• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • 2
    CommentGo Back
Download
 
Cutiuþa cu surprize
Pe cât de revoluþionarã afost apariþia televiziunii, peatât de revoluþionare sunt ºimodificãrile pe care aceastale aduce în viaþa noastrã.Omul s-a trezit invitat ca spectator ºi par-ticipant, chiar dacã nu real, dar cu sigu-ranþã imaginar, la orice eveniment petre-cut chiar la mii de kilometri distanþã pepãmânt, dar nu numai… De la spectacolulimaginilor din jungla amazonianã, pânã laprimele imagini de pe lunã, omul careposedã cutia magicã numitã televizortrãieºte realitãþi pe care poate în viaþa realãniciodatã nu i-ar fi cu putinþã sã le vadã.Cum însã am învãþat cã orice lucru,orice idee ºi orice gând poate avea “o altãfaþã”, e important sã înþelegem cã ºi televi-ziunea are “reversul medaliei” specific ei.De la dezinformare, manipulare, mesajesubliminale, pânã la violenþã, pornografie,minciunã, sunt servite de cãtre furnizoriide produse media, în virtutea cererii clien-tului. Este aceastã cutiuþã plinã cu sur-prize, diabolicã? Nu. Aºa cum nici alcoolulnu este rãu sau bun în sine, ci dupã cumeste folosit. Omul este cel care dã valoarealucrului pe care îl utilizeazã. El poate uti-liza alcoolul ca medicament ºi aliment,dar folosit în exces acesta îi poate deveniduºman de moarte. Omul investeºte în te-levizor un lucru de mare preþ, timpul; o“afacere” care nu este deloc în favoarea lui.De cele mai multe ori roadele investiþieisunt devastatoare: copii care, în loc sã aibão copilãrie frumoasã ºi naturalã, devin
 pokemoni
violenþi sau roboþi super înar-maþi; adulþi care, fãrã a se întreba cât va-loreazã timpul ca dar de la Dumnezeu, pe-trec zilnic ore întregi în faþa televizoru-lui - femei nedezlipite de poveºtile cu iz dul-ceag din telenovele ºi viaþa mondenã, bãr-baþi care “trebuie sã fie la curent” cu “ºtiri-le” (rãutãþile) zilei sau “pun þara la cale”urmãrind interminabile dispute politice.Rezultatul….? O lume care nu mai aretimp sã se bucure de viaþa realã, simplã ºinaturalã. Luaþi aminte cât timp petreceþi înfaþa televizorului ºi cântãriþi… Nu-i aºa cãprivitul la televizor e seducãtor? Nu-i aºacã e tentant sã te întinzi seara, la obosealã,pe canapea ºi sã te afunzi în starea dereverie indusã de cutia vorbitoare? Nu-iaºa cã e mai comod sã-l laºi pe copil înfaþa televizorului ºi acesta sã punã maipuþine probleme ºi sã-þi consume maipuþinã energie? Aºa este.V-aþi întrebat însã cu ce preþ? V-aþi în-trebat de ce copiii nu sunt liniºtiþi, de ce de-vin agitaþi ºi exprimã comportamente agre-sive ºi ciudate? V-aþi întrebat ce primeºte în orele de privit la televizor, care este pier-derea pe care o are copilul pe plan afectiv?V-aþi întrebat ce ne fascineazã de petrecemore în ºir în faþa acestei cutiuþe plinã cu sur-prize? Dacã nu v-aþi întrebat, vã rog faceþiacest lucru înainte de a fi prea târziu. Dacãnu pentru dumneavoastrã, mãcar pentrucopiiidumneavoastrã. Reducând influenþa ºi prezen-þa televizorului în viaþa familiei, veþi câº-tiga enorm în planul afectiv ºi al relaþiilor cuceilalþi. Veþi câºtiga bucurieºi împlinire.
