Modul Titlu - Pachet curs Structura general a leciei

Structura cursului de IT Pachet curs 4 - Microsoft Excel Moment 1. Introducere: motivatie, notiunile de calcul tabelar, de registru de calcul si de foaie de calcul, adrese celule. Cadrul 1 Calcul tabelar, registru de calcul, foaie de calcul, adrese celule. Moment 2. Prezentare mediu de lucru: meniul principal, tur bare de lucru. Cadrul 1 Prezentare mediu de lucru: meniul principal, tur bare de lucru. Moment 3. Introducerea de date. Formatare celula, creare tabel, formatare pagina. Cadrul 1 Inserare si stergere date in celula. Formatare celula. Cadrul 2 Creare tabel: coloane, linii, capat de tabel (creare si inghetare), borduri. Cadrul 3 Formatare pagina. Moment 4. Salvare registru, salvare in formate diverse (ex. pdf, editii mai vechi); tiparirea (inserarea unui delimitator de pagina, previzualizare pagina, tiparire foaie de lucru). Cadrul 1 Salvarea unui registru de calcul. Cadrul 2 Pregatirea pentru imprimare, previzualizarea si imprimarea unei foi de lucru. Moment 5. Introducere de formule si functii (max, min, sum, average, count, if), umplere automata (fill) de serii, de zile ale saptamanii, de formule. Cadrul 1 Formule. Cadrul 2 Functii predefinite. Cadrul 3 Umplere automata. Moment 6. Sortare alfanumerica si numerica; Filtrare; Subtotaluri; Formatare conditionata. 1

Cadrul 1 Sortare alfanumerica si numerica. Cadrul 2 Filtrare. Cadrul 3 Subtotaluri. Cadrul 4 Formatare conditionata. Moment 7. Grafice, diagrame: introducere de date, obtinere de diverse tipuri de grafice (linie, suprafata, dreptunghi pe orizontal sau vertical, circulare, etc), formatare/modificare elemente grafic (legenda, titlu, axe, coordonate, etc) si proprietati (dimensiune, culoare, etc.). Cadrul 1 Realizarea diferitelor tipuri de grafice si modificarea acestora. Moment 8. Autoevaluare Cadrul 1 Test. Obiective educaionale Familiarizarea cu notiunea de calcul tabelar si cu Microsoft Excel. Deprinderea cu utilizarea optiunilor de baza, formatarea tabelelor, salvarea, printarea documentelor Excel, utilizarea functiilor de calcul, de ordonare si filtrare, realizarea de grafice.

Moment 9.

Moment 1 - Introducere: motivatie, notiunile de calcul tabelar, de registru de calcul si de foaie de calcul, adrese celule.

Moment 1. Cadrul 1 Introducere: motivatie, notiunile de calcul tabelar, de registru de calcul si de foaie de calcul, adrese celule. DESCRIERE DETALIATA Un program de calcul tabelar este o aplicatie ce cuprinde faciliti de lucru cu tabele, baze de date i posibiliti de reprezentare grafic. Programele de calcul tabelar se adreseaz utilizatorilor neprogramatori ce prelucreaz date statistice, financiare, tiinifice, fiind, datorit funciilor predefinite puse la dispoziie, un instrument flexibil i uor de nvat. Spre exemplu, cele mai multe studii de pia care se comercializeaz la ora actual n lume, se livreaz n fiiere de tip calcul tabelar, dintre care unul dintre cele mai utilizate este Microsoft Excel. Microsoft Excel se deschide ca orice program (inclusiv Word) din butonul Start, All Programms. Un document creat cu aplicatia un program de calcul tabelar ca Excel se numeste registru de calcul (workbook). La deschidere, Excel preezinta un registru de calcul gol, avnd numele Book1,Book2, etc., numele depinznd de numrul de ferestre noi au fost create n ziua respectiv. Un registru de calcul este format din foi individuale de calcul (worksheet), fiecare dintre acestea putnd conine date. Faptul c un registru de calcul conine mai multe foi de calcul permite pstrarea la un loc a datelor care au legtur ntre ele fr a fi nevoie s fie pstratre in fiiere diferite (ceea ce ar ngreuna gsirea si prelucrarea lor). Iniial registrul de calcul conine 3 foi de calcul goale (Sheet1, Sheet2, Sheet3) dar, ulterior, pot fi adugate sau sterse oricate foi de lucru, prin clic dreapta pe una din etichete apoi selectarea Insert WorkSheet, respectiv Delete. Deplasarea la o alt foaie de lucru dect cea curent se face prin apsarea etichetei foii de lucru vizate. Pentru a redenumi o foaie de lucru se face clic dreapta pe eticheta acesteia si se selecteaza Rename, apoi 3

