Professional Documents
Culture Documents
25
apare
februarie 2009 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
Viaþa de familie
Slãbirea capacitãþilor mintale, a
puterii de judecatã ºi a motivaþiei,
deficienþele de atenþie ºi concentrare
sunt tot mai des întâlnite la copiii ºi
tinerii de astãzi. Cercetãtorii atrag departe de celãlalt, cu mintea plecatã în lu- noaºte o viaþã normalã de familie. Familia
atenþia asupra pericolului pe care îl mea de pe micul ecran. Nu mai este depli- obiºnuitã, simplã, nu are nimic spectaculos,
reprezintã tehnologia audio-video ºi cul- nã nici bucuria femeii cã mâncarea pentru pentru a putea atrage atenþia telespectatori-
tura divertismentului pentru sãnãtatea care s-a ostenit cu dragoste a plãcut soþului lor. Astfel, chiar ºi atunci când familia apa-
mintalã ºi pentru viaþa fiecãruia dintre ºi copiilor, nici a bãrbatului cã se aflã în re într-un anumit context pe micul ecran,
noi, de aceea este foarte important sã mijlocul familiei sale, avându-i pe toþi îm- aceasta nu va avea decât puþine elemente
cunoaºtem ce efecte au aceste mijloace prejur, nici a copiilor cã se aflã alãturi de care sã o identifice cu o familie normalã.
asupra noastrã. Biofizicianul Virgiliu pãrinþi. Masa în faþa televizorului este cel 3. În familia de pe micul ecran, oa-
Gheorghe ne oferã în acest sens un puþin un motiv de indiferenþã sau de lipsã menii au mai mult timp liber ºi mai
rezultat al cercetãrilor sale, cuprins în de respect pentru celãlalt, dacã nu chiar o mulþi bani, ºi se distreazã aproape tot tim-
mai multe cãrþi: “Efectele televiziunii pricinã de irascibilitate, de dezbinare ºi pul. Trãiesc întâmplãri senzaþionale, fasci-
asupra minþii umane”, “Revrãjirea ceartã pe marginea emisiunilor urmãrite. nante poveºti de dragoste, emoþii puterni-
lumii sau de ce nu mai vrem sã ne 2. Starea de fericire este o realitate su- ce. Trãiesc mult mai intens, nu au timp sã se
desprindem de televizor”, “ªtiinþa ºi biectivã. Oamenii pot sã aibã bani, bucu- plictiseascã ºi sã se uite la televizor, cãci tre-
rãzboiul sfârºitului lumii. Faþa nevãzutã rii, succes, sã fie chiar iubiþi, ºi totuºi sã se buie sã acþioneze. Telespectatorii care au
a televiziunii”. În numãrul acesta vã considere nefericiþi. Totodatã, existã oameni aceastã lume drept model, când revin la atmos-
oferim un fragment despre efectele pri- sãraci, cu probleme, cu griji ºi chiar lipsiþi de fera propriei case vor constata izbitoarea
vitului la televizor în viaþa de familie: o afecþiune deosebitã, care se considerã fe- diferenþã care existã între cele douã lumi.
riciþi sau, oricum, mai fericiþi decât primii. Propria viaþã de familie pare cenuºie,
Influenþa negativã a televiziunii în via- apãsãtoare, plictisitoare, cu probleme,
þa familiei contemporane se exercitã sub Omului nu-i este de ajuns cã trãieºte
bine, cã se simte mulþumit de situaþia în griji, lipsuri ºi chiar cu neînþelegerile ine-
mai multe forme. Forþa distrugãtoare a tele- rente unei vieþi normale, în comparaþie cu
viziunii se manifestã atât direct, prin pro- care se aflã, sau de oamenii din jurul sãu,
întâmplãrile extraordinare, cu viaþa deose-
movarea avortului, a libertinajului sexual, pentru a se considera fericit. El are nevoie bitã pe care telespectatorii îºi închipuie,
prin limitarea înþelegerii relaþiei de dra- de confirmarea cã într-adevãr situaþia pe prin prismã televiziunii, cã o duc alþii.
