Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Analizarea tentei culorilor

Analizarea tentei culorilor

Ratings: (0)|Views: 13 |Likes:
Published by Gary Vlaicu

More info:

Published by: Gary Vlaicu on Jan 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2014

pdf

text

original

 
Analizarea tentei culorilor: tentele culorilor, identificare.
Culoarea este o componentă activă si constanta a vieţii noastre. Culoarea o percepem voluntar dar şi involuntar. Ea ne influenţează deciziile, dar şi viziunea despre mediul inconjurator (natură
,oameni, simboluri, evenimente, momente istorice).
La prima vedere asociem culorile, cu elemente din natură, dar acestea se schimbă pe parcursultimpului, în funcţie de evenimentele exterioare cu care interacţionăm si pe care le acumulăm.
Spre exemplu: in
copilărie roşul il percepem ca fiind culoarea cireşelor şi a trandafirilor 
din
grădina bunici, la maturitate rosul il percepem ca fiind culoarea tangoului; culorile pot exprima si
lipsuri: oranjul cu
 portocalele pe care cu greu le găseai din perioada comunistă (experiment
social).
Culoarea
 
(fr. ,,couleur”
-
substanţă colorantă) reprezintă: I. În
sens fizic
-
 proprietatea naturală indouă variante: culoare
-
lumină, componentă structurală a luminii, rază monocoloră de o anumitălungime de undă emisă direct, de soare sau de altă sursă de lumină (prin fenomentul de dispersierezultând cele şase culori principale în ordine naturală, adică ROGVAIV si, în variantă pigmentară, culoare
-
 pigment, substanţă (materie), naturală sau produsă pe cale chimică, de oanumită calitate, vizibilă doar pe lumină prin fenomenul de absorbtie
-reflexie. II. În
sens psiho-fiziologic
, percepţie vizuală, condiţionată de lumină, de sursă, calitatea, locul şi momentul,timpul în care este emisă direct sau reflectată de suprafaţa obiectelor (inclusiv de distanţa la careaceasta se află in spaţiu) şi de starea de sănătate a vederii. III. În sens pictural,
-
 potenţială
- stare
 pigmentară naturală sau obţinută prin sinteză chimică= pigment, completată cu diferiţiaglutinanţi sau lianţi= vopsea; IV
. În
sens gramatical
, ca element de limbaj cu element
constructiv de spaţiu decorativ/pictural şi de sugerarea mişcării şi greutăţii prin efectul termo
-
dinamic şi tonal (valoric); V. În
sens extra-artistic
, funcţională, cu diverse roluri: de informare,
de
avertizare, de orientare, de confort ambiental, de terapie complementară, ergonomic, etc.¹
 
Ion N. Şuşală, Ovidiu Bărbulescu, Dicţionar de arsmatetică, Editura Star Tipp, Slobozia 2003
 
Din fizică, cunoaştem că raza de lumină albă se descompune într 
-o serie de raze colorate care
formează spectrul. Un asemenea fenomen care poate fi observat de oricine, este curcubeul. Aicilumina albă a soarelui se vede descompusă in şapte culori: roşu, oranj, galben, verde, albastru,indigo şi violet.
 Culorile materiale, colo
ranţii, pigmenţii folosiţi in practica pictorilor cuprind şase culori prin
excluderea indigoului.
Amestecul substractiv de pigmenţi
-
făcând trimitere la cercul cu 12 culori a lui Itten²:
 
Culori fundamentale
, de bază sau primare:
roşu
(R),
galben
 
(G) şi
albastru
(A). Ele nu se pot
obţine amestecand alte culori.
 
Culori secundare
(denumite uneori binare, binare de gradul I, culori de gradul II,
,,complementare’’), care rezultă din amestecul primarelor: oranje (O), verde (Ve), violet (Vi).
Amestecate între el
e dau culoarea gri, se neutralizează.
 
R+G= Orange (O) , G+A=Verde (Ve) R+A= Violet(Vi).
 
III.
Culori terţiare
(denumite si trenare,
 
binare de gradul II, culori de gradul tre)
care rezultă din amestecul unei primare cu o secundară
 
R+O= R-O sau O-R
 
G+O= G-O sau O-G
 
G+Ve= G-Ve sau Ve-G
 
A+Ve= A-Ve sau Ve-A
 
A+Vi= A-Vi sau Vi-A
 
 
R+Vi= R-Vi sau Vi-R
 
Prin amestecul primarelor cu terţiarele şi al terţiareşlor cu binarele se poate crea cercule cu 24 deculori. Se spune că din amestecul fizic, pe paletă, al celor trei primare cu cele trei secundarerezultă aproximativ 900 de tente distincte.
 2. Johannes Itten
 – 
 
 pictor elveţian expresionist, teoretician, profesor la Bauhaus, scriitor 
- anul1961-
„Arta culorii”
-
dezvolta inovaţia învăţării studenţior 
despre caracteristica materialului, a
compoziţiei şi a culorii.
 
Liviu Lăzărescu, Culoarea în artă, Editura: Polirom, Bucureşti 2000.
 
Culorile complementare fundamentale primare
 
sunt in număr de trei perechi:
 
roşu
-verde
 
galben-violet
 
albastru-oranj
 
Culorile complementare fundamentale binare
constituie alte trei perechi:
roşu
-oranj cu verde-albastru
 
galben-verde cu violet-
roşu
 
albastru-violet cu oranj-galben³
 Culorile spectrului se împart în culori
 
calde şi reci.
 