Text tiinific Maxim 200 de cuvinte

se introduce noul nume. Foaia electronic de calcul este mprit n linii i coloane i este prevzut cu un sistem de coordonate. Coloanele sunt notate cu litere, iar liniile cu cifre arabe (tabl de ah). Un registru de calcul Excel contine 256 de coloane si 1.048.576 de linii. Cursorul se poate pozitiona pe ultima coloana prin apasarea tastei CTRL plus sageata dreapta, iar pe ultima linie prin apasarea tastei CTRL plus sageata in jos. Interseciile liniilor i coloanelor se numesc celule (de exemplu celula G3 este pe coloana G linia 3). Cu ajutorul acestui sistem de coordonate o celul este determinat n mod unic. Fiecare celul poate conine unul din urmtoarele trei tipuri de date : un text, un numr sau o formul. Urmariti clipul urmator pentru a vedea cum se deschide un registru de calcul nou, cum se numeste acesta, cum se acceseaza cele trei foi de lucru care il compun initial, cum se adauga si se sterg foi de lucru si cum se redenumesc. Hypertext Multimedia
(galerie de imagini, diagrama animaie, simulare)

RegistruFoiLucru.avi

Moment 2 - Prezentare mediu de lucru: meniul principal, tur bare de lucru. Cadrul 1 - Prezentare mediu de lucru: meniul principal, tur bare de lucru. DESCRIERE DETALIATA

Text stiintific Maxim 200 de cuvinte

Organizarea mediului de lucru in Microsoft Excel este foarte asemanatoare cu cea din Microsoft Word: 1. Butonul Office care asigura accesul la optiunile utilizate mai frecvent; 2. Bara de acces rapid la instrumentele des folosite (ca salvarea documentului sau undo anularea ultimei comenzi); 3. Bara de titlu care contine titlul documentului; 4. Bara de meniu, care contine titlurile celor sapte submeniuri: Home Pornire, Insert Inserare, Page Layout Aspect Pagina, Formulas Formule, Data Date, Review Revizuire, View - Vizualizare; Dispunerea submeniurilor este realizata la fel ca in Word sub forma unui caiet cu pagini etichetate, tip agenda de telefon. 5. Barele de derulare (verticala si orizontala); 6. Bara de panoramare. In plus, exista o caseta pentru numele celulei active si pentru introducerea de formule, specifice pentru Excel.

Hypertext

Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

Moment 3 Introducerea de date. Formatare celula, creare tabel, formatare pagina, formatare conditionata. Cadrul 1 - Inserare si stergere date in celula. Formatare celula. Tipuri de date: numerice (general, number, percentage, etc.) si alfanumerice (text.) 6

