EVAZIUNEA FISCALA PRIN INTERMEDIUL PARADISURILOR FISCALE

Introducere...................................................................................... ................................4 Cap.1 1.Introducere n evaziunea fiscala.....................................................................6 1.1. Consideratii generale..................................................................................6 1.2. Definitia si clasificarea evaziunii fiscale......................................................7 1.3. Formele evaziunii fiscale..........................................................................12 1.4. Implicatii ale evaziunii fiscale....................................................................14 1.5. Impozitele, presiunea fiscala si politica fiscala n perioada 2002 2006.16 1.5.1. Utilizarea impozitelor n vederea stimularii cresterii economice.......16 1.5.2. Presiunea fiscala..............................................................................18 1.5.3. Politica fiscala n perioada 2002 2006............................................21 Cap.2 Fenomenul evazionist......................................................................................2 6

2.1. Factorii favorizanti ai fenomenului evazionist...........................................26 2.2. Un posibil portret al fraudatorului..............................................................31 2.3. Modalitati prin care se realizeaza evaziunea fiscala.................................33 2.4. Evaziunea fiscala n Romnia..................................................................34 Cap.3 Paradisuri fiscale si tipuri de entitati juridice offshore.................................38 3.1. Nasterea si evolutia paradisurilor fiscale..................................................38 3.2. Caracteristicile paradisurilor fiscale..........................................................40 3.3. Clasificarea paradisurilor fiscale...............................................................41 3.4. Factorii de determina alegerea paradisurilor fiscale.................................42 3.5. Forme clasice de entitati juridice offshore................................................50 3.6. Tipuri de companii offshore din punct de vedere al activitatii desfasurate. 51. 3.7. Utilizari legale si ilegale ale jurisdictiilor offshore......................................54 3.7.1. Practici legale de utilizare a juridictiei offshore..................................54 3.7.2. Doctrine judiciare cheie.....................................................................55 3.7.3. Utilizari imorale ale paradisurilor fiscale............................................57 Cap.4 Utilizarea paradisurilor fiscale n criminalitatea financiara international58 4.1. Elemente generale58

4.2. Cazuri de utilizare a jurisdictiilor offshore n montajele financiare de spalare a banilor.......................................................................60 4.2.1. Cazul Bancii Internationale de Credit si Comert...............................60 4.2.2. Cazul Franklin Jurado 19901996.....................................................61 4.3. Rolul zonelor offshore n mecanismele de spalare a banilor murdar........62 4.4. Fraude si escrocherii offshore notorii straine............................................63 4.4 .1. Cazul Natiunilor inexistente..............................................................63 4.4.1.1. Regatul Enen Kio........................................................................63 4.4.1.2. Principatul New Utopia...............................................................63 4.4.2. Afaceri murdare cu proprietati imobiliare din Costa Rica..............64 4.4.3. Escrocherii cu titluri diplomatice si nobiliare.....................................65 4.4.4. Ascunderea banilor offshore..............................................................65 4.4.5. Seminariile offshore...........................................................................66 4.5. Fraude si escrocherii notorii din Romnia.................................................66 4.1. Filiera "Dacia Felix" - Cadewell Virgin Islands.......................................67 4.5.2. Filiera "Ram Thade Ltd - Cyprus" Cascadele.................................67 4.5.3 Sugativa - S.V. International Tranzaction........................................69

4.5.4. Tentacula "Columna Bank" - Manel Finanz A.G.Switzerla.............70 4.5.5.Operatiunea"Valeologia"..................................................... .............70 4.5.6. Axa "ALRO-Slatina" - "ITC Management A.G.-Switzerland" "Moscova"... .71 4.5.7. Spionajul rusesc mobilizat pentru ALRO........................................72 Concluzii.......................................................................................... ..............................73 Bibliografie...................................................................................... ..............................76

Introducere

Impozitele sunt prea mari si ncercati sa eficientizati o afacere? Una dintre variantele la care puteti apela este nfiintarea unei firme ntr-un asa-numit paradis fiscal. "Cel mai important avantaj oferit de companiile nregistrate offshore este impozitarea atractiva a profiturilor - low tax sau no tax. Exista si alte argumente n favoarea firmelor offshore confidentialitatea asigurata beneficiarilor finali - proprietarilor, flexibilitatea n conducerea operatiunilor companiei, promptitudinea cu care pot fi nfiintate astfel de companii".1 Pentru nregistrarea unei companii offshore, de regula, este necesara o copie de pasaport a persoanei care va fi actionar, director sau mputernicit. "Doar n cteva jurisdictii (de ex.: Cipru) se cere si o scrisoare de referinta bancara, factura de utilitati etc.".

