UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

PROIECT
PROIECTAREA CAII DE CURENT A UNUI
INTRERUPTOR DE PUTERE DE JOASA
TENSIUNE

Student: MARIN ALIN CRISTIAN

Facultatae de Inginerie Electrica
Anul: III, Grup: 132 SE
Profesor indrumantor: Mihai Petruta
 CUPRINS

Tema proiectului .................................................................................. 3

Continutul proiectului ......................................................................... 3

Cap. 1 Introducere
1.1 Definitie, Clasificare si simbolul intreruptorului ............................4
1.2 Schema bloc a intreruptorului de de putere de joasa tensiune ...... 6
1.3 Schema cinematica de principiu a intreruptorului de putere ......... 7
1.4 Schema cinematica a intreruptorului de tip USOL 250 ................. 8
Cap. 2 Proiectarea caii de curent si a camerei de stingere
2.1 Verificarea in regim nomina ......................................................... 9
2.2 Calculul locului ingust in regim nominal .................................... 10
2.3 Verificarea incalzirii contactelor ................................................. 12
Cap. 3 Verificarea in regim de scurtcircuit
3.1 Calea de curent in regim de scurtcircuit ..................................... 13
3.2 Calculul curentului necesar topirii contactelor ........................... 15
3.3 Calculul injectiei de curent ......................................................... 17

Observatii si concluzii .......................................................................... 21

Bibliografie ............................................................................................23

-2-
 Tema proiectului

Sa se proiecteze calea de curent a unui intreruptor de putere de

joasa tensiune de tip USOL 250, cunoscand urmatoarele date nominale:

Tensiune nominala: Un=380 V

Curentul nominal: In=1600 A

Capacitatea de rupere: Ir=25 kA

Rigiditatea dielectrica: Ud=8 kV

Timpul descurtcircuit: ts=10 I100 ms

Continutul proiectului

I. Cap. 1 Introducere
1.1 Definitie, Clasificare si simbolul intreruptorului
1.2 Schema bloc a intreruptorului de de putere de joasa tensiune
1.3 Schema cinematica de principiu a intreruptorului de putere
1.4 Schema cinematica a intreruptorului de tip USOL 250
Cap. 2 Proiectarea caii de curent si a camerei de stingere
2.1 Verificarea in regim nomina
2.2 Calculul locului ingust in regim nominal
2.3 Verificarea incalzirii contactelor
Cap. 3 Verificarea in regim de scurtcircuit
3.1 Calea de curent in regim de scurtcircuit
3.2 Calculul curentului necesar topirii contactelor
3.3 Calculul injectiei de curent

II. Observatii si concluzii

-3-
 Cap. 1 Introducere

1.1 Definitie, clasificare, simbolul intreruptorului

Definitie

Intreruptorul este un aparat de comutatie mecanica, capabil sa suporte, sa

inchida si sa deschida curentii in conditii normale de functionare si curenti de avarie
(suprasarcina prelungita, scurtcircuit) in conditii prestabilite.
Spre deosebire de contactorul electromagnetic, care este aparat de comutatie,
intreruptorul de putere de joasa tensiune este si aparat d eprotectie, deoarece este
echipat cu declansatoare sensibile la defecte (scurtcircuit, suprasarcina sau tensiune
redusa) care determina intreruperea circuitului intr-un timp relativ scurt.
Aparatul de comutatie este un sistem electric sau electromagnetic cu ajutorul
caruia se intrerupe un circuit electric.
Din punct de vedere structural aparatele de comutatie se impart in 2 mari
categorii:
1. Aparate de comutatie mecanica (intreruptoare de putere,
contactoare electromagnetice, separatoare de sarcina);
2. Aparate de comutatie statica.

Aparatele de comutatie mecanica au cel putin un element mobil pe durata

efectuarii comutatiei.
Caracteristic aparatelor de comutatie mecanica destinate a comuta sub sarcina
este aparitia arcului electric intre eleentele de contact, cu ajutorul carora se face
comutatia.

Rolul functional al aparatelor de comutatie

Pe de o parte rolul aparatelor de comutatie este de a dirija fluxul de energie pe

bare, linii electrice, retele de distributie, de la surse de energie la receptori.
Pe de alta parte au rolul de a oferi protectie importiva suprasarcinii,
scurtcircuitului si suprasarcinilor.