DESCRIERE DETALIATA Text stiintific Maxim 200 de cuvinte Inserarea datelor in celule se realizeaza pozitionandu-se cursorul si facand clic stanga pe celula dorita (selectarea celulei), apoi introducad de la tastatura datele propriu-zise. Stergerea intregului continut al unei celule se realizeaza de asemenea prin pozitionarea in celula dorita si apasarea tastei Delete. Atentie, insa! In cazul in care cursorul clipeste in celula, apasarea tastei Delete va sterge doar caracterul curent si nu continutul intregii celule. Deplasarea in registrul de calcul se face utilizand sagetile sau mouse-ul. Apasarea tastei Enter are efectul de a repozitiona cursorul pe celula de dedesubt. Registrele de calcul arata implicit destul de impersonal; pentru a le face mai expresive, putem folosi in mare aceleasi procedee de formatare a textului dintr-o celula ca si in Word: bolduri, italic, sublinieri, culori, alinieri, dimensiunea si tipul fontului, etc. Pentru aceasta, trebuie intai selectata celula dorita (sau grupul de celule astfel: pentru celule adiacente prin apasarea mouse-ului pe celula aflata in grup in coltul din stanga sus si eliberarea acestuia pe celula aflata in grup in coltul din dreapta jos; pentru celule ne-adiacente se tine tasta CTRL apasata si se face selectie multipla). Apoi, din submeniul Home se alege una dintre optiunile de formatare, care sunt aici grupate in trei clase: Font, Alignment si Number (sunt afisate doar cele mai des utilizate). Pentru a avea acces la toate optiunile de formatare a celulelor, se apasa pe sagetuta din coltul din stanga jos al orcareia dintre cele trei clase. Aceasta deschide ferastra de dialog pentru formatarea celulelor care contine pe prima linie toate cele 6 grupe de optiuni de formatare, etichetate tip agenda de telefon: Number - Numar, Alignement - Aliniere, Font - Font, Border - Bordura, Fill - Umplere, Protection - Protectie. Prima si cea mai importanta, Number, contine tipurile de date posibile ale unei celule: acestea pot fi de tip numeric (ca Number - Numar, Accounting Contabilitate (valuta), Percentage - Procente, Date - Data, Time - Ora,etc.) sau alfanumeric (text). In lipsa specificarii explicite a formatului unei celule, aceasta 7

 Hypertext Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

primeste tipul General. Urmariti clipul pentru a vedea cum se introduc si se sterg date intr-o celula si cum se poate formata aceasta.

Simulari: FormatareCelula.avi

Cadrul 2 Creare tabel: coloane, linii, capat de tabel (creare si inghetare), tipuri de tabele predefinite. DESCRIERE DETALIATA Latimea implicita a coloanelor si inaltimea imlicita a liniilor in Excel sunt de multe ori insuficiente: textul le depaseste si nu mai este vizibil. Cel mai usor mod de a le modifica este manual, si anume: se pozitioneaza cursorul la granita dintre etichetele coloanelor (A, B, C, etc.) sau dintre etichetele liniilor (1, 2, 3, etc.) pana cand cursorul devine o sageata indicand stanga-dreapta, sau, respectiv sus-jos. Atunci se apasa mouse-ul si se deplaseaza de la stanga la dreapta pentru a largi coloane, sau de sus in jos pentru a largi linii. Atentie, insa! Daca se deplaseaza mouse-ul in sens invers (dreapta-stanga sau jos-sus), coloanele si liniile peste care se deplaseaza dispar. Atat inserarea si stergerea de linii si coloane (din categoria Cells a submeniului Home Insert, Delete), cat si unirea sau scindarea de linii sau coloane se realizeaza similar cu modul in care se realizeaza in Word. Unirea se realizeaza prin selectarea grupului de celule dorit si apoi prin selectarea optiunii Merge din categoria Alignment din submeniul Home. Scindarea este posibila numai pentru grupuri de celule care au fost unite in prealabil, prin selectarea optiunii Unmerge Cells din Alignment, Home. Urmariti videoclipul pentru a vedea cum se modifica dimensiunea liniilor si coloanelor si cum se uneste si se 8

Text stiintific Maxim 200 de cuvinte

Hypertext Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

scindeaza un grup de celule. (pt programator: inserare DimensiuniLinCol.avi) Orice tabel trebuie sa aiba un capat de tabel, adica etichete pentru coloane. Este recomandabil sa se bolduiasca (sa sa se marcheze distinctiv prin orice alt tip de formatare) capatul de tabel. In felul acesta, programul Excel va recunoaste si va trata special capatul de tabel. Atunci cand se lucreaza cu un numar mare de linii si coloane, este util sa se inghete capatul de tabel sau prima coloana, uneori chiar primele cateva linii si coloane. Aceasta se poate realiza din submeniul View, optiunea Freeze Panes care ingheata liniile aflate deasupra celulei curente si coloanele aflate sa stange acesteia. Urmariti videoclipul pentru a vedea cum se marcheaza cu bold capatul de tabel, cum se ingheata capatul de tabe, prima coloana si apoi primele trei linii si trei coloane. (Pt programator: inserare InghetareCapatTabel.avi) Inserarea unui tabel in Excel este o optiune facultativa. Tot ceea se poate realiza prin inserarea unui tabel se poate realiza si fara. Inserarea tabelelor ofera doar un mod mai usor de procesare a datelor si un format predefinit profesionist. Un tabel se poate insera din submeniul Insert, optiunea Table, apoi se poate alege un format predefinit de tabel din meniul care apare automat Table Styles. Urmariti videoclipul pentru a vedea cum se insereaza un tabel si cum se alege stilul acestuia. (pt programator: inserare InserareTabel.avi)

