You are on page 1of 16

Anul III, nr.

25
apare
februarie 2009 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Viaþa de familie ºi televizorul


Din cuprins
Postul Mare, începutul
unei noi vieþi
Postul Mare este un urcuº
spre Înviere, spre o nouã viaþã.
Condiþia este sã pãºim pe
fiecare treaptã a lui. (pag. 2)
Hipermarketul,
fericire la pachet
Nu-i aºa cã hipermarketul
pare un paradis de rezolvare a
problemelor, cu toate cumpãrã-
turile la îndemânã, fiind chiar
relaxant? (pag. 8)
Azi mergem sau nu
la bisericã? Prin construcþia ºi manipularea situaþi-
ilor de viaþã, a contextelor, a replicilor ºi ati-
A participa la Sfânta Litur- tudinilor personajelor de pe micul ecran,
ghie în fiecare duminicã ºi sãr- televiziunea îl conduce pe telespectator
bãtoare este una din cele nouã cãtre o mentalitate egocentristã, strãinã sau
porunci bisericeºti. De ce trebuie chiar polemicã vieþii de familie. (pag. 10-11)
sã participãm? (pag. 14)
Editorial de Pr. Marius Corlean de produse media, în virtutea cererii clien- naturalã. Luaþi aminte cât timp petreceþi în
Cutiuþa cu surprize tului. Este aceastã cutiuþã plinã cu sur- faþa televizorului ºi cântãriþi… Nu-i aºa cã
prize, diabolicã? Nu. Aºa cum nici alcoolul privitul la televizor e seducãtor? Nu-i aºa
Pe cât de revoluþionarã a nu este rãu sau bun în sine, ci dupã cum cã e tentant sã te întinzi seara, la obosealã,
fost apariþia televiziunii, pe este folosit. Omul este cel care dã valoarea pe canapea ºi sã te afunzi în starea de
atât de revoluþionare sunt ºi lucrului pe care îl utilizeazã. El poate uti- reverie indusã de cutia vorbitoare? Nu-i
modificãrile pe care aceasta liza alcoolul ca medicament ºi aliment, aºa cã e mai comod sã-l laºi pe copil în
le aduce în viaþa noastrã. dar folosit în exces acesta îi poate deveni faþa televizorului ºi acesta sã punã mai
Omul s-a trezit invitat ca spectator ºi par- duºman de moarte. Omul investeºte în te- puþine probleme ºi sã-þi consume mai
ticipant, chiar dacã nu real, dar cu sigu- levizor un lucru de mare preþ, timpul; o puþinã energie? Aºa este.
ranþã imaginar, la orice eveniment petre- “afacere” care nu este deloc în favoarea lui. V-aþi întrebat însã cu ce preþ? V-aþi în-
cut chiar la mii de kilometri distanþã pe De cele mai multe ori roadele investiþiei trebat de ce copiii nu sunt liniºtiþi, de ce de-
pãmânt, dar nu numai… De la spectacolul sunt devastatoare: copii care, în loc sã aibã vin agitaþi ºi exprimã comportamente agre-
imaginilor din jungla amazonianã, pânã la o copilãrie frumoasã ºi naturalã, devin sive ºi ciudate? V-aþi întrebat ce primeºte
primele imagini de pe lunã, omul care pokemoni violenþi sau roboþi super înar- în orele de privit la televizor, care este pier-
posedã cutia magicã numitã televizor maþi; adulþi care, fãrã a se întreba cât va- derea pe care o are copilul pe plan afectiv?
trãieºte realitãþi pe care poate în viaþa realã loreazã timpul ca dar de la Dumnezeu, pe- V-aþi întrebat ce ne fascineazã de petrecem
niciodatã nu i-ar fi cu putinþã sã le vadã. trec zilnic ore întregi în faþa televizoru- ore în ºir în faþa acestei cutiuþe plinã cu sur-
Cum însã am învãþat cã orice lucru, lui - femei nedezlipite de poveºtile cu iz dul- prize? Dacã nu v-aþi întrebat, vã rog faceþi
orice idee ºi orice gând poate avea “o altã ceag din telenovele ºi viaþa mondenã, bãr- acest lucru înainte de a fi prea târziu. Dacã
faþã”, e important sã înþelegem cã ºi televi- baþi care “trebuie sã fie la curent” cu “ºtiri- nu pentru dumneavoastrã, mãcar pentru copiii
ziunea are “reversul medaliei” specific ei. le” (rãutãþile) zilei sau “pun þara la cale” dumneavoastrã. Reducând influenþa ºi prezen-
De la dezinformare, manipulare, mesaje urmãrind interminabile dispute politice. þa televizorului în viaþa familiei, veþi câº-
subliminale, pânã la violenþã, pornografie, Rezultatul….? O lume care nu mai are tiga enorm în planul afectiv ºi al relaþiilor cu
minciunã, sunt servite de cãtre furnizorii timp sã se bucure de viaþa realã, simplã ºi ceilalþi. Veþi câºtiga bucurie ºi împlinire.
CMYK
2 Viaþa în Hristos
Duminica Crucii ne
Postul Mare, începutul unei noi vieþi Apoi
învaþã marea tainã a jert-
firii de sine, a dãruirii în-
Postul Mare ni se înfãþiºeazã înain- tregului nostru efort duhovnicesc Celui ce
tea ochilor sufleteºti ca un urcuº ºi-a dat viaþa pentru noi. Celelalte douã
duhovnicesc spre Înviere. ªi dacã în duminici, Duminica Sfântului Ioan Scã-
fiecare an sãrbãtorim în noaptea lumi- rarul ºi Duminica Sfintei Maria Egip-
noasã a Paºtelui Învierea Domnului, cu teanca, au un caracter ascetic, exemplul
ajutorul postului avem ºansa sã celor doi postitori având menirea de a ne
dobândim sfârºitul celor vechi ºi pãcã- încuraja în cãlãtoria duhovniceascã a pos-
toase din noi ºi începutul unei noi vieþi tului, arãtându-ne cã virtuþile pe care vrem
în Hristos. Condiþia pentru a dobândi sã le dobândim nu sunt idei abstracte, ci au
acestea este sã pãºim pe fiecare treaptã fost dobândite de sfinþi. În Duminica
a postului, aºa cum ne învaþã Biserica. Floriilor ne alãturãm cãlãtoriei Mântuito-
poruncii de a iubi.
Trepte pregãtitoare I Ultima dintre aceste trepte pregãti- rului spre Golgota, spre Rãstignirea cea
toare este Duminica lãsatului sec de mântuitoare care duce la Înviere.
Fiecare Duminicã poate fi consideratã
câte o treaptã prin care, dacã pãºim pe ea, brânzã, Duminica izgonirii lui Adam din Cum postim
Dumnezeu ne apropie de Sine, ne dãru- Rai sau Duminica iertãrii, cãci în aceastã
Duminicã auzim rostindu-se cuvintele: ºi Postul este o faptã de virtute, un exer-
ieºte o virtute.
I Prima dintre aceste trepte este Du-
minica lui Zaheu, Duminica dorinþei. De
ne iartã nouã greºelile noastre precum ºi ciþiu de înfrânare a poftelor, un exerciþiu
noi iertãm greºiþilor noºtri. Aceastã Dumi- de întãrire a voinþei, o formã de pocãinþã.
la început ni se atrage atenþia cã aceastã nicã însumeazã întreaga pregãtire pentru Porunca postului este porunca pe care a
cale a postului trebuie sã aibã la bazã do- post. Acum ºtim cã am fost creaþi pentru dat-o Dumnezeu în grãdina Edenului ºi pe
rinþa, voinþa personalã de a-L întâlni pe Rai, pentru comuniunea cu Dumnezeu, care Adam nu a pãzit-o, aducând suferinþã
Dumnezeu. dar pãcatele ne-au îndepãrtat de Dumne- neamului omenesc. Pentru cã lãcomia
I Duminica cananeencei e Duminica zeu ºi existenþa noastrã a devenit un exil. ne-a fãcut sã ieºim din Rai, antidotul ei,
Nu ne rãmâne decât sã ne recunoaºtem gre- postul, ne va face sã revenim în el. Prin
credinþei statornice. Ni se spune prin aceas-
ta cã numai cel ce va merge înainte pe ca- ºelile ºi, cu credinþã, nãdejde ºi dragoste, post Îl imitãm pe Mântuitorul, Cel Care nu
lea postului cu încredere cã va primi mila sã începem a-i ierta pe toþi cei care ne-au avea nevoie de post, dar Care a postit timp
lui Dumnezeu, acela se va ºi bucura de ea. greºit ºi a ne cere iertare de la cei cãrora de 40 de zile, arãtându-ne cum sã rezistãm
le-am greºit, aºteptând ca astfel sã se în faþa ispitelor.
I Duminica Vameºului ºi a Farise-
ului e Duminica smereniei. Biserica ne coboare peste noi iertarea dumnezeiascã. Postul are un aspect calitativ ºi un aspect
cantitativ, adicã pe de o parte renunþãm la
învaþã acum cã toatã calea postului trebuie ªcoala Postului un anumit tip de alimente (carne, ouã ºi
sã o parcurgem cu smerenia vameºului, Perioada Postului Mare poate fi pentru lactate) ºi pe de altã parte diminuãm canti-
fãrã gândul cã postul practicat de noi ar fi noi perioada în care învãþãm sã trãim viaþa tatea lor, cãci dacã ne îmbuibãm cu mân-
vreun lucru mare înaintea lui Dumnezeu. cea nouã în Hristos. Postul presupune care de post nu înseamnã cã postim. Foa-
E doar o datorie. În aceastã Duminicã ascezã, adicã un efort duhovnicesc susþi- mea trupeascã pe care o simþim în aceastã
începe perioada Triodului, aceasta fiind nut. În aceastã perioadã a anului, în biseri- perioadã ne ajutã sã ne dãm seama cã
cartea liturgicã specificã perioadei Pos- cile ortodoxe se sãvârºesc slujbe specifice existã ºi o foame duhovniceascã, o foame
tului Mare, carte care conþine slujbele Postului Mare. Acestea sunt mai nume- dupã Dumnezeu, o foame a sufletului pe
acestei perioade ºi care ne introduce în roase ºi mai lungi ºi au menirea sã ne ajute care numai Dumnezeu o poate potoli, cãci
atmosfera Postului Mare. sã postim. pentru aceasta am fost creaþi, pentru a fi cu
I Duminica Fiului risipitor este
Duminica întoarcerii din exil. Asemeni
Canonul cel Mare, alcãtuit de Sfântul Dumnezeu.
Andrei Criteanul, care se sãvârºeºte în Dar pentru ca postul nostru sã fie efi-
fiului risipitor, fiecare dintre noi ne-am primele patru zile ale postului, împreunã cient, e nevoie sã-l împletim cu alte fapte
autoexilat din casa Tatãlui ceresc prin cu Pavecerniþa Mare, ne învaþã pocãinþa ºi bine plãcute lui Dumnezeu. În perioada
pãcatele fãcute, ne-am înstrãinat de Dum- umilinþa, cãci inima înfrântã ºi smeritã postului înmulþim rugãciunea, nu uitãm de
nezeu. Aceastã Duminicã ne aduce în a- Dumnezeu nu o va urgisi. iubirea aproapelui ºi de milostenie. În
tenþie cã Dumnezeu e Tatã iubitor ºi pri- Liturghia Darurilor mai înainte perioada postului sã încercãm sã împlinim
mitor ºi cã noi putem, cu ajutorul dorinþei, sfinþite ne învaþã cã scopul postirii este cuvântul de îndemn al sfinþilor: mirenii sã
al credinþei ºi al smereniei sã redobândim unirea tainicã cu Hristos prin Sfânta trãiascã asemenea cãlugãrilor iar cãlu-
statutul de fii ai Sãi. Împãrtãºanie, El fiind Cel care ne însoþeºte gãrii sã trãiascã asemenea îngerilor. Sã
I Duminica lãsatului sec de carne e
Duminica Înfricoºãtoarei Judecãþi. În
în toatã perioada postului. primim cu bucurie aceastã ostenealã a pos-
Primele douã Duminici ale postului, tului. Dacã am pãcãtuit, sã postim pentru
aceastã Duminicã ni se înfãþiºeazã crite- Duminica Ortodoxiei ºi Duminica Sfân- cã am pãcãtuit. Dacã n-am pãcãtuit, sã
riul prin care vom fi judecaþi, ºi anume tului Grigorie Palama, au un caracter postim ca sã nu pãcãtuim. Sã dãm lui
iubirea aproapelui. În aceastã Duminicã ni dogmatic ºi de aici învãþãm cã postul cel Dumnezeu postul nostru, pentru a primi de
se spune cã orice nevoinþã nu are nicio va- adevãrat, pentru a fi eficient, trebuie sã fie la El învierea sufletelor noastre.
loare dacã nu e îndreptatã spre împlinirea practicat corect, într-o credinþã dreaptã. Pr. Ovidiu Bostan
Eveniment 3
Vizitã pastoralã, misionarã ºi apologeticã care este Parohia ortodoxã românã
Bucium, în favoarea “parohiei” greco-
catolice.
ÎPS Laurenþiu în parohia Bucium Dupã sãvârºirea Sfintei Liturghii,
ÎPS Pãrinte Mitropolit le-a
Parohia Bucium a primit în 25 transmis credincioºilor moti-
ianuarie vizita arhipãstorului vul venirii în satul lor: “Am
Mitropoliei Ardealului, în persoana venit astãzi în aceastã biseri-
ÎPS Pãrinte Mitropolit Laurenþiu cã, în parohia Bucium, pentru
Streza. Eveniment istoric pentru sat ca sã ne rugãm împreunã ca
ºi parohie, aceastã zi de duminicã Dumnezeu sã ne ajute, sã ne
din luna ianuarie 2009 va rãmâne în întãreascã în credinþã ºi mai
scriptele istoriei momentul în care un
ales sã ne apere de cei care
mitropolit vine sã bucure credincioºii
cred cã ei ar fi stãpâni aici...
parohiei prin cuvântul predicii, dar ºi
sã-i îndemne hotãrât ºi tranºant la Am venit sã vã încredinþãm
apãrarea dreptei credinþe ortodoxe ºi cã biserica este a dumnea-
a moºtenirii reprezentate de biserica voastrã, pentru cã dumnea-
satului, construitã prin truda ºi jertfa voastrã aþi construit-o, pãrinþii
Ilarion Urs, stareþul Mãnãstirii Brânco- dumneavoastrã, iar dumneavoastrã sunteþi
înaintaºilor fiilor satului de astãzi. veanu, Pãrintele protopop Ioan Ciocan ºi moºtenitorii de drept ai acestei bisericii”.
