Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
194Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Preţul nesocotinţei

Preţul nesocotinţei

Ratings:

5.0

(3)
|Views: 8,616 |Likes:
Published by anacostescu
Historical Romance
Historical Romance

More info:

Published by: anacostescu on Jan 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/23/2014

pdf

text

original

 
1
 
2
Mary Balogh
 – 
 
Preţul nesocotinţei
 CAPITOLUL 1
Un semn sigur al venirii primăverii era întoarcerea venerabilului
1
 
domn Claude Adams şi a soţiei sale laBodley House, casa lor de la ţară, din Derbyshire.
 Mai erau
, desigur. Şi alte semne. În păduri şi de
-a lungul gardurilor vii de pe marginea drumurilor
apăruseră ghiocei şi primule, ba chiar şi câteva brânduşe, şi ici
-
colo se vedeau blădiţe verzi în grădini, alminteri
pustii.
Se zărea o părere de verde prin ramurile arborilor, deşi trebuia să priveşti de aproape ca să observi muguriiaceia delicaţi. Aerul era mai cald decât până acum, iar soarele părea puţin mai strălucitor. Şoselele şi drumurile dela ţară se uscaseră după ultima pătură groasă de zăpadă.
 Da, venea prim
ă
vara. Îns
ă
dintre toate, cel mai sigur
ş
i mai bine venit semn era, pentru mul
ţ
i dintrelocuitorii micului sat Bodley-on-the-Water
2
, faptul c
ă
familia se reînto
rcea acasă
. Aproape invariabil, ei plecau lascurt
ă
vreme dup
ă Crăciun,
uneori chiar înainte,
ş
i î 
ş
i petreceau iarna vizitându-
ş
i diver
ş
i prieteni.Absen
ţ
a lor constituia o încercare pentru mul
ţ
i di
ntre săteni,
pentru care iarna ar fi fost oricum destul detrist
ă
. Dar timp de dou
ă
luni, erau sili
ţ
i s
ă
tr
ă
iasc
ă
ă
r
ă
priveli
ş
tea doamnei Adams trecând cu tr
ă
surica prin sat,deseori salutând pe geam vreun trec
ă
tor fericit printr-o înclinare regeasc
ă
a capului, sa
u a aceleiaşi
doamneAdams, imagine a elegan
ţ
ei mondene, intrând în b
iserică ş
i înaintînd cu pa
ş
i u
ş
ori de-a lungul culoarului dintrestrane, f 
ă
r
ă
a se uita nici în stânga, nici în dreapta, pentru a se a
şeza în
strana capitonat
ă
din fa
ţă
. S
ă
racii, bolnavii
ş
i b
ă
trânii erau nevoi
ţ
i
tr
ă
ias
ă
r
ă
co
ş
urile cu alimente d
ă
ruite de ea personal
 – 
d
eşi
acestea erau întotdeaunatransportate de la tr
ă
sur
ă
p
ână
la casele lor de c
ă
tre un valet
 – 
 
ş
i
r
ă
binevoitoarea condesce
ndenţă
cu care ea seinteresa de s
ă
n
ă
tatea lor. Cei care se bucurau de un oarecare statut social erau nevoi
ţ
i s
ă
tr
ă
iasc
ă
ă
r
ă
a primi dincând în când m
ă
gulitoarea ei vizit
ă
, în timpul c
ă
reia doamna Adams st
ă
tea în tr
ă
sura sa, cu geamul deschis, iarnorocosul c
ă
ruia i se acorda favoarea aten
ţ
iei sale era chemat din cas
ă
de c
ă
tre un valet în livrea, urmând s
ă
stea înpicioare pe pote
,
ăcându
-i reveren
ţ
e sau plec
ă
ciuni, ori întrebând ce mai fac domnul Willi
am ş
i domn
işoara
 Juliana.Chiar
ş
i copiii erau doar rareori v
ă
zu
ţ
i în lunile de iarn
ă
,
deşi nu
-
ş
i înso
ţ
eau frecvent tat
ă
l
ş
i mama învizit
ă
. Guvernanta lor era convins
ă
c
ă
aerul de iarn
ă
era d
ă
un
ă
tor pentru copii.Anul acesta, domnul
ş
i doamna Adams fuseser
ă
g
ă
zdui
ţ
i în ultima lun
ă
la Stratton Park, în Kent, lanimeni altul decât Vicontele Rawleigh. Acesta, dup
ă
cum
ş
tia toat
ă
lumea, era fratele mai mare al domnuluiAdams. La fel de bine cunoscut era faptul c
ă
În
ă
l
ţ
imea sa era mai mare decât domnul Adams cu
două
zeci deminute - o lovitur
ă
ciudat
ă
 