Exista un numar infinit de combinatii pentru a obtine avantaje de la o companie offshore. Astfel, societatile pot fi folosite pentru a reduce profitul societatilor-mama situate n zone cu fiscalitate mare. De exemplu, compania-mama vinde companiei offshore anumite bunuri la un pret minim, iar compania offshore finalizeaza contracte pentru vnzarea acestor bunuri la un pret mai ridicat. Societatea-mama, datorita pretului minim, va avea un profit mai mic si, ca urmare, si impozitul pe profit se va micsora considerabil".2 Prin aceste tranzactii, compania offshore va realiza un profit considerabil. Un alt motiv al nfiintarii unei firme offshore este legat de reinvestirea capitalului, dar si de garantarea pastrarii confidentialitatii tranzactiilor finalizate intre companie si clientii sai. n plus, proprietarii de offshore-uri au avantajul de a transfera resursele de valuta disponibile fara a incalca legile circulatiei monetare si cele fiscale. "Companiile offshore pot fi utilizate pentru minimalizarea impozitelor societatilor mixte. n acest caz, acelasi cetatean este proprietarul si administratorul ambelor companii (offshore), una locala si una aflata n strainatate, care nfiinteaza mpreuna societatea mixta. Astfel se creeaza posibilitatea de a transfera, ntr-o a treia tara, profitul companiei straine sub forma de dividende neimpozabile. Mai trziu, banii pot fi returnati n tara n care societatea mixta este nregistrata, sub forma de investitii si credite privilegiate". Pe lnga numeroasele avantaje ale detinerii unei firme offshore trebuie tinut cont si de cteva dezavantaje. "ntre dezavantajele detinerii unei astfel de firme, probabil cel mai suparator l reprezinta anathema aruncata asupra firmelor nregistrate n paradisuri fiscale de catre autoritatile statelor cu fiscalitate ridicata". Alte inconveniente, ceva mai putin importante, sunt reprezentate de costurile de ntretinere a unei asemenea firme si de distantele destul de mari pe care le are de strabatut un investitor pna la cele mai multe dintre locatiile offshore. O companie offshore se poate nregistra ntre o saptamana (Seychelles, Delaware), 3 - 4 saptamani (Insulele Britanice Virgine, Belize, Bahamas, New York) si 1-1,5 luni 1 Manaila A. - Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala", Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2006, pag. 26

2www.prezentonline.ro

(Marea Britanie, Hong Kong, Cipru). Exista nsa si variante foarte rapide. "Noi nregistram companii cu directori fiduciari (nominali) - asa-numitele ready made sau shelf company - cu o procura n alb, companii care pot fi ridicate de catre client ntr-o ora", explica reprezentantul LavecoGroup ltd.3 Cele mai importante jurisdictii offshore se gasesc n zona Caraibelor - British Virgin Islands, Cayman Islands, Bahamas etc. O alta zona interesanta este reprezentata de insulele britanice din Canalul Manecii (Guernsey, Jersey si Sark). De asemenea, n Pacificul de Sud si n Oceanul Indian exista mai multe jurisdictii care ofera posibilitatea nregistrarii unor companii cu regim offshore. n total, la nivel mondial, exista peste 50 de state care ofera, partial sau total, facilitati offshore. Analistii sunt de parere ca cele mai cautate jurisdictii sunt nsa cele din Marea Britanie, Noua Zeelanda, Seychelles, Cipru, Delaware si Insulele Britanice Virgine. Taxele anuale care se platesc pentru un offshore depind de locatia aleasa, variind ntre 1.500 si 3.200 de dolari. Anumite state solicita ca taxele anuale pentru primul an de existenta a firmei sa fie achitate nainte de nmatricularea firmei offshore. Companiile offshore nu au facturi tipizate sau chitante. "Formularele tipizate, facturile etc. se personalizeaza de catre fiecare client n parte, noi le dam modele de facturi, iar ei le personalizeaza - cu denumirea companiei, logo - si le nregistreaza sub un numar si n Romnia, ncepnd cu acest an, oamenii de afaceri vor face cunostinta cu acest tip de facturi care se foloseste n Uniunea Europeana", spune reprezentantul grupului Laveco Ltd. Ct priveste modalitatea ca o companie offshore sa devina actionar ntr-o companie romneasca, aceasta este similara cu aceea a unei companii romnesti care devine actionar ntr-o companie romneasca, doar ca pentru compania straina se cer toate actele de nregistrare si certificatul constatator (status letter) sa fie cu apostila. De mentionat ca o companie offshore se preteaza pentru absolut orice activitate. Potrivit reprezentantilor companiilor care intermediaza nfiintarea de offshore-uri, cel mai des sunt folosite pentru comert, import-