Clasificare

In tehnica aparatajului electric d-au stabilit urmatoarele constructii de

intreruptoare de putere:
1. Intreruptoare pentru instalatii interioare, care suporta un curet
nominal In=6...16A, si au capacitatea de rupere IR=1...2 kA;
2. Intreruptoare compacte cu performante medii care suporta curenti
nominali In=80...800A, si au capacitatea de rupre IR=3...25kA;
3. Intreruptoare de mare putere cu performante superioare, capabil sa
suporte In=1000...4000ª si au o capacitate de rupere IR=50...55kA;
4. Intreruptoare limitatoare – acopera intreaga gama de curenti si
capacitati de rupere: In=16...2500A si IR=25...100kA

-4-
! Observatie: In toate aparatele de curent alternativ intreruperea arcului electric se
realizeaza in camera de stingere, care functineaza pe baza principiului de nisa si
efectului de electrod. Prin efectul de nise arcul electric, dezvoltat intre piesele de
contact, este introdus in camera de stingere si apoi este divizat intr-un numar de
segmente egal cu numarul de intervale intre placile feromagnetice sub forma literei V.
In acest mod apare efectul de electrod, adica de formare a caderilor de tensiune la
anod si catod.

Simbol intreruptor de putere de joasa tensiune

-5-
1.2 Schema bloc a intreruptorului de joasa tensiune

1. Polii principali;
2. Polii auxiliari
3. Declansatoare termice;
4. Declansatoare electromagnetice;
5. mecanismul intreruptorului;
6. Declansator de tensiune minima;
7. Declansator cu curent de injectie.

-6-
 1.3 Schema cinematica de principiu a intreruptorului de putere

Functiile mecanismului sunt urmatoarele:

* mentine intreruptorul inchis si zavoraste energia, acumulata intr-un resort, necesara
operatiei de deschidere;
* asigura declansarea intreruptorului folosind o energie minima;
* asigura declansarea libera, adica la persistenta unei comenzi de declansare aparatul
nu
pote fi inchis si nici mentinut inchis;
* asigura viteze necesare pieselor mobile de contact, la inchidere si la deschidere.
Realizarea functiilor mentionate se realizeaza folosind energia acumulata in
resoarte si utilizand componenete mecanice de tip clinchet, genunchi, parghii, etc. In
figura de mai jos se prezinta o schema cinematica de principiu prin care se asigura
functiile mintionate ale mecanismului. Inchiderea s-a efectuat acitonanad parghia 1 cu
forta Fi, eliberata de un resort nefigurat in schema. Pe parghia 2 se afla elementul
mobil de contact , iar pe calea de curent 3 cel fix. Forta de apasare in contact este
asigurata de resortul 6. Se stabileste clichetarea intre parghiile 4 si 5, iar resortul 7 se
comprima si deci in el se acumuleaza energie. Dupa clichetare, forta Fi nu se mai
retine energia necesara deschiderii aparatului fiind eliberata de resortul 7, prin
actiunea fortei de declansare Fd la extremitatea parghiei 5. Pentru a asigura
deschiderea aparatului cu energie minima, este necesar ca l2 > l1.
Stingerea arcului electric in camera de stingere se efectueaza pe baza efectului
de electrod asociat cu efectul de nise.

-7-
1.4 Schema cinematica a intreruptorului de putere de tip USOL 290

-8-
 Cap. 2 Proiectarea caii de curent si a ca,erei de stingere

2.1 Verificarea in regim nominal

2.2 Calculul locului ingust in regim nominal

Pentru proiectarea caii de curent si a camerei de stingere se fac verificari in

regim nominal de functionare si in regim de scurtcircuit.Aceste verificari se fac pentru
a stabili daca calea de curent si camera de stingere suporta temperaturi mai mari
datorate efectului Joule stabilit la trecerea cirentului prin intreruptor.
Totodata se face si verificarea pastilelor de contact, intrucat la temperaturi
mari se poate topi materialul din care este realizat contactul sau isi poate pierde
proprietatile fizica-chimice.

