High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
Am mai dat peste un mit care m-a zgandarit personal..si vreau sa-l atac. Am foarte multeargumente, din intamplare am dat peste o sursa care este pe aceeasi lungime de unda cumine si ofera un interviu in care..cred ca se explica destul de bine ce reprezinta acestepasapoarte biometrice - inclusiv asa zisa prezenta a codului unic "666" care este falsa -Cristian Presur
ă, cercetător la Philips şi care a lucrat chiar şi pe astfel desisteme explică despre ce este vorba de fapt.
Cristian Presura:
Noile pa
şapoarte biometrice, introduse de la 1 ianuarie 2009,presupun integrarea, în fila informatizată a documentului, a unui CIP electronic ceconţine fotografia titularului, dar în format electronic. Este vorba despre o fotografiecolor, cu dimensiunile de 35mm/45mm. O altă măsură de identificare constă în încorporarea în CIPul electronic, pe lângă imaginea facială, şi a amprentelor degetelorde la fiecare mână.
KSLCatalin:
Domnule Cristian Presura, m-am decis să dezvolt prezentul interviu întrucât acest tip de mesaj, cu care am făcut introducerea, pare să reflecte atitudineagenerală a oamenilor, faţă de existenţa şi implementarea noilor dispozitive demonitorizare. Mă refer la noile paşapoarte şi la CIP-uri, sau chiar la eventualeleimplanturi de CIP-uri - în general. Cunoaşteţi direct problema CIP-urilor şi, în cemăsură sunteţi implicat în acest proiect?
Cristian Presura:
Până anul trecut am fost implicat activ în dezvoltarea unor noitehnici de identificare, mult mai precise şi mult mai sigure decât tehnicile actuale.Momentan sunt implicat parţial în modalităţile de stocare securizată a acestor date.
KSLCatalin:
Credeţi că, dacă cineva ar dori să ne spioneze şi să ne controleze,atunci ar implementa un sistem de care ar afla... întreaga lume?
Cristian Presura:
Chiar dacă nu vrea, la un moment dat tot se va afla, fiindcă estefolosit de toţi! Deci, probabil că dacă vrea, îl va implementa oricum, căci ştie foartebine ca se va afla...
KSLCatalin:
Ar fi cineva interesat să controleze omul în cele mai mici detalii? De ce ?
Cristian Presura:
Societatea modernă este foarte eficientă şi are un randamentridicat al muncii. Să nu uităm că avem 2 zile libere pe săptămână şi muncim doar 8ore pe zi iar, cu banii obtinuţi, putem cumpăra lucruri pe care străbunii noştri puteaudoar, cel mult, să le viseze. Imaginaţi-vă: oare am putea construi un televizor cumâna goală? Sau o aspirină? Nici o viaţă nu ne-ar ajunge şi, totuşi, în practică, nutrebuie să muncim decât câteva zeci de minute pentru a avea bani îndeajuns cât săcumpărăm o aspirină... Societatea modernă este eficientă tehnic. Eficienţa ei, însă,este susţinută prin control.Trebuie să ştim cine-şi plăteşte taxele şi cine nu, cinetrebuie să plece cu trenul, să ia marfa etc. Practic, societatea a devenit şi unainformaţională unde, cu cât controlul este mai mare, cu atât eficienţa este mairidicată. Deci, eu cred că există tendinţa intrinsecă de a creşte acest control, dar nucred că există grupuri de interese în spatele acestei tendinţe. Este un rezultat aldezvoltării tehnologice... Pe de altă parte să nu cădem în extrema în care să credem
că această tendinţă de control este de neevitat. Rămâne la latitudinea noastră sălimităm aceste tendinţe de control prin legi de exemplu.
KSLCatalin:
Credeţi că este doar o eficientizare administrativă şi că mai putemsusţine că am fi în continuare fiinţe libere?
Cristian Presura:
Da, este o eficientizare administrativă. Însă, după cum ne-au învăţat bine cei ce au suferit în închisorile comuniste, libertatea este în primul rând înăuntrul nostru. Atitudinea noastră faţă de viaţă este expresia acestei libertăţi. Da,rămânem fiinţe libere, cu atât mai mult cu cât acest nou control nu este făcut pentrua ne îngrădi libertăţile sociale ca, libertatea de mişcare, de exemplu. Cel puţin, atâtatimp cât nimeni nu profită de el, desigur...
