Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
16Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Drept Procesual Penal Special

Drept Procesual Penal Special

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 453 |Likes:
Published by Andrei Podoleanu
Drept Procesual Penal Special
Drept Procesual Penal Special

More info:

Published by: Andrei Podoleanu on Jan 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/07/2014

pdf

text

original

 
DREPT PROCESUAL PENALII. PARTEA SPECIALA1. URMARIREA PENALADECLANSARE
Sesizarea organelor de urmarire penalaIn literatura de specialitate, urmaririi penale i s-au dat numeroase definitii, apropiate casens si continut, din care se deduce ca aceasta consta in activitatea desfasurata deorganele de urmarire penala in care se strang si verifica probele cu privire la savarsireainfractiunii, se descopera faptuitorul stabilindu-se raspunderea acestuia in vedereatrimiterii in judecata si se iau masurile menite sa asigure buna desfasurare a procesului penal.In conformitate cu art. 200 C. pr. pen., urmarirea are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirearaspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimitereain judecata.Asa cum rezulta din continutul reglementarii, urmarirea penala are ca si obiect„strangerea probelor necesare". Aceasta inseamna atat operatia de adunare a probelor, catsi cea de examinare si evaluare a lor, pentru a se constata daca sunt sau nu motivesuficiente in vederea luarii hotararii privind trimiterea in judecata^1).Expresia "existentei infractiunilor" are in vedere faptele penale indiferent de faza saumodalitatea lor de savarsire (tentativa, infractiune consumata, infractiune continuata etc.),iar prin expresia "identificarea faptuitorului", se intelege aflarea datelor necesarecunoasterii faptuitorilor, atat ca persoane fizice cat si ca identitate^2).Activitatea de urmarire penala se poate declansa numai daca organul de urmarire penala afost incunostintat de comiterea unei infractiuni. Fara aceasta incunostintare nu se potinitia activitatile de descoperire si identificare a faptuitorului, de strangere a probelor  pentru stabilirea raspunderii acestuia, nu se pot lua masuri preventive si nu se poatedispune trimiterea in judecata^3).Mijlocul prin intermediul caruia este informat organul judiciar despre savarsirea uneiinfractiuni poarta denumirea de act de sesizare. Pentru declansarea mecanismului procesual se impune ca actul de sesizare sa fie intocmit potrivit legii.Sesizarea nu trebuie conceputa restrictiv, numai ca o modalitate de informare a organuluide urmarire penala, intrucat ea contine si acea abilitate legala in virtutea careia sedesfasoara activitatea in continuare.Abilitatea organului de urmarire penala numai prin anumite modalitati nu are formastricta a circumstantelor de investire ale instantei de judecata. Dupa cum se stie art. 197alin. 2 C. pr. pen. prevede ca atrage nulitatea absoluta doar nerespectarea dispozitiilor referitoare la sesizarea instantei de judecata si nu cele referitoare la sesizarea organului deurmarire penala. intre sesizarea organelor de urmarire penala si sesizarea instantelor de judecata exista numeroase diferente dintre care mentionam:a) sfera diferita a subiectilor care pot face sesizarea,
 
 b) diferentele de principiu in ceea ce priveste posibilitatea autosesizarii organelor respective,c) drepturi diferite in procedura de urmat ulterior sesizarii (instanta investita este obligatasa fixeze termen si sa treaca la judecarea cauzei pe cand organul de urmarire penalasesizat poate dispune neinceperea).Reglementarea sesizarii organelor de urmarire penala are o mai mare elasticitate pentruasigurarea unei interventii mai prompte si eficace in cazul savarsirii de infractiuni.Legiuitorul a cautat sa nu stavileasca mobilitatea de actiune a organelor de urmarire penala prin forme sau reglementari riguroase ale sesizarii^4).In raport de persoanele sau organele care fac sesizarea, modurile de sesizare pot fi^5):- externe, atunci cand sesizarea provine de la persoane fizice sau juridice din afaraorganelor de urmarire penala (plangere, denunt, sesizarea sau autorizarea organului prevazut de lege, plangerea prealabila etc.),- interne, atunci cand organul de urmarire penala se sesizeaza in baza propriilor saleinvestigatii ori a celor efectuate de catre organele operative ale Ministerului de Interne(sesizarea din oficiu).Distinctia dintre cele doua categorii prezinta nu numai interes teoretic, ci si practic,deoarece inceperea urmaririi penale se dispune in mod diferit, dupa cum sesizarea esteinterna sau externa.Sesizarea externa se face prin plangere sau denunt, mentionate in literatura de specialitateca moduri obisnuite de sesizare, precum si prin unele moduri speciale de sesizare intalnitein situatiile in care numite persoane au obligatia sa informeze despre savarsirea uneiinfractiuni, aceste moduri fiind denumite si referinte obligatorii.Sub acest aspect, sesizarea poate fi primara si complementara^6).Sesizarea este primara in ipoteza in care incunostintarea despre savarsire unei infractiunia ajuns pentru prima oara in fata unui organ de urmarire penala. Sunt sesizari primare plangerea, denuntul, modurile speciale de sesizare si sesizarea din oficiu.Sesizarea este complementara in ipoteza in care cauza a trecut anterior prin fata altuiorgan de urmarire penala.Sub aspectul valorii informatiilor primite despre savarsirea unei infractiuni, legea nu facenici o deosebire intre modurile de sesizare mentionate mai sus.Este posibil ca, uneori, organele de urmarire penala sa fie sesizate atat prin mijloace proprii, cat si din afara, in asemenea situatii vor fi exploatate ambele surseinformative^7).Sesizarea constituie astfel:- o conditie indispensabila pentru efectuarea urmaririi penale. Acesta nu trebuieconfundata cu munca de culegere de informatii pentru descoperirea unei infractiuni care poate fi sursa sesizarii,- este temeiul si punctul de plecare al desfasurarii procesului penal,- este un act dinamizator care poate determina declansarea urmaririi penale,- este temeiul legal al activitatilor procesule si procedurale specifice a organului judiciar.Sesizarea constituie incunostintarea despre comiterea unei infractiuni, care este temeiullegal si punctul de plecare, ce abiliteaza organele de urmarire penala la efectuareaactivitatilor prevazute de lege pentru realizarea obiectului urmaririi penale^8).---------------
 