ρCu 20°C * J * A
θο max = = 28.6°C
α *lp

ρ Cu 20°C = 1.75 * 10 −8 Ωm
A = 600mm 2
W
α = 19 2
m * grad
l p = 140mm

1600 A
J :=
−6 2
600 ⋅10 m

-9-
 θomax
θmax :=
1 − αR ⋅ θomax

28.6
θ max = = 31.62°
1 − 4 * 10 −3 * 28.6

2
α ⋅ lp − ρcu ⋅ αR ⋅ J ⋅ A
β :=
λ ⋅A

2
−3 −8 ⎛ 1600 ⎞
−3
19 * 140 * 10 − 1.75 * 10 * 4 * 10 * ⎜ −6 ⎟
* 600 * 10 −6
β= ⎝ 600 * 10 ⎠ = 3.165
−6
393 * 600 * 10

l1=150mm
−6 2
A1 := 3.14 ⋅100 ⋅10 m

1600 A
J1 :=
−6 2
3.14 ⋅100 ⋅10 m
−3
lp1 := 2 ⋅3.14 ⋅10 ⋅10 m

2
ρcu ⋅ l1⋅ J1 ⋅ A1 + 2 ⋅ λ ⋅ β ⋅ A⋅ θmax
θ :=
2
2 ⋅ λ ⋅ β ⋅ A + α ⋅ lp1 ⋅ l1 − ρcu ⋅ αR ⋅ l1⋅ J1 ⋅ A1

θ = 43.25°C

- 10 -
Graficul de variatie a temperaturii (in contacte)

θi = ( θ − θmax) ⋅e− β ⋅x + θmax)

o
θ1 := ( θ − θmax) ⋅ e
− β ⋅x1
x1 := 0.8 + θmax θ1 = 32.546 C
o
θ2 := ( θ − θmax) ⋅ e
− β ⋅x2
x2 := 0.9 + θmax θ2 = 32.295 C
o
θ3 := ( θ − θmax) ⋅ e
− β ⋅x3
x3 := 2 + θmax θ3 = 31.641 C
o
θ4 := ( θ − θmax) ⋅ e
− β ⋅x4
x4 := 3 + θmax θ4 = 31.621 C
o
θ5 := ( θ − θmax) ⋅ e
− β ⋅x5
x5 := 5 + θmax θ5 = 31.621 C
o
θ6 := ( θ − θmax) e
− β ⋅x6
x6 := 6 + θmax θ6 = 31.621 C

50
45

40

35

30
o [ C]

25

20

15

10

0
0 1 2 3 4 5 6 7
X [m]

1 1
T1 = =
= 0.316
β 3.165
θ ma = 20°C

- 11 -
 2.3 Verificarea incalzirii contactelor

Pentru verificarea contactelor se utilizeaza relatia Frantz-Lorentz:

2 2 U2
L • (T0 −T θ )=
4

W
L = 2.41 *10 −8
k2
T0 = 273.15 + θ ma + θ ∗ = 273.15 + 20 + 42.7 = 335.85
U = 30mv
θ ma = 20°C
θ ∗ = 42.25

Din relatia Frantz-Lorentz se scoate Tθ

−U 2 2
+ L * T0
Tθ = 4
L
− 900 * 10 −6
+ 2.4 * 10 −8 * 335.85 2
Tθ = 4 = 321.59
2.4 *10 −8
θ C = T0 − Tθ = 335.85 − 3231.59 = 14.25

Calculul factorului de corectie pentru conductoare de sectiune circulara

2
α ⋅ lp1 − αR ⋅ ρcu ⋅J1 ⋅A1
β1 :=
λ ⋅A1

1600 2
19 * 2 * π * 10 * 10 −3 −3 −8
− 4 * 10 * 1.75 * 10 * *10 * π * 10 −6
β1 =
[π * (10 *10 ) ]
−3 2
2

393 * π * 100 * 10 −6

β1 = 2.246

- 12 -
 1 1
T1 = = = 0.445
β 2.246

Valorile obtinute in urma calculelor se regasesc in intervalele teoretice, fapt ce

ne arata ca incalzirea contactelor nu duce la detariorarea sau distrgerea acestora.