Simulari: DimensiuniLinCol.avi, InghetareCapatTabel.avi, InserareTabel.avi

Moment 4 - Salvare registru, salvare in formate diverse (ex. pdf, editii mai vechi); tiparire (inserarea unui delimitator de pagina, previzualizare pagina, tiparire foaie de lucru). Cadrul 1 Salvarea unui registru de calcul. 9

DESCRIERE DETALIATA Dup terminarea prelucrrii unui registru de calcul este necesar memorarea acestuia pe hard disc sub forma unui fiier pentru a putea fi accesat ulterior. Salvarea unui registru de calcul (document Excel) se face similar cu salvarea unui document Word: pentru salvarea initiala clic pe butonul Office, de unde se selecteaza comanda Save As, apoi formatul dorit, cum ar fi Excel WorkBook (cu extensia .xlsx), variante mai vechi de Excel (cu extensia .xls) sau PDF (cu extensia .pdf). In timpul lucrului cu un registru de calcul este recomandat sa se execute periodic salvari ale modificarilor facute unui registru, prin accesarea comenzii Save din butonul Office. Priviti demo-ul urmator care ilustreaza salvarea initiala a unui registru de calcul, apoi salvarea dupa o modificare si salvarea in format pdf..

Text stiintific Maxim 200 de cuvinte

Hypertext Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

Simulare: SalvareRegistru.avi

Cadrul 2 - Pregatirea pentru imprimare, previzualizarea si tiparirea unei foi de lucru. DESCRIERE DETALIATA Text stiintific Maxim 200 de cuvinte Tiparirea unei foi de calcul se face pe pagini, iar in liplsa unei setari manuale a delimitatorilir de pagina, Excel intrerupe paginile auromat. Daca aceasta separare pe pagini nu este convenabila, se poate fixa manual un delimitator de pagin, care sa marcheze sfarsitul paginii curente si inceputul paginii urmatoare. 10

 Hypertext Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

Inserarea unui delimitator de pagina se realizeaza prin selectarea comenzii Insert Page Break din submeniul Page Layout, Breaks. Delimitatorul de pagina (marcat prin linie punctata) va fi inserat sa stanga si deasupra celulei curente (selectate). Inlaturarea delimitatorului de pagina se face cu ajutorul comenzii Remove Page Break, accesibila din acelasi submeniu. alta optiune de tiparire utila este Print area, cua jutorul careia se poate printa numai o anumita zona din foaia de lucru. Aceasta optiune se afla tot in submeniul Page Layout. Comenzile pentru previzualizare (Print Preview) si tiparire (Print) sunt accesibile din butonul Office, la fel ca in cazul procesorului de texte Word. Urmariti clipul alaturat care ilustreaza fixarea si inlaturarea unui delimitator de pagina, setarea unei anumite zone de tiparire si apoi accesarea comenzilor de previzualizare si tiparire.

