Mersul normal si patologic in biomecanica umana

Consideratii asupra conduitei terapeutice

Mersul normal


Unul dintre cei mai importan i factori ai evolu iei umane este mersul rectiliniu biped, caracteristica ce deosebe te rasa umana de restul mamiferelor. Direc ia de deplasare este dat de pozi ionarea labei piciorului, aceasta pozi ionare a labei piciorului este asigurata de articula ia gleznei. Deosebit de important este faptul c articula iile membrului pelvin de in o structur favorabil staticii i mersului. Articula iile au un grad mare de libertate pe direc ia de deplasare nainte, n timp ce celelalte articula ii au o libertate mai restrns de mobilitate i mi care. Mersul uman reprezint o mi care locomotorie ciclica, care se realizeaz prin pozi ionarea succesiva a unui membru pelvin naintea celuilalt, fiecare din cele doua membre inferioare avnd pe rnd func ia de propulsor si de suport.

Mersul normal


Stabilitatea corpului uman in timpul mersului este esen iala deoarece ea trebuie sa sus in echilibrul in timpul acceler rii, deceler rii si oscila iilor care se produc in timpul efectu rii fiec rui pas. Mobilitatea este indispensabila dirij rii diferitelor segmente ale corpului uman pe traictoria mers, fiind rezultata coordon rii activit ii musculare, a gravita iei si a iner iei sistemelor de prghii osteomusculare. Pasul simplu este distanta dintre c lciul piciorului de contact cu solul si vrful piciorului de propulsie, lungimea pasului simplu este mai mare la b rba i dect la femei, la b rba i este de aproximativ 0,60 centimetri iar la femei este de circa 0,50 de centimetri.

Mersul normal

Num rul de pa i executa i intr-un minut reprezint caden a pa ilor si se nume te caden sau frecven a. Caden a normala de pa i pe minut ar fi de circa 110-120 de pa i simpli. Mersul este declan at de aplecarea trunchiului spre nainte, care duce la proiec ia centrului de greutate corporal naintea bazei de sus inere a corpului. Unul dintre membrele inferioare intra in extensie iar celalalt membru inferior devine pendulant p r sind solul pentru a fi proiectat nainte, urmnd a fi din nou fixat pe sol naintea membrului de sprijin. Unitatea de baza a mersului este data de un ciclu de pa i. Acest ciclu este format dintr-un pas dublu care este reprezentat de intervalul de timp care se scurge intre doua atingeri ale solului de c lciul aceluia i membru inferior. Durata fiec rei faze in care membrul inferior este pilon de sprijin sau element pendulant, este dependenta de viteza de deplasare.

Mersul normal

Mersul normal

 

Functia de sprijin se imparte in trei faze: 1- a ezarea c lciului pe sol si se ncheie cnd halucele este in contact cu solul, aceasta faza reprezint 12% din faza de sprijin; 2 - contactul complet al labei piciorului cu solul si dureaz 40% din totalul fazei; 3 - aceasta faza ncepe cu ridicarea c lciului de pe sol si se finalizeaz cu desprinderea degetelor labei piciorului de sol, acesta dureaz 48% din totalul fazei de sprijin

Biomecanica mersului


 

Gamba piciorului de sprijin se nclina nainte, in sensul unei flexii dorsale a labei piciorului, astfel ca prin nclinarea gambei anterior, ntreg corpul, la fel ca si centrul de greutate sunt deplasate in direc ia de mers. In timpul contactului integral cu solul degetele labei piciorului se afla ntr o pozitie neutrala. Desprinderea calcaiului de pe sol determina extensia pasiva a degetelor, mai ales a halucelui. Desprinderea degetelor de pe sol se realizeaza prin flexia plantara a lor. Articulatia soldului este este flectata in timpul plasarii calcaiului pe sol, genunchiul este in extensie sau usor flectat. In momentul de contact integral a labei piciorului cu solul, soldul si genunchiul sunt in extensie. Extensia acestora atinge maximum de amplitudine in momentul desprinderii plantei de pe sol

