1880 1890 1900 1910 1.225.619 1.428.299 1.249.968 1.394,601 1.522.733 1.608.108 59,4 59,7 55,9 57,1 56,7 55,3 536.843 735.085 666.376 765.220 891.476 1.005.526 26 30,7 29,8 31,3 33,2 34,6 192.270 226.448 187.370 219.263 234.513 234.901 9,3 9,4 8,4 9 8,7 8 15.606 0,7 7.687 0,4 78.884 3,8 129 3.189 4.210 5.169 6.101 0,005 0,17 0,1 0,2 0,2 217 642 414 1.313 1.81 1 0,009 0,02 0,01 0,05 0,06 596 814 528 280 0,02 0,03 0,02 177 227 427 0,01 0,07 0,008 0,01 2.923 151 _ 0,005 0,1 73.895 3,3 4.736 3.028 52.342 56.782 28.046 51.072 0,2 0,1 2,3 2,3 1 1,7
Recensamantul din 1850...; Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj f o ly a m , I k o t e t ; A Magyar Korona orszagaiban az 1881. ev..., II k o t e t ; Magyar Statisz tikai Kozlemenyek. Uj s o r o z a t , I k o t e t , XLII k o t e t .
198 lo a n B olovan
Informa|iile referitoare la compozi|ia etnica a Transil vaniei in anul 1869 le-am prelucrat pe baza volumului din 1893 al publica|iei Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj folyam, ce prezinta datele recensamantului din 1890 i care confine sintetic situaîa de la 1869-1870. De aceea, sunt necesare cateva explicatii pentru incadrarea mai corecta a compozitiei populatiei pe n a tio n a lity la momentul respectiv. Astfel, In cele doua decenii care au trecut de la revolutie, numarul i procentul romanilor s-a situat intr-o evolutie ascendenta, rezultat al unei dezvoltari demografice generale la nivelul Intregii provincii: de la 1.225.619 (59,4%) persoane in 1850, la 1.428.299 (59,7%) In 1869. La fel, numarul i ponderea germanilor au cunoscut acelai trend, crescand de la 9,3%, in 1850, la 9,4% in 1869. Trebuie sa mentionam ca perioada dintre recensamanturile din anii 1850 i 1869 s-a aflat sub inciden|a regimului politic neoabsolutist i neoliberal; autoritatile habsburgice nu au promovat In mod deosebit o politica demografica menita sa obstructioneze creterea unei etnii sau a alteia, incat sporul procentual modest al romanilor i germanilor este firesc. Nefireasca i artificiala ni se pare cifra populatiei maghiare la 1869: 735.085 de locuitori, reprezentand 30,7% din totalul populatiei provinciei. Intrucat, in afara de ro mani, maghiari i germani, mai figureaza rubricile cu slo vaci i ruteni (cateva sute de persoane) i altii (trei mii de locuitori), apare cat se poate de limpede ca In numarul populatiei maghiare au fost inclui in bloc evreii, armenii i tiganii. Astfel, era confectionata la 1893 o structura etnica pentru realit&tile din Transilvania anului 1869, care sa anticipeze i sa ,justifice ponderea marita a maghiarilor la 1880 i 1890. Trebuia demonstrat in epoca (i pentru posteritate!) ca, inca din perioada In care Transilvania se afla sub dependenta Vienei, populatia maghiara a evoluat numeric i procentual cu mult peste media celorlalte nationalitati. Este adevarat ca Intre 1850 i 1857 rata sporului
C apitolul 6. Stru ctu ra populatiei Transilvaniei... 199
natural la maghiari a fost de 8,7%o, la romani de 7%o, la germani doar de l%o, la evrei de 13,9%o, la |igani de 7%o, insa aceasta nu justifica intru totul sporul considerabil sesizat mai devreme. De altfel, o recenta reevaluare a ponderii etnice la 1869, facuta pe baza statisticii religiilor i a cores p o n d e n t confesiunilor tradiîonale la anumite nationality, apreciaza ponderea maghiarilor la 28,2%, insa o diminueaza i pe cea a romanilor la 57,5% 1 . Chiar daca am line 4 seama i de faptul ca in urma marii secete din Ungaria din 1862-1863 au venit in Transilvania |arani cu miile, dintre care probabil ca unii au ramas aici, tot nu se justifica procentul atat de ridicat al etniei maghiare din Transilvania la 1869, aa cum rezulta din prelucrarea datelor continute de publicaîa din 1893. Din Tabelul nr. 40 se observa tendin|ele de evolutie ale celor trei principale etnii din Transilvania in timpul dualismului: romanii au scazut de la 59,7%, in 1869, la 55,3%, In 1910, germanii au regresat i ei de la 9,4%, In 1869, la 8%, In 1910, In schimb, maghiarii au sporit de la 30,7% la 34,6%. Cauzele acestei creteri rapide a maghiarilor sunt multiple, cel mai adesea invocandu-se sporul natural mai ridicat al etniei maghiare, numarul mai redus al emigranilor In cadrul acestei etnii i numai intr-o mica masura asimilarea etno-lingvistica a evreilor, armenilor i a catorva mii de cehi, polonezi i italieni sosii pe aceste meleaguri In valtoarea industrializarii"1 . Daca In privinta ponderii mai 5 modeste a maghiarilor in randul emigran|ilor se confirma aceasta ipoteza prin Tabelul nr. 9 (maghiarii au reprezentat Intre 1899 i 1913 doar 18,8% din totalul emigran|ilor), pentru sporul natural mult mai consistent al maghiarilor avem rezerve, capitolul referitor la micarea naturala oferind suficiente temeiuri In acest sens. Urmarind evoluîa raportului dintre sporul natural i cel real din Transilvania Intre 1901 i 1910, pe nationality, constatam ca la romani sporul natural a fost de 133.231 de persoane, Insa cel real
C apitolul 6. Stru ctu ra p o p u la tie i Transilvaniei... 201
de numai 74.739, deci sporul migratoriu a fost negativ (-58.492). La maghiari insa, sporul natural a fost de 89.659 de locuitori, dar cel real de 103.223, deci sporul migratoriu a fost pozitiv (+13.564 de persoane)1 . Foarte probabil ca nu 6 numai procentul ridicat al n a t a lit y i maghiarilor i participarea lor mai redusa la emigrare au determinat scorul migratoriu pozitiv in acest deceniu, ci i fenomenul asimilarii altor n a tion ality. Noi apreciem ca sporirea atat de rapida a propor|iei maghiarilor din Transilvania intre 1850 i 1910 a fost mai ales rezultatul unui proces constant de asimilare-maghiarizare a unei parti a etniilor autohtone i a imigrantilor.
6.1.3. Aspecte ale politicii demografice in timpul dualismului Istoriografia romaneasca din ultimele decenii, In general, i alte istoriografii din centrul i Sud-Estul Europei au confirmat teza conform careia guvernele maghiare au promovat Intre 1867 i 1918 o politica discriminatorie la adresa nation a lity io r din Ungaria, detaandu-se constant ten d in g de maghiarizare a acestora. Acest fenomen s-a desfaurat In mod firesc, pana la un punct, mai ales acolo unde numarul maghiarilor a fost majoritar1 (In spefia, In cazul Transil 7 vaniei ne referim la zona secuiasca). Dar nu se poate contesta si faptul ca asimilarea-maghiarizarea a reprezentat un important obiectiv al guvernelor de la Budapesta, indiferent de coloratura politica a acestora. Timp de cateva decenii, a u to rity le maghiare au promovat cu consecvenfa o politica demografica de consolidare a elementului etnic maghiar, Incat o serie de masuri economice, colare, culturale, religioase etc. au fost luate pentru atingerea obiectivului1 . 8 In continuare, vom puncta doar cateva aspecte referitoare la problema evolutiei structurii etnice a Transilvaniei
202 lo a n B olovan
In perioada analizata, cu referire speciala la romani, po pulatia majoritara a Transilvaniei. Un subiect intens mediatizat i astazi, la fel ca In trecut, este numarul romanilor din regiunile predominant secuiesti din estul provinciei. Un calator strain prin Transilvania la mijlocul secolului al XlX-lea (A. de Gerando) remarca fenomenul secuizarii elementului etnic romanesc din zona: Azi sunt multi sacui de religia greceasca. Acetia sunt to|i valachi desnationalizati"1 . 9 Astfel, una din modalitatile prin care a sporit pana la Primul Razboi Mondial numarul maghiarilor din Transil vania a fost i aceea a asimilarii romanilor din comitatele secuieti (Ciuc, Odorhei, Trei Scaune i, partial, MureTurda). Evidenêle statistice au consemnat diminuarea constanta a proporîei romanilor din zona respectiva, paralel cu sporirea celei a maghiarilor. in localitaîle cuprinse actualmente in jude|ul Covasna, romanii reprezentau, la 1850, 14,1% din totalul populatiei, iar la 1910, doar 11,5%; Intre aceleai limite cronologice, maghiarii au sporit de la 82,8% la 87,5%. Confesiunile ortodoxa i greco-catolica Intruneau, la 1850, 15,4%, iar In 1910, 17,3%2 ; in aceste 0 conditii, ajungem sa constatam ca, la 1850, exista o diferenta de 1,3% i In 1910 de 5,8% Intre ponderea romanilor i a celor doua confesiuni. Pornind de la premisa ca religiile ortodoxa i greco-catolica se suprapun In fostul Mare Principat Transilvania aproape in totalitate cu populatia romaneasca, interpretarea datelor de mai sus ne conduce la concluzia ca Intre 1850 i 1910 a crescut substantial nu marul acelor locuitori de religie greco-catolica i ortodoxa care s-au declarat (sau au fost Inscrii) la rubrica vorbitorilor de limba materna maghiara. in registrele de stare civila cercetate, sute i mii de nume de familie ale secuilor au rezonanta romaneasca: Bokor, Danes, Niczuj, Koszta etc. sau au nume traduse: Virag (Florea), Kedves (Dragu) etc., ceea ce demonstreaza ca o buna parte a populatiei secuieti este de origine romana2 1. Pentru localitatile din actualul judet Harghita, situatia etno-confesionala se prezinta In felul urmator: la 1850,