Documentele parohiale nu consemnea- un sobor de preoþi ºi diaconi. Rãspunsurile În continuare, Înalt Preasfinþia Sa a subli-
zã vizita oficialã a vreunui mitropolit în Bu- la stranã au fost date de corul parohiei. niat faptul cã va purta de grijã pentru ca
cium, de aceea venirea ÎPS Laurenþiu a fost, Scopul vizitei a fost unul misionar ºi lucrurile sã fie judecate drept ºi corect,
pentru satul ºi parohia Bucium, un moment apologetic, datorat faptului cã, din anul soluþia echitabilã fiind ca biserica sã fie
istoric. Credincioºii parohiei au cinstit acest 2006, parohia Bucium a fost chematã în evaluatã, iar parohia ortodoxã sã des-
moment îmbrãcaþi în port popular, întâm- instanþã de cãtre reprezentantul celor câte- pãgubeascã partea greco-catolicã propor-
pinându-ºi ierarhul la poarta bisericii. Alã- va familii greco-catolice din Bucium, pen- þional cu numãrul credincioºilor.
turi de Înalt Preasfinþia Sa, la Sfânta Li- tru a obþine modificarea în cartea funciarã Pãrintele Mitropolit a fãcut ºi o incur-
turghie au participat Pãrintele arhimandrit a proprietarului singurei biserici din sat, siune în istorie, evocând faptul cã înain-
taºii credincioºilor de astãzi au fost or-
PS Irineu Duvlea din nou la Drãguº todocºi, cea mai bunã mãrturie fiind ve-
În familia pãrintelui Gheor- chea bisericã ortodoxã de piatrã, menþio-
ghe Roºca din Drãguº Dumnezeu natã în izvoare ca fiind ridicatã în 1603 ºi
a rânduit sã mai aparã un suflet, dãrâmatã pe la 1942 în condiþii bizare,
primit cu mare bucurie. Nãscut la deoarece figureazã pânã astãzi în categoria
data de 2 decembrie 2008, Luca monumentelor istorice. Cunoaºtem foarte
Nicolae a primit taina Sfântului bine ºi istoria zbuciumatã a Ardealului ºi a
Botez în ziua de 31 ianuarie salbei de mãnãstiri de la poalele munþilor
2009, avându-i ca naºi pe familia Fãgãraº distruse cu tunurile sau incendiate
Adrian ºi Georgeta Fuciu ºi fiul de cãtre generalul Buccow. Nu a fãcut
acestora, Horia Ionuþ. excepþie nici mãnãstirea de la Bucium de
la acea vreme, astfel încât astãzi nu con-
statãm decât revenirea la normalitate,
Vicar al Episcopiei Ortodoxe Româ- adicã la credinþa ortodoxã, specificã
ne din America, alãturi de un sobor românilor înaintea vremurilor tulburi de
de preoþi format din: Pr. Protopop Ioan dupã 1700.
Ciocan, Pr. Stareþ Ilarion ºi pãrintele Gustul amar al problemelor însã nu
diacon Calinic de la Mãnãstirea Brân- poate fi lãsat sã copleºeascã bucuria pre-
coveanu - Sâmbãta de Sus, Pr. Marcel gãtirii noaste ca ºi creºtini pentru intrarea
Ivaºcu ºi Pr. Mihai Apafi din Epis- în postul Sfintelor Paºti, post pregãtit de
copia Harghitei ºi Covasnei. duminicile premergãtoare începutului Pos-
Vizita Preasfinþiei sale nu a fost tului Mare. Semnificaþia ºi importanþa fie-
prima în aceastã parohie. Distinsul cãreia dintre aceste duminici a fost explica-
Pe lângã momentele de bucurie fi- oaspete a sãvârºit Sfânta Liturghie urmatã tã credincioºilor de cãtre Pãrintele Mitro-
reascã, familia a avut parte ºi de o bucurie de Taina Sfântului Maslu în data de 4 mai polit, ca îndemn de a ne pregãti împreunã
aleasã, pe care au primit-o ca o binecuvân- 2008, când s-a aflat în þarã cu ocazia hra- pentru intrarea în aceastã cãlãtorie duhov-
tare de la Dumnezeu: slujba de intrare a mului Mãnãstirii Constantin Brâncoveanu niceascã ºi asceticã cãtre participarea la
noului nãscut în creºtinism a fost oficiatã de la Sâmbãta de Sus. bucuria praznicului Învierii Domnului.
de Preasfinþitul Irineu Duvlea, Episcop Pr. Marius Corlean Pr. paroh Marius Corlean
4 Actual
Liniºtea din adâncuri sau fii neliniºtit. “Ce se întâmplã?” Þi se rãs-

De ce tace Dumnezeu punde: “Urmeazã marea cãdere!” “Ce e asta?”-


întrebi. “Nimeni nu ºtie”, rãspund toþi. “De
acolo nimeni nu s-a mai întors niciodatã”.
Pãmântul. O planetã ciudatã. Un loc pe cu condiþia de a rãmâne pe creanga Lui, îm- Apoi vezi cascada. ªi … e prea târziu. Cazi.
care Dumnezeu l-a creat în acest mare univers preunã cu El. Nu ºtiam însã ce ne aºteaptã. Încerci zadarnic sã te întorci sus, dar nu mai
cu scopul de a deveni o împãrãþie a liniºtii. Ce Impactul cu apa este înfiorãtor. Vacarmul poþi. Strigi, dar nu mai poate sã te audã
a ajuns? O vâltoare în care ne miºcãm într-un apei reci la început ne sperie. Prea mult zgo- nimeni ºi nici sã te ajute. Sub tine este va-
mod haotic. Atât de haotic încât aceastã miº- mot. Prea multã miºcare. ªi suntem uluiþi. carmul ºi haosul. Nimic nu este în ordine
care ne ameþeºte. ªi dintr-o datã ne pierdem Privim miraþi la celelalte frunze din jurul jos. Zgomotul asurzitor te înfioreazã.
orientarea ºi nu mai ºtim încotro ne îndreptãm. nostru, iar ele ne fac semn cã totul este în “Ce se întâmplã cu mine?” - te întrebi.
Suntem asemenea unei frunze care din regulã. Aºa trebuie sã fie! Suntem luaþi apoi ªi atunci îþi vin în minte imaginile din tim-
cauza vântului ºi a picãturilor mari de de valul vieþii ºi fãrã a mai opune niciun fel pul vieþii. Îþi aduci aminte cã râul era
ploaie se rupe din Pomul Vieþii, pom care de rezistenþã ne trezim cã ne îndreptãm strãjuit de douã maluri. Iar pe mal cineva
stã ferm ºi neclintit pe malul râului învol- spre NICÃIERI. Spre ce? Nu ºtim. Dar dacã îþi fãcea semne deznãdãjduite. Te striga.
burat. ªi, în cãdere liberã, aºteptãm im- toþi merg spre acelaºi loc, nu mai conteazã. Te implora sã ieºi din cursul apei. Dar
pactul cu apa rece la fel ca ºi celelalte frun- Unii mai întreabã în dreapta ºi în stânga. glasul lui era acoperit de zgomotul celor
ze care cad împreunã cu noi. Unde mergem? Dar nu are cine sã-i audã. din jurul tãu. Te chema sã vii la El pentru
Suntem bucuroºi cã în sfârºit suntem li- Zgomotul râului e mult prea puternic. binecuvântare, iar tu râdeai de glasul Lui.
beri ºi putem zbura. Gustul libertãþii ne face ªi apoi însuºi cursul râului e plin de atracþii Era prea ciudat ca sã te rupi de ceilalþi. ªi
fericiþi. În sfârºit zburãm. Chiar dacã zbo- care te fac sã nu te mai gândeºti decât la un apoi ce-þi oferea El? Liniºte? Nu aveai
rul nostru se numeºte cãdere. Suntem feri- singur lucru. Ce fericit eºti cã pluteºti, chiar nevoie de liniºte. Pentru cã nu ºtiai ce
ciþi cã am scãpat de El, de Marele Pom care dacã nu ºtii spre ce. Eºti surprins însã sã urmeazã. ªi acum e prea târziu.
ne-a creat ºi care ne oferea toate condiþiile realizezi cã, cu cât cobori în aval, viteza Abia acum realizezi cã Dumnezeu nu
de care aveam nevoie pentru a trãi liniºtiþi, râului creºte, vacarmul creºte ºi începi sã a tãcut nicicând. Cã El te-a strigat necon-
tenit, dar tu nu ai avut urechi pen-
“Toatã Scriptura este insuflatã de Dumnezeu ºi lãuntricã de a fi plãcuþi lui tru acest glas. Glasul Bisericii este
de folos spre învãþãturã, spre mustrare, spre în- Dumnezeu, iar atunci când de fapt glasul Lui. “Cel ce vã as-
dreptare, spre înþelepþirea cea întru dreptate, astfel lucrãrile noastre nu sunt cultã pe voi pe Mine Mã ascultã, ºi
ca omul lui Dumnezeu sã fie desãvârºit, bine pre- conforme cu ce am în-
vãþat din Sfânta Scrip- cel ce se leapãdã de voi se leapãdã
gãtit pentru orice lucru bun.” (II Timotei 3, 16-17) turã, conºtiinþa ne spune de Mine” (Luca 10,16), le spunea
Acesta este textul pe care vi-l cã am greºit, cã am pãcãtuit ºi prin urmare ºtim Hristos Apostolilor.
propun spre meditaþie ºi folos cã avem nevoie de harul iertãtor de la Sânta În general noi ne dorim sã au-
duhovnicesc, pe care-l doresc Tainã a Spovedaniei. Deci, citind din Sfânta zim glasul lui Dumnezeu în mod
pentru dumneavoastrã un cuvânt veºnic. Un Scripturã, avem prilejul sã meditãm, meditând, direct, dar vã întreb: suntem noi
cuvânt pe care primindu-l cu mintea, sã-i gãsiþi vom învãþa uºor cuvintele Sfintei Scripturi, iar vrednici de a sta faþã în faþã cu
loc ºi în inima dumneavoastrã ºi sã-l pãstraþi învãþându-le, ele rãmân în noi ca norme, ca un Dumnezeu ºi de a-I auzi glasul?
aici pentru veºnicie, pentru cã este un cuvânt fel de borne dupã care ne conducem viaþa. Uitaþi-vã la voi cum reacþionaþi
dumnezeiesc. Am întâlnit oameni credincioºi M-a impresionat o istorioarã cu un tânãr când cineva vã greºeºte. În primul
care zilnic se hrãneau sufleteºte cu cuvinte credincios care în fiecare zi se trezea mai de- rând nu-i mai vorbiþi, ºtiind cã aºa
veºnice, iar textul la care ei meditau în ziua vreme cu o orã de a-ºi începe lucrul sãu, pentru îl veþi pedepsi. Lipsa comunicãrii
respectivã îl numeau “cuvântul de aur”. Dacã a se putea ruga ºi citi din Sfânta Scripturã. Când este o mare pedeapsã. Celãlalt nu
de veºnicie sunt mai puþini oameni interesaþi, stãpânul sãu i-a fixat programul cu o orã ºi mai mai este vrednic de a asculta cu-
poate de aur se gãsesc mai mulþi! ªi unii ºi alþii, devreme, tocmai ca sã-l determine sã renunþe la vintele tale.
însã, nu vor rãmâne fãrã câºtig dacã vor lua obiceiul sãu, tânãrul nostru, fiind plin de râvnã Dar Dumnezeu nu este aºa. El
aminte la cuvintele veºnice sau cele de aur. ºi de dragoste faþã de Dumnezeu, se trezea mult vorbeºte necontenit ºi nu tace
Cinstirea adusã Sfintei Evanghelii în Biseri- mai de dimineaþã pentru a-ºi începe ziua cu niciodatã. Dar în mod diferit pen-
cã trebuie continuatã ºi în afarã, în casele noas- Dumnezeu. tru fiecare. Celor care încã nu sunt
tre, prin citire zilnicã ºi meditare asupra cuvin- Ne ruºinãm în faþa acestui tânãr, având în pregãtiþi duhovniceºte le vorbeºte
telor care credem noi cã ni se potrivesc cel mai vedere cã mulþi dintre noi renunþãm atât de uºor prin gura Bisericii ºi a oamenilor
bine. Citind zilnic câte un capitol din Evanghelii la viaþa duhovniceascã. Motivând graba sau aleºi de El. Iar ceilalþi, care-L
sau din Epistole, anumite cuvinte sau texte din lipsa de timp, renunþãm la rugãciune, mulþu- cunosc, îi aud glasul. Este un glas
aceste capitole ne miºcã inima într-un mod mindu-ne cu câteva cuvinte rostite fãrã duh. care vine din adâncuri. Din adân-
deosebit ºi aceasta trebuie sã fie pentru noi un Sfânta Scripturã lipseºte din casa multora, iar cul fiinþei tale. Acest glas este
semn cã Dumnezeu vrea sã ne spunã ceva. Ace- dintre cei care o au, mulþi o þin ca pe un talis- conºtiinþa ta care în clipele de purã
le texte ar trebui sã fie pentru ziua respectivã man, “ca sã le meargã bine”. Nu ne merge însã sinceritate te face sã te întrebi: ºi
prilej de meditare ºi de înãlþare a gândului la Dum- bine dacã suntem “posesorii” unei Biblii, ci totuºi, dacã existã Dumnezeu?
nezeu. Textele meditate vor fi ºi învãþate, pen- dacã citim, meditãm, învãþãm ºi ne potrivim Nu o sã-þi vinã sã crezi cât de li-
tru cã mult mai uºor reþii ceva, dacã mintea a lu- viaþa cu scripturile, cãci “Sfintele Scripturi pot niºtitã e viaþa dacã-I asculþi gla-
crat deja cu informaþia respectivã. Odatã învãþa- sã te înþelepþeascã spre mântuire, prin credinþa sul. Cãci într-adevãr, Dumnezeu nu
te, vom simþi nevoia de a ne fundamenta activi- cea întru Hristos Iisus” (II Timotei 3, 15). tace. Ascultã-L ºi vei gãsi liniºtea din
tãþile zilnice pe aceste cuvinte sfinte, din dorinþa Pr. Ion Tãrcuþã adâncuri. Pr. Iosif Ciolan
CMYK
Dialoguri 5
„Faceþi tot ceea ce vã spune El!“ "inimã a Ortodoxiei" care
dã "ora exactã", un izvor de la
care cine gustã nu se mai saturã
L-am cunoscut pe pãrintele Gherasim încã de când a început sã slujeascã în cadrul vreodatã, grãdinã a Maicii
Unitãþii Militare din Fãgãraº, în 1998. Mi-au plãcut mult slujbele calde ºi liniºtite din Domnului în care lucrãtorii ei -
micuþa capelã amenajatã în douã cãmãruþe, cu voci curate la stranã ºi credincioºi care monahii - sunt modele de trãire
soseau cel târziu la începutul Sfintei Liturghii, evitând astfel acel “du-te vino” specific a Evangheliei ºi dreptei-cre-
bisericilor de oraº. Astãzi, capela de odinioarã s-a transformat într-o frumoasã bisericã, dinþe, pe care noi cei din lume
însã liniºtea ºi disciplina din cadrul slujbelor, potrivite de minune nu doar cu cadrul mili- trebuie sã-i urmãm ºi sã-i
ascultãm. Încerc ºi eu sã mã
tar, ci cu Biserica în general, s-au pãstrat. folosesc din aceste pelerinaje ºi
Pãrinte, am auzit oameni mularea acestei cereri din ecte- nezeiesc ºi cã în fiecare om pe nãdãjduiesc ca Preasfânta Mãi-
exprimându-ºi nedumerirea nie este stabilitã de cãtre care-l vede în viaþa pãmân- cuþã a Domnului sã mã înscrie
în legãturã cu o cerere din Sfântul Sinod al fiecãrei Bi- teascã se cuvine sã-L vadã pe ºi pe mine, nevrednicul, în
cadrul ecteniei mari, în care serici Ortodoxe, în funcþie de Hristos. Aºa poate sã trãiascã Cartea celor ce calcã în livada
preotul ne îndeamnã sã ne forma de guvernãmânt a þãrii pânã la moarte cu bucurie în ei cea binecuvântatã. Am fost
rugãm “pentru conducãtorii respective, ºi poate suferi modi- suflet ºi sã dea slavã ºi mulþu- de curând la hramul schitu-lui
þãrii noastre, pentru mai ficãri prin hotãrâre sinodalã. mitã lui Dumnezeu cã a trecut românesc Prodromu ºi, cu aju-
marii oraºelor ºi ai satelor ºi Iarãºi de pomenit aici faptul cã prin lume cu rost ºi rod de fapte torul Stãpânei Sfinte, nãdãjdui-
pentru iubitoarea de Hristos Sfântul Apostol Pavel îi în- mântuitoare. esc sã ajung în aprilie, înainte
oaste”. Care este rolul ei? De deamnã pe creºtini sã se su- Care este scopul vieþii de Paºti, la schitul Lacu, cu
ce ne rugãm pentru conducã- punã înaltelor stãpâniri, cu mo- creºtinului? danii în bani ºi diverse produse
tori ºi pentru armatã? tivaþia cã ele sunt rânduite de Sã se îmbogãþeascã în ale credincioºilor fãgã-rãºeni.