Anul III, nr. 25februarie 2009
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
aparecu sprijinul
CMYK
Viaþa de familie ºi televizorul
Postul Mare este un urcuºspre Înviere, spre o nouã viaþã.Condiþia este sã pãºim pefiecare treaptã a lui.
(pag. 2)
Nu-i aºa cã hipermarketulpare un paradis de rezolvare aproblemelor, cu toate cumpãrã-turile la îndemânã, fiind chiarrelaxant?
(pag. 8)
A participa la Sfânta Litur-ghie în fiecare duminicã ºi sãr-bãtoare este una din cele nouãporunci bisericeºti. De ce trebuiesã participãm?
(pag. 14)
Postul Mare, începutulunei noi vieþiHipermarketul,fericire la pachetAzi mergem sau nula bisericã?
Editorial de Pr. Marius Corlean
Din cuprins
 Prin construcþia ºi manipularea situaþi-ilor de viaþã, a contextelor, a replicilor ºi ati- tudinilor personajelor de pe micul ecran, televiziunea îl conduce pe telespectator cãtre o mentalitate egocentristã, strãinã sau chiar polemicã vieþii de familie.(pag. 10-11)
 
Viaþa în Hristos
2
 Postul Mare ni se înfãþiºeazã înain- tea ochilor sufleteºti ca un urcuº duhovnicesc spre Înviere. ªi dacã în fiecare an sãrbãtorim în noaptea lumi- noasã a Paºtelui Învierea Domnului, cu ajutorul postului avem ºansa sã dobândim sfârºitul celor vechi ºi pãcã- toase din noi ºi începutul unei noi vieþi în Hristos. Condiþia pentru a dobândi acestea este sã pãºim pe fiecare treaptã a postului, aºa cum ne învaþã Biserica.
Trepte pregãtitoare
Fiecare Duminicã poate fi consideratãcâte o treaptã prin care, dacã pãºim pe ea,Dumnezeu ne apropie de Sine, ne dãru-ieºte o virtute.
Prima dintre aceste trepte este
Du-minica lui Zaheu
,
 Duminica dorinþei
. Dela început ni se atrage atenþia cã aceastãcale a postului trebuie sã aibã la bazã do-rinþa, voinþa personalã de a-L întâlni peDumnezeu.
Duminica cananeencei
e
 Duminicacredinþei statornice
. Ni se spune prin aceas-ta cã numai cel ce va merge înainte pe ca-lea postului cu încredere cã va primi milalui Dumnezeu, acela se va ºi bucura de ea.
Duminica Vameºului ºi a Farise-ului
e
 Duminica smereniei
. Biserica ne învaþã acum cã toatã calea postului trebuiesã o parcurgem cu smerenia vameºului,fãrã gândul cã postul practicat de noi ar fivreun lucru mare înaintea lui Dumnezeu.E doar o datorie. În aceastã Duminicã începe perioada Triodului, aceasta fiindcartea liturgicã specificã perioadei Pos-tului Mare, carte care conþine slujbeleacestei perioade ºi care ne introduce înatmosfera Postului Mare.
Duminica Fiului risipitor
este
 Duminica întoarcerii din exil
. Asemenifiului risipitor, fiecare dintre noi ne-amautoexilat din casa Tatãlui ceresc prinpãcatele fãcute, ne-am înstrãinat de Dum-nezeu. Aceastã Duminicã ne aduce în a-tenþie cã Dumnezeu e Tatã iubitor ºi pri-mitor ºi cã noi putem, cu ajutorul dorinþei,al credinþei ºi al smereniei sã redobândimstatutul de fii ai Sãi.
Duminica lãsatului sec de carne
e
 Duminica Înfricoºãtoarei Judecãþi
. Înaceastã Duminicã ni se înfãþiºeazã crite-riul prin care vom fi judecaþi, ºi anumeiubirea aproapelui. În aceastã Duminicã nise spune cã orice nevoinþã nu are nicio va-loare dacã nu e îndreptatã spre împlinireaporuncii de a iubi.