Capitolul 6. Structura populatiei Transilvaniei... 203
romanii reprezentau 8,5% din totalul populatiei, iar confesiunile ortodoxa i greco-catolica 8,8%, deci diferenta este neglijabila. In schimb, la 1910, raporturile sunt schimbate: romanii constituiau 6,1%, iar cele doua confesiuni 8,9%2 ; 2 deci, aproape 2,8% din locuitori s-au declarat maghiari, dei apartineau prin credinta celor doua religii specifice romanilor. Din datele mentionate anterior, se poate aprecia ca, pana la mijlocul secolului trecut, asimilarea romanilor de catre secui s-a derulat mai lent, dovada ca la 1850 avem o diferenta relativ mica intre etnie i cele doua confesiuni. Dupa 1867, corespunzator unei politici bine directionate, maghiarizarea s-a accentuat, zona secuiasca pretandu-se foarte bine la scopurile urmarite de guvernanti2 . 3
Tabelul nr. 41. Evolutia romanilor i a confesiunilor greco-catolica i ortodoxa Tn Secuim e intre 1880 i 1910
1910 Ortodoci i Ortodoci i Populatia Populatia Romani Romani qreco-cat. qreco-cat. Comitat totala totala Numar Numar % Numar % % Numar % Ciuc 110.940 12.836 11,6 17.519 15,8 145.720 18.032 12,4 23.987 16,5 Trei 125.277 15.448 21 12,3 23.300 18,6 148.080 22.963 15,5 31.124 Scaune Odorhei 105.520 3.099 2,9 6.131 5,H 124.173 2.840 2,3 5.528 4,5
S urse:
1880
A Magyar Korona orszagaiban az 1881 ev...\ A Magyar Szent Korona orszagainak 1910. evi...
Informatiile din Tabelul nr. 41 prezinta o dubla importanta pentru subiectul discutat aici. In primul rand, se observa ca In comitatele Ciuc i Trei Scaune numarul i proportia romanilor sunt in cretere Intre 1880 i 1910. Aceas ta dovedete inconsisten|a tezei conform careia maghiarii din Transilvania au avut cel mai mare spor natural, ceea ce ar fi explicat rapida lor cretere Intre Revolutia Paoptista i Primul Razboi Mondial2 lata ca i romanii din Secuime 4. (cu exceptia celor din Odorhei) fac dovada unei n a ta lity viguroase, care le-a permis sa-i sporeasca ponderea In an-
204 lo a n B olovan
samblul populatiei celor doua comitate in decurs de 30 de ani. Or, dupa tiin|a noastra, nu se poate aduce ca argu ment faptul ca In zona s-au efectuat colonizari de populate romaneasca In intervalul cronologic studiat. Se valideaza In acest fel ideea, exprimata in Capitolul 5, despre micarea naturala a populatiei din Transilvania, ca natalitatea nu trebuie sa o asociem neaparat cu majoritatea etnica a unui comitat, ci mai degraba cu un model demografic regional, care este rezultatul mediului geografic, al situatiei economico-sociale, culturale i religioase etc. In al doilea rand, in toate cele trei comitate se mentine, intre 1880 i 1910, o diferenta de 3-6% Intre ponderea populatiei romaneti i locuitorii ce apar|ineau confesiunilor greco-catolica i orto doxa. Rezulta foarte clar existenta unui segment de po p u late de limba maghiara, dar cu credinte specific romaneti, ceea ce nu se poate explica decat prin faptul ca respectivii locuitori sunt romani secuizati fie la prima, fie la a doua generate. Demonstratia impecabila a lui Ion I. Russu (vezi lucrarea citata la nota 21), pe baza unei cercetari minutioase a habitatului din zona, a bibliografiei existente i a manuscriselor referitoare la tema abordata, reprezinta o contribute extrem de valoroasa la clarificarea problemei secuizarii romanilor In epoca moderna. O alta modalitate prin care autoritatile de la Budapesta au incercat sa influenteze compozitia etnica a Transilvaniei in a doua jumatate a secolului al XlX-lea i la Inceputul secolului XX o constituie colonizarile de t&rani maghiari sau de populatii straine In diverse zone ale provinciei (in special cu muncitori straini)2 . Este adevarat ca aceste colonizari 5 au o m otivate economica reala, insa, indiscutabil, ele s-au facut i cu o m otivate politica, slujind intereselor generale ale claselor conducatoare din Ungaria2 . Unui dintre cei mai 6 constant teoreticieni ai politicii de colonizare In Ungaria dualista, Beksics Gusztav, autor al mai multor lucrari consacrate problemelor politice, economice i demografice de
C apitolul 6. Structura p op u la tiei Transilvaniei... 205
Graficul nr. 18. Ponderea romanilor, maghiarilor i germ anilor din Transilvania Tn 1850 i 1910
Romani Maghiari
G e rm a n i
1910
la sfaritul secolului al XlX-lea i inceputul secolului XX2 , 7 constata nu numai ca trebuie marit numarul maghiarilor, dar i ca ei trebuie repartizat mai judicios pe cuprinsul tarii, iar mijlocul principal al acestei repartizari este colonizarea2 . 8 in Capitolul 3 ne-am referit pe scurt la problema agrara din Transilvania, ca fiind una din cele mai importante chestiuni economice i polit.ice, influenând dinamica populatiei i chiar emigrarea peste hotare. Injusta repartizare a proprietatii funciare a fost sesizata atat in epoca, cat i ulterior. Existenâ marii p r o p r ie ty moiereti (circa 40% din intregul fond funciar era de|inut de marii proprietari) a reprezentat, In multe parti, cauza principala a lipsei acute de pamant pentru un numar mare de ârani29. Evident, in aceasta situate precara se aflau atat t&ranii romani, cat i cei maghiari. Din nefericire Insa, guvernanîi de la Bu dapesta au proiectat o strategic unilaterala de suslinere a intereselor economice ale t.aranilor maghiari, precum i ale
206 lo a n B olovan
marilor proprietari, excluzand celelalte n a tio n a lity din Ungaria dualista de la rezolvarea favorabila a problemei agrare, Societatea Agricola Regnicolara Maghiara oferea seminte, unelte, animale cu 3-4% dobanda ungurilor, iar secuilor fara nici o dobanda. Tisza Kalman a fost cel care a inaugurat o politica oficiala de colonizare, creand fonduri insemnate in vederea cumpararii de p ro p rie ty pe care sa se formeze colonii maghiare: Sarmaul Mare, Nimigea, Vita, Ludu, Albeti etc.3 Operatiile de colonizare In Transilva 0 nia au fost executate sub conducerea Inspectoratului Colonizarii din Cluj; practic, Intreaga legislate agrara (1871, 1873, 1880, 1894, 1896, 1909, 1917) avea prevederi par tinitoare, favorizand taranimea i mosierimea maghiara3 1. Dupa 1894, politica de colonizare a trecut sub controlul Ministerului Agriculturii, care primea anual sume Insem nate. Susînerea de catre stat a colonitilor demonstreaza clar caracterul politic al acestei actiuni3 . Este simptomatica 2 In acest sens atenfia sporita acordata colonizarilor In zonele de lunca ale Mureului i Someurilor, pentru Intarirea elementului etnic maghiar din Campia Transilvaniei i stabilirea unei legaturi solide Intre secui i ungurii din Campia Tisei, prin fortificarea insulelor razleê maghiare din zona. De altfel, Daranyi I., ministrul agriculturii, declara raspicat la 1900 ca rostul colonizarilor In Transilvania nu poate fi altul decat cel politic: Ideea conducatoare a colonizarii trebuie sa fie aceasta, ca populatia maghiara sa fie Intarita acolo unde se afla in minoritate, deoarece aceasta este de un interes mare de stat i national... In astfel de Imprejurari, instinctul de conservare poruncete - i aceasta e numai o aparare proprie - ca In partile ardelene sa Intarim populatia maghiara, pe calea colonizarilor facute din partea statului. Daca fixam acest scop colonizarilor din viitorul cel mai apropiat i ne silim a-1 realiza corect i cu toata grija, atunci milioanele Intrebuintate vor aduce dobanzi bogate pentru statul maghiar fortificat3 . 3