Sunt oameni în zilele noas- Dumnezeu. Este o datorie de Dumnezeu prin dobândirea Asta-i bucuria vieþii mele de
tre care trãiesc sub vremi ºi nu onoare a tuturor creºtinilor sã harului Duhului Sfânt ºi aºa preot ºi creºtin, de a mã înfrãþi
cautã sã se ridice puþin dea- se roage pentru cârmuitorii ºi sã-ºi înscrie numele ºi viaþa în cu copiii Maicii Domnului.
supra lor ºi sã vadã ºi sã înþe- ostaºii þãrii, ei fiind fii ai Cartea Vieþii, spre a deveni Spuneþi-ne un cuvânt
leagã cu altã minte lucrurile Bisericii noastre ºi fraþi ai cetãþean al cerului, cã al pã- pentru cititorii publicaþiei
esenþiale; nu au preocuparea de noºtri într-o slujbã obºteascã mântului a devenit cu acte ºi noastre.
a avea o concepþie sãnãtoasã specialã, de care depinde ºi fãrã efort ºi merite personale. De la mine, mai nimic; de
despre viaþã ºi lume ºi uºor cad pacea ºi liniºtea ºi bunul mers Nu am venit în lume la cerere, la Hristos - totul. Aº zice ceea
în plasa nepriceperii ºi igno- al lucrurilor þãrii. dar putem cere cu stãruinþã un ce zice Maica Domnului: “Fa-
ranþei, iar apoi în capcana dile- Mântuitorul ne-a spus cã locaº în cealaltã lume. Cu gân- ceþi tot ceea ce vã spune El!” ªi
tantismului teologic ºi comen- Împãrãþia Lui nu este din lu- dul la scurtimea vieþii ºi de- dacã ne-ar fi spus numai atât:
tariului teologal, plini fiind de mea aceasta. Cum se rapor- ºertãciunea multora din jurul “Cãutaþi mai întâi Împãrãþia lui
neºtiinþã. Aºa îi vom întâlni pe teazã creºtinul la societatea ei, creºtinul serios poate sã Dumnezeu ºi toate celelalte vi
unii deranjaþi de pomenirea în în care trãieºte? Suntem sau dobândeascã virtuþi ºi bucurii se vor adãuga vouã!”- ar fi fost
bisericã a cârmuitorilor ºi mai- nu suntem ai acestei lumi? duhovniceºti care nu se vor lua de ajuns.
marilor þãrii - cel mai probabil Nu prea suntem ai lumii de la el ºi care îi vor fi de Interviu realizat de
din pricina lehamitei faþã de acesteia ºi ai împãrãþiei lu- folos atât aici cât ºi la Natalia Corlean
politicieni, care sunt asociaþi meºti. Aºa cum pruncul din Dreapta Judecatã.
adesea cu hoþia, corupþia, lãco- pântecele maicii sale nu este al ªtiu cã mergeþi Nume: Pr. militar
mia ºi alte pãcate grele. Mai acelei “lumi” de 9 luni, tot aºa adeseori la Mun- Gherasim Frãþilã
puþini sunt cei deranjaþi de fap- ºi omul nu este al lumii aces- tele Athos. Ce în- Data ºi locul
tul cã se pomeneºte armata pa- teia trecãtoare ºi schimbãtoare, seamnã pentrudum- naºterii: 7 martie
triei, înþelegând aici nu doar ci al celei veºnice. Dacã Mân- neavoastrã aceste 1963, Avrig, judeþul
oastea, ci ºi toate structurile tuitorul întemeia o împãrãþie pelerinaje? Sibiu
statale cu profil militar, menite lumeascã era un Mesia politic. Un creºtin care se Studii: 1977-1981 -
sã asigure apãrarea þãrii ºi or- Ceea ce ne-a lãsat este Bise- strãduieºte sã vieþuiascã liceul la Sibiu, 1989-1993 -
dinea publicã. Atributul de “iu- rica, cu tot tezaurul liturgic care creºtineºte în acest “veac Facultatea de Teologie “Andrei
bitoare de Hristos” al armatei ne pregãteºte pentru Împãrãþia desfrânat ºi pãcãtos” cautã ªaguna”, Sibiu
este discutabil, dar simplul fapt cerurilor. Creºtinul autentic ºi sã se lege de ceva sau de Familia: soþia, doamna preo-
cã în instituþiile militare se aflã trãitor al învãþãturii mântu- cineva cu o ancorã sufle- teasã Laura - operator calculator;
preoþi slujitori, capele sau bise- itoare mãrturiseºte cã aºteaptã teascã, nãdãjduind cã aºa îºi fiul, Sorin - student; fiica, Maria -
rici, iar învãþãtura creºtinã se învierea morþilor “ºi viaþa vea- lucreazã mai bine mântuirea elevã; fiica, Teodora - plecatã la
propovãduieºte zilnic între mili- cului ce va sã fie”. Pânã atunci, ºi poate pãºi în urcuºul du- Domnul
tari, se poate afirma cã Hristos vieþuitor în lume fiind, este hovnicesc. Eu m-am legat ºi
Parohia în care slujeºte:
este prezent în inimile lor. chemat sã conºtientizeze faptul sunt atras de Sfântul Munte
De menþionat faptul cã for- cã poartã chipul Chipului dum- Athos, un loc mirific ºi o Fãgãraº, UM 01041
CMYK
6 Catehism pe înþelesul tuturor
Primul articol din Sim-
bolul de credinþã (despre care am
vorbit data trecutã) ne dezvãluie
Simbolul de credinþã (II) nicie. În Vechiul Tes-
tament, când Moise Îl
întrebã pe Dumnezeu
Persoana Tatãlui, Creatorul. Articolele Dumnezeu-Fiul “Cine sã le spun oamenilor cã eºti?”,
II-VII din Crez ni-L descoperã pe Fiul Dumnezeu-Fiul este a doua Persoana a Dumnezeu îi rãspunde: “Eu sunt Cel ce
(Mântuitorul Iisus Hristos), a doua Sfintei Treimi, Fiul Tatãlui. Acest lucru ne sunt” (Ieºire 3, 14). Deci Dumnezeu este
Persoanã a Sfintei Treimi. El rupe “dis- vorbeºte despre dragostea lui Dumnezeu Cel ce existã (textul biblic: “cel ce este”)
tanþele” dintre Dumnezeu ºi om prin care se revarsã necontenit spre Fiul Lui ºi prin Sine Însuºi, fãrã sã fi fost creat de
întruparea Sa ºi prin aceasta ne comu- spre toþi cei care se fac fii ai Lui ºi-L cineva. El existã de “mai înainte de toþi
nicã marea iubire cu care ne învãluie recunosc ca Tatã. El este Domnul nostru ºi vecii”, deci dinainte de a exista timpul. De
Dumnezeu. Aceastã iubire se reflectã în unicul Stãpân al vieþii noastre, iar noi nu fapt, timpul (veacul, veacurile sau vecii) a
smerirea de Sine, “chip de rob luând”, mai suntem ai noºtri, ci ai lui Hristos. “De fost creat de Dumnezeu. De aceea spunem
în tãmãduirile minunate, de dragul acum, zice Sf. Ap. Pavel, nu mai trãiesc cã El existã de mai înainte de veci.
omului, în marea Sa dorinþã de ne face eu, ci Hristos trãieºte în mine”(Gal. 2, 20). Hristos este Unicul Fiu nãscut al lui Dum-
oameni cereºti prin trãirea învãþãturilor Iisus Hristos nezeu. Prin aceasta se deosebeºte de întrea-
pe care Le-a sãdit în lume ºi prin sacri- Numele “Iisus” a fost vestit de cãtre în- ga creaþie care este “fãcutã” (creatã). Hristos
ficiul suprem pe cruce, trãgându-ne pe ger Fecioarei Maria pentru a-l pune Prun- este Fiul Unic al lui Dumnezeu prin naºtere,
toþi dupã Sine, de la moarte la viaþã. cului, nu i-a fost dat de oameni. Iisus înseam-noi suntem fii ai lui Dumnezeu prin creaþie
nã Mântuitor, iar El este Mântuitorul lumii. ºi prin har. Astfel distingem creaþia (omul, de
Articolul al II-lea ex.) de Creator. Mântuitorul Hristos nu este
„(Cred) ºi într-unul Domn Iisus Hristos înseamnã “uns”. La evrei erau unºi un om evoluat, nici un “superman” al Nou-
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nãscut, preoþii, proorocii ºi împãraþii, iar ungerea în- lui Testament, ci este Unul (singurul) Nãscut
Care din Tatãl S-a nãscut mai înainte de chipuia darul Duhului Sfânt pe care îl primeau. al lui Dumnezeu, este chiar Dumnezeu.
toþi vecii. Luminã din Luminã, Dumnezeu Fiul lui Dumnezeu, Unul Nãscut,
adevãrat din Dumnezeu adevãrat, nãscut Care din Tatãl S-a nãscut mai înainte Luminã din Luminã
Mântuitorul Hristos a afirmat “Eu sunt
iar nu fãcut, Cel ce este de o fiinþã cu Tatãl, de toþi vecii (...) nãscut, iar nu fãcut lumina lumii”. Pentru a nu exista dubii în
prin Care toate s-au fãcut.” Dumnezeu îºi are existenþa din veº-
a înþelege cã nu este vreo deosebire între
Rugãciunea, legãtura omului cu Dumnezeu fiinþa Tatãlui ºi cea a Fiului, formula “Lu-
minã din Luminã” ne spune cã aºa cum nu
De multe ori simþim nevoia de a-L “vorbire cu Dumnezeu”, prin strânsa legã- se deosebeºte lumina care se aprinde de
avea aproape de noi pe Dumnezeu. Foarte turã cu El. Prin rugãciune, credincioºii co- lumina din care se aprinde, nici fiinþa
des uitãm însã cã cel mai important este municã cu Dumnezeu în “Bisericã”, ca Fiului nu se deosebeºte de fiinþa Tatãlui.
sã Îl cãutãm pe Dumnezeu prin rugã- “Trup al lui Hristos”. Ea cuprinde toate Dumnezeu adevãrat din Dumnezeu
ciune. Pãrintele Gabriel Bunge, în “mãdularele” acestui trup, pe cele vii ca ºi adevãrat
cartea sa “Practica rugãciunii personale pe cele deja “adormite în Domnul”. De La pãgâni exista o ierarhizare a zeilor,
dupã tradiþia Sfinþilor Pãrinþi”, ne aceea, numai acea Bisericã este cu “ade- dupã diferite grade ale puterii lor. Pentru
vorbeºte despre rugãciune, care este vãrat Bisericã a lui Hristos”, care stã în ca Fiul lui Dumnezeu sã nu fie socotit un
dialogul omului cu Dumnezeu. legãturã vie, neîntreruptã cu Apostolii, pe “dumnezeu mai mic” decât Tatãl, subli-
Asistãm astãzi la o slãbire a credinþei în care Domnul ºi-a întemeiat Biserica Sa. niem în Crez cã prin naºterea din veci din
rândul credincioºilor, în ciuda unui angaja- Un exemplu în convorbirea cu Dumne- Tatãl, Hristos este la aceeaºi mãsurã dum-
ment pastoral. Pãrintele Gabriel Bunge vor- zeu prin rugãciune ni-l oferã Sfinþii Pãrinþi, nezeiascã cu Tatãl ºi cã, nãscându-L,
beºte despre o scãdere a credinþei, fiindcã ca “martori ºi slujitori ai Cuvântului”. În acest Dumnezeu-Tatãl n-a suferit nicio ºtirbire a
ea nu mai este bine practicatã. Din acest mo- mod rugãciunea devine expresia cea mai dumnezeirii Sale.
tiv, trebuie sã ne rugãm lui Dumnezeu, aleasã a “vieþii spirituale”, alãturi de Dumne- Cel ce este de o fiinþã cu Tatãl
adicã sã avem “o lucrare lãuntricã”. Mo- zeu. Punând în discuþie cuvântul spiritual, Prin naºtere, cel care se naºte primeºte
dificând un proverb, pãrintele spune: “spu- pãrintele Gabriel Bunge considerã cã “spiri- aceeaºi fiinþã a celui care l-a nãscut (de ex.
ne-mi cum te rogi, ºi îþi voi spune ce crezi”. tual” sau “duhovnicesc” este “însufleþit de Du- din cal se naºte cal, din iepure, iepure etc.)
Prin rugãciune credinciosul ajunge sã in- hul Sfânt”, respectiv aflat “sub lucrarea Duhu- iar din Dumnezeu-Tatãl s-a nãscut tot
tre în legãturã cu Dumnezeu ºi cu aproapele lui Sfânt”. În acest sens, rugãciunea îndeam- Dumnezeu. Deci fiinþa Tatãlui este însãºi
sãu. La cererea ucenicilor: “Doamne, înva- nã credinciosul la “viaþã duhovniceascã”, fiinþa Fiului.