Analiza secven elor mersului din punct de vedere biomecanic

     

1 atacul cu talonul se realizeaz cu M.I sprijinit anterior: - piciorul in unghi drept cu gamba - genunchiul extins - coapsa la 30 fa de vertical - capul, trunchiul verticale, bra ul opus proiectat nainte - bazinul realizeaz rota ie anterioar 4

Analiza secven elor mersului din punct de vedere biomecanic

 

   

2 pozi ia medie de sprijin (sprijin unilateral) - membrul de sprijin este blocat cu oldul i genunchiul n hiperextensie, datorit mu chilor fesieri, ischiogambieri, cvadriceps - tricepsul sural, gambierul anterior, controleaz mi carea de rulare a t lpii pe sol - capul, trunchiul, verticale - bra ele apropiate de axa corpului - bazinul rotat foarte u or anterior

Analiza secven elor mersului din punct de vedere biomecanic



 

  

3 desprinderea de sol a piciorului urmeaz dup momentul verticalei, constituind att o faz de sprijin ct i de propulsie a corpului nainte i n sus. Propulsia se realizeaz prin: - extensia oldului, genunchiului, piciorului intrarea n ac iune a lan ului triplei extensii; urmat de u oar flexie a oldului i genunchiului - metatarse extinse din MTF - trunchiul, capul verticale - bra ul homolateral u or napoia axului corpului, cel lalt bra naintea axului corpului.

Analiza secven elor mersului din punct de vedere biomecanic

     

4 balansarea - piciorul n unghi drept i u or eversat - flexia genunchiului cu oldul ini ial n extensie - nclinarea pelvisului lateral i n jos, aproximativ 5 grade - flexia oldului - extensia genunchiului, mu chii ischiogambieri blocnd aceast extensie atunci cnd gamba a ajuns n pozi ie optim pentru a ataca solul - dorsiflexia gleznei imediat nainte de contactul c lciului cu solul

Parametrii mersului


    

Ciclul de p it e unitatea de m sur a mersului, distan a ntre punctul de contact cu solul al unui picior i urm torul punct de contact al aceluia i picior. Un ciclu dureaz 1,05 0,10 secunde. - pasul este distan a ntre punctul de contact al unui picior i punctul de contact al celuilalt - lungimea pasului este circa 70-80 cm (distan a ntre atacul c lciului al unui picior i urm torul contact al aceluia i c lci cu solul) - distan a ntre picioare la nivelul solului este circa 8 cm - ritmul de mers 90 120 pa i / minut - unghiul de devia ie n afar a piciorului fa de linia dreapt imaginar dintre picioare pe direc ia de mers este de 6,7-6.8

Analiza centrului de greutate n timpul mersului



Centrul de greutate descrie n timpul mersului o mi care sinusoidal att pe vertical ct i pe orizontal . Centrul de greutate al corpului se afl n dreptul vertebrei a doua sacrate la 5 cm mai anterior. Mi carea lui este n mod normal cam de 5 cm pe axul vertical i tot de 5 cm pe cel orizontal. n momentul dublului sprijin, centrul de gravitate este pe mijloc n punctul cel mai de jos. N sprijin pe un picior el se urc n punctul cel mai de sus i cel mai lateralizat (mi carea pe orizontal ).

Mersul patologic


Mersul normal poate fi modificat de multiple afec iuni dobndite pe parcursul vie ii sau congenitale. Pentru a ti in fata c rui tip de mers patologic ne aflam, trebuie sa examinam in primul rnd lan ul cinetic al mebrului inferior ,de la articula ia coxo femurala la picior.

