Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
 
116
Unitatea de învăţare M2.U9. Influenţa materialului şi a tratamentuluitermic asupra formei pieselor
Cuprins
M2.U9.1. Introducere .......................................................................................................116M2.U9.2. Obiectivele unităţii de învăţare.........................................................................116M2.U9.3. Influenţa materialului şi a tratamentului termic asupra formei pieselor...........116M2.U9.3.1. Dependenţa funcţionalitate - formă - solicitări........................................116M2.U9.3.2. Dependenţa proprietăţi structură...........................................................117M2.U9.3.3. Dependenţa material-tehnologie de fabricaţie.........................................118M2.U9.3.4. Criterii tehnico-economice......................................................................120M2.U9.4. Rezumat ............................................................................................................121M2.U9.5. TEST DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR .............................................121
M1.U4.1. Introducere
Problema de bază a proiectării pieselor în construcţia de maşini este aceeade a se obţine o structură care să răspundă solicitărilor mecanice din exploatare.Proiectarea unei piese mecanice necesită multiple “bucle de întoarcere”, care permit, prin aproximări succesive, atingerea optimului. Acest optim nu este numaitehnic. Implicaţiile economice şi fezabilitatea industrială sunt elemente careajustează mereu orientările posibile.
M1.U4.2. Obiectivele unităţii de învăţare
În această unitate de învăţare este prezentată influenţa materialului şi atratamentului termic asupra formei pieselor.La sfârşitul acestei unităţi de învăţare studenţii vor fi capabili să descriedependenţa funcţionalitate-formă–solicitări, dependenţa proprietăţi–structură,dependenţa material-tehnologie de fabricaţie şi dependenţa formă-tehnologie.
Durata de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 2 ore.M2.U9.3.
 
Influenţa materialului şi a tratamentului termic asupra formei pieselor
Etapele importante în proiectarea unei piese mecanice sunt prezentate în figuraM2.U9.1.
M2.U9.3.1. Dependenţa funcţionalitate - formă - solicitări
 Punctul de plecare ales este funcţionalitatea. Înainte de toate, o piesă mecanică esteconcepută pentru a satisface o funcţie: transmiterea unei mişcări, suport pentru o altă piesă,legătură între alte două piese ale unui ansamblu, fixare etc. Odată această funcţie definită,imediat se inserează o buclă în schemă. Această buclă este constituită din noţiunile de formăşi solicitări mecanice, întrepătrunse intim una în cealaltă.
 
117
Fig.M2.U9.1. Etapele proiectării unei piese mecanice
In consecinţă, funcţionalităţii îi corespunde o anumită formă (angrenaj, bielă, culisăetc.) care răspunde solicitărilor mecanice impuse: statice (tracţiune, compresiune, şoc, fluaj),dinamice (în principal oboseală), comportarea la coroziune, la rece, la cald, la uzură, prinabraziune, prin adeziune etc.). Aceste solicitări se reflectă de cele mai multe ori prin bucla deîntoarcere asupra formei iniţiale, căci este posibilă, de exemplu, modificarea amplitudiniisolicitărilor printr-o modificare de geometrie.Invers, forma poate avea limitele sale: densitate limitată într-un volum impus (cutia deviteze a unui strung, de exemplu). In acest caz nivelul solicitărilor, chiar optimizat, poate fi prea ridicat. Răspunsul la solicitări va fi asigurat printr-un ansamblu de proprietăţi mecanice(rezistenţa la tracţiune, la şoc, comportarea la oboseală, la coroziune, la uzură etc.). Aceste proprietăţi decurg direct din structura piesei.
M2.U9.3.2. Dependenţa proprietăţi – structură
Evidenţierea acestei relaţii se poate face în cazul exemplului practic al unui pinion dela o cutie de viteze (fig. M2.U9.2.). Pentru acest caz, dinţii sunt supuşi la solicitări compuse:încovoiere alternantă la piciorul dintelui; rulare-alunecare pe flancul dintelui; frecare-abraziune pe flancul dintelui; solicitări de şoc în centrul dintelui.Primele trei solicitări şi ultima sunt antagoniste. O suprafaţă rezistentă la primele treisolicitări va avea performanţe ridicate, deci va fi dură, dar relativ fragilă şi incompatibilă lasolicitările prin şoc. Se impune de aceea un compromis din punct de vedere al structurii: unstrat superficial, constituit din martensită bogată în carbon, revenită la temperaturi medii, peste un miez constituit din bainită, de exemplu.
 
118
Fig.M2.U9.2. Solicitările principale ale unui dinte
Exemplul precedent, care demonstrează dependenţa dintre proprietăţile de exploatare(mecanice) şi de structură, poate fi completat cu exemplul următor, care demonstreazădependenţa dintre proprietăţile tehnologice (deformabilitatea la rece) şi structură (figuraM2.U9.3.). Concluzia şi în acest caz este că proprietăţile (proprietatea tehnologică dedeformabilitate) impun o anumită structură optimă (structură cu cementită globulară).
M2.U9.3.3.
 
Dependenţa material-tehnologie de fabricaţie
 Structura piesei fiind definită se pune problema fabricării acesteia. Există numeroase posibilităţi de a conferi unei piese structura dorită. Se pot utiliza mijloace:
mecanice
 (extruziune, deformare la rece, decupare, ambutisare etc.);
termomecanice
(forjare, laminarecontrolată etc.);
termice
: (tratamente termice în masă, tratamente termochimice, depunerichimice etc.).In cazul de faţă se tratează doar problema tratamentelor termice superficiale sau de profunzime. Intre material şi tratamentul termic există legături strânse. Astfel, un anumit tipde tratament termic se poate aplica numai unei anumite categorii de materiale.
Exemple
Cementarea se poate aplica numai oţelurilor cu conţinut maxim de carbon de0,2%. Invers, alegerea unui material impune un tratament termic standard, prevăzut în norme corespunzătoare. De exemplu, oţelurile rapide pentru sculenecesită o călire în baie caldă compusă din: preîncălzire în trei trepte, încălzire în baie de săruri, răcire în aer, două reveniri şi o nitrurare finală.
 
 Noţiunea de formă presupune luarea în considerare a următoarelor aspecte: aspectulgeometric, evidenţiat prin cote şi toleranţe; volumele, care înseamnă masele de materialasociate în diverse moduri; starea suprafeţei, care decurge dintr-un tratament termic.In general, tratamentul termic deformează piesa: cotele se măresc sau se micşorează,apar bătăi radiale şi săgeţi, ceea ce poate duce în final la rebutarea pieselor tratate. Volumelefoarte diferit asociate unele lângă altele pot conduce la fisuri, ceea ce condamnă imediat piesa.
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
  • More From This User

    Notes
    Load more