Cap. 3 Verificarea in regim de scurtcircuit

3.1 Calea de curent in regim de scurtcircuit

Pentru a verifica regimul de scurtcircuit trebuie sa punem conditia:

θ 2 + θ SC ≤ 200°C
θ2 este temperatura de preincalzirea caii de curent tinand cont de m.a.
θsc este surplusul de temperatura dat de curentul de sc. in calea de curent

θ 2 = θ ma + θ ∗ = 20 + 43.25 = 63.255°C

⎛ k a * α R * ρ Cu 0°C
1 ⎞
θ sc = (θ 2 + ⎜
)[exp⎜ * J ech * t1 ⎟⎟ − 1]
2

αR ⎝ C0 ⎠
k a = 1 .2
W
α R = 6 *10 −3 2
m * grad
Ws
C0 = 3.45 *10 −6 3
m grad
ρ Cu 0°C = 1.59 *10 −6 Ωm
t1 = 10,20,40,60,80,100ms
J ech = 25kA

- 13 -
Pentru t1=10ms
⎛ 1 ⎞ ⎡ ⎛ 1.2 * 6 * 10 −3 * 1.59 * 10 −6 −3 ⎞
⎤
θ SC = ⎜ 62.79 + ⎟ * ⎢ exp⎜ * 25 2
* 10 6
* 10 * 10 ⎟
⎟ ⎥ = 115.079025
− 1
⎝ 4 * 10 −3 ⎠ ⎣ ⎜⎝ 3.45 * 10 6 ⎠ ⎦
Pentru t1=20ms
⎛ 1 ⎞ ⎡ ⎛ 1.2 * 6 * 10 −3 * 1.59 * 10 −6 ⎞ ⎤
θ SC = ⎜ 62.79 + * exp⎜⎜
−3 ⎟ ⎢ 6
* 25 2 * 10 6 * 20 * 10 −3 ⎟⎟ − 1⎥ = 115.07902526
⎝ 4 * 10 ⎠ ⎣ ⎝ 3.45 * 10 ⎠ ⎦
Pentru t1=40ms
⎛ 1 ⎞ ⎡ ⎛ 1.2 * 6 * 10 −3 * 1.59 * 10 −6 −3 ⎞
⎤
θ SC = ⎜ 62.79 + ⎟ * ⎢ exp⎜ * 25 2
* 10 6
* 40 * 10 ⎟
⎟ ⎥ = 115.07025521
− 1
⎝ 4 * 10 −3 ⎠ ⎣ ⎜⎝ 3.45 * 10 6 ⎠ ⎦

Pentru t1=60ms
⎛ 1 ⎞ ⎡ ⎛ 1.2 * 6 * 10 −3 * 1.59 * 10 −6 ⎞ ⎤
θ SC = ⎜ 62.79 + * exp⎜⎜
−3 ⎟ ⎢ 6
* 25 2 * 10 6 * 60 * 10 −3 ⎟⎟ − 1⎥ = 115.07902581
⎝ 4 * 10 ⎠ ⎣ ⎝ 3.45 * 10 ⎠ ⎦

Pentru t1=80ms
⎛ 1 ⎞ ⎡ ⎛ 1.2 * 6 * 10 −3 * 1.59 * 10 −6 ⎞ ⎤
θ SC = ⎜ 62.79 + * exp⎜⎜
−3 ⎟ ⎢ 6
* 25 2 * 10 6 * 80 * 10 −3 ⎟⎟ − 1⎥ = 115.079026042
⎝ 4 * 10 ⎠ ⎣ ⎝ 3.45 * 10 ⎠ ⎦

Pentru t1=100ms
⎞ ⎡ ⎛ 1.2 * 6 * 10 * 1.59 * 10 ⎞ ⎤
−3 −6
⎛ 1
θ SC = ⎜ 62.79 + ⎟ ⎢ ⎜
* exp⎜ * 25 2 * 10 6 * 100 * 10 −3 ⎟⎟ − 1⎥ = 115.079026302
⎝ 4 * 10 −3 ⎠ ⎣ ⎝ 3.45 * 10 6
⎠ ⎦

isc=10,20,40,50,70,100 kA

O sc=f(Isc/t)

115,0790264
115,0790262
115,079026
115,0790258
O [ C]

115,0790256
115,0790254
115,0790252
115,079025
115,0790248
0 2 4 6 8 10 12
Isc [A]

