Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Unitatea_de_invatare_M1.U5.pdf

Unitatea_de_invatare_M1.U5.pdf

Ratings: (0)|Views: 41|Likes:

More info:

Published by: Gabriela Burcea-Blendea on Jan 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/07/2013

pdf

text

original

 
60
Unitatea de învăţare M1.U5. Materiale rezistente la uzare şi materialerezistente la coroziune
Cuprins
M1.U5.1. Introducere .........................................................................................................60M1.U5.2. Obiectivele unităţii de învăţare...........................................................................60M1.U5.3. Materiale rezistente la uzare ...............................................................................61M1.U5.3.1.
 
Materiale antifricţiune...............................................................................66M1.U5.3.2. Materiale de fricţiune.................................................................................68M1.U5.4. Rezumat ..............................................................................................................71M1.U5.5. TEST DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR ...............................................71M1.U5.6. Materiale rezistente la coroziune.........................................................................72M1.U5.6.1. Coroziunea metalelor şi aliajelor...............................................................72M1.U5.6.2. Metode de protecţie împotriva coroziunii..................................................73M1.U5.6.3. Materiale anticorozive...............................................................................78M1.U5.7. Rezumat ..............................................................................................................81M1.U5.8. TEST DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR ...............................................81
M1.U5.1. Introducere
Majoritatea pieselor de maşini cu rol funcţional deosebit sunt scoase din uzdatorită uzării suprafeţelor de contact aflate în mişcare relativă (în frecare).Frecarea este un fenomen complex care are drept consecinţe atât procesul termiccu pierdere de energie (căldură), cât şi procesul uzării.Coroziunea metalelor constă în distrugerea spontană, parţială sau totală, aacestora, în urma unor reacţii chimice, biochimice sau electrochimice survenite încursul interacţiunii cu mediul înconjurător. Coroziunea are efecte dintre cele mainefaste, datorită ei pierzându-se anual mari cantităţi de metale. Unele apreciericonsideră că, în general, din întreaga cantitate de oţel produsă anual în lume, cca.30 % se transformă în rugină, ca urmare a proceselor de coroziune.
M1.U5.2. Obiectivele unităţii de învăţare
În această unitate de învăţare sunt prezentate principalele materialerezistente la uzare, materiale de fricţiune şi antifricţiune insistându-se pe proprietăţile acestora şi domenii recomandate de utilizare. De asemenea, sunt prezentate materialele rezistente la coroziune şi materialele anticorozive, precumşi câteva metode destinate protecţiei anticorozive.La sfârşitul acestei unităţi de învăţare studenţii vor fi capabili să:
 
 prezinte principalele grupe de materiale rezistente la uzare, caracteristicile şidomeniile recomandate de utilizare ale acestora;
 
identifice materialelor destinate acoperirilor rezistente la uzare;
 
caracterizeze principalele materiale de fricţiune şi să descrie caracteristicilespecifice ale materialelor antifricţiune;
 
 prezinte metodele de protecţie contra coroziunii;
 
descrie principalele grupe de materiale anticorozive şi proprietăţilecaracteristice ale acestora.
Durata de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 2 ore.
 
61
M1.U5.3.
Materiale rezistente la uzare
Cele mai frecvente cazuri de frecare se întâlnesc sub următoarele aspecte:
a)
 
 între două suprafeţe metalice:
 
 prin alunecare - uscată (discurile de fricţiune ale cuplajelor, frânelor etc.);- lubrificată (fusurile arborilor şi osiilor în cuzineţi etc.);
 
 prin rostogolire - uscată (roţi pe cale de rulare etc.);-
 
lubrificată (rulmenţi, roţi dinţate etc.);
b)
 
 între o suprafaţă metalică şi alta nemetalică:
 
 prin alunecare - uscată (organe de lucru ale maşinilor de prelucrat solul etc.);- umedă (transportoare elicoidale pentru materiale umede etc.);
 
 prin rostogolire - uscată (concasoare cu fălci, cu valţuri etc.);-
 
umedă (mori cu bile, cu ciocane etc.);
c)
 
 între suprafeţe metalice şi diferite fluide:
 
cu gaze uscate (turbine cu gaze de ardere) sau umede (turbine cu aburi);
 
cu lichide (pompe, turbine hidraulice etc.).
Să ne reamintim...
După rolul funcţional al cuplei, frecarea dintre elementele ei poate fi privită ca:
 
dăunătoare, datorită încălzirii şi uzării care conduc la deteriorarea şi, înfinal, la scoaterea din uz a reperelor subansamblului de frecare (la lagăre,angrenaje, cuple piston-cilindru), sau datorită întreţinerii unor vibraţii (mişcareasacadată ce apare la ghidajele maşinilor-unelte);
 