export, dar si pentru servicii de orice fel. n ce priveste domeniul imobiliar, n tara noastra, o companie offshore poate detine un imobil n proprietate, dar nu poate avea proprietatea terenului de sub imobil. Analistii considera ca, acum, o data realizata aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, cei care vor sa "fenteze" Fiscul prin mutarea afacerilor n zone offshore vor trebui sa dea dovada de mai multa atentie. "Moda firmelor offshore va ramne, dar metodele de evitare fiscala vor trebui rafinate. Tarile din Uniunea Europeana au o experienta importanta n legatura cu entitatile offshore care opereaza pe teritoriul lor, experienta materializata n legislatie nationala si/sau comunitara. Vrnd-nevrnd, Romnia va trebui sa trateze mult mai strict comportamentul firmelor offshore. De altfel, am si observat o anumita preocupare din partea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) referitoare la preturile de transfer pe care companiile multinationale le utilizeaza, cnd este posibil, ca vehicule pentru exportul profiturilor". romneasca, doar ca pentru compania straina se cer toate actele de nregistrare si certificatul constatator (status letter) sa fie cu apostila. www.offshor e.ro

Capitolul 1

INTRODUCERE N EVAZIUNE FISCALA 1.1.Consideratii generale Evaziunea fiscala este unul din fenomenele economico - sociale complexe de maxima importanta cu care statele de astazi se confrunta si ale caror consecinte nedorite cauta sa le limiteze ct mai mult, eradicarea fiind practic impisibila. Efectele evaziunii fiscale se repercuteaza direct asupra

veniturilor fiscale, conduc la distorsiuni n mecanismul pietei si pot contribui la inechitati sociale datorate accesului" sau nclinatiei" diferite la evaziunea fiscala din partea contribuabililor. Daca nu ar fi dect aceste cauze aduse de evaziunea fiscala, statul ar trebui sa se preocupe sistematic si eficient de prentmpinarea si limitarea fenomenului.5 Economia subterana ca forma de manifestare a evaziunii fiscale (munca la negru, vnzarea ilegala de droguri, prostitutie, jocuri de noroc), este estimata a fi 9% din PIB n Marea Britanie, 13% n Suedia, 15,5% n Italia, 9% n Canada si Germania. Semnificatia problemei este mai mare n tarile mai putin dezvoltate unde guvernele pot ntmpina mari dificultati n supravegherea tranzactiilor care au loc n economie, frauda fiscala n aceste tari fiind estimata ntre 4/5 si 9/10 din ncasarile fiscale prevazute. Nici Romnia nu este departe de aceste estimari. Cu toate acestea, statul prin puterile sale politice, poate sa incite la evaziune fiscala urmarind n special doua scopuri:6 * Un scop pozitiv" argumentat de intentia de a stimula formarea capitalului; * Un scop negativ" reflectat n sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu toate consecintele pe care le implica. Decurge astfel rolul evaziunii fiscale ca element, dorit sau nu, al politicii fiscale, decurgnd direct din cel al fiscalitatii n general. n Japonia, formarea capitalului a fost influentata si de evaziunea fiscala care este ncurajata n mod oficial. Astfel, legal, un japonez adult este scutit de taxe pentru un cont de economii medii. Japonia are de cinci ori mai multe conturi dect numarul populatiei. Interventia" statului n mentinerea unui anumit grad de evaziune fiscala, trebuie analizata prin prisma raportului dintre efect (formarea capitalului) si eforturi (o mare risipa de resurse bugetare, crearea de inechitate n veniturile disponibile ale contribuabililor etc.). Efectul benefic al interventiei statului sub raportul legislativ este direct, imediat si vizibil, n timp ce efectele ei nefaste sunt treptate, si indirecte,