Mersul patologic
  

 

La nivelul articula iei coxo femurale apar modific ri secundare unor leziuni fracturale. Fracturile de col femural vicios consolidate duc la scurtarea membrului inferior si la apari ia mersului chiop tat. Fracturile masivului trohanterian consolidate vicios produc de asemenea scurtarea membrului inferior,la fel ca si contuzia capului femural, mersul este schiopatat. In luxa ia congenitala de sold bilaterala, netratata, membrele inferioare sunt scurtate, mi c rile in articula ia coxo femurala limitate si dureroase, mersul balansat sau a a zisul mers de rata cu bazinul in hiperextensie, lordoza compensatorie. In luxa ia congenitala unilaterala bolnavul merge leg nat, aplecndu-se pe partea bolnava. In coxartroza, mersul este lent, ov ielnic, pacientul folose te din proprie ini iativ bastonul de mers. Fazele avansate de coxartroza sunt caracterizate de mers chiop tat si nclinarea bastonului pe partea bolnava. Este important de re inut ca soldul dureros, indiferent de cauze: infec ioase,T.B.C. , tumorala. Produce modific ri importante ale mersului normal. Semnul lui Marjolin sau semnul geamba ului este cunoscut in artrita T.B.C., Situa ie in care pacientul evita sa calce pe membrul inferior respectiv.

Mersul patologic


Exista afectiuni neurologice ale regiunii coxo femurale care modifica mersul normal: paraliziile musculare partiale sau totale, uni sau bilaterale. In paraliziile partiale mersul se realizeaza prin efectul de suplinire a muschilor ramasi activi. Membrul inferior sau bazinul sunt proiectati inainte pentru a se efectua mersul. In paraliziile totale mersul se realizeaza printr-o proiectare inainte a bazinului de partea interesata.

Mersul patologic


 

Articulatia genunchiului in cazul unor afectiuni traumatice produce modificari importante ale mersului, ducand pana la imposibilitatea ca acesta sa mai fie efectuat. O ruptura de menisc, produce un blocaj fix in semiflexie, ce nu permite efectuarea mersului normal. La fel se intampla si la fracturile complete ale oaselor care alcatuiesc articulatia genunchiului. Mersul este schiopatat in entorsele de genunchi, in trumatisme meniscale si contuzii. La nivelul genunchiului pot exista diformitati sau devieri ce pot modifica mersul uman normal. Diformitatile genunchiului apar in diferite malformatii congenitale cum ar fi: absenta congenitala de rotula, aplaziile de femur sau tibie.

Mersul patologic
 

Devierile genunchiului sunt descrise sub patru forme principale: Genu varum, este o deviere in plan frontal a genunchiului, membrul inferior formeaza o curba cu concavitatea interna, punctul maxim al curburii fiind la nivelul genunchiului. Acesata deformare ce modifica mersul normal se gaseste in rahitism, in artropatia tabetica, in fracturile platoului tibial intern, in fracturile condilului femural intern. Genu valgum, este o deviere in plan frontal a genunchiului, membrul inferior formand o curbura cu concavitatea in exterior. Se intalneste in rahitism, sechele de polimielita, luxatia recidivanta de rotula,fracturile de platou tibial extern, fracturile de condili femurali externi. La examenul clinic un genu valgum este de180-170 fiziologic, daca unghiul este mai mic de 170 avem dea face cu un genu valgum patologic. Genu flexum, gamba se afla intrun anumit grad de flexie pe coapsa. Mersul normal nu poate fi efectuat. Apare in gonartroza, poaliartrita cronica, T.B.C. osteoarticular, paralizii spastice, etc. Genu rcurvatum, este deformarea in care gamba nu se afla in prelungirea coapsei in timpul extensiei maxime,ci formeaza cu acesta o curba cu concavitatea anterioara. Se intalneste mai des in sechele dupa fracturi ale condililor femurali, hiperlaxitati capsulo ligamentare, in neuropatii, etc.