goste la satisfacerea mecanicã a plãcerii care o trãieºte este una fericitã, demnã de Apare astfel un cerc vicios: problemele
sexuale, cât ºi indirect, prin promovarea râvnit. De aceea el comparã permanent se acutizeazã tot mai mult, proporþional cu
unei vieþi lipsite de griji, comode, cu mult ceea ce i se întâmplã cu modelul pe care-l timpul dedicat vizionãrii, cãci viaþa de fami-
confort ºi multã distracþie, pentru care fa- are în minte sau cu ceea ce vede în jur. În lie devine tot mai sãracã, iar oamenii se vor
milia sau copiii ar putea constitui un serios acest context, televiziunea joacã un rol ne- simþi din ce în ce mai mult îndreptãþiþi sã cau-
impediment. În general, întreaga atmos- fast în viaþa oamenilor. Ea devine terme- te cu jind la ideala lume ficþionalã. Compa-
ferã a lumii micului ecran este potrivnicã nul de comparaþie pentru cei mai mulþi tele- raþia vieþii personale de familie cu cea strã-
unei vieþi normale de familie. Sã urmãrim spectatori, deoarece pe micul ecran se con- lucitoare trãitã pe micul ecran devine ast-
însã ceva mai sistematizat care ar fi princi- figureazã modelul de om fericit. Aici înce- fel o sursã permanentã de nemulþumire ºi
palele probleme pe care televiziunea le pe drama omului contemporan. Orice ar frustrare, cadru prielnic pentru apariþia ten-
creeazã familiei din zilele noastre. face, el nu poate realiza în chip desãvârºit siunii ºi a neînþelegerilor familiale.
prototipul lumii TV. ªi, chiar dacã se pre-
1. Timpul petrecut de membrii fami- supune cã reuºeºte acest lucru, constatã cu 4. Membrii familiilor de pe micul ecran
liei în jurul televizorului este un timp amãrãciune cã încã nu a ajuns la fericire. sunt independenþi unul faþã de celãlalt.
mort pentru existenþa acesteia. În loc sã Care este oare rezultatul acestei perma- Activitatea filmului este centratã aproape
se sprijine reciproc, sã se completeze unul nente raportãri a telespectatorului la mode- întotdeauna pe ceea ce îi individualizeazã
pe celãlalt în treburile casei, membrii fami- lul propus de televiziune? Viaþa de familie pe aceºtia - interesele, cariera, aventurile fie-
liei se uitã la televizor. Nu numai cã activi- apare arareori pe micul ecran, cu toate cã, cãruia. De aici telespectatorul, femeie sau
tãþile casnice intrã în crizã - femeia nu pre- în realitate, în jurul acesteia se configurea- bãrbat, învaþã sau îºi însuºeºte acea men-
gãteºte la timp mâncarea, bãrbatul nu repa- zã în chip firesc existenþa majoritãþii oame- talitate în care obiectivele ºi interesele indi-
rã ceva sau nu face cumpãrãturile -, dar nilor. Familia ºi întâmplãrile legate de viaþa a- viduale sunt separate de cele ale familiei.
membrii familiei nu mai au nici rãgazul de cesteia, prin însãºi natura lor, sunt socotite su- Aceastã atitudine prin care telespectatorul
a comunica spre a-ºi împãrtãºi problemele, începe sã acorde mai multã importanþã ne-
biecte foarte puþin potrivite pentru a fi media-
grijile sau împlinirile, de a se sfãtui unul cu voilor, intereselor ºi satisfacþiilor indivi-
tizate. În emisiunile de divertisment, sporti- duale decât celor comune, ale familiei, este
celãlalt, de a gãsi sprijin ºi mângâiere. ve, de ºtiri, în talk-show-uri sau în programe-
Masa în familie, eveniment central în una dintre principale cauze ale divorþului în
le politice, familia nu-ºi gãseºte locul sau, chiar lumea modernã. Fiecare cu cariera lui, cu
existenþa cotidianã a acesteia, un moment dacã este amintitã, apare într-o ipostazã sen- banii lui, cu preferinþele, cu programul, cu
al împãcãrii, al comuniunii, al comunicãrii zaþionalã, electoralã sau, oricum, maladivã. prietenii lui, cu propriul ego, încât pânã la
ºi al mulþumirii, a fost înlocuitã cu luatul Prezenþa familiei devine sesizabilã mai urmã soþii se trezesc cã au mai multe lucruri
mesei în faþa televizorului. Chiar ºi atunci cu seamã în filme, în special în seriale sau care îi separã decât îi apropie.