5 Patroi D., - "Evaziunea fiscala ntre latura permisiva, aspectul contraventional si caracterul infractional", Editura Economica, Bucuresti, 2006, pag. 13 6 Olteanu I., Bistriceanu G. - "Evaziunea fiscala. Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale", Editura ASE, Bucuresti, 2005, p.27

neperceptibile. Unul dintre aceste efecte este fenomenul coruptiei care este practic inevitabil nsotitor al evaziunii fiscale. Raportul contribuabilului cu sistemul fiscal este nainte de toate o problema de perceptie n legatura cu ntreaga prelevare pe care el trebuie sa o achite. Aceasta perceptie este caracterizata printr-un sentiment de constrngere, chiar de o presiune, ceea ce explica permanenta opozitie la impozit. Cnd este vorba sa se determine situatia juridica a contribuabilului, prima idee care se impune este cea a subordonarii stricte a acesteia legii fiscale. Fata de fisc, contribuabilul se afla ntr-o situatie legala si reglementata. Contribuabilul nu participa la elaborarea regulilor fiscale, acestea, de cele mai multe ori, sunt n contradictie cu ceea ce politicienii au promis atunci cnd i-a solicitat votul. Caracterul legal al impozitului determina natura raporturilor juridice existente ntre contribuabili si fisc, fixnd statutul contribuabilului care este de tip general si impersonal. Acest caracter legal al impozitului implica consecinte si pentru administratie care si se afla subordonata principiului fundamental si rigid al legalitatii. Exprimarea acestui fapt rezida prin aceea ca administratia nu dispune dect de o competenta bine determinata care pentru contribuabili constituie, de asemenea, garantarea drepturilor sale. Aceasta nseamna ca impozitarea este unilaterala, dar nu si arbitrara. n plus, contribuabilul, gratie nmultirii cabinetelor de consiliere fiscala si expertilor contabili, dispune de informare fiscala la fel de abundenta si performanta ca si cele ale administratiei. Contribuabilii resimt n mod necesare prelevarea fiscala ca pe o amputare injusta, sau cel putin inoportuna a avutiei personale. Cel mai adesea, impozitul este perceput ca un sacrificiu.

Chiar n forma sa cea mai putin conflictuala, impozitul este ntotdeauna resimtit ca o constrngere. O prima proba a acesteia o reprezinta declaratia, contribuabilul aflndu-se ntr-o situatie complexa si n fata careia se afla adesea dezarmat, chiar incapabil sa faca fata dificultatilor legate de obligatiile ce-i revin. La aceasta se adauga costurile psihologice accesorii n cadrul carora complexitatea si instabilitatea textelor de lege ocupa un loc important.7 O alta proba o reprezinta controalele fiscale. Pentru multi contribuabili: comercianti, profesiuni liberale, ntreprinderi, verificarea este un calvar. Ministerul Finantelor Publice efectueaza controale peste controale, influentnd comportamentul contribuabililor. 1.2. Definitia si clasificarea evaziunii fiscale Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor si mai ales povara acestor obligatii au facut sa stimuleze n toate timpurile si ingeniozitatea contribuabililor de a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale. Evaziunea fiscala a fost ntotdeauna n special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii si averea lor, l atinge n cel mai sensibil interes: interesul banesc. n pofida a tot ceea ce se scrie despre cauze, modalitati, amploarea, controlul si sanctiunile privitoare la evaziunea fiscala, nu exista o definitie clara a acestei notiuni si a notiunii de frauda fiscala. Economistul francez Jean - Claude arata n lucrarea sa Le fraude fiscale" ca: Daca se vorbeste ntr-adevar de frauda, se vorbeste n aceaasi masura de frauda legala sau legitima, frauda ilegala, de evaziune internationala, de evaziune legala, de evaziune ilegala, de paradisuri fiscale sau refugii, de abuzul dreptului de a fugi din fata impozitului, de libertatea alegerii caii celei mai putin impozitate sau subestimarea fiscala, frauda la lege sau economia subterana."8 Cu privire la definitia evaziunii fiscale si a fraudei fiscale Frauda fiscala desemneaza o infractiune la lege, si se distinge de evaziunea fiscala care se defineste ca o utilizare abila a posibilitatilor oferite de lege. Sunt nsa cazuri cnd anumite legislatii sau autori asimileaza n parte cele doua notiuni.