Mersul patologic


In T.B.C. de genunchi apare de asemenea semnul geambasului, pacientul menajeaza membrul inferior bolnav, lovind solul mai puternic cu cel sanatos, producand un zgomot inegal la fiecare pas. In unele afectiuni neurologice care produc paralizia muschiului cvadriceps, componenta cea mai importanta a aparatului extensor a genunchiului, proiectia inainte a coapsei se face de catre muschii psoas si tensor al fasciei lata. O situatie dramatica este produsa de genunchiul balant paralitic.

Mersul patologic- gamba

 

   

Modificari ale mersului normal apar in diferite afectiuni ale gambei. Traumatismele directe sau indirecte pot produce ruptura tendonului lui Achile, cu modificarea timpilor mersului normal si abolirea sariturii si fugii. In fractura de diafiza tibiala vicios consolidata pot aparea diformari in valus sau valgus, duc la un mers schiopatat,se produc scurtari uneori. In absenta congenitala a tibiei apare o deformare in varus, rotatie interna si flexie a gambei pe coapsa. Absenta congenitala a peroneului produce o deformare gambei in valgus. In leziunile de sciatic popliteu extern apar tulburari senzitive pe teritoriul cutanat dependent de acest nerv, iar mersul este caracteristic, stepat sau cosit.

Mersul patologic- glezna



 

Articulatia gleznei ocupa un rol important in timpullocomotiei, ca fiind raspunzatoare de pozitionarea labei piciorului in directia de deplasare, cat si de asigurarea structurii compacte si stabile in repaus. Un rol foarte important in dinamica mersului il reprezinta sndesmoza tibio-fibulara,care asigura stabilitatea piciorului si elasticitatea gleznei, ajuta la economisirea de energie musculara, in timpul mersului si al deplasarii rapide, prin sistemul sau bioelastic. Articulatia gleznei este frecvent afectata de fracturi maleolare. In redorile gleznei de diferite etiologii mersul este modificat datorita faptului ca piciorul intra usor in usor echinism, pasul se lungest, iar piciorul este rotat extern. Atunci cand se produce o anchiloza fixa in echinism, secundar apare in timp un genu-recurvatum de compensare, fapt ce altereaza si mai mult mersul normal.

Mersul patologic- piciorul

      

Deviatiile piciorului sunt cunoscute sub denumirea de picior stramb, congenital sau castigat. Exista patru variante de picior stramb: Picior equin, in care sprijinul pe sol se face pe antepicior; Picior talus, in care sprijinul se face pe calcai; Piciorul varus, in care sprijinul se face pe marginea externa a piciorului, fata plantara a acestuia privind inauntru, supinatie; Piciorul valgus, in care sprijinul se face pe marginea interna a piciorului, fata plantara privind in afara, pronatie. De obicei piciorul stramb, in special congenital segaseste rar intruna din aceste variante, ele fiind asociate, cel mai frecvent existand piciorul stramb congenital varus-equin.

Mersul patologic- piciorul



  

Piciorul plat, in care sprijinul se face pe marginea interna a piciorului. Calcaneul este deviat in valgus; antepiciorul este in pronatie si abductie; degetele sunt rasfirate in evantai, apare un al treilea punct de sprijinanterior sub capul celui deal treilea metatarsian. Piciorul caus: are degetele retractate in ghiara; apar durioame la nivelul capetelor primului si celui de al cincilea metatars. Toate aceste deviatii ale piciorului atrag dupa sine modificari imortante ale mersului normal. In maladia Kohler, pacientul calca pe marginea externa a piciorului, mersul normal fiind foarte dureros. Paralizia totala muschilor unui picior face ca mersul si statica sa fie greu de executat. Examinarea mersului este obligatorie intr-o serie de afectiuni neurologice, uneori acest examen si observatia simpla putand permite emiterea unui diagnostic

Mersul patologic in afect neurologice



Mersul, alergarea, saritura sunt acte voluntare complexe pentru a caror realizare este nevoie de integritatea sistemului extrapiramidal, piramidal, cerebral, vestibular, a aferentelor proprioceptive, a sistemului muscular si a celui osteoarticular al membrelor pelvine(inferiore).