- 14 -
 Datorita regimului de scurtcircuit suptatemperatura a crescut de 2...3 ori fata
de supratemperatura in regimul nominal de functionare.
Incalzirea θ SC depinde de de natura conductorului si de a izoatiei utilizate. Ca
urmare calea de curent trebuie astfel proiectata incat in urma supraincalzirii la
scurtcircuit sa nu se modifice considerabil calitatile mecanice ale conductorului si
izolatiei.
Teoretic valoarea supratemperaturii, θ SC , este in jur de 120 … 200 grade
Celsius. Cu alte cuvite trebuie indeplinita conditia θ 2 + θ SC ≤ 200°C si nu trebuie ca
θ SC sa depaseasca mai mult de 3 ori valoarea supratemperaturii in regin nominal.
In cazul caii de curent a intreruptorului USOL 250 valoarea lui θ SC este in jur
de 115 °C , deci respecta conditiile impuse, fapt ce ne arata ca respectiva cale de
curent va rezista la aparitia scurtcircuitului, fara se deteriora sau a-si schimba
proprietatile fizico-mecanice.
*In ceea ce priveste graficul θ SC =f(Isc), acesta nu seamana cu cel teoretic.
Acest lucru se datoreaza unei erori aparute in datele furnizate pentru efectuarea
calculelor.

3.2 Calculul necsar topirii contactelor

Æ Forta specifica
N
f ps = 0.9
A
I n = 1600 A
Fn = I n • f sp = 0.9 * 1600 = 1440 N

Æ Temperatura de preincalzire in zona contactelor

θ p = θ c + θ ∗ = 14.25 + 42.79 = 57.04

N
Æ H = 100
m2
Æ Caldura specifica la temperaturi mari
Ws
c = 70 *10 −6
m 3 grad
Æ t1=10, 20, 40, 60, 80, 100 ms

8 ⋅c ⎡ 1 + αR ⋅( θp + θ ) ⎤ Fn
I := ⋅ln⎢ ⎥⋅
2
3 ⋅ αR ⋅ ρcuo ⋅ H ⎣ 1 + αR ⋅θp ⎦ t1

- 15 -
Penrtu t1=10 ms
8 * 70 − 10 −6 1 + 4 *10 −3 (θ p + θ ∗ ) 1440
I= −3 −6
* ln −3
* = 8.849 * 10 3
3 * 4 * 10 *1.59 * 10 * 100 2
1 + 4 *10 * 57.04 10
Penrtu t1=20 ms
8 * 70 − 10 −6 1 + 4 *10 −3 (θ p + θ ∗ ) 1440
I= −3 −6
* ln −3
* = 6.328 *10 3
3 * 4 * 10 *1.59 * 10 * 100 2
1 + 4 *10 * 57.04 20
Penrtu t1=40 ms
8 * 70 − 10 −6 1 + 4 *10 −3 (θ p + θ ∗ ) 1440
I= −3 −6
* ln −3
* = 4.475 * 10 3
3 * 4 * 10 *1.59 *10 *100 2
1 + 4 *10 * 57.04 40
Penrtu t1=60 ms
8 * 70 − 10 −6 1 + 4 *10 −3 (θ p + θ ∗ ) 1440
I= −3 −6
* ln −3
* = 3.653 * 10 3
3 * 4 * 10 *1.59 * 10 * 100 2
1 + 4 *10 * 57.04 60
Penrtu t1=80 ms
8 * 70 − 10 −6 1 + 4 *10 −3 (θ p + θ ∗ ) 1440
I= * ln * = 3.164 *10 3
3 * 4 * 10 −3 *1.59 * 10 −6 * 100 2 1 + 4 *10 −3 * 57.04 80
Penrtu t1=100 ms
8 * 70 − 10 −6 1 + 4 *10 −3 (θ p + θ ∗ ) 1440
I= −3 −6
* ln −3
* = 2.83 * 10 3
3 * 4 *10 *1.59 *10 *100 2
1 + 4 *10 * 57.04 100

1,00E+04
9,00E+03
8,00E+03
7,00E+03
6,00E+03
Isc [A]

5,00E+03
4,00E+03
3,00E+03
2,00E+03
1,00E+03
0,00E+00
0 20 40 60 80 100 120
t [ms]