ş
i norocoas
ă
pentru el, de vreme ce el se afla acum în posesia titlului, în timp ce fratelelui
geamă
n nu de
ţ
inea niciunul. Dac
ă
lucrurile ar fi stat invers, la Bodley ar fi putut locui un viconte
ş
i ovicontes
ă
, spuneau deseori cu nostalgie unii dintre localnici, în timpul
ş
uetelor. Dar poate c
ă
, atunci bunica dinpartea mamei i-ar fi l
ă
sat mo
ş
tenire domeniul
celuilalt 
frate,
ş
i ei s-ar fi ales tot cu un simplu domn care s
ă
locuiasc
ă
în satul lor.Asta nu însemna c
ă
le-ar fi p
ă
sat c
ă
familia nu avea un titlu. Aceasta poseda toate celelalte semnedistinctive ale aristocra
ţ
iei,
şi
oric
ă
rui str
ă
in i se aducea degrab
ă
la cuno
ş
tin
ţă
faptul c
ă pro
prietarul Bodley-uluiera un venerabil
ş
i fratele Vicontelui Rawleigh din Stratton.Venerabilul domn Adams
ş
i s
ia sa urma s
ă
se întoarc
ă acasă
în cursul s
ă
pt
ă
mânii. Unul dintre vale
ţ
ii dela Bodley adusese vestea la hanul din sat, unde obi
ş
nuia s
ă
-
ş
i bea seara berea,
ş
i de la han vorba se r
ă
spândise întot satul. St
ă
pânii domeniului aduceau oaspe
ţ
i, îi spuse fierarului mai-marele rânda
ş
ilor,
ş
i specula
ţ
iile
luară
avânt.
Oare Vicontele Rawleigh avea
ă
a fie unul dintre oaspe
 ţ 
i?
1
Venerabilul (în lb, engl.
 Hono(u)rable):
titlu care indică rangul sau distincţia acordată fiilor mai mici ai unor conţi,copiilor de viconţi şi baroni, domnişoarelor de onoare din suita reginelor şi prinţeselor, judecătorilor Curţii de Justiţie c
are nu
 posedă un alt titlu mai înalt, membrilor guvernului şi judecătorilor din dominioane şi colonii şi membrilor Parlamentului
(n.t.).
2
Bodley-on-the-Water -
Bodley pe Apă
 
 
3
Vicontele Rawleigh era unul dintre oaspe
ţ
i. Doamna Croft, îngrijitoarea de la Bodley, îi aduse
ş
tireadoamnei Lovering, so
ţ
ia parohului.
Ş
i aveau s
ă
mai vin
ă
ca oaspe
ţ
i
ş
i al
ţ
i domni
ş
i doamne. Realmente, habar nuavea dac
ă
 