Mersul patologic in afect neurologice



Mersul cerebelos apare in leziuni ale cerebelului. Este un mers necoordonat, pasii sunt mari, trunchiul prezinta oscilatii nesistematizate, mersul spastic, hemiplegic sau paraplegic, in care apar deficiente de pasire si de propulsie. Mersul in cazul unui hemiplegic este cosit datorita flexiei plantare a piciorului. In cazul unei parapareze spastice mersul este rigid si saltaret.

Mersul patologic in afect neurologice



Mersul extrapiramidal apare in boala Parkinson. Pacientul merge cu pasi mici, trunchiul fiind aplecat inainte, membrele superioare fiind flectate langa trunchi. Mersul talonat este mersul leganat de rata apare in distrofii musculare progresive. Mersul stepat apare in paralizia muschilor peronieri si tibiali.

Modalitati de recuperare ale mersului

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Psoas iliacus- intervine la sfr itul primului dublu sprijin, limitnd tendin a de extensie marcat a oldului prin contrac ie izotonic excentric ; - particip la al doilea sprijin unilateral, realiznd propulsia coapsei

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Croitor (sartorius)- primul dublu sprijin: mpreun cu dreptul intern i semitendinosul se opune accentu rii valgusului fiziologic, stabiliznd articula ia genunchiului;- la sfr itul celui de-al doilea dublu sprijin unilateral: limiteaz extensia genunchiului i ac ioneaz sinergic cu mu chiul iliac n flexia oldului. Este rotator extern al oldului. Mi care maxim n momentul atacului cu talonul

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Tensor al fasciei lata- primul dublu sprijin: particip la ac iunea stabilizatoare a bazinului, mai ales n raport cu tibia, deoarece este biarticular; - primul sprijin unilateral: asigur echilibrul lateral al bazinului, mpreun cu fesierii mic i mijlociu - al doilea sprijin unilateral: asigur echilibrul lateral al coapsei, fiind antagonistul adductorilor; men ine coapsa n echilibru. n absen a ac iunii sale predomin interven ia rotatorilor externi n momentul atacului cu talonul.

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Fesier mijlociu- primul dublu sprijin: stabilizeaz lateral bazinul, mpiedicnd prin contrac ie izotonic excentric nclinarea bazinului de partea opus ;primul sprijin unilateral: asigur mpreun cu mu chiul tensor al fasciei lata echilibrul lateral al bazinului

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Fesier mic- primul dublu sprijin: se contract n tot acest timp i ini iaz rota ia extern a bazinului participnd la stabilizarea lateral a acestuiaprimul sprijin unilateral oscilat: se contract n tot acest timp, producnd rota ia bazinului n raport cu femurul (relativ fix). Se relaxeaz nainte ca membrul inferior opus s realizeze atacul cu talonul.

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Adductorii- primul sprijin unilateral momentul verticalei: intr n ac iune la sfr itul acestei faze, cnd nceteaz activitatea abductorilor;- al doilea dublu sprijin: produc rota ia intern a bazinului i reduc flexia oldului- al doilea sprijin unilateral: stabilizeaz lateral oldul, fiind antagoni tii tensorului fasciei lata. La sfr itul fazei de oscila ie, regleaz unghiul de atac la sol, evitnd rota ia extern .

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Dreptul femural- primul dublu sprijin: stabilizeaz genunchiul, opunndu-se accentu rii valgusului fiziologic;- al doilea dublu sprijin: ini iaz rota ia intern a bazinului i flexia oldului;al doilea sprijin unilateral: se contract mpreun cu croitorul

Muschi ce intervin in biomecanica mersului

 

Rotatorii externi- intervin n timpul primului sprijin unilateral, momentul verticalei Ischiogambieri- primul dublu sprijin: limiteaz extensia genunchiului, n momentul atacului cu talonul- al doilea dublu sprijin unilateral: por iunea scurt a bicepsului (singurul mu chi monoarticular din grup) controleaz calitatea i amplitudinea flexiei genunchiului; por iunea lung i ceilal i mu chi se contract tardiv, naintea atacului cu talonul