þã-ne sã ne rugãm!”, Mântuitorul le-a spus pentru cã se petrece “în duh ºi în adevãr”. Prin Care toate s-au fãcut
rugãciunea “Tatãl nostru”. Încã înainte de Crez, Þelul rugãciunii este de a reda, cu aju- Aceste cuvinte ne învaþã cã orice
aceastã rugãciune conþine învãþãtura creºti- torul lui Dumnezeu, sufletului “sãnãtatea” lucrare porneºte din Tatãl ºi o împlineºte
nã: acea nouã legãturã între Dumnezeu ºi naturalã, prin eliberarea de patimile sau Fiul. Tatãl ºi Fiul având aceeaºi fiinþã
om pe care a fãcut-o prin Persoana Sa Fiul “bolile” care îl îndepãrteazã pe om de (fiind de o fiinþã), lucrãrile lor sunt
lui Dumnezeu. Legãtura omului cu Dumne- Dumnezeu. Ajunºi la “curãþia inimii”, care comune (participã împreunã), doar cã în
zeu se regãseºte cel mai bine în rugãciune. O- abia ea îl face pe om “vãzãtor de Dum- anumite lucrãri iese în evidenþã mai mult
mul face aceasta în rugãciune, aºezându-se nezeu”, rugãciunea devine pânã la urmã o una dintre Persoane.
cu sufletul ºi trupul “înaintea lui Dumnezeu”. conlucrare între “harul dumnezeiesc ºi râvna Cuvintele “prin Care toate s-au fãcut”
Rugãciunea le oferã credincioºilor o omeneascã”. Rugãciunea este un “dar al realizeazã trecerea la articolul al III-lea,
deschidere cãtre celelalte comori date de Tatãlui” cãtre cei ce au fost gãsiþi vred- despre care o sã vorbim în numãrul viitor.
Dumnezeu. Darul cel mare este de a avea o nici de el. Mihaela Tatu Pr. Adrian Magda
Mãrturisitori contemporani ai Ortodoxiei 7
Sfânta Xenia din Sankt-Petersburg (1731- 1802)
În numãrul precedent am
început ciclul Mãrturisitorilor
Contemporani ai Ortodoxiei
- sfânta smereniei
tematic (manifes- peste picioarele goale, umflate ºi îngheþate
din Rusia ºi v-am istorisit tat prin tempera- de ger. Sfânta Xenia a renunþat la bani ºi la
pilda duhovniceascã a Sfân- turã foarte ridi- casã, la îmbrãcãmintea scumpã ºi la modã,
tului Ioan din Kronstadt ºi a catã, convulsii ºi la poziþia în societate, iar în schimb a
soþiei sale, Sfânta Elisabeta. erupþii pe piele), e- dobândit bogãþie sufleteascã, pe “omul cel
Voi continua mãrturisirea pidemie cãreia i-a tainic al inimii, întru nestricãcioasa po-
despre sfinþii contemporani ai cãzut victimã ºi doabã a duhului blând ºi liniºtit” (I Petru 3,
pãmântului rusesc cu o sfân- Andrei Teodoro- 4) ºi un loc întru Împãrãþia cea cereascã.
tã de neînþeles pentru vre- vici. Cu o orã îna- De asemenea, a suferit batjocuri ºi injurii
murile noastre. Este vorba inte de adormire, din partea multor semeni de-ai sãi. Iar
despre Sfânta Xenia din bolnavul ºi-a recã- rãspunsul sfintei consta în rugãciune
Sankt-Petersburg. Am aflat pãtat cunoºtinþa, a neîncetatã, deoarece existã mãrturii care
pentru prima datã despre ea cerut un pãrinte, spun cã petrecea toatã noaptea pe câmp în
în anii studenþiei mele la s-a spovedit ºi s-a rugãciune, închinându-se pânã la pãmânt
Tesalonic, de la fraþi ameri- împãrtãºit cu Sfin- înspre cele patru pãrþi ale lumii. Ea
cani ortodocºi care aveau tele Taine, a bine- obiºnuia adesea sã spunã “Niciodatã, în
mare evlavie la aceastã sfân- cuvântat-o pe soþia lui ºi i-a spus: viaþã, sã nu faceþi rãu nimãnui. Duºmanii
tã ºi care ºtiau de pilda ei de la comuni- “Slujeºte-i Domnului Dumnezeului nos- ºi rãutatea omeneascã mã chinuie, mã fac
tatea rusã din oraºul în care vieþuiau. tru, dã slavã numelui Sãu atotputernic!” sã sufãr”.
PRIMII 26 DE ANI. Din pãcate, nu Acea noapte a fost cea în care s-a produs ADORMIREA ÎNTRU HRISTOS ºI CA-
existã date sigure despre pãrinþii ºi despre schimbarea Xeniei Grigorievna - a în- NONIZAREA. Sfânta a adormit întru Hristos
data naºterii sale. Am luat în considerare cãrunþit, a hotãrât sã renunþe la toatã în anul 1802. La slujba înmormântãrii, în
versiunea propusã de N. Jivotovâi, atât în averea ei (casã ºi bani - pe care i-a împãrþit cimitirul Smolensk, au participat mulþi
ceea ce priveºte data naºterii Xeniei Gri- prietenilor ºi sãracilor), s-a îmbrãcat în credincioºi care o venerau ca pe o sfântã
gorievna, cât ºi în ceea ce priveºte data uniforma soþului ei ºi a început o nouã datoritã harismelor ei duhovniceºti. Pe
adormirii întru Domnul. Din datele sigure viaþã - viaþa întru Hristos. lângã darul smereniei, sfânta a mai fost
care existã, ºi anume faptul cã a fost cãsã- SFÂNTA XENIA - NEBUNÃ PENTRU blagoslovitã ºi cu darul înainte-vederii. De
toritã cu colonelul Andrei Teodorovici HRISTOS. Fericita Xenia face parte din cate- multe ori, prin acest dar, sfânta i-a ajutat
timp de aproape patru ani, se poate deducegoria sfinþilor nebuni pentru Hristos. Ea a pe cei aflaþi în necazuri ºi dureri, i-a prote-
cã provenea dintr-o familie de nobili sau repetat în secolul al XVIII-lea, numit seco- jat pe cei sãraci ºi i-a vindecat pe cei bol-
funcþionari ºi cã fusese foarte bine edu- lul despotismului luminat, faptele pustni- navi. De aceea, dupã adormirea ei, lângã
catã. În familiile nobililor ºi ale funcþio-
cilor Bisericii Ortodoxe din vechime: sfân- mormânt s-a construit un paraclis pentru a
narilor ruºi, fetele învãþau limba francezã,
ta Isidora (din secolul IV, Egipt), sfinþii cinsti amintirea fericitei. Iar în anul 1988,
broderia, aritmetica, economia, dansul, nebuni pentru Hristos Serapion Sendonit, patriarhul Pimen al Moscovei ºi al întregii
istoria ºi geografia. De aceea, fericita Visarion fãcãtorul de minuni, Toma, Si- Rusii a canonizat-o ca “sfântã nebunã pen-
Xenia a dobândit încã din copilãrie o edu-meon, Andrei (din Grecia) ºi sfinþii Isaac, tru Hristos, grabnic ajutãtoare ºi fãcãtoare
caþie aleasã. Vasili Blajenâi, Maxim, Lavrentie, Nikolai de minuni”. În Tomosul Sinodal de ca-
S-a cãsãtorit când avea 22 de ani ºi Koceanov, Prokofiev ºi Ioan, Pelaghia nonizare a acestei sfinte s-a hotãrât ca ziua
jumãtate cu Andrei Teodorovici Petrov, de prãznuire sã fie în data de 24 ianuarie a
Ivanova (din Rusia). Aceºti sfinþi au re-
care cânta în corul de la curtea împãrãtesei fiecãrui an bisericesc.
nunþat atât la bunurile materiale ºi la con-
Elisabeta Petrovna. Soþul fericitei Xenia a Placa de deasupra mormântului aces-
fortul vieþii pãmânteºti, cât ºi la un com-
cumpãrat o casã în cartierul numit Storona tei fericite a lui Hristos consemneazã
portament social normal. Iarna ºi vara
Petersburgului ºi familia a trãit în pace, urmãtoarele date: “În numele Tatãlui, al
dragoste ºi credinþã. Deoarece sfânta umblau desculþi, iar cei mai mulþi dintre ei
umblau ºi dezbrãcaþi. De asemenea, încãl- Fiului ºi al Sfântului Duh. În acest loc a
Xenia a ºtiut ce înseamnã fericirea conju- fost pus corpul neînsufleþit al roabei lui
galã, ea rãspunde repede rugãciunilor cau cerinþele moralei ºi normele etice sta-
bilite de societate. Mulþi dintre nebunii Dumnezeu Xenia Grigorievna, soþia cân-
noastre legate de familie ºi de cei apropi- tãreþului imperial, cu gradul de colonel,
aþi. Aºa cã vã îndemn sã o pomeniþi în pentru Hristos au primit darul înainte-ve-
derii, dar, din smerenie, au primit ne- Andrei Teodorovici. A rãmas vãduvã la
rugãciuni ºi veþi vedea cât de grabnic este
bunia, pentru ca oamenii sã nu le atribuie vârsta de 26 de ani, a pribegit 45 de ani ºi
ajutorul ei!
lor darul, ci lui Dumnezeu. a trãit 71 de ani; îºi zicea Andrei
MOARTEA SOÞULUI FERICITEI XENIA - Dupã ce fericitei Xenia i s-a rupt uni- Teodorovici. Cine m-a cunoscut sã-mi
MOMENT DE RÃSCRUCE ÎN VIAÞA EI forma, a umblat vara ºi iarna cu o fustã ºi pomeneascã sufletul pentru mântuirea
DUHOVNICEASCÃ. În anul 1755, în Peters- o jachetã din pânzã de in, cu un halat sufletului sãu. Amin!”
burg a izbucnit o epidemie de tifos exan- zdrenþuit ºi cu o pereche de bocanci stâlciþi Eufemia Toma
8 Fii tânãr cu Hristos
Hipermarketul, fericire la pachet loc? Nu. Dar totuºi, cei din
spatele lor ne manipuleazã.
Cautã cu orice preþ sã-ºi
Nu-i aºa cã hipermarketul pare un mãreascã vânzãrile chiar ºi
paradis de rezolvare a problemelor, cu în detrimentul calitãþii. Induc clienþilor
toate cumpãrãturile la îndemânã, fiind mereu ideea cã fericirea vine din mân-
chiar relaxant? Gãsim tot ce vrem în- care, bãuturã, haine etc. Ne pãcãlesc
tr-un singur loc… unele lucruri chiar învãþându-ne cã shopping-ul e o atitu-
ºi la “reducere”. Ceea ce ºtim mai dine ºi o bucurie a vieþii. Ne învaþã sã
puþin este cã oamenii din spatele sis- ne petrecem timpul cumpãrând ºi con-
temelor de hipermarket sunt adevãraþii sumând în loc sã ne petrecem timpul
profesioniºti ai vânzãrilor… noi sun- împreunã cu familia ºi prietenii.
tem doar amatori. Pare cã ni se cântã În final vor sã îndrepte toate gându-
dupã imnul “Clientul nostru - stãpânul rile vieþii noastre spre trup, ºi niciodatã
de” - de fapt o strategie de încetinire a ritmu- la suflet. Vor sã ne înveþe cã o viaþã avem
nostru”, dar de fapt noi, cumpãrãtorii, lui de gândire ºi de încetinire a pulsului inimii.
dansãm dupã strategiile lor de vânzare. ºi trebuie sã ne satisfacem toate plãcerile.
- aranjarea produselor nu este în nici În final, ne învaþã cã pãcatul ºi pedeapsa
un caz întâmplãtoare, ci este o adevãratã
Arta vânzãrii strategie de atragere a clientului, urmând
nu existã, eliminând total existenþa lui
Vânzãrile constituie în lumea de azi un Dumnezeu din mintea noastrã. Ne strigã
modul lui de a gândi. De exemplu, mân- sus ºi tare cã toatã viaþa e aici pe pãmânt,
domeniu bine pus la punct, cu multe studii carea este în general pusã la urmã (pentru
ºi cercetãri în psihologia cumpãrãtorului. cã nu existã consecinþe pentru ce facem,
ea venim în primul rând oricum), lãsându- nu existã rai sau iad, nu existã înviere din
Cei care administreazã hipermarketurile ne astfel sã trecem înainte pe la cosmetice,
sunt specialiºti ºi urmeazã strategii bine morþi, nu existã de fapt Dumnezeu.
electrocasnice, electronice, haine etc. ºi
stabilite. Iatã câteva exemple: abia la urmã, puþin înfometaþi, sã ajungem "Sã bem ºi sã mâncãm, cãci
- hipermarketul, prin felul în care este unde ne-am dorit.
amenajat, plin de produse aºezate frumos - cãrucioarele pentru copii îi educã pe mâine vom muri"
ºi la-ndemâna noastrã, dã impresia unei cei mici sa iubeascã cumpãrãturile încã de Dar sã auzim ce striga tare Sfântul
lumi în care poþi avea orice, poþi consuma pe acum, pentru cã ei vor fi marii con- Apostol Pavel acum aproape 2000 de ani
tot ce-þi place ºi nimic nu te opreºte. sumatori de mâine. Dacã îi învaþã pe cei celor din Corint: “Dacã morþii nu înviazã,
Creeazã o lume a consumului, inducând mici cã a fi fericit înseamnã a mânca, a bea sã bem ºi sã mâncãm, cãci mâine vom
ideea cã a fi fericit înseamnã a consuma. ºi a te-mbrãca bine, atunci ºi-au câºtigat muri! Nu vã lãsaþi înºelaþi. Tovãrãºiile rele
- hipermarketul e amenajat astfel încât clienþii pe viitor. stricã obiceiurile bune. Treziþi-vã cum se
clientul sã aibã acces uºor la toate produ- - încã de la intrare sunt anunþuri multe cuvine ºi nu pãcãtuiþi. Cãci unii nu au
sele, sã le poatã atinge ºi chiar gusta, astfel cu fel de fel de reduceri. Produsele pro- cunoºtinþã de Dumnezeu; o spun spre
încât sã se poate hotãrî pe loc sã cumpere moþionale sunt scoase în afara rafturilor, ruºinea voastrã.”
un produs sau altul, chiar dacã avea sau nu chiar pe culoarul de acces, pentru a fi La fel ºi Mântuitorul ne spune cã viaþa
în plan asta. Felurimea enormã a pro- vãzute mai uºor ºi cumpãrate mai repede. de aici nu e totul: “Lucraþi nu pentru mân-
duselor atrage ºi fascineazã clientul, fã- ªi lista poate continua. carea cea pieritoare, ci pentru mâncarea ce
cându-l sã cumpere ºi sã “se simtã bine”. rãmâne spre viaþa veºnicã”.