Simulare: TiparireFoaieLucru.avi

Moment 5 - Introducere de formule si functii (max, min, sum, average, count, if), umplere automata (fill) de serii, de zile ale saptamanii, de formule. Cadrul 1 Formule. DESCRIERE DETALIATA

11

Text stiintific Maxim 200 de cuvinte

Lucrul cu formule este probabil cea mai puternica si utila caracteristica a Excel. Formulele sunt expresii prin intermediul crora se realizeaz calcule cu datele din celulele foii de calcul. Formula se introduce n celula respectiv, este evaluat pe loc, iar pe ecran, n celul se afieaz direct rezultatul. Pentru vizualizarea unei formule (si nu a rezultatului) dintr-o celula, este suficient sa se selecteze celula, iar formula apare afisata in caseta pentru formule. O trasatura importanta a functiilor este faptul ca, la orice modificare ulterioara a valorii din celulele de care depinde functia declanseaza re-calcularea automata a valorii returnate de formula. O formul se compune din operanzi i operatori care alctuie expresii aritmetice. Operatorii aritmetici sunt : 1. + pentru adunare, 2. pentru scdere, 3. * pentru nmulire, 4. / pentru mprire i 5. ^ pentru exponeniere. Operatorii logici sunt cunoscuii: NOT, AND, OR. Operatorii relaionali cei mai folosii sunt: 1. mai mare greather; 2. < mai mic less; 3. = egal equal. Operanzii pot fi constante sau variabile. Constantele sunt elemente care nu-i modific valoarea pe parcursul prelucrrii. Pot fi: 1. constante numerice (numere ntregi cu sau fr semn si numere reale); 2. constante alfanumerice sau iruri de caractere (un text alctuit din litere, cifre sau caractere speciale, ncadrat la dreapta i la stnga de ghilimele, care contine maxim 256 de caractere); 12

3. constante logice (TRUE pentru valoarea adevrat i FALSE pentru valoarea fals). Pe post de variabile sunt folosite adresele celulelor luate n calcul (spre exemplu B3, D7), sau ale unui grup de celule (range - zona) (spre exemplu A1:C3, unde doua puncte inseamna pana la, in acest caz toate celulele din dreptunghiul delimitat de colturile A1 si C3, adica A1, A2, A3, B1, B2, B3, C1, C2 si C3) Pentru a ateniona programul c este vorba de o formul, aceasta trebuie s nceap cu un caracter special, =. Regulile privind prioritatea operaiilor sunt aceleai ca pentru orice expresie matematic. n expresiile complexe, mai nti se execut operaiile aritmetice, apoi relaionale i la sfrit cele logice, rezultatul fiind desigur o constant logic. Coordonatele unei zone se dau preciznd adresa celulei din colul din stnga sus i a celulei din colul dreapta jos, separate prin dou puncte. Zonelor li se pot asocia pe lng adrese i un nume range name, pentru a face mai uoar redactarea formulelor sau funciilor. Urmariti filmuletul pentru a vedea un exemplu de introducere de formula pentru calcularea stocului si modul in care modificarea valorii unei celule din componenta formulei declanseaza recalcularea automata a valorii returnata de formula. Simulare: IntroducereFormule.avi

Hypertext Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

Cadru 2 Functii predefinite. DESCRIERE DETALIATA

13

 Text stiintific Maxim 200 de cuvinte

Hypertext Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

O formula poate contine functii predefinite. Pentru o serie de calcule mai complexe, Excel dispune de o gam bogat de funcii predefinite, ce pot fi grupate pe categorii ca funcii matematice, financiare, statistice, etc. Ele sunt accesibile prin apasarea butonului fx din stanga casetei pentru functii. O funcie are un nume unic i o list de argumente. Forma general a unei funcii este NumeFuncie (arg1, arg2, ...). Argumentele unei funcii pot fi: adrese de celule, adrese de zone de celule, constante, sau chiar alte formule i funcii. Dac celulele pe baza carora se calculeaza functia nu conin numere se semnaleaz o eroare de calcul prin afiarea textului #value n loc de rezultatul ateptat. Cea mai frecvent utilizata functie este Sum care calculeaza suma valorilor celulelor dintr-o linie sau coloana. Pentru a o accesa este suficient sa se apese pebutonul Auto Sum. Alte functii deosebit de utile sunt min, max, average, count sau if. Min si max returneaza valoarea minima, respectiv maxima a unui grup de celule. Average returneaza media aritmetica a volorilor unui grup de celule, count returneaza numarul celulor din grup, iar if returneaza o valoare prestabilita daca o anumita conditie este adevarata si alta valoare daca acea conditie este falsa. Urmariti videoclipul care exemplifica utilizarea functiilor sum, min, max, average si if.