C apitolul 6. Structura po p u la tie i Transilvaniei... 20/
Cei caljiva zeci de mii de coloniti maghiari, ceangai, slovaci, germani etc. aêzati in Transilvania nu au schimbat radical structura etnica a populatiei provinciei, insa au contribuit statistic la marirea ponderii vorbitorilor de limba maghiara. De altfel, in perioada 1891-1900, cand s-au desfaurat cele mai numeroase actiuni de colonizare, sporul migratoriu al Transilvaniei a fost pozitiv (+14.414 locuitori), pentru prima data intre 1850 i 1910 sporul natural fiind inferior creterii reale a populatiei provinciei. Acum rezulta cat se poate de clar ca acest spor migratoriu a cunoscut o valoare pozitiva tocmai datorita procesului de colonizare bine directionat de la Budapesta.
6.1.4. Structura etnica a oraelor din Transilvania intre 1850 i 1910 Evidentierea compozitiei etnice din mediul urban transilvanean reflecta extrem de sugestiv realitatile politice din jumatatea ungara a dublei monarhii. Aici, in cadrul oraelor, se confirms. cel mai bine modul arbitrar i artificial In care autoritatile au tratat problema nationalitatilor In raport cu natiunea maghiara dominanta politicete.
Tabelul nr. 42. Evolutia numerica a romanilor, maghiarilor i germanilor din oraele Transilvaniei Tntre 1850 i 1910
Naîonalitatea Romani Maghiari Germani Altii Total
Surse:
1850 Numar 40.394 48.809 39.973 4.993 134.169
% 30,1 36,4 29,8 3,7 100,0
1910 Numar 83.227 219.235 56.386 1.950 360.798
% 23 60,8 15,6 0,6 100,0
Recensamantul din 1850../, Magyar Statisztikai Kozlemenyek Uj s o ro z a t, X LII k o te t.
Tabelul nr. 42 Intarete constatarile istoriografiei mai vechi ce aprecia ca, pana la Inceputul jumatatii a doua a
208 lo a n B olovan
secolului trecut, oraele Transilvaniei aveau majoritar o structura etnica romaneasca i germana3 . Intr-adevar, cele 4 doua etnii reprezentau la 1850 aproximativ 60% din totalul populatiei urbane. La cealalta extremitate cronologica a studiului nostru, anul 1910, situaîa este schimbata ra dical: maghiarii constituie circa 60% din populatia oraeneasca a Transilvaniei, in timp ce romanii i germanii aproape 39%. Bineinteles, modificarea atat de profunda in 60 de ani a raporturilor etnice din oraele transilvanene nu a fost deloc rezultatul unui proces firesc, natural, de cretere a populatiei maghiare, ci mai degraba consecin|a unui fenomen complex de asimilare-maghiarizare a celorlalte n a tio n a lity , fenomen incurajat dupa 1867 de catre guvernantii de la Budapesta3 . 5 Nu intamplator, oraele au fost denumite adevarate creuzete ale maghiarizarii, datorita faptului ca raportul nu meric al maghiarilor in orae depaea cu mult media acestei etnii la nivelul Intregii t&ri. La maghiarizarea oraelor au contribuit, in afara de asimilarea burgheziei germane nascute acolo, aezarea i maghiarizarea evreilor3 Acest proces, 6. spontan i natural pana la un punct, a fost accelerat de guvernul maghiar i de cercurile nationaliste. Cu cat se urea pe piramida structurii sociale, cu atat mai mare era procentajul maghiarilor si al nou-asimilatilor. Majoritatea burgheziei industriale i comerciale, dar i o importanta parte a burgheziei mijlocii (inclusiv a intelectualitatii) erau formate din asimilati3 . 7 Scaderea drastica a ponderii populatiei germane In mediul urban, de la 29,8% In 1850, la 15,6% in 1910, nu se explica numai prin asimilarea etno-lingvistica a unei parti a burgheziei germane. Trebuie mentionat i faptul ca o buna parte a populatiei germane oraeneti a fost afectata serios din punct de vedere economic dupa Revolutia Paoptista. La Inceputul anului 1852, guvernatorul Tran silvaniei a dat o instructiune ce Inlatura unele abuzuri i
210 lo a n B olovan
monopoluri ale corpora|iilor de meseriai, preponderent germane. De asemenea, legea din 1860 privind libertatea exercitarii meseriilor a dat o grea lovitura breslelor, dei ele vor fi desfiinâte numai in 18723 In aceste condiljii, in care 8. ii facea loc tot mai mult industria mare de fabrica, meteugurile traditjionale saseti au decazut i foarte multi germani din orae au emigrat fie in Romania, fie in America. In Capitolul 3 s-a remarcat ponderea mai mare a emigrantilor germani decat media lor In ansamblul populatiei pro vinciei, foarte multi emigranti germani provenind din mediul urban, locul lor fiind luat mai ales de evreii imigrati din Galitia i Rusia3 , care au acceptat limba i cultura ma 9 ghiara. Este semnificativ In acest sens faptul ca la 1910, In randul celor 360.798 de locuitori ai oraelor, un numar de 26.429 de persoane (peste 7% din totalul populatiei urbane) apartineau confesiunii izraelite40, deci erau evrei, Insa din punct de vedere etnic ei au fost Incadrati la rubrica vorbitorilor de limba maghiara, sporind astfel artificial proportia populatiei maghiare. In privinta populatiei urbane romanesti, constatam, nu meric, o dublare a ei Intre 1850 i 1910 (de la 40.394 la 83.227), dei procentual ea Inregistreaza o diminuare, de la 30,1% In 1850, la 23% In 1910 (vezi Tabelul nr. 42). Cauzele unei atare r e a lit y demografice sunt multiple, noi ne vom opri Insa numai la doua. Aa cum s-a observat, in orae, populatia romaneasca a avut un excedent de natalitate mai redus decat toate celelalte n a tio n a lity 41. De asemenea, Inca din epoca, s-a sesizat o mai mare reticenta la populatia rurala romaneasca de a emigra spre orae. Acestei tendinte i se atribuie o explicate psihologica, un conservatorism mai pronuntat al taranului roman: in toata monarhia nu este un al doilea popor care sa tina mai mult la familia i satul sau cum tine romanul. Alipirea de casa parinteasca i de satul natal... aduce dupa sine o multime de scaderi i pierderi economice. Ani de zile stau fabricele printre romani,
fara ca satenii de prin apropiere sa se angajeze. Pierderile pe teren economic sunt compensate din punct de vedere national: satele ni-au ramas curate..."4 2 A devenit aproape o axioma formula ca Ijaranii romani nu prea Ii lasau copiii sa Inve|e la ora o meserie, de teama Instrainarii lor morale i etnice. Sesizand pericolul deznationalizarii celor care plecau i actionau la orae, elita romaneasca a solicitat sprijinul institutiilor cultural-nationale pentru a menîne i dezvolta contiinta naîonala a acestora, In special a tinerilor. Este semnificativa In acest sens scrisoarea din 24 ianuarie 1904 a lui Iosif Moldovan, preedintele sec|iunii meseriailor romani din Arad, catre direc|iunea Asociatiei Nationale Aradane pentru Cultura Poporului Roman (institute Infiintata in 1863 dupa modelul ASTREI): Tinerii notri aplicat;i prin ateliere si magazinuri straine, inconjurati numai de straini, neputandu-se insufleî de nimic ce-i romanesc, se racesc de neamul i credinâ stramoeasca...4 Oricum, distribuîa populatiei urbane 3 romaneti era extrem de dispersata, constatandu-se un procent mai mare in oraele mici i mijlocii i o pondere mica sau foarte redusa In marile orae. De exemplu, la 1910, In Sebe-Alba romanii reprezentau 58,5% din totalul populatiei, la Hateg 48,4%, la Oratie 42,8%, la Abrud 57,7%, la Alba-Iulia 44%, la Hunedoara 39,5% etc. In oraele mari, precum Cluj, Braov, Sibiu, Targu-Mure, ro manii reprezentau 12,4%, 29,4%, 26,3% i 6,7%4 . 4 Tabelul nr. 43 dezvaluie structura etnica a Transilvaniei pe comitate la cumpana dintre secole. Se remarca faptul ca romanii detin majoritatea absoluta i relativa Intr-un nu mar de 12 comitate pe tot cuprinsul provinciei i maghiarii in 4 unitati administrative care delimiteaza clar zona secuiasca: comitatele Mure-Turda, Ciuc, Trei Scaune i Odorhei. Germanii nu detin majoritatea simpla In nici un comitat, Insa In Tarnava Mare Intrunesc un numar i o pondere aproape egale cu ale romanilor (61.779 romani, 61.769
C apitolul 6. S tructura p o p u la tie i Transilvaniei... *2 1 3