Ultima dintre aceste trepte pregãti-toare este
Duminica lãsatului sec debrânzã
,
 Duminica izgonirii lui Adam din Rai
sau
 Duminica iertãrii
, cãci în aceastãDuminicã auzim rostindu-se cuvintele:
ºine iartã nouã greºelile noastre precum ºinoi iertãm greºiþilor noºtri.
Aceastã Dumi-nicã însumeazã întreaga pregãtire pentrupost. Acum ºtim cã am fost creaþi pentruRai, pentru comuniunea cu Dumnezeu,dar pãcatele ne-au îndepãrtat de Dumne-zeu ºi existenþa noastrã a devenit un exil.Nu ne rãmâne decât sã ne recunoaºtem gre-ºelile ºi, cu credinþã, nãdejde ºi dragoste,sã începem a-i ierta pe toþi cei care ne-augreºit ºi a ne cere iertare de la cei cãrorale-am greºit, aºteptând ca astfel sã secoboare peste noi iertarea dumnezeiascã.
ªcoala Postului
Perioada Postului Mare poate fi pentrunoi perioada în care învãþãm sã trãim viaþacea nouã în Hristos. Postul presupuneascezã, adicã un efort duhovnicesc susþi-nut. În aceastã perioadã a anului, în biseri-cile ortodoxe se sãvârºesc slujbe specificePostului Mare. Acestea sunt mai nume-roase ºi mai lungi ºi au menirea sã ne ajutesã postim.
Canonul cel Mare
, alcãtuit de SfântulAndrei Criteanul, care se sãvârºeºte înprimele patru zile ale postului, împreunãcu Pavecerniþa Mare, ne învaþã pocãinþa ºiumilinþa, cãci
inima înfrântã ºi smeritã Dumnezeu nu o va urgisi.
 Liturghia Darurilor mai înainte sfinþite
ne învaþã cã scopul postirii esteunirea tainicã cu Hristos prin SfântaÎmpãrtãºanie, El fiind Cel care ne însoþeºte în toatã perioada postului.Primele douã Duminici ale postului,
Duminica Ortodoxiei
ºi
Duminica Sfân-tului Grigorie Palama,
au un caracterdogmatic ºi de aici învãþãm cã postul celadevãrat, pentru a fi eficient, trebuie sã fiepracticat corect, într-o credinþã dreaptã.Apoi
Duminica Crucii
ne învaþã marea tainã a jert-firii de sine, a dãruirii în-tregului nostru efort duhovnicesc Celui ceºi-a dat viaþa pentru noi. Celelalte douãduminici,
Duminica Sfântului Ioan Scã-rarul
ºi
Duminica Sfintei Maria Egip-teanca,
au un caracter ascetic, exemplulcelor doi postitori având menirea de a ne încuraja în cãlãtoria duhovniceascã a pos-tului, arãtându-ne cã virtuþile pe care vremsã le dobândim nu sunt idei abstracte, ci aufost dobândite de sfinþi. În
DuminicaFloriilor
ne alãturãm cãlãtoriei Mântuito-rului spre Golgota, spre Rãstignirea ceamântuitoare care duce la Înviere.