 printre
ace
ş
tia se mai num
ă
rau
ş
i alte titluri. N-ar fi
ş
tiut nici despre în
ă
l
ţ
imea sa, dac
ă
, în scrisoarea ei,doamna Adams nu s-ar fi referit la cumnatul s
ă
u, iar domnul Adams nu avea niciun alt frate în afar
ă
de viconte,nu-i a
ş
a? Îns
ă
puteai fi sigur c
ă
orice companie care îl includea pe Vicontele Rawleigh trebuia s
ă
fie una distins
ă
.Toat
ă
lumea era de acord c
ă
aproape meritase s
ă
fie lipsi
ţ
i de familia Adams vreme de dou
ă
luni pline detriste
ţ
e. Trecuser
ă
doi ani de când domnul
ş
i doamna Adams nu-
ş
i mai aduseser
ă
oaspe
ţ
i,
ş
i mul
ţ
i ani de cândVicontele Rawleigh nu-
ş
i mai yizitase fratele în re
ş
edin
ţ
a de la
ţ
ar
ă
a acestuia.Ner
ă
bdarea a
ş
tept
ă
rii atingea cote înalte în sat. Nimeni nu cuno
ş
tea cu exactitate ora sau ziua sosirii, dartoat
ă
lumea era în alert
ă
. În mod cert aveau s
ă
fie mai multe cale
ş
ti pentru membrii familiei
ş
i pentru oaspe
ţ
i,
ş
i oserie întreag
ă
de tr
ă
suri care s
ă
adu
lucrurile
ş
i servitorii acestora. O priveli
ş
te care nu trebuia ratat
ă
. Dinfericire, nu exista nicio alt
ă
cale prin care s
ă
vin
ă
din Kent decât str
ă
b
ă
tând satul. Nu aveai decât s
ă
speri c
ă
nuvor sosi dup
ă
c
ă
derea nop
ţ
ii. Dar a
ş
a ceva era, desigur, improbabil,
ţ
inând seama de faptul c
ă
printre c
ă
l
ă
tori senum
ă
rau
ş
i doamne
ş
i c
ă
niciodat
ă
nu
ş
tiai când, pe drumurile întunecoase, st
ă
teau la pând
ă
tâlhari de drumulmare.
În sfârşit
, venea prim
ă
vara
ş
i, o dat
ă
cu ea, o nou
ă
via
ţă
, vigoare
şi
splendoare - splendoare în p
ă
duri
ş
i îngardurile vii,
ş
i un alt fel de splendoare,
ş
i mai captivant
ă
, la Bodley.
♥ ♥ ♥
 Doamna Catherine Winters, v
ă
duv
ă
, constat
ă
c
ă
,
r
ă
s
ă vrea, se
uita mai des decât de obicei pe ferestreledinspre drum
ale căsuţ
ei sale cu acoperi
ş
de stuf, din cap
ă
tul sudic al str
ă
zii principale a satului,
ş
i c
ă
î 
ş
i încordamai tare auzul ca s
ă
prind
ă zgom
otu1 tr
ă
surilor ce se apropiau. Îi pl
ă
cea mai mult gr
ă
dina ei din spatele caseidecât cea din fa
ţă
datorit
ă
arborilor fructiferi, cu ramurile lor aplecate spre paji
ş
te
ş
i cu umbra pe care o ofereau
vara, ş
i datorit
ă
râului care, clipocind peste pietrele acoperite de
muşchi, cur 
gea prin fundul gr
ă
dinii. Îns
ă
înultimele zile se pomenea tot mai des în curtea din fa
ţă
, urm
ă
rind îmbobocirea brându
ş
elor
şi răsă
rirea câtorva firecurajoase de narcise galbene, de
ş
i s-ar fi
grăbit
s
ă
se ascund
ă
în cas
ă
dac
ă
ar fi auzit cu adev
ă
rat apropierea unortr
ă
suri. A
ş
a a
ăcut
 într-o diminea
ţă
, doar pentru a descoperi
că nu
era decât reverendul Ebenezer Lovering, carese înapoia
cu şa
reta lui dup
ă
o vizit
ă
la o ferm
ă
învecinat
ă
.Întoarcerea familiei la Bodley îi stârnea sentimente felurite. Copiii aveau s
ă
fie ferici
ţ
i. S
ă
pt
ă
mâni de-arândul duseser
ă
dorul mamei lor. Când va veni, aceasta va fi desigur înc
ărca
t
ă
de daruri
ş