utilă, deşi este însoţită, de asemenea, de încălzire, uzare şi vibraţii (lacuplaje, frâne, îmbinări cu pene, variatoare şi prese cu fricţiune etc.).Atunci când se examinează uzarea şi evoluţia acesteia trebuie avută în vedere permanent situaţia tuturor suprafeţelor în frecare şi nu numai a uneia dintre ele. În acest sensse subliniază faptul că, la anumite organe de maşini, unele suprafeţe se găsesc permanent subsarcină (lagăre axiale) şi altele periodic (segmenţii faţă de cămaşa cilindrului); sunt şi situaţiicând contactele se produc ciclic pe ambele suprafeţe (angrenaje, rulmenţi, camă - tachet). Sesubliniază, de asemenea, faptul că, practic, tipurile de uzare nu apar de obicei singular, ci
asociate
: adeziune-abraziune, abraziune-coroziune, oboseală-coroziune, etc. sau
multiple
:adeziune-abraziune-coroziune etc.La alegerea unui anumit material urmând a fi exploatat în condiţii de uzare, pe lângănecesitatea de a ţine cont de importanţa deosebită ce trebuia acordată contra-materialului cucare va fi în contact de frecare, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii esenţiale:comportare bună la frecare, fără predispoziţie la gripaj sau alte forme de uzare distructivă, ocât mai bună conductivitate termică, rezistenţă la uzare şi la efecte termice, modul deelasticitate redus, valori corespunzătoare ale coeficientului de frecare, preţ de cost acceptabiletc.
a.) Oţeluri rezistente la uzare
Oţelurile carbon de construcţie cu C
0,4 % sunt utilizabile (mai ales din considerenteeconomice) - dar numai în cazul unor solicitări reduse - în aplicaţii incubând uzare prinfrecarea de alunecare metal - materiale minerale (ca "suprafaţa" conjugată sau interpusă), pentru armături, blindaje etc., uşor înlocuibile după uzare. Aceste oţeluri sunt de asemeneafolosibile - datorită deformabilităţii şi tenacităţii lor - şi în cazul solicitărilor la uzare prin
 
62impact, la care comportarea lor este superioară celei a oţelurilor mai dure. Oţelurile carbon cu0,4…0,6 % C posedă - alături de bună rezistenţă şi tenacitate - o comportare superioară şi lauzare.La frecarea - uzarea în condiţii mai severe, bune rezultate dau oţelurile perlitice şi celecu până la 1…1,3 % C. Comportarea cea mai bună o are structura perlitică lamelară, findispersă (sorbită, troostită), în timp ce perlita globulară, formată în urma recoacerii deînmuiere, conduce la o uzură mai accentuată.Rezistenţa la uzare a oţelurilor poate fi substanţial îmbunătăţită prin tratamente termicesau termochimice: călirea superficială (cu flacără de gaz, prin inducţie sau scufundare în băide săruri), cementare, nitrurare (cianurare, carbonitrurare) şi unele metalizări prin difuzie(cromizare, silicizare, borizare). Rezistenţa la uzare a oţelurilor este sensibil îmbunătăţită de prezenţa adaosurilor de aliere, îndeosebi a manganului, siliciului şi cromului.
Exemple
La alegerea oţelurilor cu garantarea siguranţei în funcţionare o anumită perioadăde timp (limitată), se poate recurge la următoarele soluţii, recomandate în ordineacreşterii eficacităţii şi a eficienţei economice: oţel carbon dur sau extradur, netratattermic; oţel semidur (carbon sau slab aliat), călit total sau superficial; oţel moale(carbon sau slab aliat), durificat superficial prin cementare, cianurare saucarbonitrurare; oţel nitrurat; oţel înalt aliat, călit.
 
În oţelurile de construcţie, Mn măreşte duritatea, rezistenţa la uzare şi călibilitatea, dar şi sensibilitatea la supraîncălzire şi fragilitatea la revenire, care poate fi însă anihilată prinadaosuri de Mo.Prezenţa unor adaosuri mai ridicate de Si îmbunătăţeşte şi mai mult rezistenţa la uzarea oţelurilor aliate cu Mn (spre exemplu 35MnSi12; 26MnSi14, STAS 11506-80). Acestea suntîntrebuinţabile cu precădere pentru piese rezistente la uzare, având şi bune proprietăţi dealunecare.Specificaţi sub ce aspecte se întâlnesc cele mai frecvente cazuri de frecare.Oţelurile hipereutectoide slab aliate cu Cr (spre exemplu oţelurile de rulmenţi RUL1...2, STAS 1456/1 - 80), având o rezistenţă la gripare superioară celei a oţelurilor decementare carbonitrurare, sunt indicate în condiţii grele de frecare, la viteze mici (pentrumatriţe şi poansoane, saboţi, căi de rulare sub sarcini mari etc.), dacă după tratament termic posedă o duritate de minimum 150…180 daN/ mm
2
.
Exemple
Oţelurile slab aliate cu Mn, Si şi Cr (concomitent) sunt recomandate pentru piese puternic solicitate la frecarea - uzarea de alunecare şi impact dată de materialeminerale (pentru, spre exemplu, piese ale maşinilor miniere şi terasiere caexcavatoare cu lanţ etc.). Prelucrabilitatea prin aşchiere a acestor oţeluri estesatisfăcătoare, dar ele se pretează la deformare plastică la rece numai latemperaturi de peste 700
o
C. Sudabilitatea lor este de asemenea redusă (putând fi -eventual - sudate doar cu preîncălzire la 250…450
o
C).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->