Cum postim
Postul este o faptã de virtute, un exer-ciþiu de înfrânare a poftelor, un exerciþiude întãrire a voinþei, o formã de pocãinþã.Porunca postului este porunca pe care adat-o Dumnezeu în grãdina Edenului ºi pecare Adam nu a pãzit-o, aducând suferinþãneamului omenesc. Pentru cã lãcomiane-a fãcut sã ieºim din Rai, antidotul ei,postul, ne va face sã revenim în el. Prinpost Îl imitãm pe Mântuitorul, Cel Care nuavea nevoie de post, dar Care a postit timpde 40 de zile, arãtându-ne cum sã rezistãm în faþa ispitelor.Postul are un aspect calitativ ºi un aspectcantitativ, adicã pe de o parte renunþãm laun anumit tip de alimente (carne, ouã ºilactate) ºi pe de altã parte diminuãm canti-tatea lor, cãci dacã ne îmbuibãm cu mân-care de post nu înseamnã cã postim. Foa-mea trupeascã pe care o simþim în aceastãperioadã ne ajutã sã ne dãm seama cãexistã ºi o foame duhovniceascã, o foamedupã Dumnezeu, o foame a sufletului pecare numai Dumnezeu o poate potoli, cãcipentru aceasta am fost creaþi, pentru a fi cuDumnezeu.Dar pentru ca postul nostru sã fie efi-cient, e nevoie sã-l împletim cu alte faptebine plãcute lui Dumnezeu. În perioadapostului înmulþim rugãciunea, nu uitãm deiubirea aproapelui ºi de milostenie. Înperioada postului sã încercãm sã împlinimcuvântul de îndemn al sfinþilor:
mirenii sãtrãiascã asemenea cãlugãrilor iar cãlu-gãrii sã trãiascã asemenea îngerilor 
. primim cu bucurie aceastã ostenealã a pos-tului. Dacã am pãcãtuit, sã postim pentrucã am pãcãtuit. Dacã n-am pãcãtuit, sãpostim ca sã nu pãcãtuim. Sã dãm luiDumnezeu postul nostru, pentru a primi dela El învierea sufletelor noastre.
 Pr. Ovidiu Bostan
 Postul Mare, începutul unei noi vieþi
 
3
Eveniment
 Parohia Bucium a primit în 25ianuarie vizita arhipãstorului Mitropoliei Ardealului, în persoana ÎPS Pãrinte Mitropolit LaurenþiuStreza. Eveniment istoric pentru sat ºi parohie, aceastã zi de duminicã din luna ianuarie 2009 va rãmâne în scriptele istoriei momentul în care un mitropolit vine sã bucure credincioºii parohiei prin cuvântul predicii, dar ºi sã-i îndemne hotãrât ºi tranºant la apãrarea dreptei credinþe ortodoxe ºi a moºtenirii reprezentate de biserica satului, construitã prin truda ºi jertfa înaintaºilor fiilor satului de astãzi.
Documentele parohiale nu consemnea-zã vizita oficialã a vreunui mitropolit în Bu-cium, de aceea venirea ÎPS Laurenþiu a fost,pentru satul ºi parohia Bucium, un momentistoric. Credincioºii parohiei au cinstit acestmoment îmbrãcaþi în port popular, întâm-pinându-ºi ierarhul la poarta bisericii. Alã-turi de Înalt Preasfinþia Sa, la Sfânta Li-turghie au participat Pãrintele arhimandritIlarion Urs, stareþul Mãnãstirii Brânco-veanu, Pãrintele protopop Ioan Ciocan ºiun sobor de preoþi ºi diaconi. Rãspunsurilela stranã au fost date de corul parohiei.Scopul vizitei a fost unul misionar ºiapologetic, datorat faptului cã, din anul2006, parohia Bucium a fost chematã îninstanþã de cãtre reprezentantul celor câte-va familii greco-catolice din Bucium, pen-tru a obþine modificarea în cartea funciarãa proprietarului singurei biserici din sat,care este Parohia ortodoxã românãBucium, în favoarea “parohiei” greco-catolice.Dupã sãvârºirea Sfintei Liturghii,ÎPS Pãrinte Mitropolit le-atransmis credincioºilor moti-vul venirii în satul lor: “Amvenit astãzi în aceastã biseri-cã, în parohia Bucium, pentruca sã ne rugãm împreunã caDumnezeu sã ne ajute, sã ne întãreascã în credinþã ºi maiales sã ne apere de cei carecred cã ei ar fi stãpâni aici...Am venit sã vã încredinþãmcã biserica este a dumnea-voastrã, pentru cã dumnea-voastrã aþi construit-o, pãrinþiidumneavoastrã, iar dumneavoastrã sunteþimoºtenitorii de drept ai acestei bisericii”.