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Cvadriceps- primul dublu sprijin: n timpul atacului cu talonul, sub influen a greut ii corporale, genunchiul tinde s se flecteze, mi care contracarat de mu chiul cvadriceps astfel:1. va tii monoarticulari se contract rapid izotonic concentric2. dreptul anterior, biarticular ac ioneaz ca o ching , diminund flexia genunchiului i oldului;- primul sprijin unilateral: cvadricepsul se contract par ial, deoarece stabilitatea genunchiului este asigurat mai ales de tricepsul sural- al doilea dublu sprijin: dreptul anterior i cruralul se contract pentru a limita flexia genunchiului la sfr itul acestui timp- al doilea sprijin unilateral: dreptul anterior amplific flexia oldului

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Tibial anterior- primul dublu sprijin: limiteaz extensia piciorului pe sol, prin contrac ia izotonic excentric ;- al doilea dublu sprijin: ac ioneaz la sfr itul acestui timp, preg tind ridicarea vrfului piciorului- al doilea sprijin unilateral: se contract izotonic, concentric, ac iune care se opune celei din primul dublu sprijin

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Triceps sural- primul dublu sprijin: solearul se contract la sfr itul acestui timp, cnd piciorul este n contact complet cu solul, stabiliznd genunchiul;primul sprijin unilateral: se opun flexiei gambei prin contrac ie izotonic , excentric ; solidarizeaz gamba de picior, permi nd ridicarea talonului printr-o contrac ie aproape izometric ;- al doilea dublu sprijin: solidarizeaz gamba de picior i prin contrac ie izotonic puternic realizeaz extensia piciorului pn la 15

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Tibial posterior- primul dublu sprijin: se contract imediat ce talonul ia contact cu solul, stabiliznd lateral piciorul; ulterior execut o contrac ie excentric antivalgus, care transfer greutatea corpului pe marginea extern a piciorului;- primul sprijin unilateral, momentul verticalei: se contract aproape de sfr itul acestei faze, men innd echilibrul medial al piciorului

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Peronier lung- primul sprijin unilateral: ac ioneaz ca antagonist al tibialului posterior, ridicnd marginea extern a piciorului;- al doilea dublu sprijin ridic marginea extern a piciorului ac ionnd ca antagonist al tricepsului sural, care realizeaz inversia

Muschi ce intervin in biomecanica mersului



Flexor comun al degetelor- primul sprijin unilateral: ac ioneaz ca sinergist al tricepsului sural, aplicnd degetele pe sol printr-o contrac ie izotonic excentric ; al doilea dublu sprijin: solidarizeaz gamba de picior Flexor scurt al halucelui- se contract la sfr itul dublului sprijin pentru a men ine halucele pe sol, cnd talonul este ridicat de triceps Lungul flexor al halucelui- primul sprijin unilateral: ac ioneaz ca i tricepsul sural- al doilea dublu sprijin: solidarizeaz gamba de picior

Mersul la hemiplegic


Pentru a se putea deplasa, hemiplegicul folose te la maximum for ele musculare restante, ceea ce ns atrage dup sine modificarea n totalitate a structurii pasului. Afectarea fazei de sprijin i fazei de balans se datoreaz urm toarelor fenomene:

Reac ia pozitiv de suport

 

Hemiplegicul spastic, atac solul cu metatarsul (nu cu c lciul), iar stimulul exteroceptiv declan at de contactul piciorului cu solul, declan eaz contrac ia simultan a flexorilor i a extensorilor, provocnd astfel rigiditatea M.I. plegic. De asemenea, i un stimul proprioceptiv produs de tensiunea muscular provocat prin flexia dorsal a piciorului a piciorului contribuie la rigiditate. Aceast rigiditate are urm toarele consecin e: - suport greutatea bolnavului, dar nu permite mobilitatea articula iilor, precum i a ajust rilor fine posturale a mu chilor M.I.; - datorit suprafe ei de sprijin reduse, cre te dificultatea men inerii echilibrului, fenomen compensat de ctre trunchi, M.S. de partea hemicorpului s n tos. R spunsul static se termin o dat cu dispari ia stimulilor prezenta i, adic atunci cnd M.I. este ridicat de pe sol.