când întreaga familie este prezentã, uitân- telenovele. Din pãcate, nici aici telespecta-
du-se la aceeaºi emisiune, fiecare se aflã torilor nu li se oferã posibilitatea de a cu- 5. O altã frustrare pe care o naºte tele-
Pas în doi 11
ºi televizorul
sau a plãcerilor, va fi re-
ceptat, chiar dacã numai la
nivelul inconºtientului, ca un
potenþial duºman. Dacã despãr-
viziunea este produsã de comparaþia, une- trem de rapid. Vizio- þirea nu este posibilã din cau-
ori chiar inconºtientã, pe care telespecta- narea acestora gene- za copiilor, a mediului social
torii o fac între propriii soþi ºi eroii micului reazã, dupã numai câ- sau din alte cauze, atunci indi-
ecran. Bãrbaþi sau femei drãguþi, fermecã- teva sãptãmâni, muta- vidul se va simþi îndreptãþit în
tori, aproape întotdeauna foarte sexi, bogaþi þii vizibile în mentali- sufletul sãu sã se poarte urât
ºi puternici, gata sã satisfacã plãcerile parte- tatea indivizilor. Ne- ºi violent cu cel de lângã el (so-
nerului, îi pun în stare de inferioritate pe bie- mulþumirile sau frus- þul sau soþia), sã se rãzbune pe
þii soþi sau pe soþiile care, în chip firesc, nu pot trãrile privind persoana celuilalt ºi chiar el pentru eºecul, starea de nefericire indusã,
concura cu un personaj ficþional, interpre- propria persoanã, slãbirea fidelitãþii, a do- de altfel, prin mass-media. Chiar dacã nu
tat de un actor tânãr, bine machiat ºi retuºat rinþei de a avea copii sau de a întemeia ºi a vor divorþa, viaþa familiei ajunge adesea sã
cu ajutorul tehnologiei video, care trãieºte susþine o familie sunt consecinþele directe fie un adevãrat coºmar. Fantasmele plãce-
ºi se pregãteºte numai pentru a întruchipa ide- ale vizionãrii materialelor erotice ºi por- rilor neîmplinite sãdite de televiziune în
alul, a forma o imagine cât mai perfectã. nografice. Plãcerea devine personajul minþile telespectatorilor fideli devin astfel
Acest erou ficþional care pãtrunde ºi ia pro- principal în viaþa oamenilor dependenþi de cei mai mari duºmani ai vieþii de familie
porþii în imaginaþia telespectatorului este astfel de mesaje. Dacã pentru o asemenea ºi, în ultima instanþã, ai oamenilor pe care
cel mai mare duºman al vieþii de familie. persoanã plãcerea va putea fi gãsitã ºi în îi stãpânesc ºi îi neliniºtesc permanent.
Cu el se sãvârºeºte prima oarã adulterul ºi, a- afara cãsniciei, o plãcere lipsitã de respon- Având în vedere toate acestea, reproºu-
desea, tot el este cel care împinge în viaþã co- sabilitãþi, facilã ºi seducãtoare, atunci rile, cearta, violenþele verbale ºi fizice vor
tidianã persoana respectivã cãtre adulter. aceastã alegere devine foarte probabilã. deveni tot mai frecvente ºi mai grave în
6. Dorinþele inoculate de televiziune, Vocea care ne convinge cã viaþa familiei configurate în jurul televizo-
în special prin publicitate, se transformã rului ºi a valorilor acestuia, mai cu seamã
"meritãm mai mult" pe fondul irascibilitãþii ºi nervozitãþii gene-
în mintea telespectatorilor în zid despãrþi-
tor sau în pricinã de tensiune ºi scandal. Televizorul este un strãin care pã- rate de viaþa stresantã a omului contempo-
Dorinþa de lucruri, bani ºi plãceri cultivã în trunde în casele noastre ºi care, insinuân- ran. Prin acest comportament, telespectato-
special instinctul posesiunii, egoismul ºi du-se în viaþa fiecãrui membru al familiei, rii au ºansa sã-ºi transforme propria viaþã
reuºeºte sã-i îndepãrteze pe unul de într-o scenã, sã se simtã pentru câteva
individualismul, ºi prin aceasta slãbeºte celãlalt. Televiziunea este mai mult decât
relaþia cu celãlalt. Omul îºi transferã trep- clipe eroii propriei telenovele. În astfel de
o persoanã: este o lume cu care ne împri- condiþii, despãrþirea poate deveni iminen-
tat orizontul de împlinire de la comuniune, etenim, împreunã cu care petrecem adesea
iubire faþã de cel de lângã el, de la bucuria tã, în special în contextul unei mentalitãþi
mai mult timp, în care investim mai multã induse tot de televizor, al unor stereotipii de
de a fi împreunã cu soþul sau cu copilul, la afectivitate decât în cei apropiaþi. Lumea
universul obiectelor ºi al plãcerilor egois- genul: “Dacã relaþia nu merge, ne despãr-
TV ne revendicã numai pentru ea ºi per- þim civilizat ºi ne refacem fiecare viaþa”.