germani); de asemenea, populatia germana se mai afla Intr-o pondere cat de cat semnificativa In comitatele Braov, Sibiu, Bistrita-Nasaud i Tarnava Mica. Dintre celelalte nationalitati aflate Intr-un numar mai modest, mentionam ca In comitatul Salaj slovacii reprezinta 1,4% (adui aici in tr-un numar mai consistent dupa incheierea dualismului), iar In comitatele Tarnava Mare, Tarnava Mica, BistritaNasaud, Mure-Turda, Turda-Arie i Hunedoara, |iganii cei mai multi dintre ei trecuti in recensamant la rubrica altii - sunt prezenti intr-un numar ceva mai mare decat In alte comitate. Prin urmare, In perioada 1850-1910, compozitia etnica a populatiei Transilvaniei a suferit cateva modificari, nu in masura Insa sa afecteze caracterul majoritar romanesc al provinciei. In special In timpul dualismului, prin sustinerea i accelerarea de catre stat, in unele zone, a unui proces natural de asimilare, populatia maghiara a cunoscut o cretere rapida, vizibila mai ales In mediul urban. Diminuarea popula|iei germane a avut cauze obiective, proprii acestei etnii, insa i ea a fost supusa presiunii politicii de maghiarizare, degi se apreciaza ca romanii i saii au dat cel mai mic contingent de populate maghiarizata din Un garia dualista, mult mai redus decat evreii, slovacii etc.4 5
6.2. Structura confesionala a Transilvaniei intre 1850 i 1910 Fara a Inregistra m utatii m ajore Intre Revolutia de la 1848-1849 i Primul Razboi Mondial, compozitia confe sionala a populatiei Transilvaniei dezvaluie aspecte interesante privind dinamica demografica i chiar tendintele manifeste In privinta evolutiei structurii etnice din provincie. In cele ce urmeaza, ne vom referi nu atat la confesiunile cu un numar restrans de credincioi, situat sub
214 lo a n B olovan
2%, unele din ele nefiind consemnate distinct la toate recensamanturile (de exemplu, confesiunea armeano-catolica), cat mai ales la principalele religii din Transilvania: ortodoxa, greco-catolica, reformata, romano-catolica i evanghelica. O prima constatare generala se refera la faptul ca religiile asociate cu etnia romaneasca (ortodoxa i greco-catolica) au cunoscut un declin procentual constant intre 1850 i 1910, In vreme ce unele confesiuni specifice maghiarilor (refor mata i romano-catolica) s-au situat pe un trend ascendent. Astfel, ponderea ortodocilor din Transilvania s-a diminuat, de la 30,1% In 1850, la 27,6% In 1910, iar cea a grecocatolicilor de la 32,2%, la 30,3%. Cumuland diferenêle de la cele doua confesiuni, rezulta intre 1850 i 1910 un deficit procentual de 4,4%, ceea ce corespunde i scaderii procentuale a romanilor din Transilvania, In aceeai perioada, cu 4,1% (de la 59,4% In 1850, la 55,3% In 1910). Rezulta Inca o data ca religiile ortodoxa i greco-catolica se identified aproape in totalitate, In cele 16 comitate ardelene, cu po pulatia romaneasca. In privin|a evolutiei celor doua con fesiuni Intre recensamanturi, surprindem cateva aspecte care reflecta nu numai cadrul politic din monarhie, dar i contextul socio-economic, confesional etc. Astfel, Intre 1850 i 1857 se remarca ten d in g de cretere numerica i procentuala a ortodocilor (de la 30,1% la 31,3%), precum i cea de diminuare a unitilor (de la 32,2% la 31%). O atare situate este rezultatul conjugat atat al revenirii In Tran silvania, dupa 1850, a celor ce se refugiasera In iarna-primavara anilor 1848-1849 In Jara Romaneasca (mai ales locuitori din sudul provinciei, unde domina religia orto doxa), cat i al convertirilor de la uniî la ortodoci. In primii ani dupa revolutie, cele mai multe treceri s-au facut dinspre greco-catolici spre ortodoci. In anul 1851, Guberniul Tran silvaniei a consemnat 63 de ortodoci trecuî la uniti, fa|a de 216 uniî trecuti la ortodoxie4 . 6
216 Joan B olovan
In acelai spirit al suprapunerilor etno-confesionale, remarcam paralelismul Intre confesiunea evanghelica (luterana), care a scazut de la 9,6% in 1850, la 7,9% In 1910, i etnia germana, aflata In declin, de la 9,3% la Inceputul intervalului, la 8% In anul 1910. La maghiari Insa, coresponden|a dintre religie i na|ionalitate este pu|in mai complicate, deoarece ei apartjineau aproape In exclusivitate la trei confesiuni: reformata, romano-catolica i unitariana. Toate cele trei confesiuni Inregistreaza Intre 1850 i 1910 un proces constant de sporire numerica i procentuala, cel mai vizibil i consistent spor fiind la religia romano-catolica (aproape 3%). La o atare schimbare au contribuit natalitatea ridicata a populatiei maghiare din comitatul Ciuc (40%o Intre 1880 i 1913) i colonizarile efectuate de catre guvernanti, tiut fiind ca majoritatea colonitilor adui In Transilvania erau romano-catolici. Suma celor trei religii la 1850 este de 27,2%, cata vreme procentul maghiarilor era de numai 26%. Diferenta crete considerabil la inceputul secolului XX, maghiarii reprezentand, la 1910, 34,6% din totalul populatiei, iar cele trei confesiuni cumulau doar 31,7% din compozitia confesionala a Transilvaniei. Apare foarte clar faptul ca, la 1910, au fost inclui la rubrica celor cu limba materna maghiara nu numai evreii (care, prin confesiunea izraelita careia li apartineau aproape In totalitate, reprezentau 2,5%), dar i alte n a tio n a lity din provincie, incat se ajunge astfel la diferenta de 2,9% dintre procentul maghiarilor i cel rezultat de pe urma cumularii celor trei religii. Se confirma Inca o data constatarea facuta de specialiti ca evreii au avut In timpul dualismului rezistenta cea mai scazuta la maghiarizare4 . 7 In privinta distributiei spatiale a structurii confesionale a Transilvaniei la 1900 se observa o dispersie mult mai mare decat cea a etniilor, rezultat firesc al biconfesionalitatii romanilor i al multiconfesionalitatii maghiarilor. Exista
Sursa:
Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, I kotet.
C apitolul 6. Stru ctu ra p o p u la tie i Transilvaniei... 219
relativ purine comitate in care ponderea unei confesiuni depaete 50% din totalul populatiei. Astfel, in comitatele Hunedoara, Sibiu i Fagara confesiunea ortodoxa detine peste 50%, iar in comitatele Solnoc-Dabaca, Salaj, BistritaNasaud i Cluj confesiunea greco-catolica depaete pro centual jumatate din totalul confesiunilor comitatelor. De altfel, aceste unitati administrativ-teritoriale sunt i cele mai compacte in privinta densitatii populatiei romaneti. In general, romanii din nordul provinciei erau preponderent greco-catolici, in vreme ce cei din sud erau ortodoci. Linia de demarcate intre cele doua confesiuni, pornind din Muntii Apuseni, regiune tipic biconfesionala, strabatea, cu numeroase infiltratii de o parte i de cealalta, zona Albei-Iulii, a Mediaului i Sighioarei, pentru a se incheia In Secuime, unde romanii din Mure i Ciuc erau uniti, iar cei din Odor hei i Sfantu Gheorghe erau ortodoci.4 8 Dintre confesiunile apartinand minoritatilor etnice din Transilvania, doar religia romano-catolica prezinta un procent foarte ridicat (81,2%) In comitatul Ciuc, In rest atat ea, cat i religia reformata nu depaesc pragul de 50% In celelalte 15 comitate. Evanghelicii sunt Intr-o proportie mai semnificativa In comitatele Braov, Tarnava Mare i Sibiu, unitarienii In comitatul Odorhei, iar ponderea izraelitilor este mai ridicata fata de media lor pe provincie In comitatele Bistrita-Nasaud, Solnoc-Dabaca i Salaj, deci preponderent In regiunile nordice ale Transilvaniei (exceptie facand, desigur, oraele din centrul i sudul provinciei).
6.3. Com pozitia pe sexe i grupe de varsta a populatiei Transilvaniei intre 1850 i 1910 Distributia pe sexe reprezinta un element fundamental al structurii populatiei unei t&ri> fiind rezultatul evolutiei sporului natural (diferenta Intre nateri i decese, pe sexe)
220 lo a n B olovan
i a fenomenului migratiei (emigrarii i imigrarii). Proportiile pe sexe ale populatiei sunt determinate de supranatalitatea i de supramortalitatea masculina de-a lungul intregii vieli, de riscurile diferite de mortalitate pe sexe In cazul unor evenimente politico-militare (razboaie), de intensitatea fenome nului industrializarii i, implicit, de mobilitatea sociala etc.4 9
6.3.1. Structura pe sexe a populatiei Transilvaniei