i îi va r
ă
sf 
ăţ
a s
ă
pt
ă
mâni în
ş
ir, a
ş
a c
ă
orele lor de studiu aveau s
ă aibă de
suferit. Dar, la urma urmelor, copiii aveau mai mult
ă
nevoie demama lor decât de orice soi de lec
ţ
ii. Catherine le preda lec
ţ
ii de muzic
ă
acas
ă
, de dou
ă
ori pe s
ă
pt
ă
mân
ă
, de
ş
iniciunul dintre copii nu v
ă
dea cine
ş
tie ce aptitudini pentru pian. Bineîn
ţ
eles, erau mici. Juliana avea doar opt ani,iar William
ş
apte.Via
ţ
a era pu
ţ
in mai interesant
ă
când domnul Adams
ş
i so
ţ
ia lui erau acas
ă
. Din când în când, Catherineera invitat
ă
la ei la
cină
sau pentru o partid
ă
de c
ă
r
ţ
i de joc. Catherine era con
ş
tient
ă
de faptul c
ă
asta se întâmplanumai când doamna Adams avea nevoie de un num
ă
r par de invita
ţ
i
ş
i ducea lips
ă
de o femeie,
ş
i era con
ş
tient
ă
 de îng
ă
duin
ţ
a cu care era tratat
ă
în astfel de prilejuri. Chiar
ş
i a
ş
a îns
ă
, g
ă
sea o pl
ă
cere perfid
ă
în ocazia ce i seoferea de a se îmbr
ă
ca în ve
ş
mintele ei cele mai bune
 – 
de
ş
i îmbr
ă
c
ă
mintea pe care
ş
i-o confec
ţ
iona singur
ă
 trebuie s
ă
fi fost jalnic de demodat
ă
comparativ cu standardele or
ăş
ene
ş
ti, lucru asupra c
ă
ruia nu avea nicio îndoial
ă
-
ş
i de a se afla în societatea unor persoane care se pricepeau s
ă
într
in
ă
o conversa
ţ
ie.Iar domnul Adams însu
ş
i era întotdeauna prietenos
ş
i politicos. Era un gentleman extrem de chipe
ş
,
ş
itr
ă
s
ă
turile lui fuseser
ă
mo
ş
tenite de copii, de
ş
i doamna Adams era
ş
i ea destul de dr
ă
gu
ţă
. Îns
ă
Catherine înv
ăţ
ases
ă
evite compania lui când se afla în casa lor. Limba doamnei Adams putea s
ă
devin
ă
foarte în
ţ
ep
ă
toare dac
ă
ceidoi s-ar fi antrenat într-o conversa
ţ
ie. Femeie proast
ă
- de parc
ă
purtarea Catherinei ar fi ar
ă
tat vreodat
ă
c
ă
ar fiinteresat-o cât de cât vreun flirt.Nu o interesa a
ş
a ceva. Terminase cu b
ă
rba
ţ
ii.
Ş
i cu iubirea.
Ş
i cu flirtul. Toate acestea o aduseser
ă
însitua
ţ
ia în care se afla acum. Nu c
ă
s-ar fi plâns. Avea un c
ă
min îndeajuns de pl
ă
cut, într-un sat destul de pl
ă
cut,
ş
i înv
ăţ
ase s
ă
-
ş
i foloseasc
ă
timpul în mod util, în a
ş
a fel ca zilele s
ă
nu fie insuportabil de plictisitoare.Era bucu
roasă şi
de reîntoarcerea familiei
 – 
 
 par 
 ţ 
ial
bucuroas
ă.
Dar familia aducea cu sine oaspe
ţ
i... laplural. Pe Vicontele Rawleigh ea nu-l cuno
ş
tea. Nu-l întâlnise niciodat
ă ş
i,
 până a
veni s
ă
locuiasc
ă
la Bodley-on-the-Water, nu auzise
niciodată de el.
Dar aveau s
ă
fie
ş
i al
ţ
i invita
ţ
i, f 
ă
r
ă
îndoial
ă persoane
din "lumea bun
ă
",
ş
i

Activity (194)

You've already reviewed this. Edit your review.
Monica Nicolescu liked this
b_jeanina liked this
nebunatikaa liked this
adynelus liked this
Lazarescu Alina liked this
Cristina liked this
crys_aby added this note
multumesc !
Adrian Buzea liked this
1 hundred reads
1 thousand reads

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->