te, o realitate care - în versiunea TV - este vred- manent ne ºopteºte, ne sugereazã cu
nicã de dorit. Maºinile, hainele scumpe, subînþeles cã existã o altã viaþã care meritã Drumul cel mai sigur cãtre o
distracþia, confortul, luxul de la televizor sã fie trãitã decât cea a monotoniei fami-
nu sunt la îndemâna oricui. De aici încep mentalitate egocentristã
liale, iar noi meritãm aceastã fericire.
sã apãra nemulþumirile ºi reproºurile. Procesul de transformare a omului aºe- Existã o mulþime de aspecte privind
7. Televiziunea joacã un rol principal zat zilnic câteva ceasuri în faþã televizoru- forþa disolutivã pe care televiziunea, ca
în normalizarea relaþiilor sexuale în lui este unul de naturã cvasistaticã. Adicã su- experienþã prin excelenþã nihilistã, o are
afara cãsãtoriei, a adulterului, a perver- ficient de încet pentru cã în fiecare zi oame- asupra familiei. Aceasta preia copilul sau
siunilor sexuale ºi a divorþului. În tele- nii sã aparã ca ºi neschimbaþi, identici cu omul matur de la nivelul mentalitãþii pe
novele, spre exemplu, relaþiile sexuale sunt ei înºiºi. Efectele mici, cumulate pe parcur- care o are, pentru ca, printr-o succesiune
de 24 de ori mai frecvente în afara cãsãto- sul timpului, fac ca dupã câþiva ani sã se a- de paºi, printr-o serie de metode, argu-
riei decât cele între soþi sau 94% dintre jungã ca oamenii sã nu se mai poatã înþe- mente ºi justificãri - construcþia ºi manipu-
întâmplãrile erotice se desfãºoarã între per- lege, sã nu se mai recunoascã unul pe ce- larea situaþiilor de viaþã, a contextelor, a
soanele necãsãtorite. De asemenea, adul- lãlalt. Ei nu mai sunt ei înºiºi cei din trecut,replicilor ºi atitudinilor personajelor de pe
terul ºi divorþurile abundã, depãºind cu ci un produs al formãrii sau al alienãrii micul ecran - sã-l conducã pe telespectator
mult rata celor din realitate. “De ce sã te mediatice. Astfel, încet-încet, aceastã voce, cãtre o mentalitate egocentristã, strãinã sau
mai strãduieºti sã-þi pãstrezi fidelitatea faþã care prin toate imaginile ce ne pãtrund în chiar polemicã vieþii de familie.
de soþ sau soþie când plãcerea o poþi obþine minte devine din ce în ce mai convingã- Familia fiind principalul duºman al
ºi în altã parte sau când toatã lumea pro- toare, ne va face sã ne simþim tot mai în- societãþii de consum, este normal ca aceas-
cedeazã la fel?” sugereazã televiziunea dreptãþiþi sã ne revendicãm o viaþã mai como- ta, prin instrumentul ei principal - televizi-
prin falsa realitate pe care o promoveazã. dã, cu mai multe plãceri ºi mai puþin efort. unea - sã lupte împotriva familiei. Cine îºi
asumã riscurile de a deþine un televizor în
8. În condiþiile în care soþul sau soþia îºi Divorþ sau violenþã propria casã trebuie sã conºtientizeze toate
vor hrãni simþurile ºi imaginaþia prin vi- Celãlalt, soþul sau soþia, în mãsura în ca- cele prezentate anterior, cãci depinde în
zionarea materialelor erotice sau porno- re nu ne poate oferi aceastã viaþã sau care primul rând de noi soarta acestui rãzboi.