Tabelul nr. 46. Evolujia structurii pe sexe a Transilvaniei intre 1850 i 1910
Sexul B F
Surse:
Nr. % Nr. %
1850 1.026.378 49,8 1.035.267 50,2
1857 1.076.836 49,6 1.096.868 50,4
1869 1.197.641 50,1 1.195.565 49,9
1890 1.218.601 49,9 1.223.782 50,1
1900 1.355.307 50,5 1.328.984 49,5
1910 1.465.133 50,4 1.443.374 49,6
Recensamantul din 1850../, Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj folyam, I kotet; A Magyar Korona orszagaiban az 1881. ev..., II kotet; M agyar Sta tisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, I kotet, XLII kotet.
In primul deceniu postrevolutjionar, recensamanturile din 1850 i 1857 au consemnat superioritatea numerica a femeilor faa de barba|i, aspect pe care-1 asociem cu su pramortalitatea masculina amplificata de evenimentele militare din anii 1848-1849. In Moldova, de exemplu, care a fost ocolita de asemenea evenimente ce ar fi putut provoca un numar mai mare de decese masculine, ponderea barbaîlor la 1859 a fost de 51,6%, iar a femeilor de 48,4%5 0. La inceputul secolului XX, recensamanturile din 1900 i 1910 au Inregistrat superioritatea numerica a barbailor, acetia reprezentand 50,5% i, respectiv, 50,4% din totalul populatiei. i In Vechiul Regat, la 1912, proport;ia barbaîlor era de 50,5%, ca urmare a unei supranatalitati masculine i a imigrarilor5 . Aceeai situate o intalnim i 1 In Serbia, In general In Peninsula Balcanica predominand pana la razboi sexul masculin5 . In cazul Transilvaniei, s-a 2
222 lo a n B olovan
demonstrat In Capitolul 5, referitor la micarea naturala a populaîei, ca a existat in epoca moderna atat o supranatalitate, cat i o supramortalitate masculina. Cum s-a ajuns totui ca, la sfaritul secolului al XlX-lea i la inceputul secolului XX, barbaîi sa domine numeric, mai ales ca intre emigrantii transilvaneni sexul masculin detinea aproape doua treimi? In opinia noastra, schimbarea raportului dintre sexe in favoarea barbatilor la cumpana dintre secole se explica atat prin ,jocul naterilor i deceselor, care a avantajat pe termen lung supranatalitatea masculina, cat i prin colonizarile efectuate de guvernanti. Aducerea de muncitori straini pentru intreprinderile industriale, In general barbaî tineri, a favorizat schimbarea raportului intre sexe, alaturi, firete, de ceea ce s-a constatat la micarea naturala a populaîei, respectiv un excedent natural mai mare la barbat:i decat la femei5 . Este interesant ca In Intreaga Trans3 leithanie ponderea barbatilor s-a menînut constant, Intre 1870 i 1910, sub cea a femeilor (49,9% In 1870, 49,2% In 1890 i 49,6% In 1910)5 , in schimb, In Transilvania, sexul 4 masculin a devansat ponderea femeilor In deceniile premergatoare razboiului. Bineinteles, la nivelul celor 16 comi tate raporturile Intre sexe au oscilat, la cumpana dintre secole, In comitatele din sudul Ti ansilvaniei (Sibiu, Fagara, Tarnava Mica, Braov) observandu-se o pondere mai mare a femeilor, ca urmare nu numai a pastoritului transhumant, ci i a emigrarii5 . S-a reinarcat faptul ca In mai 5 toate comitatele cu o intensitate mare a emigrarii barbaîi detineau o superioritate absoluta Evident, destramarea zonala a echilibrului Intre sexe a avut urmari complexe In ceea ce privete fenomenul casatoriei, fertilitatea femeilor, concubinajul etc.
C apitolul 6. Structura p o p u la te ' Transilvaniei... 223
6.3.2. Structura pe grupe de varsta apopulafiei Transilvaniei Cunoaterea structurii pe grupe de varsta a populaîei reprezinta o importanta problema demografica, prin consecintele multiple pe care aceasta le are. Impartirea locuitorilor unei tari pe grupe de varsta i determinarea proportiei Intre populaîa activa i cea intretinuta dezvaluie aspecte interesante in ceea ce privete viaâ economica. De asemenea, imbatranirea unei populaîi ridica probleme serioase nu numai in plan economic, dar i social, politic, cultural5 . 6
Tabeiul nr. 47. Structura populaîei Transilvaniei intre 1857 i 1910, pe grupe de varsta
Varsta 0-14 ani 15-60 ani Peste 60 ani
Surse:
1857 Numar 771.996 1.279.793 121.700
1869* 1900 1910 Numar % Numar % % Numar % 941.964 35,1 35,5 709.580 33,8 998.143 34,3 58,9 1.262.910 60,1 1.516.674 56,5 1.649.085 56,7 8,4 9 129.237 225.475 260.880 5,6 6,1
Bevdlkerung und V i e h s t a n d A Magyar Korona orszagaiban az 1870. ev...\ M agyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, I kotet, XLII kotet.
* Fara cele patru unitaî administrativ-teritoriale din Partium.
In conformitate cu mai toate clasificarile demografice tradifionale, am operat urmatoarea ordonare a populaîei Transilvaniei pe grupe de varsta: populaîa tanara (0-14 ani); populaîa adulta (15-60 de ani); populaîa batrana (peste 60 de ani). Pe parcursul a aproape cinci decenii, Intre 1857 i 1910, In structura pe grupe de varsta a populaîei provinciei s-au manifestat cam aceleai tending pe grupe care specialitii le-au identificat la nivelul intregii Europe: reducerea populatiei tinere i Imbatranirea populatiei5 . 7 Firete, valorile celor doua fenomene au variat mult Intre spa|iul transilvanean i cel european. De exemplu, proporîa populatiei batrane In Transilvania la 1857 era de 5,6%, In timp ce In Franta la mijlocul secolului trecut era dubla: 10,1%5 . 8
224 lo a n B olovan
G raficu l nr. 22. Compoziîa pe grupe de varsta a populatiei Transilvaniei in 1857 i 1910
1800000 i 1600000 1400000 1200000 1000000 800000 600000 400000
0-14 ani 15-60 ani H Peste 60 ani
200000 0
hv
in
00
O prima constatare pe baza Tabelului nr. 47 se refera la populatia tanara, care a cunoscut un proces uor de diminuare procentuala, de la 35,5% in 1857, la 34,3% In 1910. Aceeai tendin|a s-a manifestat i pe teritoriul Ungariei propriu-zise, populatia din grupa de varsta 0-14 ani scazand de la 36,7% In 1870, la 34,7% In 19105 (deci, 9 pragul la care a ajuns Inainte de razboi este apropiat de cel al populatiei din Transilvania). Explicatia general valabila pentru o atare tending de evolutie este oferita de reducerea natalitatii, constatata, de altfel, In Capitolul 5, despre micarea naturala, precum i de reducerea mortalitatii la grupele de varsta tanara. In al doilea rand, se constata ca populatia adulta, apta de lucru, s-a exprimat i ea in aceiai termeni ca i popu latia tanara, respectiv s-a situat pe un trend descrescator: 58,9% In 1857 i 56,7% In 1910 (In Ungaria s-au Inregistrat valori apropiate pentru populatia tanara: 57,9% In 1870 i 56,5% In anul 19106 ). Firete ca la nivelul Transilvaniei 0
C apitolul 6. S tructura p op u la fiei Transilvaniei... 225
erau variatii mai mult sau mai putin consistente la grupele de varsta tanara, adulta i batrana. De exemplu, in satele cercului Lechinta din comitatul Bistritja-Nasaud, populatia tanara era foarte diminuata, la 1910 reprezentand 31%, iar In zona Muntilor Apuseni ea se apropia de media provinciei: 34,1%. In schimb, la grupa 15-60 de ani, situaîa s-a inversat, In zona Apusenilor fiind un procent mai mic (54,5%), iar in zona Lechinta mai aproape de media Transilvaniei: 58%6 . Diferente existau, de asemenea, i Intre mediul rural 1 i cel urban In privinâ repartiîei pe grupe de varsta a populatiei. De exemplu, la 1900, in Intreaga Ungarie (inclusiv in Transilvania), ponderea grupei de varsta tinere (0-14 ani) era mai mica la orae cu 5-6% decat media pe |ara, populatia adulta apta de munca (15-60 de ani) repre zentand, In schimb, cu 7-8% mai mult decat media Intregii tari6 2. Reducerea natalitatii i creterea sperantiei de viaâ a populatiei Transilvaniei la inceputul secolului nostru au amplificat fenomenul Imbatranirii populatiei. Inceput timid inca In primii ani dupa Revolutia Paoptista, acest fenomen a cunoscut o amploare mai mare la sfaritul secolului al XlX-lea i la Inceputul secolului XX. Astfel, la 1910, populatia peste 60 de ani reprezenta 9% din totalul populatiei Transilvaniei, in Ungaria i Marea Britanie aceasta grupa fiind putin mai mica (8%), iar In Romania extrem de redusa, ca urmare a sperantei de viata mai scazute6 . 3 Cercetarea structurii populatiei pe grupe de varsta Intr-o regiune mixta din punct de vedere etnic a relevat uoare diferentieri In comportamentul demografic. Dei procesul de imbatranire a caracterizat toate satele microzonei Lechinta, proportiile au variat de la o grupa de sate la alta. In satele saseti, scaderea populatiei tinere s-a situat cu cateva procente sub media zonei, In schimb, valorile de cretere pen tru grupa de peste 60 de ani au fost mai mari decat media zonei, atat la 1850, cat i la 1910. In satele romaneti i in
226 lo a n B olovan
cele mixte, dei s-a Inregistrat acelai proces de Imbatranire, proportiile de scadere a populatiei sub 14 ani i de cretere a grupei peste 60 de ani au fost sub nivelul celor din satele saseti6 . Aceasta demonstreaza, pentru populatia 4 germana din provincie, atat o natalitate mai modesta, cat i o speranta de viata ceva mai mare decat la romani i maghiari. Oricum, tendintele enuntate mai sus privind reducerea, intre 1857 i 1910, a grupei de varsta tinere i imbatranirea populatiei nu au ajuns Inca sa ridice probleme sociale i economice deosebite In perioada premergatoare Primului Razboi Mondial. Scaderea treptata a natalitatii, ca urmare a intrarii Transilvaniei in faza tranzitiei demografice, alaturi i de reducerea generala a mortalitatii, prin ameliorarea sistemului medical, a alimentatiei i a igienei personale, prin ridicarea, In ansamblu, a nivelului de trai al t&ranimii la sfaritul secolului XIX6 etc., au creat premisele pentru 5 marirea sperantei de via|a i, implicit, pentru imbatranirea populatiei. Aceste tendin|e se vor amplifica Insa abia dupa razboi, In noile conditii socio-economice contemporane.
6.4. Structura socio-profesionala a populatiei Transilvaniei intre 1857 i 1910 6.4.1. Evolufia claselor t categoriilor sociale din Transilvania inprimele doua decenii dupa Revolufia de la 1848-1849 Cunoaterea compozitiei populatiei unei tari pe clase i categorii socio-profesionale prezinta o importanta deosebita, datorita multiplelor influente asupra comportamentului demografic. O analiza comparative a structurilor socioprofesionale din Transilvania Intre Revolutia Paoptista i Primul Razboi Mondial este mult ingreunata de faptul ca
C apitolul 6. Stru ctu ra p op u la tiei Transilvaniei... 227
recensamanturile care au consemnat inform atii desprr aceasta categorie demografica nu au operat consecvent cu aceleai concepte. Din pacate, datele recensamantului din 1850-1851 nu ofera informaîi despre domeniile de activitate i profesiile locuitorilor provinciei imediat dupa revolu|ie. Abia in 1857 s-a diversificat rubricatura foilor de recenzare, Incat Inca din epoca s-au publicat i datele referitoare la structura ocupationala. Apoi, primul recensamant efectuat In timpul dualismului, la 1869-1870, a operat cu alta clasificare a ocupa|iilor, pu|in diferita de cea utilizata la 1857. De aceea, primele doua recensamanturi (cele din 1857 i 1869) le vom comenta separat, iar ultimele doua (din 1900 i 1910), datorita faptului ca au fost efectuate dupa aceleai norme i cu aceeai concep|ie, Impreuna. Dincolo Insa de particularitatile lor, din cele patru recen samanturi se poate sesiza care au fost schimbarile surTabelul nr. 48. Compoziîa socio-profesionala a Transilvaniei la 1857
Sectorul de baza Ocupatii Preoî Functionari Militari Literati 5i arti^ti Avocati $i notori Personal sanitar Proprietari funciari Muncitori auxiliari Zileri Pescuit Fabricanti i meseriai Muncitori auxiliari Comercianti Muncitori auxiliari Proprietari de case i rente Sluqi, argati Barbati peste 14 ani Femei copii sub 14 ani i Numar 4.235 8.795 3.221 863 185 949 296.595 84.306 119.683 142 25.143 14.385 2.667 1.450 9.979 28.274 143.283 1.426.743 2.170.898 Numar %
Profesii intelectuale
18.240
0,8
Agricultura
500.726
23
Industrie meteuguri i Corner^ Rentieri Alte servicii Altii Total populate