FunctiiPredefinite.avi

Cadru 3 - Umplere automata. DESCRIERE DETALIATA 14

Text stiintific Maxim 200 de cuvinte

Functia de umplere (Fill) este o optiune care ajuta la umplerea automata a liniilor sau coloanelor cu date care au un anumit tipar. Spre exemplu, umplerea automata se poate folosi pentru a completa automat serii de numere, serii te text (zilele saptamanii, lunile anului, etc), sau chiar serii de formule. Pentru a obtine o serie de orice tip, este necesar sa se introduca valoarea primei sau primelor doua celule din serie, sa se selecteze aceasta, apoi sa se traga selectia de coltul din dreapta jos pana la celula la care seria se va opri. Alternativ, se poate folosi si optiunea Fill din categoria Editing a submeniului Home. Urmariti clipul care ilustreaza umplerea a utomata a unei serii constante, a unei serii liniare cu pasul doi (numararea din doi in doi), a unei serii de zile ale saptamnaii si apoi ale lunii si o serie de formule. Simulare: UmplereAutomata.avi

Hypertext Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

Moment 6 - Sortare alfanumerica si numerica; Filtrare; Subtotaluri; Formatare conditionata. Cadru 1 Sortare alfanumerica si numerica. DESCRIERE DETALIATA

15

Text stiintific Maxim 200 de cuvinte

Sortarea datelor se face intotdeauna pe o coloana, rearanjand liniile in ordinea dorita (crescatoare sau descrescatoare pentru sortare numerica sau alfabetica de la A la Z sau de la Z la A pentru sortare alfanumeirca de siruri de caractere). Acest lucru implica riscul de a amesteca datele dispuse in alte coloane prin rearanjarea liniilor. Din acest motiv pentru sortare trebuie selectate toate datele din coloane care corespund. Sortarea se realizeaza prin selectarea datelor din coloana dorita, inclusiv capatul de tabel (eticheta coloanei) impreuna cu eventuale alte coloane care sunt in corespondenta cu datele din coloana de sortat, apoi prin alegerea optiunii Sort (and Filter) din categoria Editing a submeniului Home. Urmariti videoclipul care ilustreaza sortarea alfabetica a unor date alfanumerice (nume angajati) intai incorect si apoi corect si pe urrma sortarea descrescatoare a unor date numerice (salarii).

Hypertext Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

Sortare.avi

Cadru 2 Filtrare. DESCRIERE DETALIATA Text stiintific Maxim 200 de cuvinte Filtrarea este o operatie prin care se aleg pentru afisare numai anumite valori ale unor celule aflate intr-o coloana, conform unui criteriu de filtrare. Pentru a filtra datele dintr-o coloana se selecteaza coloana respectiva si se alege optiunea Filter din Sort and Filter din categoria Editing a submeniului Home. Aceasta are ca rezultat afisarea unei sageti in celula cu eticheta coloanei (capatul de tabel). La apasarea sagetii se deruleaza o lista din care se pot alege fie Colour Filter Filtrue pentru culoare, fie Text Filter Filtru pentru text, fie Number Filters Filtre pentru numere. Apoi se poate alege optiunea Custom Filter care deschide o fereastra de dialog din care se poate selecta sau 16

introduce criteriul de filtrare. Urmariti vidoclipul pentru a vedea cum se realizeaza o filtrare de text, cu criteriul incepe cu litera A si o filtrare de numere, cu criteriul mai mare ca 2000.

Hypertext Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

Filtrare.avi

Cadru 3 Subtotaluri. DESCRIERE DETALIATA Text stiintific Maxim 200 de cuvinte Subtotalurile ajuta la calcularea unor functii (sum, count, average, min, max, etc.) ale caror argumente corespund unor valori identice aflate intr-o coloana. De aceea, coloana respectiva trebuie intai sortata, astfel incat valorile identice sa fie asezate in celule una dupa alta. Apoi coloana se selecteaza, iar din submeniul Data se alege comanda Subtotals. Aceasta deschide o fereastra de dialog unde trebuiesc selectate coloana care a fost sortata (care contine valori identice una dupa alta), apoi functia care va fi folosita (count, sum, etc.) si coloana la care trebuie adaugat subtotalul. Spre exemplu, videoclipul ilustreaza cum se procedeaza pentru a afla cate camere sunt libere si cate ocupate intr-o pensiune. Se sorteaza intai coloana Ocupare (cu valorile posibile Ocupata si Libera), apoi se selecteaza aceasta coloana si se alege comanda Subtotals. In fereastra de dialog se alege: At each change in La fiecare schimbare in Ocupare, sa se utilizeze functia count numarare, iar subtotalul sa fie adaugat la Ocupare (Add subtotal to Ocupare). Observati ca Excel propune corect optiunile si deci in acest caz nu mai trebuiesc introduse de mana. 17