- atmosfera este special creatã pentru “a Trãim ca sã cumpãrãm ºi sã Mâncarea ºi bãutura sunt doar pentru a
stimula” clientul sã cumpere: luminã plãcu- consumãm ne întreþine viaþa, ºi nu pentru plãcerile
tã, muzicã relaxantã, aer cãlduþ, miros de mân- E rãu sã-þi faci cumpãrãturile la hiper- noastre egoiste.
care proaspãtã de la “raionul de mâncãruri cal- market? E rãu cã gãseºti orice în acelaºi “Luaþi seama la voi înºivã, sã nu se
îngreuieze inimile voastre de mâncare ºi
Tinereþe cinstitã = bãtrâneþe fericitã de bãuturã ºi de grijile vieþii, ºi ziua aceea
(judecata universalã) sã vinã peste voi fãrã
Tinereþea are ceva al ei, ceva ce-þi place, ceva ce te odihneºte. Mie întotdeauna de veste, ca o cursã; cãci va veni peste toþi
mi-au plãcut tinerii, ºi la tinereþe ºi la bãtrâneþe, ºi-mi plac ºi acum. Da' sã ºtiþi, eu spun cei ce locuiesc pe faþa întregului pãmânt.
aºa cu toatã inima! De ce? Pentru cã tânãrul e modelabil, bãtrânu-i þeapãn, nu mai ai ce Privegheaþi dar în toatã vremea rugân-
face cu el, a ajuns ce-a ajuns, este ce este ºi Doamne-ajutã! Stai de vorbã cu el ºi tot aia du-vã, ca sã vã întãriþi sã scãpaþi de toate
þi-o spune ºi prima oarã ºi a zecea oarã! Pe când un tânãr zice: “Domnule, dacã o avea acestea care au sã vinã ºi sã staþi înaintea
dreptate? Ia sã vãd eu, mã mai gândesc…” Îi spui: “Mãi frate, uite, n-are nici un rost sã Fiului Omului.” (Luca 21, 34-36)
te duci la discotecã, numai te-ntuneci acolo, te pãtezi cu tot felul de pãcate, te agiþi ºi te Dumnezeu sã ne ajute sã fim cumpã-
exciþi… Ce rost are sã te duci acolo ºi sã aduci în bisericã ce ai vãzut acolo?” Pentru cã taþi! Sã ne amintim mereu ºi de cei care nu
realitatea asta este, omul duce în el ce a acumulat. Aºa-i omul, produsul societãþii în care au nimic, de cei orfani, necãjiþi, fãrã casã,
trãieºte. ªi mai ales dacã-ºi alege el niºte lucruri negative ºi trãieºte negativ. bolnavi, alungaþi! Adu-ne aminte, Doamne,
Se spune despre copil cã este “oglinda pãrinþilor” ºi cã este “tatãl omului mare”, mereu, cã ce avem în plus, avem nu ca sã
pentru cã omul mare moºteneºte cele ale copilãriei. De aceea mijlocul pentru a ajunge ne sporim plãcerile, ci pentru a da ºi celor
“bãtrâneþi fericite” este, în primul rând, tinereþe cinstitã. care nu au.
Pãrintele Teofil Pãrãian Claudiu Bãlan
CMYK
Educaþie creºtinã 9
þionalã, care sã îi înveþe sã fie sta-
Pãrinþi inteligenþi bili, sã nu fugã de probleme, sã nu le
Pãrinþii buni alimenteazã corpul, pãrinþii fie fricã de critici, sã nu aºtepte sã li se
spunã întotdeauna: DA.
inteligenþi alimenteazã personalitatea Hrãniþi personalitatea copiilor voº-
tri cu înþelepciune ºi liniºte.
Continuãm serialul dedicat formãrii ºi a ceea ce le oferã tele-
Vorbiþi despre peripeþiile
de “pãrinþi inteligenþi”, despre care viziunea îi transformã
voastre, despre momentele de
vorbeºte Dr. Augusto Cury, psihiatru ºi într-o pradã uºoarã pen-
ezitare, de cãderile voastre
psihoterapeut, în cartea sa, “Pãrinþi tru sistemul acaparator,
emoþionale.
strãluciþi, profesori fascinanþi”. Dr. care nu vede în noi per-
Cury atrage atenþia asupra modului soane umane, ci doar Pesimismul este
defectuos în care se face educaþia con- potenþiali consumatori. cancerul sufletului
temporanã ºi pledeazã pentru trecerea Pregãtiþi-vã copilul pen-
de la “pãrinþi buni” la “pãrinþi tru “a fi”, cãci lumea îl va Puteþi sã nu aveþi bani, dar
inteligenþi”; în acest sens vorbeºte pregãti pentru “a avea”. dacã sunteþi dotaþi din plin cu
despre ºapte deprinderi ale celor dintâi, bun-simþ veþi fi niºte pãrinþi
care trebuie transformate. În numãrul
Igienã emoþionalã strãluciþi. Dacã vã veþi molip-
acesta, a doua dintre ele: “Pãrinþii buni Pãrinþii buni îºi înva- si copiii cu visele ºi entuziasmul
alimenteazã corpul, pãrinþii inteligenþi þã copiii sã se spele pe vostru, viaþa lor va fi mai bunã.
alimenteazã personalitatea”. dinþi, însã nu acordã a- Dacã sunteþi un specialist în a
tenþie igienei emoþiona- vã lamenta, dacã vã e fricã de
Sistemul social formeazã con- le. La ce foloseºte sã pre- viaþã, de ziua de mâine, de boli,
sumatori, nu persoane umane vii cariile, dacã emoþia copiilor se trans- le veþi paraliza ºi lor inteligenþa ºi emoþia.
Pãrinþii buni au grijã de hrãnirea fizicã formã într-o ladã de gunoi plinã de gân- Arãtaþi copiilor voºtri cã aveþi forþã ºi
a copiilor lor, învãþându-i sã aibã un regim duri negative, mofturi, temeri, reacþii siguranþã ºi încurajaþi-i mereu. Adevãratul
alimentar bun, cu alimente proaspete ºi sãnã- impulsive ºi atracþie cãtre capcanele optimism se construieºte prin confruntarea
toase. Pãrinþii inteligenþi merg mai departe. sociale? Învãþaþi-i pe tineri sã-ºi protejeze cu problemele ºi nu prin negarea lor.
Ei ºtiu cã personalitatea are nevoie de o hra- emoþia! Ajutaþi-vã copiii sã nu fie sclavii Pesimismul este cancerul sufletului, iar
nã psihicã excelentã ºi se îngrijesc de elemen- problemelor lor! Problemele vor exista în- mulþi pãrinþi sunt vânzãtori de pesimism.
tele care îmbogãþesc inteligenþa ºi emoþia. totdeauna. Dacã pot fi rezolvate, trebuie sã Pe lângã gunoiul social pe care mass-me-
Altãdatã o familie bine structuratã era le rezolvãm. Dacã nu putem sã le rezolvãm, dia îl depoziteazã pe scena minþii tinerilor,
o garanþie pentru formarea unor copii cu trebuie sã ne acceptãm limitele. Dar nicio- mulþi pãrinþi le prevãd un viitor sumbru -
personalitate sãnãtoasã. Astãzi însã societa- datã nu trebuie sã gravitãm pe orbita lor. totul este greu ºi periculos. Astfel ei îºi
tea s-a transformat într-o fabricã de stres, Milioane de tineri sunt þinuþi captivi în pregãtesc copiii sã se teamã de viaþã, sã se
iar noi nu mai avem controlul asupra for- închisoarea emoþiilor lor, suferind din închidã într-un cocon, sã trãiascã fãrã
mãrii personalitãþii copiilor noºtri, pentru cauze diverse, pentru cã educaþia actualã poezie. Alimentaþi-vã copiii cu un opti-
cã ei intrã încã de mici într-un sistem le vorbeºte despre lumea în care ne aflãm, mism solid! Nu trebuie sã formãm “supra-
social care ajunge sã îi controleze, pentru dar nu spune nimic despre lumea din noi. oameni”. Pãrinþii inteligenþi nu formeazã
cã le oferã zilnic mii de stimuli atrãgãtori ca- Întrebaþi-vã mereu copiii: Ce se petrece cu eroi, ci fiinþe umane care îºi cunosc limi-
re se infiltreazã în matricele memoriei lor. tine? Ai nevoie de mine? Ai avut vreo tele ºi forþele.
De exemplu pãrinþii îi învaþã pe copii dezamãgire? Acordaþi-le o protecþie emo- A consemnat Natalia Corlean
sã fie înþelepþi ºi sã consume numai cât le
este necesar. Sistemul însã, prin publici-
tatea excesivã, îi învaþã individualismul ºi
Din gândurile unei mame cu 7 copii
sã consume fãrã rost. Cine câºtigã în Cum i-aþi crescut, cum i-aþi învãþat, v-a fost greu?
aceastã luptã? Sistemul social, pentru cã el M-am strãduit sã-i cresc în fricã de Dumnezeu pentru cã nicio avere pe lumea aceas-
exercitã asupra tinerilor o cantitate foarte ta nu poþi s-o dai ºi nu este mai mare decât frica de Dumnezeu. Dacã îþi dai copilul în
mare de stimuli ºi presiune emoþionalã. mâna lui Dumnezeu ºi-l înveþi cu fricã, nu-þi va fi fricã niciodatã. În orice situaþie se va
Trebuie deci sã fim conºtienþi cã faptul afla, el va ºti cã trebuie sã cearã ajutorul lui Dumnezeu ºi Dumnezeu este Cel de Sus care
cã avem culturã, o situaþie financiarã ºi totdeauna o sã-l asculte ºi totdeauna o sã-i îndeplineascã rugãciunea ºi nimic nu i se va
familialã bunã, iar în plus oferim copiilor pãrea greu, pentru cã-L are totdeauna pe Dumnezeu cu el.
o ºcoalã bunã, nu este suficient pentru a le Cum i-aþi învãþat pe copii sã se roage?
oferi sãnãtate psihicã. Noi trebuie sã îi Prima datã m-am aºezat eu în genunchi ºi i-am obligat - dacã s-ar putea spune aºa -
pregãtim pentru a supravieþui în apele sã stea alãturi de mine ºi sã facem rugãciunea. Eu citeam rugãciunea cu glas tare, iar ei
învolburate ale emoþiei ºi pentru a-ºi dez- ascultau. Mai târziu, dupã ce au crescut, fiecare ºi-a luat cartea de rugãciuni ºi a început
volta discernãmântul. Numai aºa vor fi sã se roage pentru cã îmi dãdeam seama cã de acuma nu ne mai puteam ruga împreunã,
capabili sã filtreze stimulii ºi vor fi liberi întrucât fiecare are felul lui de deschidere înaintea lui Dumnezeu. ªi luându-i pe toþi la
sã aleagã. Pãrinþii care nu îºi învaþã copiii un loc, ei nu se mai puteau deschide ca sã vorbeascã direct cu Dumnezeu, de la inimã la
sã aibã o viziune criticã asupra publicitãþii puterea divinã. A consemnat Irina Constantinescu
CMYK
10 Pas în doi

Viaþa de familie
Slãbirea capacitãþilor mintale, a
puterii de judecatã ºi a motivaþiei,
deficienþele de atenþie ºi concentrare
sunt tot mai des întâlnite la copiii ºi
tinerii de astãzi. Cercetãtorii atrag departe de celãlalt, cu mintea plecatã în lu- noaºte o viaþã normalã de familie. Familia
atenþia asupra pericolului pe care îl mea de pe micul ecran. Nu mai este depli- obiºnuitã, simplã, nu are nimic spectaculos,
reprezintã tehnologia audio-video ºi cul- nã nici bucuria femeii cã mâncarea pentru pentru a putea atrage atenþia telespectatori-
tura divertismentului pentru sãnãtatea care s-a ostenit cu dragoste a plãcut soþului lor. Astfel, chiar ºi atunci când familia apa-
mintalã ºi pentru viaþa fiecãruia dintre ºi copiilor, nici a bãrbatului cã se aflã în re într-un anumit context pe micul ecran,
noi, de aceea este foarte important sã mijlocul familiei sale, avându-i pe toþi îm- aceasta nu va avea decât puþine elemente
cunoaºtem ce efecte au aceste mijloace prejur, nici a copiilor cã se aflã alãturi de care sã o identifice cu o familie normalã.
asupra noastrã. Biofizicianul Virgiliu pãrinþi. Masa în faþa televizorului este cel 3. În familia de pe micul ecran, oa-
Gheorghe ne oferã în acest sens un puþin un motiv de indiferenþã sau de lipsã menii au mai mult timp liber ºi mai
rezultat al cercetãrilor sale, cuprins în de respect pentru celãlalt, dacã nu chiar o mulþi bani, ºi se distreazã aproape tot tim-
mai multe cãrþi: “Efectele televiziunii pricinã de irascibilitate, de dezbinare ºi pul. Trãiesc întâmplãri senzaþionale, fasci-
asupra minþii umane”, “Revrãjirea ceartã pe marginea emisiunilor urmãrite. nante poveºti de dragoste, emoþii puterni-
lumii sau de ce nu mai vrem sã ne 2. Starea de fericire este o realitate su- ce. Trãiesc mult mai intens, nu au timp sã se
desprindem de televizor”, “ªtiinþa ºi biectivã. Oamenii pot sã aibã bani, bucu- plictiseascã ºi sã se uite la televizor, cãci tre-
rãzboiul sfârºitului lumii. Faþa nevãzutã rii, succes, sã fie chiar iubiþi, ºi totuºi sã se buie sã acþioneze. Telespectatorii care au
a televiziunii”. În numãrul acesta vã considere nefericiþi. Totodatã, existã oameni aceastã lume drept model, când revin la atmos-
oferim un fragment despre efectele pri- sãraci, cu probleme, cu griji ºi chiar lipsiþi de fera propriei case vor constata izbitoarea
vitului la televizor în viaþa de familie: o afecþiune deosebitã, care se considerã fe- diferenþã care existã între cele douã lumi.
riciþi sau, oricum, mai fericiþi decât primii. Propria viaþã de familie pare cenuºie,
Influenþa negativã a televiziunii în via- apãsãtoare, plictisitoare, cu probleme,
þa familiei contemporane se exercitã sub Omului nu-i este de ajuns cã trãieºte
bine, cã se simte mulþumit de situaþia în griji, lipsuri ºi chiar cu neînþelegerile ine-
mai multe forme. Forþa distrugãtoare a tele- rente unei vieþi normale, în comparaþie cu
viziunii se manifestã atât direct, prin pro- care se aflã, sau de oamenii din jurul sãu,
întâmplãrile extraordinare, cu viaþa deose-
movarea avortului, a libertinajului sexual, pentru a se considera fericit. El are nevoie bitã pe care telespectatorii îºi închipuie,
prin limitarea înþelegerii relaþiei de dra- de confirmarea cã într-adevãr situaþia pe prin prismã televiziunii, cã o duc alþii.
goste la satisfacerea mecanicã a plãcerii care o trãieºte este una fericitã, demnã de Apare astfel un cerc vicios: problemele
sexuale, cât ºi indirect, prin promovarea râvnit. De aceea el comparã permanent se acutizeazã tot mai mult, proporþional cu
unei vieþi lipsite de griji, comode, cu mult ceea ce i se întâmplã cu modelul pe care-l timpul dedicat vizionãrii, cãci viaþa de fami-
confort ºi multã distracþie, pentru care fa- are în minte sau cu ceea ce vede în jur. În lie devine tot mai sãracã, iar oamenii se vor
milia sau copiii ar putea constitui un serios acest context, televiziunea joacã un rol ne- simþi din ce în ce mai mult îndreptãþiþi sã cau-
impediment. În general, întreaga atmos- fast în viaþa oamenilor. Ea devine terme- te cu jind la ideala lume ficþionalã. Compa-
ferã a lumii micului ecran este potrivnicã nul de comparaþie pentru cei mai mulþi tele- raþia vieþii personale de familie cu cea strã-
unei vieþi normale de familie. Sã urmãrim spectatori, deoarece pe micul ecran se con- lucitoare trãitã pe micul ecran devine ast-
însã ceva mai sistematizat care ar fi princi- figureazã modelul de om fericit. Aici înce- fel o sursã permanentã de nemulþumire ºi
palele probleme pe care televiziunea le pe drama omului contemporan. Orice ar frustrare, cadru prielnic pentru apariþia ten-
creeazã familiei din zilele noastre. face, el nu poate realiza în chip desãvârºit siunii ºi a neînþelegerilor familiale.