În continuare, Înalt Preasfinþia Sa a subli-niat faptul cã va purta de grijã pentru calucrurile sã fie judecate drept ºi corect,soluþia echitabilã fiind ca biserica sã fieevaluatã, iar parohia ortodoxã sã des-pãgubeascã partea greco-catolicã propor-þional cu numãrul credincioºilor.Pãrintele Mitropolit a fãcut ºi o incur-siune în istorie, evocând faptul cã înain-taºii credincioºilor de astãzi au fost or-todocºi, cea mai bunã mãrturie fiind ve-chea bisericã ortodoxã de piatrã, menþio-natã în izvoare ca fiind ridicatã în 1603 ºidãrâmatã pe la 1942 în condiþii bizare,deoarece figureazã pânã astãzi în categoriamonumentelor istorice. Cunoaºtem foartebine ºi istoria zbuciumatã a Ardealului ºi asalbei de mãnãstiri de la poalele munþilorFãgãraº distruse cu tunurile sau incendiatede cãtre generalul Buccow. Nu a fãcutexcepþie nici mãnãstirea de la Bucium dela acea vreme, astfel încât astãzi nu con-statãm decât revenirea la normalitate,adicã la credinþa ortodoxã, specificãromânilor înaintea vremurilor tulburi dedupã 1700.Gustul amar al problemelor însã nupoate fi lãsat sã copleºeascã bucuria pre-gãtirii noaste ca ºi creºtini pentru intrarea în postul Sfintelor Paºti, post pregãtit deduminicile premergãtoare începutului Pos-tului Mare. Semnificaþia ºi importanþa fie-cãreia dintre aceste duminici a fost explica-tã credincioºilor de cãtre Pãrintele Mitro-polit, ca îndemn de a ne pregãti împreunãpentru intrarea în aceastã cãlãtorie duhov-niceascã ºi asceticã cãtre participarea labucuria praznicului Învierii Domnului.
 Pr. paroh Marius Corlean
În familia pãrintelui Gheor-ghe Roºca din Drãguº Dumnezeua rânduit sã mai aparã un suflet,primit cu mare bucurie. Nãscut ladata de 2 decembrie 2008, LucaNicolae a primit taina SfântuluiBotez în ziua de 31 ianuarie2009, avându-i ca naºi pe familiaAdrian ºi Georgeta Fuciu ºi fiulacestora, Horia Ionuþ.Pe lângã momentele de bucurie fi-reascã, familia a avut parte ºi de o bucuriealeasã, pe care au primit-o ca o binecuvân-tare de la Dumnezeu: slujba de intrare anoului nãscut în creºtinism a fost oficiatãde Preasfinþitul Irineu Duvlea, EpiscopVicar al Episcopiei Ortodoxe Româ-ne din America, alãturi de un soborde preoþi format din: Pr. Protopop IoanCiocan, Pr. Stareþ Ilarion ºi pãrintelediacon Calinic de la Mãnãstirea Brân-coveanu - Sâmbãta de Sus, Pr. MarcelIvaºcu ºi Pr. Mihai Apafi din Epis-copia Harghitei ºi Covasnei.Vizita Preasfinþiei sale nu a fostprima în aceastã parohie. Distinsuloaspete a sãvârºit Sfânta Liturghie urmatãde Taina Sfântului Maslu în data de 4 mai2008, când s-a aflat în þarã cu ocazia hra-mului Mãnãstirii Constantin Brâncoveanude la Sâmbãta de Sus.
 Pr. Marius Corlean
PS Irineu Duvlea din nou la Drãguº
Vizitã pastoralã, misionarã ºi apologeticã
ÎPS Laurenþiu în parohia Bucium
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...

Ramona, ma bucur mult! Domnul sa lucreze in continuare, noi nu suntem decat slugi nevrednice, nimic nu facem mai mult decat suntem datori sa facem!

Natalia, e minunat. Prin revista asta chiar faceti un Apostolat, si mai departe decat Tara Fagarasului. Te imbratisez cu drag.

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...