Reac ia negativ

Reprezint procesul contrar al reac iei pozitive de suport. La spastici ridicarea de pe sol a M.I. plegic n timpul fazei de balans nu produce relaxarea reflex complet a mu chilor extensori, astfel reac ia pozitiv de suport nu este niciodat total inhibat , inducnd un grad de contrac ie al extensorilor, ce nu permite bolnavului s - i ridice planta de pe sol n timpul mersului

Reflexul de extensie ncruci at

         

Reprezint un reflex medular ce const n tripla flexie a membrului ce este excitat, concomitent cu extensia membrului opus. Efectul lui asupra hemiplegicului este urm torul: ridicarea de pe sol a M.I. s n tos provoac exagerarea tonusului extensorilor gambei de partea plegic , transformnd M.I. afectat ntr-un pilon rigid. Astfel bolnavul i pierde echilibrul, evit c derea pe spate prin flexia oldului i plasndu- i M.I. s n tos naintea celuilalt, astfel hemicorpul bolnav r mne n urm . For a reflexului de extensie ncruci at, nt rit de reac ie pozitiv de suport are ca rezultat mersul caracteristic hemiplegicului. n faza de sprijin pe M.I. afectat apar urm toarele probleme majore: - absen a dorsiflexiei piciorului precum i a extensiei oldului - absen a controlului de flexie extensie a genunchiului pe arcul de 0-15 - excesiva deplasare lateral-orizontal a pelvisului de partea afectat concomitent cu excesiva nclinare n jos a pelvisului de partea intact . n faza de balans pe M.I. afectat apar problemele urm toare: - absen a flexiei genunchiului la desprinderea vrfului piciorului de pe sol, producnd abduc ia M.I. ce d na tere mersului n circumduc ie (cosit) - absen a flexiei oldului - absen a extensiei genunchiului concomitent cu dorsiflexia piciorului la contactul c lciului cu solul n timpul mersului, M.I. paralizat este proiectat nainte printr-o mi care de balans a bazinului, se men ine rigid i descrie o mi care de circumduc ie. Piciorul s n tos este dus pn la nivelul piciorului paralizat. S-ar putea spune c membrul paralizat execut numai semipasul anterior iar membrul s n tos numai semipasul posterior.

Schema comparativa a mersului la hemiplegic



        

Mi carea articula iilor M.I. normal comparat cu cele ale articula iilor M.I. plegic n timpul pasului anterior. ax < ax ay < ay Fv > Fv Mk < Mk ay ay distan a genunchi sol Mk Mk extensia art. Genunchiului Fs Fs for a de frecare Fv Fv for a reactiv a solului ax ax distan a ntre proiec ia perpendicular a genunchiului pe sol i contactul piciorului cu solul

METODOLOGIA RECUPERARII MERSULUI LA HEMIPLEGIC

     

Recuperarea mersului incepe prin ridicarea pacientului in ortostatism intre barele paralele Dupa obtinere ortostatismului se incepe reducarea mersului intre barele paralele Reducare echilibrului in timpul sprijinului in baston Reeducarea mersului cu ajutorul bastonului Mersul independent fara ajutor Urcatul si coboratul sacrilor cu bastonul sau independent

Mersul la paraplegic


 

Mersul paraplegicului depinde de nivelul si gravitatea leziunii In functie de restantul functional paraplegicul trebuie sa invete mai multe tipuri de mers - mersul alternant in 2 sau 4 timpi - mersul pendular