grafice, criza familialã se va acutiza ex- constituie o piedicã în dobândirea “libertãþii“ Virgiliu Gheorghe
care îl facem unii altora, un cadou care
Iosif cel bun nu se vede cu ochii, însã se vede cu
inima ºi valoreazã foarte mult. Iertarea
Iacov a avut 12 fii, însã fiul lui este ºi cadoul pe care îl primim noi de
preferat era Iosif. Lui i-a fãcut o la Dumnezeu, ºi se vede cel mai bine în
hainã deosebitã, pe care trebuia de Taina Spovedaniei. Atunci când la
fapt sã o dea fiului cel mai mare, spovedanie îi spunem pãrintelui duhov-
Ruben. Acest lucru i-a fãcut geloºi pe nic o greºealã, Dumnezeu ne ºterge
fraþii lui Iosif, care i-au pus gând rãu. acea greºealã, aºa cum se ºterge creta
Într-o zi, când Iacov l-a trimis pe de pe tablã, iar aceasta rãmâne curatã.
Iosif la câmp, sã vadã dacã fraþii lui ºi Sã nu uitãm însã: ca sã fim iertaþi
vitele erau bine, aceºtia s-au hotãrât trebuie mai întâi sã iertãm!
sã îl omoare. Ruben însã i-a convins
sã nu îl ucidã, ci sã îl arunce într-o Exerciþii:
fântânã secatã. Ei au fost de acord, iar
când au trecut pe acolo niºte negus-
H 1. Spune unui prieten sau cui-
va din familie povestea lui Iosif cel
tori ce cãlãtoreau spre Egipt, l-au Când l-au recunoscut, fraþii lui Iosfi s-au speriat bun.
vândut ca sclav. Apoi i-au luat haina, foarte tare. Iosif însã i-a iertat ºi i-a îmbrãþiºat.
au pãtat-o cu sângele unui ied ºi au
H 2. Gândeºte-te la ce ai greºit în
arãtat-o tatãlui lor, spunându-i cã fiul sãu mult rãu, Iosif i-a iertat. Aºa sã Coloreazã haina lui Iosif: A - cu roºu,
a fost sfâºiat de niºte animale sãlbatice. facem ºi noi, pentru cã Domnul B - cu galben, C - cu verde ºi D - cu albastru
Dumnezeu însã i-a purtat de grijã lui Hristos ne îndeamnã sã iertãm
Iosif care, dupã multe greutãþi, a ajuns un greºelile fraþilor noºtri, ca sã fim ºi
înþelept guvernator al Egiptului. Din noi iertaþi atunci când greºim:
cauza foametei, fraþii lui au fost trimiºi de “De veþi ierta oamenilor greºelile
Iacov în Egipt, pentru a cumpãra grâu. lor ºi Tatãl vostru cel ceresc va
Aºa au ajuns sã cearã ajutor chiar de la ierta vouã greºelile voastre.”
Iosif, fratele lor, cãruia îi fãcuserã atâta (Matei 6, 14)
rãu. Ei nu l-au recunoscut îmbrãcat în
hainele egiptene de guvernator. Dupã ce Iertarea
i-a supus la mai multe încercãri, Iosif Cât de curând începe Postul Ma-
le-a spus cine este. Ei s-au speriat foarte re. Ultima zi dinaintea lui se numeº-
tare, pentru cã erau convinºi cã se va te ºi Duminica Iertãrii, care anul
rãzbuna pentru ceea ce i-au fãcut. Iosif acesta este în 1 martie. Aceastã du-
însã i-a iertat ºi i-a chemat pe toþi în minicã este ziua în care trebuie sã
Egipt, împreunã cu Iacov, tatãl lor, ºi cu ne cerem iertare de la toþi cei pe ca-
întreaga lor familie, pentru a-i ajuta. re i-am supãrat, dar ºi sã îi iertãm
Fraþii lui Iosif au fãcut un pãcat mare pe toþi cei care au greºit faþã de
faþã de fratele lor, dar ºi faþã de Dum- noi. Vecernia din seara acestei
nezeu, care ne spune: “Cel ce nu-ºi duminici se numeºte Vecernia
iubeºte fratele, acela nu iubeºte nici pe Iertãrii, când toþi credincioºii îºi
Dumnezeu”. Dumnezeu însã a avut grijã cer iertare unii de la alþii, pentru a
de Iosif, pentru cã acesta era bun ºi cre- putea începe Postul împãcaþi.