prototipul lumii TV. ªi, chiar dacã se pre-
1. Timpul petrecut de membrii fami- supune cã reuºeºte acest lucru, constatã cu 4. Membrii familiilor de pe micul ecran
liei în jurul televizorului este un timp amãrãciune cã încã nu a ajuns la fericire. sunt independenþi unul faþã de celãlalt.
mort pentru existenþa acesteia. În loc sã Care este oare rezultatul acestei perma- Activitatea filmului este centratã aproape
se sprijine reciproc, sã se completeze unul nente raportãri a telespectatorului la mode- întotdeauna pe ceea ce îi individualizeazã
pe celãlalt în treburile casei, membrii fami- lul propus de televiziune? Viaþa de familie pe aceºtia - interesele, cariera, aventurile fie-
liei se uitã la televizor. Nu numai cã activi- apare arareori pe micul ecran, cu toate cã, cãruia. De aici telespectatorul, femeie sau
tãþile casnice intrã în crizã - femeia nu pre- în realitate, în jurul acesteia se configurea- bãrbat, învaþã sau îºi însuºeºte acea men-
gãteºte la timp mâncarea, bãrbatul nu repa- zã în chip firesc existenþa majoritãþii oame- talitate în care obiectivele ºi interesele indi-
rã ceva sau nu face cumpãrãturile -, dar nilor. Familia ºi întâmplãrile legate de viaþa a- viduale sunt separate de cele ale familiei.
membrii familiei nu mai au nici rãgazul de cesteia, prin însãºi natura lor, sunt socotite su- Aceastã atitudine prin care telespectatorul
a comunica spre a-ºi împãrtãºi problemele, începe sã acorde mai multã importanþã ne-
biecte foarte puþin potrivite pentru a fi media-
grijile sau împlinirile, de a se sfãtui unul cu voilor, intereselor ºi satisfacþiilor indivi-
tizate. În emisiunile de divertisment, sporti- duale decât celor comune, ale familiei, este
celãlalt, de a gãsi sprijin ºi mângâiere. ve, de ºtiri, în talk-show-uri sau în programe-
Masa în familie, eveniment central în una dintre principale cauze ale divorþului în
le politice, familia nu-ºi gãseºte locul sau, chiar lumea modernã. Fiecare cu cariera lui, cu
existenþa cotidianã a acesteia, un moment dacã este amintitã, apare într-o ipostazã sen- banii lui, cu preferinþele, cu programul, cu
al împãcãrii, al comuniunii, al comunicãrii zaþionalã, electoralã sau, oricum, maladivã. prietenii lui, cu propriul ego, încât pânã la
ºi al mulþumirii, a fost înlocuitã cu luatul Prezenþa familiei devine sesizabilã mai urmã soþii se trezesc cã au mai multe lucruri
mesei în faþa televizorului. Chiar ºi atunci cu seamã în filme, în special în seriale sau care îi separã decât îi apropie.
când întreaga familie este prezentã, uitân- telenovele. Din pãcate, nici aici telespecta-
du-se la aceeaºi emisiune, fiecare se aflã torilor nu li se oferã posibilitatea de a cu- 5. O altã frustrare pe care o naºte tele-
Pas în doi 11
ºi televizorul
sau a plãcerilor, va fi re-
ceptat, chiar dacã numai la
nivelul inconºtientului, ca un
potenþial duºman. Dacã despãr-
viziunea este produsã de comparaþia, une- trem de rapid. Vizio- þirea nu este posibilã din cau-
ori chiar inconºtientã, pe care telespecta- narea acestora gene- za copiilor, a mediului social
torii o fac între propriii soþi ºi eroii micului reazã, dupã numai câ- sau din alte cauze, atunci indi-
ecran. Bãrbaþi sau femei drãguþi, fermecã- teva sãptãmâni, muta- vidul se va simþi îndreptãþit în
tori, aproape întotdeauna foarte sexi, bogaþi þii vizibile în mentali- sufletul sãu sã se poarte urât
ºi puternici, gata sã satisfacã plãcerile parte- tatea indivizilor. Ne- ºi violent cu cel de lângã el (so-
nerului, îi pun în stare de inferioritate pe bie- mulþumirile sau frus- þul sau soþia), sã se rãzbune pe
þii soþi sau pe soþiile care, în chip firesc, nu pot trãrile privind persoana celuilalt ºi chiar el pentru eºecul, starea de nefericire indusã,
concura cu un personaj ficþional, interpre- propria persoanã, slãbirea fidelitãþii, a do- de altfel, prin mass-media. Chiar dacã nu
tat de un actor tânãr, bine machiat ºi retuºat rinþei de a avea copii sau de a întemeia ºi a vor divorþa, viaþa familiei ajunge adesea sã
cu ajutorul tehnologiei video, care trãieºte susþine o familie sunt consecinþele directe fie un adevãrat coºmar. Fantasmele plãce-
ºi se pregãteºte numai pentru a întruchipa ide- ale vizionãrii materialelor erotice ºi por- rilor neîmplinite sãdite de televiziune în
alul, a forma o imagine cât mai perfectã. nografice. Plãcerea devine personajul minþile telespectatorilor fideli devin astfel
Acest erou ficþional care pãtrunde ºi ia pro- principal în viaþa oamenilor dependenþi de cei mai mari duºmani ai vieþii de familie
porþii în imaginaþia telespectatorului este astfel de mesaje. Dacã pentru o asemenea ºi, în ultima instanþã, ai oamenilor pe care
cel mai mare duºman al vieþii de familie. persoanã plãcerea va putea fi gãsitã ºi în îi stãpânesc ºi îi neliniºtesc permanent.
Cu el se sãvârºeºte prima oarã adulterul ºi, a- afara cãsniciei, o plãcere lipsitã de respon- Având în vedere toate acestea, reproºu-
desea, tot el este cel care împinge în viaþã co- sabilitãþi, facilã ºi seducãtoare, atunci rile, cearta, violenþele verbale ºi fizice vor
tidianã persoana respectivã cãtre adulter. aceastã alegere devine foarte probabilã. deveni tot mai frecvente ºi mai grave în
6. Dorinþele inoculate de televiziune, Vocea care ne convinge cã viaþa familiei configurate în jurul televizo-
în special prin publicitate, se transformã rului ºi a valorilor acestuia, mai cu seamã
"meritãm mai mult" pe fondul irascibilitãþii ºi nervozitãþii gene-
în mintea telespectatorilor în zid despãrþi-
tor sau în pricinã de tensiune ºi scandal. Televizorul este un strãin care pã- rate de viaþa stresantã a omului contempo-
Dorinþa de lucruri, bani ºi plãceri cultivã în trunde în casele noastre ºi care, insinuân- ran. Prin acest comportament, telespectato-
special instinctul posesiunii, egoismul ºi du-se în viaþa fiecãrui membru al familiei, rii au ºansa sã-ºi transforme propria viaþã
reuºeºte sã-i îndepãrteze pe unul de într-o scenã, sã se simtã pentru câteva
individualismul, ºi prin aceasta slãbeºte celãlalt. Televiziunea este mai mult decât
relaþia cu celãlalt. Omul îºi transferã trep- clipe eroii propriei telenovele. În astfel de
o persoanã: este o lume cu care ne împri- condiþii, despãrþirea poate deveni iminen-
tat orizontul de împlinire de la comuniune, etenim, împreunã cu care petrecem adesea
iubire faþã de cel de lângã el, de la bucuria tã, în special în contextul unei mentalitãþi
mai mult timp, în care investim mai multã induse tot de televizor, al unor stereotipii de
de a fi împreunã cu soþul sau cu copilul, la afectivitate decât în cei apropiaþi. Lumea
universul obiectelor ºi al plãcerilor egois- genul: “Dacã relaþia nu merge, ne despãr-
TV ne revendicã numai pentru ea ºi per- þim civilizat ºi ne refacem fiecare viaþa”.
te, o realitate care - în versiunea TV - este vred- manent ne ºopteºte, ne sugereazã cu
nicã de dorit. Maºinile, hainele scumpe, subînþeles cã existã o altã viaþã care meritã Drumul cel mai sigur cãtre o
distracþia, confortul, luxul de la televizor sã fie trãitã decât cea a monotoniei fami-
nu sunt la îndemâna oricui. De aici încep mentalitate egocentristã
liale, iar noi meritãm aceastã fericire.
sã apãra nemulþumirile ºi reproºurile. Procesul de transformare a omului aºe- Existã o mulþime de aspecte privind
7. Televiziunea joacã un rol principal zat zilnic câteva ceasuri în faþã televizoru- forþa disolutivã pe care televiziunea, ca
în normalizarea relaþiilor sexuale în lui este unul de naturã cvasistaticã. Adicã su- experienþã prin excelenþã nihilistã, o are
afara cãsãtoriei, a adulterului, a perver- ficient de încet pentru cã în fiecare zi oame- asupra familiei. Aceasta preia copilul sau
siunilor sexuale ºi a divorþului. În tele- nii sã aparã ca ºi neschimbaþi, identici cu omul matur de la nivelul mentalitãþii pe
novele, spre exemplu, relaþiile sexuale sunt ei înºiºi. Efectele mici, cumulate pe parcur- care o are, pentru ca, printr-o succesiune
de 24 de ori mai frecvente în afara cãsãto- sul timpului, fac ca dupã câþiva ani sã se a- de paºi, printr-o serie de metode, argu-
riei decât cele între soþi sau 94% dintre jungã ca oamenii sã nu se mai poatã înþe- mente ºi justificãri - construcþia ºi manipu-
întâmplãrile erotice se desfãºoarã între per- lege, sã nu se mai recunoascã unul pe ce- larea situaþiilor de viaþã, a contextelor, a
soanele necãsãtorite. De asemenea, adul- lãlalt. Ei nu mai sunt ei înºiºi cei din trecut,replicilor ºi atitudinilor personajelor de pe
terul ºi divorþurile abundã, depãºind cu ci un produs al formãrii sau al alienãrii micul ecran - sã-l conducã pe telespectator
mult rata celor din realitate. “De ce sã te mediatice. Astfel, încet-încet, aceastã voce, cãtre o mentalitate egocentristã, strãinã sau
mai strãduieºti sã-þi pãstrezi fidelitatea faþã care prin toate imaginile ce ne pãtrund în chiar polemicã vieþii de familie.
de soþ sau soþie când plãcerea o poþi obþine minte devine din ce în ce mai convingã- Familia fiind principalul duºman al
ºi în altã parte sau când toatã lumea pro- toare, ne va face sã ne simþim tot mai în- societãþii de consum, este normal ca aceas-
cedeazã la fel?” sugereazã televiziunea dreptãþiþi sã ne revendicãm o viaþã mai como- ta, prin instrumentul ei principal - televizi-
prin falsa realitate pe care o promoveazã. dã, cu mai multe plãceri ºi mai puþin efort. unea - sã lupte împotriva familiei. Cine îºi
asumã riscurile de a deþine un televizor în
8. În condiþiile în care soþul sau soþia îºi Divorþ sau violenþã propria casã trebuie sã conºtientizeze toate
vor hrãni simþurile ºi imaginaþia prin vi- Celãlalt, soþul sau soþia, în mãsura în ca- cele prezentate anterior, cãci depinde în
zionarea materialelor erotice sau porno- re nu ne poate oferi aceastã viaþã sau care primul rând de noi soarta acestui rãzboi.
grafice, criza familialã se va acutiza ex- constituie o piedicã în dobândirea “libertãþii“ Virgiliu Gheorghe
care îl facem unii altora, un cadou care
Iosif cel bun nu se vede cu ochii, însã se vede cu
inima ºi valoreazã foarte mult. Iertarea
Iacov a avut 12 fii, însã fiul lui este ºi cadoul pe care îl primim noi de
preferat era Iosif. Lui i-a fãcut o la Dumnezeu, ºi se vede cel mai bine în
hainã deosebitã, pe care trebuia de Taina Spovedaniei. Atunci când la
fapt sã o dea fiului cel mai mare, spovedanie îi spunem pãrintelui duhov-
Ruben. Acest lucru i-a fãcut geloºi pe nic o greºealã, Dumnezeu ne ºterge
fraþii lui Iosif, care i-au pus gând rãu. acea greºealã, aºa cum se ºterge creta
Într-o zi, când Iacov l-a trimis pe de pe tablã, iar aceasta rãmâne curatã.
Iosif la câmp, sã vadã dacã fraþii lui ºi Sã nu uitãm însã: ca sã fim iertaþi
vitele erau bine, aceºtia s-au hotãrât trebuie mai întâi sã iertãm!
sã îl omoare. Ruben însã i-a convins
sã nu îl ucidã, ci sã îl arunce într-o Exerciþii:
fântânã secatã. Ei au fost de acord, iar
când au trecut pe acolo niºte negus-
H 1. Spune unui prieten sau cui-
va din familie povestea lui Iosif cel
tori ce cãlãtoreau spre Egipt, l-au Când l-au recunoscut, fraþii lui Iosfi s-au speriat bun.
vândut ca sclav. Apoi i-au luat haina, foarte tare. Iosif însã i-a iertat ºi i-a îmbrãþiºat.
au pãtat-o cu sângele unui ied ºi au
H 2. Gândeºte-te la ce ai greºit în
arãtat-o tatãlui lor, spunându-i cã fiul sãu mult rãu, Iosif i-a iertat. Aºa sã Coloreazã haina lui Iosif: A - cu roºu,
a fost sfâºiat de niºte animale sãlbatice. facem ºi noi, pentru cã Domnul B - cu galben, C - cu verde ºi D - cu albastru
Dumnezeu însã i-a purtat de grijã lui Hristos ne îndeamnã sã iertãm
Iosif care, dupã multe greutãþi, a ajuns un greºelile fraþilor noºtri, ca sã fim ºi
înþelept guvernator al Egiptului. Din noi iertaþi atunci când greºim:
cauza foametei, fraþii lui au fost trimiºi de “De veþi ierta oamenilor greºelile
Iacov în Egipt, pentru a cumpãra grâu. lor ºi Tatãl vostru cel ceresc va
Aºa au ajuns sã cearã ajutor chiar de la ierta vouã greºelile voastre.”