Evaziunea fiscala este minimizarea excesului de impozitare prin utilizarea alternativelor acceptabile reale. Frauda fiscala este determinata de contribuabili sau consilierii sai profesionisti, preocupati de a nu tine seama de legea fiscala n vigoare.9 Frauda fiscala este o expresie metaforica si ambigua si este utilizata frecvent n tari precum: Elvetia, Franta, Belgia, ea desemnnd subestimarea materiei impozabile prin anumite ramuri fiscale de favoare. Cel mai adesea frauda legala desemneaza procedeele juridice care permit scaparea de impozitarea fara a contraveni legii. La noi n tara exista astfel de exemple notorii, prin care procedeul a fost utilizat n scara larga. Una din acestea a fost nfiintarea de societati comerciale n lant" de catre acelasi patron sau grup de asociati imediat dupa ce o societate iesea din perioada de scutire de plata a impozitului pe profit, ajungndu-se ca profitnd de lacunele legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, sa nu se plateasca de respectivii contribuabili impozit pe profit de ani de zile, ceea ce a nsemnat pierderea a aproximativ doua bugete anuale n perioada 1991 - 1995.10 Lacuna a fost mentinuta si de Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 care a prevazut ca societatile comerciale care au fost nregistrate nainte de 1 ianuarie 1995 la Registrul Comertului beneficiaza n continuare de scutire de impozit pe profit. Ordonanta a fost publicata n Monitorul Oficial n data de 31 august 1994, astfel nct cei interesati au avut la dispozisie 4 luni de zile pentru a-si completa zestrea" de societati comerciale. Ca urmare a acestui mod lacunar de reglementare a impozitului pe profit s-a dat economiei nationale o dubla lovitura: 1. nu si-a atins scopul instituirii dee facilitati fiscale din moment ce mai mult de jumatate din societatile comerciale nregistrate la Registrul Comertului nu au functionat; 2. a fost punctul de plecare al generarii si escaladarii fenomenului de evaziune fiscala n economia romneasca. Un alt exemplu l constituie zonele defavorizate care au creat multiple facilitati fiscale societatilor comerciale care efectuau investitii n aceste zone (scutire de la plata impozitului pe profit, reducerea impozitului

pe salarii pentru salariatii angajati din zonele respective etc.). nsa prin aceste zone au fost derulate majoritatea importurilor din tara noastra, n special produse alimentare si produse finite, ducnd la falimentul producatorilor autohtoni care nu au mai facut fata concurentei datorita preturilor scazute pe piata si gauri importante bugetului de stat prin neplata taxelor vamale si a impozitelor datorate. Nici aceasta reglementare nu si-a atins scopul pentru care a fost instituita, acela de a dezvolta economic zonele defavorizate si de a angaja forta de munca disponibilizata. Frauda ilegala desemneaza violarea directa si deschisa a legii fiscale, o infractiune directa si deliberata a regulilor impuse pentru stabilirea si plata declaratiei, prin operatiuni fictive sau de creare de societati fictive. n ceea ce priveste definirea evaziunii fiscale opiniile specialistilor sunt diferite. Astfel, n perioada dintre cele doua razboaie mondiale notiunea de evaziune fiscala era inclusa n cea de frauda. Autorii contemporani definesc evaziunea fiscala ca totalitatea manifestarilor de fuga" din fata impozitelor. Ei sustin ca evaziunea fiscala poate fi: * ilicita, avnd uneori un caracter fraudulos, si * legala sau tolerata. Prin evaziune fiscala ilicita se ntelege actiunea contribuabilului care violeaza prescriptiunea legala cu scopul de a nu plati impozitul cuvenit. Evaziunea fiscala este frauduloasa atunci cnd contribuabilul obligat sa furnizeze n sprijinul declaratiei sale justificari, le-a stabilit ntr-un mod neregulat, cu scopul de a nsela fiscul sau cnd veniturile nedeclarate prin natura lor sa fie justificate metarialiceste, insuficienta lor atinge un asa grad, nct vointa fraudatorului sa apara evidenta.11 Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei legislatii imperfecte si mai greu asimilata, a metodelor si modalitatilor defectuoase de aplicare, precum si neprevederii si nepriceperii legiuitorului, a carui fiscalitate excesiva este tot att de vinovata ca si cei care i provoaca prin aceasta evaziune. Evitarea impozitelor poate avea loc prin trei modalitati: a) legea fiscala asigura ea nsasi evaziunea printr-un regim fiscal de favoare;