Sursa:
39.528 4.117 9.979 28.274 1.570.026
1,8 0,2 0,5 1,3 72,3 100,0
Bevolkerung und Viehstand.
228 lo a n B olova n
venite In structura ocupationala a Transilvaniei In decursul celor catorva decenii dintre revolutie i prima conflagratie mondiala. Nu avem intenîa i nici spa|iul limitat al acestei expuneri nu ne permite o tratare exhaustiva a problematicii socio-profesionale din provincie. De aceea, vom puncta numai cateva aspecte In masura sa contureze cadrul ge neral de evoluie pentru clasele i categoriile sociale din Transilvania In intervalul temporal cercetat. Aa cum se observa din Tabelul nr. 48, distribuirea de catre recenzori, la 1857, a populatiei pe categorii sociale lasa mult de dorit. Din rubricile recensamantului rezulta, cat se poate de clar, profilul socio-economic al societatii transilvanene la mijlocul secolului trecut. Astfel, din cei 600.864 de locuitori cu o ocupatie bine defmita, 500.726 (circa 83%) se aflau In agricultura. Din pacate, statistica nu face diferentiere Intre statutul proprietarilor, figurand aici atat marii proprietari funciari, cat i taranii recent Improprietariti, intre marimea proprietatilor existand diferenê considerabile. Din restul populatiei active, profesiile specifice socie tatii burgheze (industrie, comert, rentieri, intelectuali) numarau 71.864 de locuitori, adica aproape 12%. Frapeaza numarul mic al celor ce se ocupau cu industria i meteugurile, consecinta a economiei naturale aproape Inchise a provinciei. In atare conditii, numarul i ponderea celor implicati In activitati comerciale era si mai drastic restrans la 4.117 persoane (0,2% din totalul populatiei). Evident, Transilvania se mai afla, In primii ani dupa desfiintarea relatiilor feudale, ancorata Intr-o structura sociala i profesionala traditionala. Cu toate acestea, investigarea complexa a realitatilr economico-sociale din pro vincie In deceniile care au urmat Revolutiei Paoptiste pune In lumina actiunea tot mai puternica a unor factori care tind sa imprime o stratificare de tip capitalist"66. Aceste mutatii pe calea instaurarii unui nou tip de relatii de munca, productie i consum le vom surprinde mai pregnant cu
prilejul urmatorului recensamant, cand se vor manifesta din plin efectele desfiinârii iobagiei. Ca urmare a liberalizarii stramutarilor, proletariatul agricol rezultat s-a indreptat fie spre regiunile montane, unde s-au iniîat am ple exploatari forestiere, fie spre orae, pentru a-i plasa forâ de munca6 7. Dei efectuata la numai 12 ani dupa recensamantul din 1857, inregistrarea din anul 1869 surprinde mai nuantat tendintele manifeste In evolut:ia societatii transilvanene spre un model ocupaîonal specific regimului socio-economic burghez. Astfel, populatia cu o ocupatie bine definita a
Tabelul nr. 49. Compoziîa socio-profesionala a Transilvaniei la 1869
Sectorul de baza Ocupatii Preoti Functionari Invatatori, profesori Literati $ arti'jti i Avocati ^ notari i Personal sanitar Proprietari Arendaî Administrotori de mosii Argati anuali Zileri Vanatoare, pescuit Intreprinzatori independenti Functionari $ muncitori i Proprietari Arendasi Functionari Muncitori Comercianti Functionari T institutii financiare n Intreprinzatori si muncitori Proprietari de case si rente Slugi, argati Peste 14 ani, fara ocupatie Sub 14 ani Numor 4.088 5.850 13.836 1.354 482 1.721 433.306 10.544 1.303 224.238 213.772 96 32.577 36.238 779 687 373 9.281 7.848 240 2.539 5.862 179.149 426.480 780.355 Numar %
Profesii intelectuale
27.331
1,1
Agricultura Silvicultura
883.259
36,9
Industrie i meteuguri Minerit i siderurgie Corner^ i Credit Tronsporturi Rentieri Alte servicii Altii Totol populate
Sursa:
68.815
2,9
11.120
0,4
8.080 2.539 5.862 179.149 1.206.835 2.392.990
0,3 0,1 0,2 7,5 50,4 100,0
A M agyar Korona orszagaiban az 1870. ev elejen...
230 lo a n B olova n
sporit numeric la 1.186.155 de persoane, spre deosebire de 1857, cand populatia cu venit numara doar 600.864 de locuitori. Practic, s-a ajuns la o dublare a segmentului demografic implicat in producerea i desfacerea bunurilor materiale. In primul rand, se remarca o diversificare importanta in cadrul populatiei ocupate In agricultura. A crescut numarul proprietarilor, de la 296.595 In 1857, la 433.306 In 1869, ceea ce exprima probabil fenomenul faramitarii pamantului motenit de familiile iobageti6 . Acest proces 8 de faramitare a proprietari funciare taraneti a avut consecinte dintre cele mai grave asupra stratiflcarii sociale, generand un dezechilibru In lumea satelor, prin creterea numarului elementelor sarace. De altfel, specialitii au constatat ca, inca In primii ani dupa eliberarea din iobagie, In mijlocul taranimii s-a petrecut o diferentiere i mai mare decat inainte, Inmultindu-se numarul satenilor din paturile de jos6 . Edificatoare in aceasta privinta este creterea con9 siderabila atat a numarului zilerilor, de la 119.683 In 1857, la 213.772 in anul 1869, cat i a numarului muncitorilor auxiliari - practic, cei fara pamant, argatii - de la 84.306 in anul 1857, la 224.238 In anul 1869. Marturiile din epoca neoabsolutismului i liberalismului vorbesc despre existenta In preajma oraelor, In timpul sezoanelor agricole, a unor armate de zileri", care ateptau de lucru sau sperau sa poata emigra temporar la lucru In Romania. De exemplu, In anul 1863, autoritatile din Romania au Inregistrat (doar pe cei veniti legal cu paaport) un numar de 62.827 de tarani transilvaneni veniti sezonier la muncile campului, in 1864 un numar de 57.941, iar In 1865, circa 67.000 de tarani, marea majoritate fiind romani7 . O te n d in g ase0 manatoare s-a observat i In teritoriile locuite de cehi in deceniile care au urmat Revolutiei de la 1848. Dincolo de emigrarea externa, zeci de mii de cehi au inceput sa se deplaseze sezonier la munca in alte parti, foarte multi venind la lucrari agricole In pusta ungara7 . 1
C apitolul 6. Stru ctu ra p o p u la tie i Transilvaniei... 23 I
Reducerea procentuala a populatiei ocupate In agri cultura de la 83% la 74,5% lasa sa se intrevada tranzitia Transilvaniei, timida deocamdata, de la un model dominant agrar la unul agrar-industrial. Simptomatic pentru a Invedera noile directii de transformare a societatii transilvanene spre un sistem modern burghez, semn al dezvoltarii indus t r ia l i al progresului economic In general, este numarul In cretere al celor ce lucrau In industrie, comert etc. Astfel, de la 39.528 de persoane ocupate In industrie i meteuguri la 1857, numarul celor ce activau la 1869 In indus trie, meteuguri, minerit i siderurgie s-a dublat: 79.935. Specialitii considera ca, pentru secolul al XlX-lea, gradul de industrializare a fost cel mai important indicator al gradului de modernizare. Transilvania, la fel ca i Ungaria, a parcurs in primele doua decenii dupa Revolutia Paoptista o evolutie ascendenta in plan economic de la o provincie eminamente agricola la una agrar-industriala. Firete ca a predominat deocamdata industria casnica, Insa directia de dezvoltare Inceputa era ireversibila7 Dupa dualism, In 2. parole ce constituie Ungaria propriu-zisa industrializarea se va accentua cu o forta sporita fata de Transilvania, unde va cunoate o dezvoltare mai lenta. De asemenea, accelerarea schimburilor comerciale, deschiderea mai mare a gospodariei taraneti spre piata, creterea relativa a puterii de cumparare a taranului au Insemnat aparitia i dezvoltarea numerica a negustorilor la sate: apar carciuma, bolta (pravalia) etc.7 Faptul ca la 1857 au fost inregistrati 3 in Transilvania 2.667 de comercianti i 1.450 de lucratori auxiliari, iar in 1869 un numar de 7.848 de comercianti vorbete de la sine despre tendinta enun|ata anterior. Modernizarea societatii ardeleneti este reflectata i In creterea numerica i procentuala a categoriilor sociale intelectuale; Intre 1857 i 1869, o sporire dinamica au cunoscut-o avocatii i notarii (de la 185 la 482), literati i artitii (de la 863 la 1.354), personalul sanitar (de la 949
232 loa n B olovan
la 1.721) etc. Firesc, noile cerintie ale modernizarii sociale reclamau existenta unor astfel de categorii sociale mereu In cretere. Fara a mai intra In amanunte legate de celelalte rubrici din Tabelul nr. 49, putem sa afirmam ca primele doua decenii dupa Revolutia Paoptista au constituit perioada decisiva de trecere de la structurile feudale la cele cu caracter predominant burghez, capitalist. Peste toate cifrele i procentele sintetizate mai devreme, se remarca tendintja clara a structurii sociale de modernizare, treptata, lenta, insa definitiva, de evolut:ie catre noi realitati economico-sociale7 Acelai fenomen este detectabil i la est de Carpati, 4. unde, alaturi de dezvoltarea mobilitatii populatiei, manifestata prin accentuarea migratiei taranimii spre orase i spre alte regiuni ale tarii, se observa transformari majore in compozitia sociala a populatiei, prin sporirea categoriilor sociale legate de ocupatii meteugareti-industriale i comer ciale7 5.
6.4.2. Realita.fi socio-profesionale in Transilvania la inceputul secolului al XX-lea Evolutia spre industrializare i modernizarea structurilor socio-economice transilvanene a fost stopata In deceniul opt de o grava criza generala ce a afectat intreaga Ungarie. Abia dupa 1880 au Inceput sa apara primele semne ale Inviorarii in economia Transilvaniei, manifestandu-se un nou avant al dezvoltarii industriale, a retelei de transporturi i comunicatii etc. Legile XLIV din 1881 i XIII din 1890 au stimulat dezvoltarea industriei (In special, industria lem nului, a materialelor de construct^ i industria construe toare de maini au avut ritmuri de cretere mai mari), a lual amploare acumularea de capital i, implicit, largirea retelei institutiilor de credit7 s-au intensificat schimburile co6, merciale, a crescut nevoia de specialiti In administratie, a
C apitolul 6. Structura p op u la tiei Transilvaniei... * 233
sporit numarul celor cu ocupatii liberale (intelectuale) etc. Ca urmare a acestor noi tending de evolutie spre modern, recensamantul din anul 1900 va evidentia o structura ocupationala a popula|iei provinciei sensibil diferita faâ de cea din 1869-1870 (vezi Tabelul nr. 50). La inceputul secolului XX, transformarile din structura societatii transilvanene, in sensul modernizarii profilului socio-profesional, au continuat intr-un ritm mult mai alert decat in a doua jumatate a secolului trecut. Se remarca astfel diminuarea ponderii popula|iei active ocupate in agricultura, de la 77% in anul 1900, la 71,3% in 1910. Fenomenul s-a regasit pe aceleai coordonate in intreaga Transleithanie, consecinta directa a mobilitatii socio-eco nomice din perioada construirii noului sistem capitalist (in
Tabelul nr. 50. Structura socio-profesionala a Transilvaniei la 1900 i 1910
1900 Domeniul Agricultura, 1.009.634 gradinarit, silvicultura Minerit, 12.119 siderurgie Industrie, 108.797 me$teuguri 17.955 Corner^ credit Tronsporturi 11.493 Servicii publice, 46.810 armata, liberprofesioniti Zileri 40.821 Servitori 45.605 Alte ocupatii, 17.521 necunoscute Total 1.310.755 populate
Surse:
1910 cu venit Numar % 909.563 19.940 147.788 27.694 17.777 54.414 24.066 47.261 26.505 intretinuti Numar % 73,3 2 12 2,3 2,3 3,8 1,6 0,2 2,5 100,0
cu venit Numar %
intretinuti Numar % 77 1.027.153 75,1 1,6 10,3 1,9 1,9 3,9 2,8 0,3 2,2
71,3 1.197.918 1,6 11,6 2,1 1,4 4,2 1,9