- 16 -
3.3 Calculul injectiei de curent

θ x := f ( t1) pentru valori ale curentului Isc

θx icalzirea suplimentara a contactelor in regim de sc. in pozitia inchis

2
Rc ⋅Isc ⋅ t1 Uc −5
θ x := Rc := Rc = 1.875 × 10 Ω
A⋅ π ⋅λ ⋅co Inom
−3 −3
D1 := 75 ⋅10 m D2 := 50 ⋅10 m

A :=
π ( 2
⋅ D1 − D2
2 ) A = 2.454 × 10
−3 2
m
4
Isc := 10000 A
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t1
t1 := 10 ⋅10 s θ x := θ x = 1.171 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t2
t2 := 20 ⋅10 s θ x := θ x = 1.655 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t3
t3 := 40 ⋅10 s θ x := θ x = 2.341 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t4
t4 := 60 ⋅10 s θ x := θ x = 2.867 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t5
t5 := 80 ⋅10 s θ x := θ x = 3.311 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t6
t6 := 100 ⋅ 10 s θ x := θ x = 3.702 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co

Isc := 20000 A
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t1
t1 := 10 ⋅10 s θ x := θ x = 4.682 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t2
t2 := 20 ⋅10 s θ x := θ x = 6.621 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t3
t3 := 40 ⋅10 s θ x := θ x = 9.364 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co

- 17 -
 2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t4
t4 := 60 ⋅10 s θ x := θ x = 11.469 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t5
t5 := 80 ⋅10 s θ x := θ x = 13.243 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t6
t6 := 100 ⋅ 10 s θ x := θ x = 14.806 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co

Isc := 40000 A
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t1
t1 := 10 ⋅10 s θ x := θ x = 18.728 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t2
t2 := 20 ⋅10 s θ x := θ x = 26.486 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t3
t3 := 40 ⋅10 s θ x := θ x = 37.457 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t4
t4 := 60 ⋅10 s θ x := θ x = 45.875 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t5
t5 := 80 ⋅10 s θ x := θ x = 52.972 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t6
t6 := 100 ⋅ 10 s θ x := θ x = 59.224 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
Isc := 60000 A
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t1
t1 := 10 ⋅10 s θ x := θ x = 42.139 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t2
t2 := 20 ⋅10 s θ x := θ x = 59.593 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t3
t3 := 40 ⋅10 s θ x := θ x = 84.278 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t4
t4 := 60 ⋅10 s θ x := θ x = 103.219 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
- 182 -
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t5 o
t5 := 80 ⋅10 s θ x := θ x = 119.187 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
 2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t6
t6 := 100 ⋅ 10 s θ x := θ x = 133.255 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co

Isc := 80000 A
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t1
t1 := 10 ⋅10 s θ x := θ x = 74.914 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t2
t2 := 20 ⋅10 s θ x := θ x = 105.944 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t3
t3 := 40 ⋅10 s θ x := θ x = 149.827 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t4
t4 := 60 ⋅10 s θ x := θ x = 183.5 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t5
t5 := 80 ⋅10 s θ x := θ x = 211.888 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t6 C
t6 := 100 ⋅ 10 s θ x := θ x = 236.898
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
Isc := 100000 A
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t1
t1 := 10 ⋅10 s θ x := θ x = 117.052 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t2
t2 := 20 ⋅10 s θ x := θ x = 165.537 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t3
t3 := 40 ⋅10 s θ x := θ x = 234.105 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t4
t4 := 60 ⋅10 s θ x := θ x = 286.719 C
A⋅ π ⋅λ ⋅co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t5
t5 := 80 ⋅10 s θ x := θ x = 331.074 C
A⋅ π ⋅λ ⋅ co
2 o
−3 Rc ⋅Isc ⋅ t6
t6 := 100 ⋅ 10 s θ x := θ x = 370.152 C
A⋅ - π19⋅λ- ⋅co
 400

350

300

250
0x [C]

200

150

100

50

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110
Isc [A]