Iosif, fratele lor, cãruia îi fãcuserã atâta (Matei 6, 14)
rãu. Ei nu l-au recunoscut îmbrãcat în
hainele egiptene de guvernator. Dupã ce Iertarea
i-a supus la mai multe încercãri, Iosif Cât de curând începe Postul Ma-
le-a spus cine este. Ei s-au speriat foarte re. Ultima zi dinaintea lui se numeº-
tare, pentru cã erau convinºi cã se va te ºi Duminica Iertãrii, care anul
rãzbuna pentru ceea ce i-au fãcut. Iosif acesta este în 1 martie. Aceastã du-
însã i-a iertat ºi i-a chemat pe toþi în minicã este ziua în care trebuie sã
Egipt, împreunã cu Iacov, tatãl lor, ºi cu ne cerem iertare de la toþi cei pe ca-
întreaga lor familie, pentru a-i ajuta. re i-am supãrat, dar ºi sã îi iertãm
Fraþii lui Iosif au fãcut un pãcat mare pe toþi cei care au greºit faþã de
faþã de fratele lor, dar ºi faþã de Dum- noi. Vecernia din seara acestei
nezeu, care ne spune: “Cel ce nu-ºi duminici se numeºte Vecernia
iubeºte fratele, acela nu iubeºte nici pe Iertãrii, când toþi credincioºii îºi
Dumnezeu”. Dumnezeu însã a avut grijã cer iertare unii de la alþii, pentru a
de Iosif, pentru cã acesta era bun ºi cre- putea începe Postul împãcaþi.
dincios. Chiar dacã fraþii lui i-au fãcut Iertarea este ca un cadou pe
- rugaþi-vã mai mult
Pregãtire pentru Paºti - mergeþi mai des la bisericã
ultima vreme ºi cere-þi iertare de la
cei pe care i-ai supãrat, înainte de a
Postul Mare este o pregãtire pentru a - citiþi povestiri din Biblia copiilor începe Postul.
sãrbãtori Învierea lui Hristos. Este un
timp al schimbãrii, o perioadã în care
- vorbiþi cu pãrintele duhovnic ºi cu
pãrinþii despre cum aþi putea ºi voi sã
H3. Ia o foaie de desen ºi culori ºi
deseneazã ce îþi vine în minte atunci
Dumnezeu ne cheamã sã fim mai buni. postiþi când te gândeºti la iertare.
Iatã ce puteþi face în cele 7 sãptãmâni: - uitaþi-vã cât mai puþin la televizor
Paginã realizatã de Natalia Corlean
CMYK
Trup ºi suflet 13
Hrana ca gest de iubire funcþioneazã pentru femeile
pãrãsite, deprimate sau pur ºi sim-
plu plictisite, doar în
filme - nu acolo este
Dupã ce am traversat încã o perioadã a festinurilor soluþia.
culinare, dacã nu ne-a copleºit cantitatea de mâncare, poate Nici comercianþii
v-ar interesa o discuþie despre semnificaþia psihologicã - mai nu se lasã mai prejos,
puþin conºtientizatã - a hranei. ºtiind foarte bine cã
mâncarea a devenit un
A oferi mâncare ºi a (te) hrãni sunt nare. Mai târziu, în mo- laitmotiv pentru crize
gesturi asociate cu dragostea, în diverse mente de crizã, îºi poate a- afective. Ni se oferã
forme ºi la diferite vârste. Cu toþii avem lege cu predilecþie anumite reclame comerciale
amintiri din copilãrie asociate cu anumite alimente, hrãnirea prelu- sugestive: ciocolata e
gusturi plãcute. Plãcinta cu mere a bunicii, ând funcþia unei supape de cu dragoste, cafeaua la
clãtitele, griºul cu lapte etc. se regãsesc une- descãrcare nervoasã. fel, iaurtul ºi îngheþata
ori în tablouri nostalgice pãstrate de memo- Studiile au arãtat cã creeazã clipe de vis
ria afectivã. Unii ne aducem aminte cu nã- latura afectivã influenþeazã º.a.m.d. Atenþie la raf-
duf de spanac sau vreo ciorbã de peºte, sau comportamentul alimentar turi! Cumpãraþi mân-
de alte coºmaruri culinare din timpurile într-atât, încât relaþiile care sau sentimente?
când eram prea mici sã le putem refuza. nereuºite între mame ºi Într-adevãr, stoma-
Pãrinþii sunt responsabili cu hrana ime- fiice pot degenera - cul nostru este foarte
diat dupã naºterea copilului, care primeºte inconºtient - în dezechili- sensibil la emoþii ºi de
astfel prima dovadã concretã de iubire. bre precum bulimia ºi aici provine o mentali-
Relaþia strânsã dintre copil ºi mamã începe anorexia nervoasã. Se pare cã, printr-o tate popularã în fondul psihic colectiv:
cu acel act intim al alãptãrii, pe care nimic mentalitate primitivã de apãrare, cele afec- “dragostea trece prin stomac”. Chiar dacã
nu-l va putea înlocui în memoria sa afecti- tate de aceste dezechilibre dozeazã can- nu are structurã neuronalã, stomacul are un
vã, deºi deseori va cautã în viaþã diverse sub- titãþile de mâncare (în exces sau, dim- fel propriu de a reacþiona la trãiri afective ºi
stitute capabile sã reînvie acel sentiment. potrivã, în cantitãþi infime) ca pe o rãz- de a “traduce” în reacþii fizice ceea ce
Chiar ºi în expresiile celor din jur, de bunare simbolicã pe mamã sau pentru a simþim (aþi auzit probabil metafora “am flu-
genul “Ce frumos e ãsta mic, îmi vine sã-l compensa o lipsã afectivã. turaºi în stomac” sau, dimpotrivã, “mi s-a
mãnânc!”, se regãseºte iubirea ca un gest Este dovedit prin diverse cercetãri cã o întors stomacul pe dos”).
de îngurgitare. Într-un sens mai puþin mâncare gustoasã, care ne place, ne sti- A lua masa cu o altã persoanã poate fi
gingaº, dar tot simbolic ca ºi semnificaþie muleazã echilibrul psihofizic prin secreþia un test (parþial) de personalitate. Urmãrind
psihologicã, pot sã aparã motivul caniba- unor hormoni care ajutã la ridicarea bu- felul în care celãlalt interacþioneazã cu mân-
lismului sau al devorãrii celuilalt, care se nei-dispoziþii. Totul e minunat, însã uneori carea, poþi desprinde câteva observaþii
manifestã prin posesivitate în relaþiile cu tindem sã ne bazãm pe soluþii temporare,
despre felul sãu de a fi.
ceilalþi. cum ar fi stimularea serotoninei rupând un
Pe mãsurã ce creºtem, avem nevoie de ambalaj de pe o ciocolatã frumos mirosi- ªi experimentatul bucãtar Horia
mai multe feluri de hranã, iar mâncarea toare. Vârlan spune: “Cred cã mâncarea e doar
continuã sã deþinã o coloraturã afectivã Dacã simþi cã relaþia cu tine însãþi nu un combustibil când suntem singuri ºi o
specialã. Deseori, pãrinþii îºi hrãnesc copi- este una prea bunã, cã imaginea de sine e declaraþie de dragoste atunci când o
ii doar cu alimente, uitând de nevoile lor una deformatã ºi cã nu îþi dai prea multe împãrþim cu altcineva, în special cu fami-
afective. Copilul resimte lipsa afecþiunii ºanse în relaþiile de iubire, totuºi nu da lia". Aºadar, într-o anumitã mãsurã, a gãti
concrete, deºi i se satisfac capriciile culi- iama în tortul de îngheþatã. Aceasta ºi a oferi de mâncare poate fi un gest de-
licat din punct de vedere afectiv. Mân-
“Celui ce flãmânzeºte pentru Hristos, harul i se face hranã; celui ce înseteazã, carea capatã altã semnificaþie atunci când
bãuturã preadulce; celui ce tremurã de frig, hainã; celui ostenit, odihnã; celui ce se o împarþi cu altcineva.
roagã, deplinã încredinþare; celui ce plânge, mângâiere.” Dar cea mai înaltã semnificaþie o
Sf. Marcu Ascetul atinge abia în dimensiunea religioasã, cel
mai înalt gest de iubire regãsindu-se în
“Cãci cu ce se alege viaþa noastrã din toatã osteneala deºartã în jurul acestora? credinþa ortodoxã. În cadrul fiecãrei
Nu toatã zdroaba omului merge în gura lui? - cum zice Eclesiastul. Dar hrana ºi Liturghii, când pâinea ºi vinul se transfor-
veºmintele sunt destul pentru susþinerea pãcãtosului acestuia de trup. De ce, aºadar, mã în Trupul ºi Sângele lui Hristos,
lucrãm la nesfârºit ºi alergãm dupã vânt, cum zice Solomon, împiedicând, din Hristos Însuºi se lasã mâncat de credin-
pricinã sârguinþei pentru cele materiale, sufletul sã se bucure de bunurile dum- cioºi, pentru a deveni una. Noi devenim El
nezeieºti ºi încãlzind trupul mai mult decât se cade? Îl hrãnim ca sã ne facem un printr-un act sublim ºi paradoxal de iubire.
duºman vecin cu noi, ca sã nu fie în lupta lui cu sufletul numai egal, ci, din pricina Aºa-i cã mâncarea nu este aºa de sim-
marii lui puteri, sã fie mai tare în rãzboiul lui împotriva sufletului, neîngãduind ca plã precum pare?
acesta sã fie cinstit ºi încununat.”
Sf. Nil Ascetul Raluca Ionescu, psiholog
CMYK
14 Actual
înþelege mai bine ce vrea Dum-
Azi mergem sau nu la bisericã? nezeu sã ne spunã atunci când ne
spovedim.
Dacã pãrintele du-
A participa la Sfânta Liturghie în fiecare duminicã ºi hovnic e, sã zicem, din

Foto: Marta Luksza, Polonia


sãrbãtoare este una din cele nouã porunci bisericeºti. Excep- altã localitate, cred cã
þiile sunt doar în caz de boalã ºi serviciu. De ce trebuie sã cel mai bine e sã încer-
participãm? Mi-a plãcut ce am auzit odatã la o predicã a cãm sã mergem la bise-
unui pãrinte: pentru cã, Biserica fiind un organism real, în rica de la parohia din ca-
care fiecare suntem un organ, cu rolul propriu, orice lipsã a
noastrã de la orice chemare a Sfintei Liturghii e ireversibilã re suntem. Dacã nu este
ºi irecuperabilã. Putem începe acum sã mergem, dar nu vom o comunitate în care sã
înlocui, nu vom acoperi spaþiile în care nu am fost. Ele vor ne putem încadra, atunci
rãmâne în veºnicie spaþii goale, momente în care nu ne-am sã cãutãm o bisericã la
respectat rostul. Cum ar fi dacã ne-am uita la trupul nostru, care putem merge ori-
ºi o mânã ar zice cã nu vrea sã facã parte din noi? Pentru când, unde ne place pre-
cã noi nu percepem importanþa pe care o avem în Bisericã, otul, ne place strana ºi
nu înseamnã cã, obiectiv vorbind, nu avem nicio importanþã, prezenþi la sfânta sluj- ne putem implica. Sã avem însã grijã sã nu
cã participarea noastrã la slujbe nu are un sens în întreaga bã a Liturghiei. judecãm niciun preot. Dumnezeu ne poate
istorie. Pentru cã noi nu vedem rostul în prezenþa unui Trebuie doar sã vorbi nouã, fiecãruia, ºi printr-un preot
bebeluº la slujbã, nu înseamnã cã acesta nu este. ne hotãrâm sã mer- pentru care nu avem respect. Noi trebuie
gem la slujbã ºi sã sã ne vedem rolul propriu în bisericã, nu
Copiii crescuþi în bisericã stãm cât trebuie sã stãm, încercând, cât ne pe al altcuiva. Noi trebuie sã-L cãutãm la
Am cunoscut pe cineva care avea 4 co- stã în putere, sã fim prezenþi acolo, în acel bisericã pe Dumnezeu, nu altceva.
pii pânã în 7 ani ºi care participa, duminicã moment. ªi, încetul cu încetul, copilul nos- Este deci nevoie sã frecventãm biseri-
de duminicã, la Sfânta Liturghie. Ajungea tru se va liniºti, noi ne vom liniºti ºi vom ca, pentru a primi ce ne dã Dumnezeu în
puþin mai târziu, pe la Apostol, dar stãtea putea primi mai mult din ce ne dãruieºte bisericã, nu ce aºteptãm noi. Iar în bisericã,
sã-i împãrtãºeascã pe toþi, la sfârºitul sluj- Dumnezeu în bisericã. Cãci nu e vorba vorba Maicii Siluana, “se dã” Dumnezeu.
bei. Copiii aceia au crescut în bisericã, doar de partea noastrã atunci când ne Biserica e Mireasa lui Hristos. ªi spunea
practic. Pentru ei, a frecventa biserica era hotãrâm sã mergem la bisericã. Dacã vrem un pãrinte cã nu-L putem avea pe
ca ºi cum ar fi mers într-o casã la un prie- sã începem aceastã relaþie, Dumnezeu va Dumnezeu tatã, dacã nu avem Biserica
ten. Erau mititei, dar aºa cuminþei, se jucau pune, smerit ºi nevãzut, partea Lui. mamã.
lângã mama lor, fãrã prea mare zgomot. Participarea la Sfânta Liturghie nu þine Cristina Sturzu
Multe mame spun cã nu-ºi duc copiii de simþire. Nu trebuie sã am o anu-
la bisericã, sã nu deranjeze slujba. Dar, dacã mitã stare de spirit ca sã pot merge “Trebuie sã ºtiþi cã din toate slujbele care se
ºi-ar duce pruncii la Bisericã de când sunt la slujbã, pentru cã stãrile mele fac la bisericã, cea mai folositoare ºi mai puter-
- chiar ºi în perioada prenatalã - aceºtia nu sunt ca vremea. E nevoie de ho- nicã este Sfânta Liturghie. Sfânta Liturghie este
ar mai face gãlãgie. Fac gãlãgie în bisericã tãrârea ºi determinarea de a merge jertfa ºi rãscumpãrarea lumii întregi.”
doar atunci când le e teamã de bisericã. în ciuda oricãrei stãri. Pãrintele Cleopa
Atunci când pentru ei la bisericã este “Sfânta Liturghie e cea mai importantã sluj-
Doamne-Doamne care, aºa cum le spunem Biserica, locul unde
“se dã” Dumnezeu bã din spiritualitatea ortodoxã. De aceea cred cã
noi de multe ori, îi bate (ceartã etc.) dacã
sunt obraznici, sau pãrintele care “le taie lim- cel mai important lucru pentru noi, pentru a trãi
Apoi, sã cãutãm sã mergem la
ba” dacã vorbesc sau nu sunt cuminþi, nu e o bisericã la care ne putem implica momente deosebite de înãlþare spiritualã, este
de mirare cã au o anumitã aversiune sau ºi din punct de vedere comunitar, acela de a pãtrunde în sensul slujbei Sfintei
þipã atunci când se apropie de pãrintele. Liturghii. E foarte greu sã vorbeºti, limitat de
la care sã putem merge ºi vara, ºi timp ºi spaþiu, despre acea rânduialã care con-
Sã ne hotãrâm sã primim iarna… Numai în felul acesta vom
putea avea sentimentul cã suntem stituie însãºi esenþa vieþii creºtine. Dacã am
darul lui Dumnezeu parte a unui trup, pentru cã vom ºti pierde tot ceea ce avem noi ºi am rãmâne doar
Apoi, unele mame mai spun cã nu ce se întâmplã cu tot acel trup, ce cu aceastã sfântã rânduialã, nu am pierde
merg, pentru cã oricum nu pot fi atente la nevoi are, unde intervine rolul nimic… Pentru cã ea ne oferã, potenþial, Îm-
slujbã, cã trebuie sã fie atente la copii. nostru specific. Nu trebuie sã con- pãrãþia lui Dumnezeu. Iar Liturghia este slujba
Dacã am înþelege cã participarea aceasta a fundãm mersul la bisericã cu mer- slujbelor noastre. Toate celelalte slujbe pre-
noastrã e mai mult decât înþelegere! Cã ne sul la spectacol, atraºi de un cor gãtesc Liturghia, iar ea le împlineºte pe toate.