.7 S
0,9 8,3 14 0,9 3,6 3,1 3,5 1,3
21.569 139.765 25.692 25.877 53.035 38.873 2.790 28.892
32.884 196.828 38.321 37.476 62.502 26.515 2.883 39.834
2,1
100,0 1.363.646
100,0 1.275.008 100,0 1.635.111
Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, II kotet, XLVIII kotet.
234 lo a n B olovan
Ungaria insa, populatia ocupata in agricultura a scazut de la 59% in 1900, la 53% in 1910)7 Aa cum rezulta din 7. datele sintetizate in Tabelul nr. 50, Transilvania continua sa ramana la inceputul secolului XX o zona inca predo minant agrara, cu circa trei sferturi din populatie ocupata in acest sector economic. Situaîa ei este mai apropiata de cea din Vechiul Regat, unde, la 1912, populatia activa din agricultura reprezenta 79,2%, decat de modelul ocupational din centrul i apusul imperiului dualist, unde ponderea po pulatiei din acest sector se afla la circa jumatate din totalul populatiei active7 . Reducerea numerica i procentuala a 8 populatiei ocupate in agricultura intre 1901 i 1910 are mai multe cauze: o parte a ei a migrat spre sectorul industrial, insa cea mai consistenta parte a taranimii sarace a preferat emigrarea externa. De altfel, la subcapitolul referitor la emigrare s-a aratat ca majoritatea emigrantilor proveneau din mediul rural, fiind mai ales tarani cu pamant putin sau zileri. In acest sens, este relevant i faptul ca ponderea zilerilor din Transilvania a scazut intre 1901 i 1910 de la 40.821 de persoane, reprezentand 3,1%, la 24.066 (1,9%). Progresele in materie de urbanizare constatate in Capitolul 3 devin mai comprehensibile, daca |inem seama de modificarile survenite la inceputul secolului in randul popu latiei active ocupate in industrie i meteuguri, dat fiind faptul ca in orae se aflau cei mai multi dintre lucratorii din acest domeniu. Sporul intre 1901 i 1910 este evident, marcand evolutia ferma a Transilvaniei spre un alt model ocupational: populatia din minerit, siderurgie, industrie i meteuguri a crescut de la 9,2% in anul 1900, la 13,2% in 1910. Invocam aici doar cateva eantioane pentru a demonstra amploarea modernizarii profilului ocupational al Transilvaniei la sfaritul secolului al XlX-lea i la inceputul secolului XX: la Sibiu s-au infiintat, pana in 1913, circa 30 de fabrici i ateliere, in Media intre 1881 i 1910 au aparut 8 noi fabrici, la Cisnadie intre 1897 i 1914 s-au construct
C apitolul 6. S tructura po p u la fie i Transilvaniei... 235
24 de fabrici etc.7 Aceasta ten d in g de dezvoltare susînuta 9 a industriei, manifesta inca de la sfaritul secolului trecut i intrerupta temporar in perioada crizei de supraproducîe din 1900-1903, se continua cu multa vigoare pana la izbucnirea razboiului8 . Avansul industrializarii este sesizabil mai 0 ales in mediul urban, care cunoate o dezvoltare remarcabila. i pe plan local insa, in mediul rural, sunt evidente aceste evolutii, de exemplu in Ludu populatia a crescut de la 2.884 de locuitori in anul 1900, la 4.632 in 1910, tocmai datorita faptului ca meteugurile i industria de fabrica, alaturi de corner^, dobandesc o importanâ tot mai mare, absorbind o buna parte din forâ de munca disponibilizata din agricultura. Un alt caz relevant: la Garbou, la sfaritul secolului al XlX-lea, s-a infiinât o fabrica de butoaie, care la 1900 avea 161 de angajaî8 . 1 Sporuri mai putin spectaculoase au inregistrat i alte profesiuni; de exemplu, populatia ocupata in sectorul comercial i financiar a crescut de la 1,4% in 1900, la 2,1% in 1910, cea din categoria serviciilor publice i a liber-profesionitilor de la 3,6% la 4,2% etc. In general, in deceniile premergatoare razboiului, nu numai in Transilvania, dar i in teritoriile romanegti extracarpatice, la sfaritul secolului al XlX-lea8 au sporit categoriile sociale legate de ocupatii 2 industrial-comerciale, credit etc., reducandu-se corespunzator ponderea populatiei active din domeniul productiei primare. Un rol considerabil in procesul tranzitiei structurii socio-profesionale a Transilvaniei de la un model cvasiagrar spre unul agrar-industrial au avut, indiscutabil, coala i progresele obtinute in alfabetizarea i ridicarea nivelului de instructie al populatiei8 . Fara a intra in detaliile acestei 3 probleme, aratam doar ca la 1869 tiau citi i scrie in provincie un numar de 311.847 de locuitori, reprezentand 13%, in timp ce la 1910 dispuneau de aceste facultati intelectuale 823.053 de locuitori (28,3%)8 . Dublarea in decurs de patru 4 decenii a populatiei instruite (bineinteles, cu grade diferite
236 lo a n B olovan
de pregatire) a reprezentat cadrul care a permis adoptarea i inmultirea profesiilor specifice economiei deschise, capitaliste: functionari in justice, armata, administrate, sistemul bancar, comert, sanatate, intelectuali etc. In preajma izbucnirii razboiului, cu toate discrepantele ce mai existau in provincie, Transilvania se afla in mod ireversibil pe drumul catre o societate moderna, cu o structura ocupationala ce invedera progresele remarcabile inregistrate in cele sase decenii trecute de la desfiintarea relatiilor feudale. Note
1 Laszlo Katus, M ultinational Hungary...", p. 113. 2 Die Habsburgermonarchie..., p. 414. 3 Ibidem, p. 415; Histoire de la Hongrie des origines a nos jours, publie sous la direction de Ervin Pamlenyi, Budapest, 1974, p. 387. 4 Apud 1.1. Adam, I. Puca, Izvoare de demografie..., p. 147. 5 Arhivele Nationale, Directia Judeêana Cluj, Fond Prim aria ora$ului Bistrifa, pachet II, f. nr. 6; loan Bolovan, Evoluîa demografica a zonei Lechinta intre Revolutia Paoptista i Primul Razboi Mondial", in Revista Bistrifei, 7, 1993, p. 188. 6 Louis Roman, Demografia istorica in opera lui Sabin Manuila", in vol. S. Manuila. Istorie i demografie, p. 28. 7 Laszlo Katus, M ultinational Hungary...", p. 120; Tabelul nr. 5. 8 loan Bolovan, Contributii documentare...", p. 293. 9 Magyar Orszagos Leveltar, Miniszterelndkseg, K 26-1909-XXV-181, f. 51. 1 In urma pregatirii prealabile multilaterale i circumspecte, in vara 0 acestui an, cred, va putea demara cu toata for|a i lucrarea principala i in scurt timp, sper ca in cateva luni, sa ma aflu in situa1;ia de a inainta Excelentei Voastre rezultatele finisate ale primelor teritorii de frontiera. Dupa aceasta, ar putea deveni actuala intrebarea, ce sa se intample cu aceste pretioase date adunate, ca ele sa nu ramana in situaîa de conglomerat de date abstracte care sa sporeasca arhiva, ci practic sa devina fructificabile si aducatoare de real folos in acel scop pentru care au fost adunate, in apararea maghiarimii care se afla pe frontiera lingvistica i este ameninfata de nationalitati... Protecfia maghiarimii care traiete pe frontiera lingvistica (probabil ca sublinierile au fost facute pe document de vreun referent de la Preedintia Consiliului de Minitri al Ungariei n.n.), sporirea capacitatii sale de rezistenja, xmbunatatirea situatiei ei reclama atat masuri culturale i sociale, cat i economice...; cf. ibidem, f. 91 sq.
C apitolul 6. Structura p o p u la tie i Transilvaniei... 237
1 Huszar Antal, A M agyarorszagi romanok, Budapest, 1907; M. Kiss 1 Lajos, A magyar nyelvhatar", In Foldrajzi Kozlemenyek, 43, 1915, p. 443-451; idem, Az olah nyelvhatar", In ibidem, 46, 1918, p. 115-119. 1 Magyarorszagban 1893 ja n u a r 31-en vegrehajtott ciganyosszeirds 2 eredmenye, In Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj folyam, IX kotet, Bu dapest, 1895. 1 loan Bolovan, Consideraii demografice asupra îganilor din T ra n 3 silvania la sfaritul veacului XIX , in Anuarul Institutului de Istorie Cluj, 32, 1993, p. 188. 1 Nyarady R. Karolyi, Erdely nepessegenek etnikai es vallasi tagolodasa 4 a magyar allamalapitastol a dualizmus koraig", In Erdelyi Muzeum, L1X kotet, 1-2 fuz., 1997, p. 36-38. 1 Erdelyi tortenete, harmadik kotet, p. 1.574. 5 1 Varga E. Arpad, A nepesseg fejlodese, az etnikai es felekezeti viszonyok 6 alakulasa a jelenkori teriileten 1869-1920 kozott , In Erdelyi Muzeum, LIX kotet, 1-2 fuz., 1997, p. 73. 1 Szabo A. Ferenc, Nepesedes, telepites a szazadfordulon. Beksics 7 Gusztav nezetei", In Szazadok, 126, 2 sz., 1992, p. 230. 1 Gelu Neamû, Nicolae Cordo, The Hungarian Policy o f Magyarization 8 in Transylvania, 1867-1918, Cluj-Napoca, 1994, p. 3; Erich Zollner, Istoria Austriei, vol. 2, Bucureti, 1997, p. 548. 1 Apud Sabin Opreanu, Terra Siculorum. Contributiuni privitoare la ro9 manii din finutul sacuilor, Cluj, 1925, p. 34; acelai autor a analizat fenomenul In timp, confirmand observable lui A. de Gerando; cf. Sabin Opreanu, Sacuizarea rom anilorprin religie, Cluj, 1927. 2 Varga E. Arpad, Erdely etnikai es felekezeti statisztikdja. I. Kovaszna, 0 Hargita es Maros megye nepszamlalasi adatok 1850-1992 kozott, Buda pest, Cslkszereda, 1998, p. 6-7. Aceasta lucrare, realizata cu foarte multa acribie i competenfa de catre Varga E. Arpad, prezinta evolujia numerica i compoziîa etno-confesionala pe localitati, fiind un instrument extrem de util pentru cercetatorii interesaî de zona i de problem atica de mografica. 2 A. Gociman-Oituz, Probleme rom aneti In regiunea sacuizata", In 1 Conferinfele extensiunii academice, anul 1935-1936, Cluj, 1936, p. 57 sq.; loan Russu-Sirianu, Rom anii din statul ungar (Statistica, etnografie), 1904, p. 188. De altfel, guvernatorul Transilvaniei, L. Wohlgemuth, constata, la mijlocul secolului al XlX-lea, ca in Secuime romanii erau adeseori maghiarizaî, Incat se gaseau unele sate ce odinioara fusesera locuite numai de romani, unde nu se mai vorbea decat limba secuiasca". Apud Ion I. Russu, Romanii secuii, ediîe de loan Opri, Bucureti, 1990, p. 70. 2 Varga E. Arpad, Erdely etnikai es felekezeti statisztikdja..., p. 6-7. 2 2 Sabin Opreanu, Terra Siculorum..., p. 34; G. Popa-Lisseanu, Secuii ?i 3 secuizarea romanilor, Bucureti, 1932, p. 2. David Zoltan aduce Un punct