- 20 -
4. Observatii si concluzii

Intreruptoarele de putere de joasa tensiune sunt aparate de conutatie cu o larga

utilizare in domeniul electric si energetic.
Dupa cum se spune si in definitia intreruptorului acesta este un aparat de
comutatie mecanica, capabil sa suporte, sa inchida si sa deschida curentii in conditii
normale de functionare si curenti de avarie (suprasarcina prelungita, scurtcircuit) in
conditii prestabilite.
Intreruproarelel sunt folosite pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica
a unor aparate sau retele, dar totodata protejeaza si sistemul in care este montat de
eventuale avarii.
Pentru asigurarea functiilor prezentate anterior (si la punctul 1.3) intreruptorul
trebuie proiectat cu atentie. In primul rand trebuie analizate conditiile in care
intreruprorul va functiona si apoi solicitarile si sarcinile (curenti si tensiuni), la care
este supus in mod normal si la care poate fi supus in cazul unei avarii sau
supraincaracari a retelei/sistemului.
In cadrul proiectului, se fac verificarile in regimurile de functionare pe care
intreruptorul trebuie sa fie capabil sa le suporte si se simuleaza anumite situatii reale
ce pot aparea in functionarea acestuia (pentru a vedea comportamentul
intreruptorului). In cadrul porcesului de proiectare se incearca sa se elimine orice
eroare sau defect ce ar putea aparea in timpul functionarii.
In urma calculelor si simularilor efectuate se obtine un set de valori si date,
care sunt analizate si comparate cu valorile date prin tema de proiect si cu cele
standardizate de Comisia Electrotehnica Internationala (CEI). Daca acestea nu
corespund se trece la optimizarea proiectului si se cauta solutii constructive care sa
asigure pe de o parte calitatea produsului si fiabilitatea acestuia, iar pe cealalta parte
se urmareste reaizarea intreruptorului cu costuri minime si performante maxime.
In cadreul proiectarii caii de curent a intreruptorului se tine seama de valoarea
curentilor ce o parcurg (atat in regim normal de functionare cat si in regim de avarie).
Una dintre problemele care apar la orice aparat cu comutatie mecanica (si
implicit si in cazul intreruptoarelor) este stingerea arcului electric aparut la
cuplarea/decuplarea contactelor. In cazul aparatelor de comutatie arcul electric are
efect negativ, acesta deteliorand contactele si daca nu este intrerupt in timp util acesta
poate duce la neindepinirea functiei de protectie pentru care a fost proiectat
intreruptorul.
Pentru inlaturarea acestui neajuns s-a proiectat o camera de stingere cu placute
feromagnetice, care stinge arcul electric pe baza efectului de electrod combinat cu
efectul de nisa. Functioneaza camerei de stingere este urmatoarea: prin efectul de nise
arcul electric, dezvoltat intre piesele de contact, este introdus in camera de stingere si
apoi este divizat intr-un numar de segmente egal cu numarul de intervale intre placile
feromagnetice sub forma literei V. In acest mod apare efectul de electrod, adica de
formare a caderilor de tensiune la anod si catod.
Tot in cadrul proiectarii caii de curent sunt proiectate si contactele, care
trebuie sa asigure o buna conductie, dar totodata trebuie sa fie si rezistente, intrucat in
urma producerii arcului electric are loc o migratie de material intre contacte, iar in
cazul suprasarcinilor, acestea se pot topi,deoarece curenteu care le parcurge are valori
foarte mari. In cazul intreruptorului de fata calea de curent a fost realizata din
AgSn-O, care confera acesteia (caii de curent) o duritate si o conductivitate mare.
Contactele sunt realizate dintr-un material sintetizat din W (Wolfram) si Cu (cupru);

- 21 -
Cu asigura rezistenta mica la contact (si impicit o conductivitate buna), iar wolframul
asigura rezistenta contactului la temperaturi ridicate (produse de arcul electric).
Comanda intreruptorului USOL 250 se face manual prin internediul unei
parghii, care tensioneaza un resort.
Exista si variante de intruptoare care pot executa operatiile de inchidere sau
deschidere a circuitelor fara ca operatorul sa fie langa aparat. Inchidere/deschidere se
realizeaza ca urmare a unei comenzi date de un releu sau de un operator aflat la
distanta. Aceste tipuri d eintreuptoare servesc, indeosebi, pentru comanda si protectia
motoarelor electrice, dar sunt folosite si pentru conectarea si deconectarea circuitelor
de orice fel, comanda de conectare si in special cea de deconectare putand fi data de
un releu care supravegheaza functionarea corecta a instalatiei (protectia impotriva
suprasarcinilor, a scurtcircuitelor, a caderii de tensiune etc.).

- 22 -
 Bibliografie

1. G. Hortopan – “Aparate de comutatie”-vol.1, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1993;

2. G. Hortopan – “Aparate de comutatie”-vol.2, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1993;

3. G. Hortopan – “Tehnica fenomenelor rapide in aparate

electrice”, Editura Tehnica, Bucuresti, 1996;

4. Indrumar de laborator de aparate electice, Editura UPB, 2005;

5. www.apar.pub.ro

- 23 -