împãrtãºim de Dumnezeu, chiar ºi în deosebit care sã ne mângâie doar Sãvârºitorul adevãrat al Liturghiei este Hris-
aceastã situaþie! Cã putem sã nu avem auzul sau de o predicã extraordi- tos, ºi nu episcopul sau preotul, care sunt sãvâr-
copii, iar la slujbã tot sã nu fim atenþi. Ba narã, care sã ne încânte doar inte- ºitorii vãzuþi, adicã mijlocitorii, cei care oficiazã
pentru cã o femeie din faþa noastrã are un lectul. Dacã putem, sã mergem la rânduiala, pentru ca din spatele acestei rânduieli
pulover frumos, ba cã ne aducem aminte biserica la care avem duhovnicul, sã se realizeze aceastã unire a noastrã cu
cã avem nu ºtiu ce probleme de rezolvat… cãci el este tatãl nostru cãlãuzitor Hristos, cu Dumnezeu prin Hristos.”
Cã aºa e mintea noastrã, împrãºtiatã, ºi pe cale ºi în felul acesta vom întãri ÎPS Laurenþiu Streza,
putem numãra pe degetele de la o mânã de aceastã legãturã ºi cu el, vom Mitropolitul Ardealului
câte ori am fost într-adevãr, trup ºi suflet, putea fi “într-un duh” cu el ºi vom
Cu Dumnezeu în casã 15
Postul Mare. O ocazie de a ne curãþi trupul ºi sufletul, de a-L aduce pe Dum-
nezeu tot mai mult în viaþa ºi în casa noastrã. Postul înseamnã sãnãtate, atât
Calciul ºi
pentru trup (o vorbã înþeleaptã spune cã cine nu posteºte de voie va posti de nevoie,
ajungând la regim recomandat de medic), cât ºi pentru suflet. Vã invitãm sã
postul
Acum, în pragul Pos-
cãlãtorim împreunã în aceastã perioadã, sprijinindu-ne unii pe alþii. Aºtep- tului Mare, ne-am gândit
tãm deci sã ne trimiteþi idei din experienþa dumneavoastrã, iar pentru sã vã punem în atenþie cât
început noi vã oferim câteva informaþii despre importanþa calciului în orga- este de important sã avem
nism ºi ce alimente de post sunt bogate în calciu, precum ºi o reþetã de post cu grijã de calciul din organism. Este ºtiut faptul cã
conopidã, o bogatã sursã de magneziu, calciu, potasiu ºi vitaminele C ºi B. alimentele cu cel mai mare aport de calciu sunt
produsele lactate ºi ouãle, alimente la care
Conopidã pane d e p o s t renunþãm în perioada postului. Dar totuºi ne rãmân
destule alimente cu un bogat conþinut de calciu pe
Ingrediente: 1 conopidã, fãinã
care le putem folosi.
pentru pudrat, ulei vegetal, frunzele Calciul este considerat cel mai important mine-
de la o legãturã micã de pãtrunjel, sare ral din componenþa organismului nostru, fiind de-
de mare, 1 lãmâie pozitat în proporþie de 99% în schelet ºi dinþi,
Pentru aluat: 1 linguriþã seminþe funcþiile lui fiind multiple. Împreunã cu fosforul
chimen, 2 linguriþe seminþe muºtar, 1 asigurã buna funcþionare a scheletului ºi dinþilor,
ardei iute uscat, 1 linguriþã piper ajutã la transmiterea impulsurilor nervoase, acest
boabe negru, 200 grame fãinã, 1/2 lin- fapt având implicaþii ºi în controlul contracþiilor
guriþã curcuma (dã o culoare galbenã, musculare, asigurã bãtãile regulate ale inimii ºi
dar se poate ºi fãrã, dacã nu gãsiþi), împreunã cu magneziul e responsabil de sãnãtatea
350 ml bere rece, sare de mare da, scurgeþi-o de apã ºi uscaþi-o cu un
prosop de hârtie. Puneþi bucãþile de întregului sistem cardiovascular, diminueazã pro-
Mod de preparare: cesele alergice, are rol în reglarea hormonalã ºi
Este un fel delicios de a gãti cono- conopidã într-un castron ºi pudraþi-le
cu puþinã fãinã. enzimaticã (producþia de energie, digestie, meta-
pida. Faceþi întâi aluatul. Zdrobiþi se- bolismul grãsimilor), ajutã la coagularea sângelui,
minþele de chimen ºi muºtar, ardeiul Turnaþi ulei într-o cratiþã adâncã
de 10 pânã la 20 cm ºi încingeþi-l. deci la vindecarea rãnilor.
iute ºi piperul într-un mojar, pânã Vãzând rolul important pe care îl joacã în buna
obþineþi o pudrã. Puneþi fãina într-un Scuturaþi surplusul de fãinã de pe
conopidã. Una câte una, cufundaþi funcþionare a organismului nostru, este foarte uºor
castron ºi adãugaþi condimentele de înþeles cã o cantitate insuficientã de calciu (hi-
mãcinate ºi curcuma. Turnaþi cea mai bucãþile de conopidã în aluat ºi
aºezaþi-le apoi cu grijã în uleiul încins. pocalcemie) sau ponderea lui prea mare (hipercal-
mare parte a berii ºi amestecaþi uºor. cemie) duce la destabilizarea întregului organism.
Trebuie sã obþineþi consistenþa unei Cel mai bine ar fi sã prãjiþi în tranºe
Semnele hipocalcemiei, care este mai des întâlnitã,
smântâni mai groase. Dacã aluatul mici, ca sã nu supraaglomeraþi cratiþa
sunt: insomnie, irascibilitate, palpitaþii, balonãri,
este prea dens, încorporaþi restul berii. (dar serviþi fiecare tranºã de cum este
senzaþii de amorþealã a mâinilor, dureri de cap,
Nu vã faceþi griji dacã rãmân mici gata). Dupã fiecare tranºã de cono-
senzaþie de lipsã de aer, dificultãþi în înghiþirea ali-
cocoloaºe, vor deveni crocante la prã- pidã, puneþi în tigaie câteva frunze de mentelor.
jit. Presãraþi sare de mare dupã gust ºi pãtrunjel date prin aluat ºi prãjiþi-le Cel mai important aliat al calciului, care de fapt
daþi deoparte, apoi pregãtiþi conopida. timp de 40 secunde (sunt bune inter- îl ajutã sã se fixeze în organism, este vitamina D3,
Îndepãrtaþi cotorul conopidei ºi calate cu conopida pane). acelaºi rol avându-l ºi borul. De asemenea, duºma-
desprindeþi floretele. Tãiaþi tulpina în Prãjiþi bucãþile uºor, întorcându-le nii calciului din organism sunt proteinele cu un cres-
bucãþi de 2 cm - astfel vor necesita de câteva ori cu o spumierã. Când cut conþinut de fosfor. Pentru asigurarea unui aport
acelaºi timp de prãjit. Spãlaþi conopi- devin rumene ºi crocante, scoateþi-le suficient de calciu în organism trebuie sã avem o
din ulei, lãsând surplusul sã se scurgã
BINE DE ºTIUT înapoi în cratiþã, ºi aºezaþi-le pe un
alimentaþie echilibratã, bogatã în vitamine ºi mi-
Lãmâile introduse în apã caldã, nerale, evitând prelucrarea îndelungatã a hranei,
prosop de hârtie pentru a le scurge. care duce la deprecierea acestora.
câteva minute, înainte de între-
Sãraþi ºi stoarceþi deasupra o jumãtate Printre sursele naturale de calciu (exceptând
buinþare, vor avea mai multã zeamã.
de lãmâie. laptele, produsele lactate ºi gãlbenuºul de ou de
Adãugaþi la apa rece cu care
Sfaturi: - prãjiþi în tranºe mici ºi care ne vom bucura dupã post) se numãrã urmã-
spãlaþi orezul o jumãtate de lin-
serviþi imediat, pentru a fi mâncate cât toarele alimente: soia boabe, fasolea verde ºi
guriþã de suc de lãmâie; aceasta are
sunt crocante ºi fierbinþi. uscatã, mazãrea, conopida, broccoli, morcovii, þeli-
proprietatea de a albi orezul ºi de a
- reþeta de aluat poate fi folositã ºi na, varza, merele, perele, strugurii, afinele. Perele ºi
împiedica lipirea boabelor.
la alte preparate, de la fileuri de peºte struguri au ºi un bogat conþinut de bor. De aseme-
Durerile de cap se atenueazã dacã
ºi fâºii subþiri de pui la orice legume nea, mierea ºi propolisul sunt deosebit de eficiente
se aºeazã pe tâmple ºi pe frunte o
tãiate fin. în combaterea dezechilibrului fosfo-calcic. Dintre
compresã de tifon, pe care plasãm una
- dacã doriþi un gust mai simplu, plantele medicinale din care se pot face ceaiuri
lângã alta, câteva felii de lãmâie. Con-
puteþi renunþa la condimente. foarte folositoare pentru aportul de calciu amintim:
comitent, mâinile se afundã într-un li-
ghean cu apã fierbinte. Reþetã oferitã de domnul coada calului, urzica, cãtina, mãceºele, tecile de
Mihaela Bîlbã Sorin Toader din Braºov fasole sau pirul medicinal. Violeta Bostan
16 Trecut ºi prezent
Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din Drãguº
Drãguºul este un sat cunoscut nu numai în Þara Fãgãraºului, ci
ºi pe alte meleaguri îndepãrtate, datoritã mai ales bogatului studiu
fãcut aici de cãtre sociologul Dimitrie Gusti. De-a lungul timpului
Drãguºul a ajuns renumit fie pentru frumoasele costume populare
ºi meºteºugarii care le fãceau, fie pentru cãpºunii cultivaþi aici, fie
pentru fiii satului, dintre care cel mai cunoscut este Ion Codru
Drãguºanu, fie pentru vizitele unor personalitãþi de seamã. Despre
sat ºi biserica lui ne vorbeºte pãrintele paroh Gheorghe Roºca:
Satul din deal fost înlocuitã cu un
Comuna Drãguº face parte din ºiragul nou acoperiº, de
tablã. În luna mai a
satelor de la poalele Munþilor Fãgãraº ºi
anului 2006 toate
este aºezatã la jumãtatea distanþei dintre
aceste lucrãri au
aceºtia ºi râul Olt. Aºezarea se aflã pe un
fost binecuvântate
deal retezat, localitatea asemãnându-se cu
de cãtre PS Visa-
un observator în zonã; ca sã ajungi la ea
rion, episcopul vi-
trebuie sã urci, din orice parte ai veni. car al Arhiepisco-
Drãguºul fost comunã pânã în anul piei Sibiului din
1968, când ºi Fãgãraºul era judeþ. Apoi acea vreme.
reºedinþa de comunã a fost mutatã în
Viºtea de Jos, pentru cã era situatã pe
Drumul Naþional 1. Din 2004, localitatea cu mobilier ºi alte obiecte de
ºi-a redobândit titulatura de comunã. cult.
Una din cele mai înalte Vizite ale unor
biserici din zonã oaspeþi de seamã
Biserica din Drãguº, aºezatã în centrul Pr. Gheorghe Biserica din Drãguº a
comunei, este una din cele mai mari din Roºca fost remarcatã în 1929 de
Þara Fãgãraºului, având foarte multe ele- cãtre profesorul ºi socio-
mente în comun cu biserica din Pãrãu. logul Dimitrie Gusti (1880-1955), când
Clãditã din cãrãmidã ºi piatrã, în formã de a venit în sat cu o echipã de studenþi
navã, are un turn în formã dreptunghiularã sociologi din Bucureºti sã culeagã fol-
de o înãlþime uimitoare pentru anii 1894- clor ºi sã investigheze viaþa satului
1896, când a fost ridicatã. A fost sfinþitã de românesc Drãguº.
ÎPS Miron Romanul, Mitropolitul Ardea- De asemenea, în 15 august 1994, cu
lului, în septembrie 1897. prilejul sfinþirii Mãnãstirii Brâncoveanu -
În 1941 s-a început pictura, finalizatã Sâmbãta de Sus, drãguºenii au primit cu
însã abia în 1954 ºi sfinþitã de mitropolitul mare cinste ºi bucurie vizita Patriarhului
Ardealului din acea vreme, ÎPS Nicolae Ecumenic Bartolomeu I al Constantino-
Bãlan. Toatã cheltuiala ºi munca depusã polului, care a fost însoþit de Pãrintele
pentru zidire, pictare ºi întreþinere a fost Patriarh Teoctist, ÎPS Antonie Plãmã-
suportatã de cãtre bunii credincioºi ai În vara aceluiaºi ani, din rânduiala lui dealã, ÎPS Daniel, mitropolitul de atunci al
parohiei. Dumnezeu s-a descoperit faptul cã po- Moldovei, precum ºi alþi ierarhi ai Bise-
Începând cu anul 2000 au fost între- deaua era infectatã cu o ciupercã, iar dupã ricii Ortodoxe Române.
prinse o serie de lucrãri de restaurare a un tratament adecvat s-a turnat placã de În anul 1997 a ajuns în parohia noastrã
beton ºi s-a placat cu gresie. A fost refã- ºi Maiestatea Sa Regele Mihai, care a admi-
locaºului de cult: s-a refãcut exteriorul bise-
cutã ºi instalaþia electricã, strãnile au fost rat strãdania ºi efortul þãranilor drãguºeni.
ricii în terasit, s-au reparat pãrþile deterio-
rate din lemnãria acoperiºului, iar þigla a înlocuite, iar biserica a fost înfrumuseþatã Pr. paroh Gheorghe Roºca
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Colaboratori: Amalia Rãibuleþ,
nr. 2. Tel. 0268211790 Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan Irina Constantinescu
(Olteþ), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Tehnoredactor: Natalia Corlean
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Adrian
Redactor ºef: Natalia Corlean Magda (Victoria), Pr. Alexandru Stanciu Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Corecturã: Amalia Rãibuleþ (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL, Braºov Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) apostolatfagaras@yahoo.com
CMYK

You might also like