dincios. Chiar dacã fraþii lui i-au fãcut Iertarea este ca un cadou pe
- rugaþi-vã mai mult
Pregãtire pentru Paºti - mergeþi mai des la bisericã
ultima vreme ºi cere-þi iertare de la
cei pe care i-ai supãrat, înainte de a
Postul Mare este o pregãtire pentru a - citiþi povestiri din Biblia copiilor începe Postul.
sãrbãtori Învierea lui Hristos. Este un
timp al schimbãrii, o perioadã în care
- vorbiþi cu pãrintele duhovnic ºi cu
pãrinþii despre cum aþi putea ºi voi sã
H3. Ia o foaie de desen ºi culori ºi
deseneazã ce îþi vine în minte atunci
Dumnezeu ne cheamã sã fim mai buni. postiþi când te gândeºti la iertare.
Iatã ce puteþi face în cele 7 sãptãmâni: - uitaþi-vã cât mai puþin la televizor
Paginã realizatã de Natalia Corlean
CMYK
Trup ºi suflet 13
Hrana ca gest de iubire funcþioneazã pentru femeile
pãrãsite, deprimate sau pur ºi sim-
plu plictisite, doar în
filme - nu acolo este
Dupã ce am traversat încã o perioadã a festinurilor soluþia.
culinare, dacã nu ne-a copleºit cantitatea de mâncare, poate Nici comercianþii
v-ar interesa o discuþie despre semnificaþia psihologicã - mai nu se lasã mai prejos,
puþin conºtientizatã - a hranei. ºtiind foarte bine cã
mâncarea a devenit un
A oferi mâncare ºi a (te) hrãni sunt nare. Mai târziu, în mo- laitmotiv pentru crize
gesturi asociate cu dragostea, în diverse mente de crizã, îºi poate a- afective. Ni se oferã
forme ºi la diferite vârste. Cu toþii avem lege cu predilecþie anumite reclame comerciale
amintiri din copilãrie asociate cu anumite alimente, hrãnirea prelu- sugestive: ciocolata e
gusturi plãcute. Plãcinta cu mere a bunicii, ând funcþia unei supape de cu dragoste, cafeaua la
clãtitele, griºul cu lapte etc. se regãsesc une- descãrcare nervoasã. fel, iaurtul ºi îngheþata
ori în tablouri nostalgice pãstrate de memo- Studiile au arãtat cã creeazã clipe de vis
ria afectivã. Unii ne aducem aminte cu nã- latura afectivã influenþeazã º.a.m.d. Atenþie la raf-
duf de spanac sau vreo ciorbã de peºte, sau comportamentul alimentar turi! Cumpãraþi mân-
de alte coºmaruri culinare din timpurile într-atât, încât relaþiile care sau sentimente?
când eram prea mici sã le putem refuza. nereuºite între mame ºi Într-adevãr, stoma-
Pãrinþii sunt responsabili cu hrana ime- fiice pot degenera - cul nostru este foarte
diat dupã naºterea copilului, care primeºte inconºtient - în dezechili- sensibil la emoþii ºi de
astfel prima dovadã concretã de iubire. bre precum bulimia ºi aici provine o mentali-
Relaþia strânsã dintre copil ºi mamã începe anorexia nervoasã. Se pare cã, printr-o tate popularã în fondul psihic colectiv:
cu acel act intim al alãptãrii, pe care nimic mentalitate primitivã de apãrare, cele afec- “dragostea trece prin stomac”. Chiar dacã
nu-l va putea înlocui în memoria sa afecti- tate de aceste dezechilibre dozeazã can- nu are structurã neuronalã, stomacul are un
vã, deºi deseori va cautã în viaþã diverse sub- titãþile de mâncare (în exces sau, dim- fel propriu de a reacþiona la trãiri afective ºi
stitute capabile sã reînvie acel sentiment. potrivã, în cantitãþi infime) ca pe o rãz- de a “traduce” în reacþii fizice ceea ce
Chiar ºi în expresiile celor din jur, de bunare simbolicã pe mamã sau pentru a simþim (aþi auzit probabil metafora “am flu-
genul “Ce frumos e ãsta mic, îmi vine sã-l compensa o lipsã afectivã. turaºi în stomac” sau, dimpotrivã, “mi s-a
mãnânc!”, se regãseºte iubirea ca un gest Este dovedit prin diverse cercetãri cã o întors stomacul pe dos”).