Hypertext Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

Subtotal.avi

Cadru 4 Formatare conditionata. DESCRIERE DETALIATA Text stiintific Maxim 200 de cuvinte ,Formatare conditionata inseamna formatarea unei celule sau a unui grup de celule in mod diferit in functie de o anumita conditie. Pentru a formata conditionat se selecteaza celula sau grupul de celule dorite, apoi se alege comanda Conditional Formating din submeniul Home. Excel dispune de o paleta larga pentru tipurile de conditii, dar cel mai general mod de a introduce conditia de formatare este de a selecta optiunea New Rule Regula noua care deschide fereastra de dialog penru formatare conditionata. De acolo se stabileste tipul de conditie, conditia si formatul dorit. Spre exemplu, in videoclip se ilustreaza formatarea conditionata a coloanei Ocupat astfel incat la introducerea valorii ocupata intr-o celula din aceasta coloana, culoarea fundalului celulei sa fie rosu, iar la introducerea valorii libera, culoarea fundalului sa fie verde. Observati cum la modificarea valorilor din ocupata in libera sau invers se modifica automat formatul, in cazul acesta culoarea.

Hypertext Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

FormatareConditionata.avi

18

Moment 7 - Grafice, diagrame: introducere de date, obtinere de diverse tipuri de grafice (linie, suprafata, dreptunghi pe orizontal sau vertical, circulare, etc), formatare/modificare elemente grafic (legenda, titlu, axe, coordonate, etc) si proprietati (dimensiune, culoare, etc.). Cadru 1 Realizarea diferitelor tipuri de grafice si modificarea acestora. DESCRIERE DETALIATA n multe situaii o coloan sau un rnd dintr-un tabel reprezint de fapt, n sens statistic, o serie de date ce ilustreaz fie evoluia n dinamic a unui fenomen, fie corelaia dintre dou seturi de date exprimata cantitativ sau valoric. Pentru construirea unui grafic (chart), trebuie avute in vedere urmtoarele elemente principale: o datele pentru care dorim realizarea graficului - coloana ce va constitui axa Ox si coloana sau coloanele ce se vor reprezenta pe axa Oy; o denumirea graficului, a axelor i legenda; o tipul graficului cel mai potrivit in funcie de semnificaia datelor din tabel. Programul Excel poate crea mai multe tipuri de grafice, fiecare tip la rndul su, avnd cteva formate particulare: 1. Graficele linie Line, ilustreaz evoluia n timp, deci dinamica unui fenomen. Pe axa Ox se reprezint timpul, iar pe axa Oy se vor reprezenta valorile seriilor cronologice. Aceste grafice se mai numesc i cronograme sau histograme. 2. Grafice suprafa Surface, sunt o variant a graficelor Line, segmentele de linie fiind nlocuite cu arii planare bidimensionale. 3. Graficele dreptunghi au dou variante, i anume dreptunghiuri orizontale Bar si dreptunghiuri verticale - Column. Aceste grafice ilustreaz evoluia n dinamic a unui proces economic.Suprafaa 19

Text stiintific Maxim 200 de cuvinte

4. 5. 6.