Mersul pendular


Mersul pendular este de cele mai multe ori caracteristicin special leziunilor inalte mai sus de D10, Exista 2 tipuri de mers pendular,aceste doua tipuri de mers se pot realiza prin tararea picioarelor pe sol sau prin ridicare de pe sol Mersul pendular nu este posibil in cazul in care este o spasticitate crescuta pe muschii flexori sau abdominali

Mersul pendular


Mersul swing to gate- fie tarsait fie cu ridicarea picioarelor de pe sol se caracterizeaza prin deplasarea picioarelor simultan pana la nivelul sprijinului Mersul swing trough to gate se caracterizeaza prin depasirea, cu membrele inferioare, a liniei de sprijin Acest tip de mers se vor exersa intai intre barele paralele , apoi cu cadrul pt ca in final sa se treaca la mersul cu ajutorul carjelor cu sprijin pe antebrat

Mersul alternant


Mersul alternant in 2 si 4 timpi se caracterizeaza prin faptul ca prin faptul ca sunt ciclice si se apropie cel mai mult de mersul normal Pentru a pute indeplini aceste tipuri de mers paraplegicul trebuie sa aiba un bun control al bazinului iar leziunea nu trebuie sa fie mai sus de D12 Mersul in 2 timpi este mai dificil si se realizeaza prin participarea flexorilor coapsei si un bun echilibru

Mersul alternant
  

 

Mersul in 4 timpi cu ajutorul carjelor T1 avanseaza carja dr T2 se ia sprijin in carja stanga, se inclina trunchiul putin in lateraldreapta si se avanseaza cu piciorul stang T3 se inainteaza carja stg T4 se inainteaza piciorul dr

Mersul alternant
 

Mersul alternant in 2 timpi cu ajutorul carjelor T1 in acelasi timp se inainteaza carja stg si piciorul dr T2 se inainteaza carja dr si piciorul stg

Mersul in afectiuni traumatice ale membrelor



In cazul leziunilor traumatice ale mebrelor musculatura de la acest nivel sufera un proces de hipotrofie iar stabilitatea articulra scade f mult In acest sens reluarea mersului se face prin incarcarea progresiva a segmentului afectat (prin reluarea progresiva a sprijinului) Este indicat ca incarcarea initiala sa fie de 8-10% din greutatea corporala, sprijinul total fiind reluatat progresiv in functie de restantul functional si de evolutia pacientului.

Reeducarea mersului


Datorita imobilizarii de lunga durata reeducarea mersului va incepe inca din perioada imobilizarii la pat Fiindca mersul va incepe cu folosirea unor mijloace ajutatoare este necesar a dezvolt musculatura trunchiului si a mebrelor superioare inca din perioada imobilizarii la pat, atat din decubit dorsal cat si din asezat

Reeducarea mersului
  

Reeducare va incepe cu in ordinea prezentata mai sus dar pe teren plat apoi se poate trece pe planuri inclinate Este ideal ca reducarea mersului sa inceapa in bazine cu apa In cazul mersului pe pante ascendente (rampe) trunchiul se inclina anterior, genunchiul care paseste se flecteaza mult, iar pe sol se aseaza mai intai antepiciorul si apoi calcaiul, musculatura MI realizeaza contractii concentrice In cazul mersului pe pante descendente trunchiul se inclina inapoi , genunchiul care paseste se extinde iar piciorul este asezat pe sol prima data cu calcaiul si apoi va ajunge in sprijin pe toata talpa, musculatura MI va executa contractii excentrice

Bibliografie selectiva


Mariana cordun Kinetologie medicala ed axa 1999 pag 418-430 Sbenghe, T. Kinetoterapie profilactic , terapeutic i de recuperare, Editura Medical , Bucure ti 1987 Sbenghe, T. Bazele teoretice i practice ale kinetoterapiei, Editura Medical Bucure ti 1999 Baciu, C., Chirurgia i protezarea