de îngurgitare. Într-un sens mai puþin mâncare gustoasã, care ne place, ne sti- A lua masa cu o altã persoanã poate fi
gingaº, dar tot simbolic ca ºi semnificaþie muleazã echilibrul psihofizic prin secreþia un test (parþial) de personalitate. Urmãrind
psihologicã, pot sã aparã motivul caniba- unor hormoni care ajutã la ridicarea bu- felul în care celãlalt interacþioneazã cu mân-
lismului sau al devorãrii celuilalt, care se nei-dispoziþii. Totul e minunat, însã uneori carea, poþi desprinde câteva observaþii
manifestã prin posesivitate în relaþiile cu tindem sã ne bazãm pe soluþii temporare,
despre felul sãu de a fi.
ceilalþi. cum ar fi stimularea serotoninei rupând un
Pe mãsurã ce creºtem, avem nevoie de ambalaj de pe o ciocolatã frumos mirosi- ªi experimentatul bucãtar Horia
mai multe feluri de hranã, iar mâncarea toare. Vârlan spune: “Cred cã mâncarea e doar
continuã sã deþinã o coloraturã afectivã Dacã simþi cã relaþia cu tine însãþi nu un combustibil când suntem singuri ºi o
specialã. Deseori, pãrinþii îºi hrãnesc copi- este una prea bunã, cã imaginea de sine e declaraþie de dragoste atunci când o
ii doar cu alimente, uitând de nevoile lor una deformatã ºi cã nu îþi dai prea multe împãrþim cu altcineva, în special cu fami-
afective. Copilul resimte lipsa afecþiunii ºanse în relaþiile de iubire, totuºi nu da lia". Aºadar, într-o anumitã mãsurã, a gãti
concrete, deºi i se satisfac capriciile culi- iama în tortul de îngheþatã. Aceasta ºi a oferi de mâncare poate fi un gest de-
licat din punct de vedere afectiv. Mân-
“Celui ce flãmânzeºte pentru Hristos, harul i se face hranã; celui ce înseteazã, carea capatã altã semnificaþie atunci când
bãuturã preadulce; celui ce tremurã de frig, hainã; celui ostenit, odihnã; celui ce se o împarþi cu altcineva.
roagã, deplinã încredinþare; celui ce plânge, mângâiere.” Dar cea mai înaltã semnificaþie o
Sf. Marcu Ascetul atinge abia în dimensiunea religioasã, cel
mai înalt gest de iubire regãsindu-se în
“Cãci cu ce se alege viaþa noastrã din toatã osteneala deºartã în jurul acestora? credinþa ortodoxã. În cadrul fiecãrei
Nu toatã zdroaba omului merge în gura lui? - cum zice Eclesiastul. Dar hrana ºi Liturghii, când pâinea ºi vinul se transfor-
veºmintele sunt destul pentru susþinerea pãcãtosului acestuia de trup. De ce, aºadar, mã în Trupul ºi Sângele lui Hristos,
lucrãm la nesfârºit ºi alergãm dupã vânt, cum zice Solomon, împiedicând, din Hristos Însuºi se lasã mâncat de credin-
pricinã sârguinþei pentru cele materiale, sufletul sã se bucure de bunurile dum- cioºi, pentru a deveni una. Noi devenim El
nezeieºti ºi încãlzind trupul mai mult decât se cade? Îl hrãnim ca sã ne facem un printr-un act sublim ºi paradoxal de iubire.
duºman vecin cu noi, ca sã nu fie în lupta lui cu sufletul numai egal, ci, din pricina Aºa-i cã mâncarea nu este aºa de sim-
marii lui puteri, sã fie mai tare în rãzboiul lui împotriva sufletului, neîngãduind ca plã precum pare?
acesta sã fie cinstit ºi încununat.”
Sf. Nil Ascetul Raluca Ionescu, psiholog
CMYK
14 Actual
înþelege mai bine ce vrea Dum-
Azi mergem sau nu la bisericã? nezeu sã ne spunã atunci când ne
spovedim.
Dacã pãrintele du-
A participa la Sfânta Liturghie în fiecare duminicã ºi hovnic e, sã zicem, din