7. Hypertext Multimedia
(animatie, simulare, galerie de imagini, diagrama)

dreptunghiului este proporional cu valoarea indicatorului reprezentat. Graficele circulare sunt de dou feluri: plcint PIE si covrig - DOUGHNUT. Ambele tipuri de grafice circulare sunt diagrame de structur i ilustreaz ponderea fiecrui element ntr-un ntreg. Graficele reea RADAR, seamn cu o pnz de pianjen i sunt o variant a graficelor linie, dar e vorba de linii care parcurg un traseu circular n sensul acelor de ceasornic. Se folosesc mai rar. Graficele XY servesc pentru ilustrarea legturii dintre dou procese interdependente. Un proces cauz se reprezint pe axa Ox, iar un proces rezultat se reprezint pe axa Oy, fiind vorba de o funcie de tipul: y = f (x) Graficele 3D sunt grafice tridimensionale i reprezint variante n spaiu de tip cilindru, con sau piramid.

Pentru crearea unui grafic se selecteaza datele, apoi din submeniul Insert, categoria Chart, se alege tipul de grafic dorit. Un grafic este un obiect creat pe foaia de calcul, i el poate fi n consecin plasat n alt poziie prin clic & drag, sau micorat, mrit, ori eliminat din foaia de calcul. Activarea unui grafic, selecia sa, n vederea efecturii unor modificri, ca de exemplu: schimbarea tipului de grafic, a titlului sau a altor elemente constitutive, se face cu un clic n interiorul chenarului ce ncadreaz graficul. Graficele se pot tipri odat cu tabelul surs.

Simulare: Grafice.avi

20

Moment 8 Autoevaluare. Cadru 1 Autoevaluare. Pt programator: peste tot alegere singulara marcata in rosu (option button). Verificati-va cunostintele parcurgand urmatorul test: 1. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a. Un registru de calcul contine implicit trei foi de calcul. b. Un document excel contine implicit trei registre de calcul. c. O foaie de calcul contine implicit trei registre de calcul. Autoevaluare (1 data per pachet de curs) 2. Ce poate contine o celula? a. Constante sau variabile. b. Un subtotal. c. Un text, un numar sau o formula. 3. Care este tipul de date implicit pentru o celula? i. ii. iii. Number. General. Text.

4. In ce mod se marcheaza de obicei capatul de tabel? 21

a. Se lasa o linie libera intre el si restul tabelului. b. Se bolduieste. c. Se ingheata. 5. Care este rolul delimitatorului de pagina? a. Sa treaca la o pagina noua. b. Sa marcheze sfarsitul paginii curente si inceputul paginii urmatoare pentru tiparirea registrului. c. Sa delimiteze o foaie de calcul de alta. 6. Ce rol au formulele? a. Sa calculeze sumele celulelor de pe foaia de calcul. b. Sa calculeze functii. c. Sa realizeze calcule cu datele din celulele foii de calcul. 7. Ce se intampla daca se modifica valoarea unei celule referita de o formula? a. Valoarea returnata de formula se modifica automat. b. In celula cu formula apare eroarea #value. c. Nimic. 8. Ce se poate realiza cu ajutorul comenzii Fill Umplere? 22

a. Umpelrea fundalului unei celule cu o anumita culoare. b. Umplerea automata a datelor pentru un grafic. c. Umplerea automata a liniilor sau coloanelor cu date care au un anumit tipar. 9. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? a. Sortarea rearanjeaza datele dintr-o coloana in ordine crescatoare sau descrescatoare. b. Filtrarea rearanjeaza datele dintr-o coloana in ordine crescatoare sau descrescatoare. c. Formatarea conditionata inseamna formatarea unei celule sau a unui grup de celule in mod diferit in functie de o anumita conditie 10. Cum se alege tipul de grafic cel mai potrivit? a. In funcie de semnificaia datelor din tabel. b. Din categoria Chart din submeniul Insert. c. Excel il alege in mod automat. Pt programator: La sfarsitul testului se afiseaza mesajul: Felicitari! Ati raspuns corect la n din 10 intrebari, daca n>=7, altfel, se afiseaza mesaulu Ati raspuns corect la n din 10 intrebari. Daca nu va este prea greu, ar fi util pentru cursant sa i se dea si un feedback astfel: Raspunsul corect la intrebarile (intrebarea!) gresite (a) este: Pentru toate intrebarile la care a raspuns gresit, se tipareste intrebarea urmata de raspunsul corect, apoi de si nu rasunsul incorect ales de cursant. 23

24