^1) V. Dongoroz s. a., Noul cod de proceduri penala si codul de procedura penalaanterior, prezentare comparativa. Bucuresti, Editura Politica, 1969, pag. 140.^2) V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stanoiu, V.Rosca, Explicatii teoretice ale Codului penal roman. Parte generala, vol. II, Ed.Academiei, Bucuresti, 1970, pag. 2^3) A. S. Tulbure, Procedura penala romana, Curs universitar, Editura Constant, Sibiu,2005, pag. 271^4) N. Volonciu, Tratat de Procedura penala. Partea speciala, Ed. Paidea, 1996, pag. 5^5) Gheorghita Mateut, Procedura penala, Partea speciala, vol. I, Ed. Lumina Lex, 1997, pag.^6) I. Neagu, Drept procesual penal, Partea generala, tratat, Editura Global Lex,Bucuresti, 2004, pag. 51^7) I. Neagu, Drept procesual penal, Partea generala, tratat, Editura Global Lex,Bucuresti, 2004, pag. 51^8) A. S. Tulbure, Procedura penala romana, Curs universitar, Editura Constant, Sibiu,2005, pag. 271
Competenta organelor de urmarire penala
CoordonatePotrivit art. 201 C. pr. pen. urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de catreorganele de cercetare penala. Organele de cercetare penala sunt:a) organe de cercetare penala ale politiei: b) organe de cercetare penala speciale.Intre organele de cercetare penala, organele de cercetare ale Politiei ocupa un locdeosebit, deoarece ele au o competenta foarte larga, putand sa efectueze cercetarea pentruorice infractiune care nu este data in mod obligatoriu in competenta altor organe decercetare.Facand parte din cadrul Ministerului de Interne, organelor de cercetare penala le revinsarcini importante in legatura cu asigurarea respectarii legilor, a ordinii si linistii publice,sarcini cuprinse in art. 17 pct. 1 lit. g din Legea nr. 40 din 1990 privind organizarea sifunctionarea Ministerului de Interne. Ca urmare a modificarilor intervenite in materie,aceste sarcini sunt cuprinse in art. 26 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea sifunctionarea Politiei Romane.Organele de cercetare penala sunt: organele de cercetare ale Politiei judiciare si organelede cercetare speciale.Potrivit art. 201 alin. 2, ca organe de cercetare ale politiei judiciare functioneaza lucratorispecializati din Ministerul Administratiei si Internelor, desemnati nominal de ministruladministratiei si internelor, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pelanga Inalta Curte de Casatie si Justitie, si isi desfasoara activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.Retragerea avizului conform al procurorului general al Parchetului de pe langa InaltaCurte de Casatie si Justitie conduce la incetarea calitatii de lucrator in cadrul politiei judiciare.

Activity (16)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
dragnea_marilena added this note
buna! as vrea si eu acest material . Mi-l poti trimite si mie pe e-mail? Iti multumesc! dragnea_marilena@yahoo.com
dragnea_marilena liked this
1 hundred reads
Ionescu Laura liked this
audriste liked this
patient_pitbull liked this
Lavinia Ingrid liked this
Diaconu Alin liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->