Culorile calde
amintesc de culoarea focului:
roşu, oranj, galben
(cu noanţele şi tonurile lor)
 
Culorile reci
 
sunt acelea care amintesc nde culoarea şi adâncul apei:
 
albastru, verde, violet
 
( cu noanţele şi tonurile lor)
 
Între ele se situează culorile de trecere,
galben-verzui
, care este ma
i rece şi
galben-auriu
careeste mai cald.
Nuanţele
 
sunt variaţiile unei culori care se formează cu ajutorul unei culori vecine din cerculcromatic. Galben cu puţin oranj dă un galben oranje. Astfel se obţin noanţele calde şi reci.
 
Tonurile
se deosebesc în
trepte de intensitate luminoasă a unei culori. Se pot obţine tonuri maimult sau mai puţin clare dând culorii mai puţin sau mai mult alb. La fel prin mai mult sau mai puţin negru se obţin tonuri mai închise. Negrul se adaugă culorii, nu invers.
 Intensitat
ea luminoasă sau închisă se obţine şi prin diluarea sau concentrarea culorii la acuarelesau prin apăsarea mai mare sau mai mică la ceracolor şi creioane colorate.
 
Gama simpla
este ansamblul de tonuri ale unei culori de la cea mai deschisă până la cea maiînchisă, obţinute prin degradarea spre alb şi spre negru. De exemplu o gamă de roşu începe cu
rozuri deschise, care s-
au obţinut la început prin amestecul cu mai mult alb, apoi progresiv cu alb progresiv, ca spre sfârşit să apară tonurile închise de roşu î
n care s-a amestecat negru.
Din alb şi negru se poate forma culoarea gri şi o gamă de gri. Amestecul de mult gri şi puţinăculoare, dă un gri colorat.
 
Armonizarea culorilor este o condiţie esenţială ca desenul să fie plăcut la vedere şi să apară ca un
aspe
ct unitar. Aici se pun în acord culori contrstante pentru a obţine un echilibru dirijat.
 Tenta-
lungimea de undă, valoarea
-
luminozitatea şi saturaţia
-puritatea sunt cele trei caractere de
 bază cu ajutorul cărora se poate defini orice culoare.
 
Tenta
este car
acteristica esenţială şi definitorie a oricarei culori, căreia îi dă chiar numele: roşu,oranj, galben, verde, etc. Tenta exprimă identitatea culorii. Tentele sunt produse de anumiteradiaţii luminoase măadurabile colorimetric în lungimi de undă, astfel că
vom asocia întotdeauna
tenta cu ideea de cromatism, culoare nu este decât o anumită lungime de undă propriei radiaţiilor 
electromagnetice.
 
Valoarea
. Când spunem despre o culoare că este mai întunecată sau mai luminoasă ne referim
exclusiv la valoarea ei,
la variaţia de luminozitate. Dintre culorile spectrului culoarea
galbenă
 
este cea mai luminoasă iar 
violetul
 
este culoarea cea mai întunecată.
 
Saturaţia
. Când vorbim de puritatea (saturaţia) unei culori ne referim la gradul ei de intensitatecromatică şi
 
nu luminoasă. Saturaţia
-
 puritatea unei culori nu trebuie confundată cu luminozitatea
acelei culori.
O culoare pură, saturată la maximum, se produce prin reflexia totală a acelei culori.
 
Intensificarea saturaţiei culorilor se obţine fie prin alăturări cont
ranstante, fie cu ajutorul unor
fonduri albe, negre sau gri. Când juxtapunem culori saturate apare necesitatea alternării lor, pentru a evita monotonia. O culoare pură îşi micşorează saturaţia dacă o amestecăm cu alb, grisau negru în proporţii diferite, fie cu complementara ei; spunem despre ea ,,că o rupem’’, adică ogrizăm, o facem mai puţin vie. Albul introdus într 
-
o culoare pură îi afectează saturaţia şivaloarea, o decolorează şi o luminează, dar şi o răceşte. Negrul şi griul intoduse într 
-o culoarep
ură îi afectează saturaţia şi valoarea fără a o răci. Dacă afectăm putitatea unei culori îimodificăm şi valoarea, adică luminozitatea.
 
În viaţa de zi cu zi culoarea ne influenţează, nu prin teorie, ci prin practică, ea fiind pretutindeni.Are o influenţă puternica asupra omului, o influenţă cunoscuta de
-alungul istoriei. Culoarea
înseamnă experienţă vizuală, tradiţie, mentalitate, simbol. Culoarea are efecte fiziologice, psihologice, efecte terapeutice cât şi contraindicatii. De exemplu, roşul are ca efect
fiziologic
creşterea tensiunii arteriale, măreşte tonusul muscular, activează respiraţia. Ca efect psihologicirită, excită, nelinisteste usor, activează mintea, facilitează asociatia de idei. Ca indicatiiterapeutice amintim: anemie, astm, bronşită, depresie, migrenă, gripă, oboseală, fracturi iar ca şicontra indicaţii
-
stări inflamatorii, tulburări emoţionale.
 
Culoarea este un instrument, are destinaţii speciale: în spital, în terapia unor boli
-cromoterapia;
în şcoală
-
cu efect în creşterea randamentului
 
şcolar; în unităţi economice
-
cu efect în creşterea productivităţii; în circulaţie
-
cu rol de orientare rutieră, de avertizare, de reglementare acirculaţiei.
 
Să nu îi uităm pe marii pictori care au iubit culoarea şi folosind
-
o cu măiestrie în operele lor 
au
lăsat umanităţii adevărate bijuterii coloristice.
 
Culori primare, culori binare, culori terţiale.
Tonuri, tenta, valoarea.
 
Cercul complex, steaua şi sfera culorilor, după Johannes Itten
-
,,Arta culorii’’
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->