Transilvania

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Transilvania

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

C a p ito lu l 3

C a pitolu l 3. D in am ica p o p u la lie i Transilvaniei...

Tabelul nr. 2. Dinamica

popula^iei Transilvaniei Tntre 1850 1910 i

Un}UDlUDSU0D0J pnop 0j;u| jiuiins l jUD 0p JDLUn|\J

X H H X ^ C 0 r ro O 0 . O s o LO LO rx no m oo 00 ^2 0 0 0 0 in O' o' .1.1881.XII. 1890 .1.1891.XII. 1900 0 0

0,66% 0,79% -0,53% 18.725 24.253 22.358 0,80% 0,95% 0,80%

C apitolul 3. D inam ica p o p u la jie i Transilvaniei...

G raficul nr. 1. Evolu^ia popula^ei Transilvaniei Tntre 1850 i 1910

C apitolul 3. D in am ica p o p u la jie i Transilvaniei... * 4 1

C apitolul 3. D in am ica p o p u la tie i Transilvaniei...

C apitolul 3. D in am ica p o p u la tie i Transilvaniei...

Tabelul nr. 3. Etapele creterii populatiei Transilvaniei intre 1850 i 1910

Cretere reala intre doua recensamanturi Numar

30,16 181.390 30 653.380 60,16 834.770

10,8 6.046 0,27 28,9 21.779 0,85 40,2 13.875 0,56

C apitolul 3. D inam ica p o p u la tie i Transilvaniei...

C a p itolu l 3. D in am ica p o p u la tie i T ra n silva n iei...

27 199 158 137 2 95 26 23 5 7.308 937 4.972

41 79 189 17 51 6 1.060 7.839

9 176 148 35 51 9 1.268 7.130

12 252 23 510 200j 6 12.533 1.439

452 66 171 1.042 509 70 21.721 3.246

164 749 1.490 528 689 263 25.126 7.463

55 438 370 210 93 161 2.622

696 2.092 941 426 2.867 2.003 1.062 437 851

307 128 29 358

3.390 1.818 4.447 2.819 2.578

375 95 53 320 3.465

163 95 114 2.560

989 1.355 87 20.327 2.106

711 9.751 5.953 2.100 1.083 2.078

C apitolul 3. D in am ica p o p u la tie i Transilvaniei...

G raficul nr. 4. Evolutia emigrarii din Transilvania Tntre 1899 i 1914

Magyar Statisztikai Kozlemenyek. Uj sorozat, LXVII kotet.

ro O' o o o in fN C . O O'' IN o ' in' ro ro CO CN cn' p>

rN IN. o o CO N- in in O CO N m o O' C ro CN C in N 'T in CO CN o ' fN O rN rN o

CN o in O co CO T q C CN N CO o O' O in o' o' o' o' 1^ o rN o

O' m ro o o n - CO rN co' o ' ro' O'' o ' C oo' N ro ro C O CO ro ro co

o rN CO ro O' m CN rN in CO o o CN N o in C *n rN ro' o ' o -o IN. o

p sexe a emigranfilor d Transilvania e in

m o^ o _ o ro' o ' t ' K o o in O o

ro r-. rN N- rN ro N N o O' C CO C IN ro o ro in oo rN O N o CN C oo o _ ro_ O' in CN CN N IN.' C O o ' oo' in' N- CN CN ro C C N N

o o in o ro CO n - CO in IN fN o C CN N in C O in O co' N-' o ' o ' C N CN

CO O r-v in ro in CO O O' n ro r^ O ' in O' in C N

N O' C CO o o o o ro o CO fN. o O rN in in' co' o ' CO rN CO fN

o rv in CO CO in' ro' N co' CO m r-v CO rN r^

o O' CN CN CN N N- ro CN N CO o 00 CN r\ O rN m ro in o CN O o _ 00 CN O'. in o O'. CN CN co' O'' ro' N ro CN N ro CN ro ro

O' CN CO o o L in o f-) ro in o CO C O in C in O in o ' ro' IN N ro ro

o ro' 35 ro 'ai E < i> Li_ 1 8 9 9 -1 9 0 4 Z

Tabelul nr. 7. Compozi^ia

C O ro O C CN O in N O' m o C N- O' rN ro O CO o q m O' C N ro

rN CN o m CN rN o oo NCO ' C in o in N o ' o ' CN oo' in o CO o

O o ^ CN C O' in O'' o ' o ' in' in' IN.' K in o IN. in o t-v o

>0 u o 5 b 0 a 0) o X! > > "O s ' ? o j; O o u o IS) C c -E V, .a a 3 cn 3 <a < m Z m u LL. f 1 h- u o c 3 o u

o aT E o _> a < 6 <o E 3 o JZ ~o O C la O 'O 3 ~o >o O in in Q 1 O co H

C a pitolu l 3. D in am ica populat,iei Transilvaniei...

C a p itolu l 3. D in am ica p o p u la fie i Transilvaniei...

C apitolul 3. D in am ica p o p u la jie i Transilvaniei...

C apitolul 3. D inam ica populat,iei Transilvaniei...

An 1850 1857 1869 1880 1890 1900 1910

Rata medie anuala de cretere

C a pitolu l 3. D inam ica pop u la tiei Transilvaniei...