KSLCatalin:
Faţă de paşaportul în formă veche, acesta va asigura o permanentăurmărire (în orice moment) ştiind că cele vechi erau „scanate" doar la trecerea pestegraniţă. De ce aceste facilităţi de ultimă oră, puse în slujba omenilor dezintersaţi,generatoare de stress? (ca si experimentul cu „marele tunel")
Cristian Presura:
Da, aceasta era ideea iniţială (a unei permanente urmăriri). Dinpăcate nu cred că va fi implementat, din motive sociale şi tehnice. În primul rând, unsistem similar de monitorizare a mai fost încercat inainte pentru a eficientiza procesulde munca. Oamenii însă au avut reacţii negative simţindu-se monitorizaţi permanent,aşa încât, în scurt timp, sistemul a fost eliminat. În al doilea rând, chiar după apariţiaactulelor pasapoarte biometrice, un grup de cercetători au arătat că datele de penoul paşaport pot fi citite uşor de la distanţă, in mod fraudulos! Cu alte cuvinte, oriceelectronist amator ar fi putut citi datele din paşaportul, din buzunarul meu, să ştiecine sunt şi ce amprentă am! Tehnologia nu este sigură! După un moment decomoţie, inginerii noii tehnologii au venit cu o soluţie de improvizaţie: noul paşaportva avea o copertă de aluminiu, care va „ascunde" datele, de eventualii hoţi (aluminiuleste un metal, care se stie că ecranează câmpul electromagnetic al aparatului decitire). Din păcate, sistemul „rezistă" până când titularul deschide paşaportul, dintr-unmotiv sau altul. Atunci datele sunt din nou vulnerabile!Dupa cum am spus, deci, tehnologia nu este încă sigură. Există la ora actualădiverse companii care vin cu tehnologii pentru securizarea acestor date. Unele dintreacestea urmăresc să securizeze datele existente pe cip (prin criptografiereaacestora), altele să securizeze transferul lor la o eventuală bază de date (dacăguvernul va vrea să le stocheze, ceea ce e foarte probabil), iar altele să securizezepăstrarea acestora în baza de date. Toate aceste tehnologii nu sunt încă mature.Părerea mea personală este că aici politica a luat-o înaintea tehnologiei....
KSLCatalin:
Ce elemente de siguranţă există împotriva multiplicării fizice aCIPurilor?
Cristian Presura:
Coperta de aluminiu este cea mai cunoscută. O alta este stocareape paşaport, nu a amprentelor propriu-zise, ci a unor date criptate. Cu alte cuvinte,chiar dacă cineva citeşte datele, nu ştie care va fi amprenta.
KSLCatalin:
Cum se asigură protecţia bazei de date?Cristian Presura: Aici, încă nu am auzit de soluţii eficiente - altele decât cele folosite în cadrul băncilor.
KSLCatalin:
Cum suntem asiguraţi contra erorilor şi „amestecului" de date, dininformaţiile beneficiarilor de paşapoarte?
Cristian Presura:
Există câteva proceduri, de scădere a ratei de eroare, ca aceea a înregistrării nu numai a amprentelor ci şi a unor informaţii codate ale aceleiaşiamprente, care să ajute la reconstituirea amprentei în momentul în care o parte dindate ar fi pierdute (intr-un fel, o tehnologie asemanatoare celei ce apare în cazulmult-mai cunoscutelor deja CD-uri şi DVD-uri)
KSLCatalin:
Când vor fi CIPurile funcţionale şi distribuite către guverne ?
Cristian Presura:
Nu ştiu, durează însă sigur câţiva ani.
KSLCatalin:
Care este locul unde se vor implanta ?
Cristian Presura:
La ora actuală, guvernul român nu intenţionează să implantezeniciun fel de CIP în niciun fel de persoane. De remarcat însă că, în Occident,implantarea CIPurilor se discută activ. În Olanda este răspândită pe scară largăimplantarea câinilor, cu CIPuri de identificare, în aşa fel încât, cineva care găseşte uncâine pierdut, să ştie al cui este. Un alt exemplu este tot Olanda, unde un grup detineri a acceptat experimental implantarea unor CIPuri, pentru a-şi uşura accesul la odiscotecă din Amsterdam. Totuşi, implantarea CIPurilor nu este in vizorul GuvernuluiRomân la ora actuală.
KSLCatalin:
Puteţi să ne explicaţi ce principiu de funcţionare are la bază un astfel deCIP şi să-l comparaţi, eventual, cu modele similare?
Cristian Presura:
CIPul din paşaport are două componente esenţiale. Prima este omemorie de 32 kilobytes EPROM, care este o memorie non-volatilă - care nu dispareatunci când CIPul nu este alimentat cu energie electrică. În plus, ea este o memorieROM, ceea ce înseamnă că in principiu va fi scrisă decât o singură dată, atunci cânddatele sunt puse de oficialităţi în paşaport. Cu toate acestea, memoriile EPROM pot fisterse prin expunerea la un flux de radiatie ultravioleta.O a doua componetă este antena CIPului, care este în esenţă, pasivă, adică nu arenevoie de baterie. În momentul în care CIPul ajunge la mai puţin de 10 cm dedispozitivul de citire, antena CIPului captează energia electromagnetică trimisă deacesta (prin efectul de inducţie electromagnetică) şi este astfel în stare să transferedatele, din memoria EPROM către dispozitivul de citire.
KSLCatalin:
- În componenţa telefoanelor mobile (mai ales de ultimă generaţie) sau în alte dispozitive ori aparate folosite în mod frecvent, in prezent, există astfel deCIPuri care pot fi atribuite numărului 666? (mi s-a recomandat articolulhttp://en.wikipedia.org/wiki/QR_Code )
Cristian Presura:
În mod normal, informaţia dintr-un astfel de CIP nu are legăturăcu numărul 666. Bineînţeles că această combinaţie de cifre poate apărea aleator peunul dintre milioanele de CIPuri emise, dupa cum poate apărea aleator în oricecomputer, acolo unde memoria este stocată în diferite colţuri ale sale.
Add a Comment
mikykoleft a comment
Xinthuleft a comment
Dana Stefania Ludwigleft a comment