b) abtinerea contribuabilului de a ndeplini activitatea, operatiunea sau actul impozabil (aceasta modalitate este frecventa n cazul unei fiscalitati excesive deoarece rata marginala de impozitare devine foarte ridicata, evaziunea se produce n acest caz prin substituirea timpului liber exonerat munci impozitate; c) folosirea lacunelor sistemului fiscal. n literatura de specialitate exista opinii diferite asupra legalitatii evaziunii fiscale. Una, care considera ca n materia fiscala att evaziune fiscala care consta n minimizarea obligatiilor fiscale, ct si evaziunea ilegala sau neligitima, care este deifnita ca ncercarea de a cauta eludarea legii. Alta opinie se refera la faptul ca avem de a face numai cu evaziune fiscala ca atare, adica contribuabilul respecta legea sau o violeaza. El datoreaza impozitul sau nu l datoreaza. Evaziunea fiscala este deseori rezultatul fraudei fiscale. n functie de nedeclararea sau de declaratii false, materia impozabila scapa fiscalitatii si nu da loc impozitarii, scapnd astfel de impozitare sume considerabile. Principiile care clarifica domeniul evaziunii fiscale sunt cele ale legalitatii si cel al libertatii de gestiune. Conform principiului legalitatii, n materie fiscala contribuabilul dispune de o libertate de alegere a situatiei celei mai favorabile din punct 10 Olteanu I., Bistriceanu G. - "Evaziunea fiscala. Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale", Editura ASE, Bucuresti, 2005, p.41

de vedere fiscal, n special atunci cnd legea fiscala prezinta lacune sau imprecizii. Conform principiului libertatii gestiunii economice, contribuabilul poate opta pentru o cale mai putin impusa fiscal sau sa interzica administratiei sa se amestece n gestiunea ntreprinderii (aprecierea riscului financiar, modul de finantare, practici comerciale sau de gestiune contabila). Plecnd de la cele doua principii de legalitate si libertate a gestiunii fiscale, practica evaziunii fiscale trebuie sa beneficieze de o prezumtie de legalitate pe care administratia va cauta sa o combata, fie

sustinnd ca contribuabilul a comis o eroare de apreciere de fapt sau de drept, fie preciznd ca decizia de gestiune depaseste limitele evaziunii pentru a se nscrie n practici frauduloase. Desi deciziile pe care le ia contribuabilul n materie fiscala se pot baza pe cele doua principii: principiul legalitatii fiscale si cel al libertaii de gestiune, aceasta nu nseamna ca se poate face orice, ca libertatea deciziilor pe care le ia n materie fiscala nu este ntr-un anumit fel supravegheata. n aceasta zona neprecizata pe care imperfectiunea legii o lasa la latitudinea contribuabilului, administratia nu ramne imobila n cautarea de a stabili anumite limite. O alta forma de evaziune se poate insera ntre actul anormal si eroarea contabila este decizia incorecta de gestiune, procedura prin care contabilul actioneaza contrar regulilor fiscale (constituirea de provizioane nedeductibile fiscal). Descrierea evaziunii fiscale licita si ilicita este necesara si utila pentru ca da posibilitatea, cel putin teoretica, estimarii marimii fenomenului pe cele doua forme de manifestare. Aceasta disociere ajuta si la sensibilizarea diferitilor factori de decizie politica si a celor administrativi n cautarea si stabilirea mijloacelor adecvate de limitare si combatere a evaziunii fiscale. De evaziunea fiscala licita ar trebui sa se ocupe ndeosebi factorii de decizie politica si apoi a celor administrativi, iar de evaziunea ilicita ar trebui sa se ocupe guvernul care raspunde de nfaptuirea politicii fiscale a statului care poate fi compromisa daca fenomenul evaziunii scapa de sub control. n practica este dificil de a distinge eroarea contabila involuntara de decizia luata constient n vederea diminuarii impozitului, limita trasarii formelor evaziunii legale si ilegale nu poate fi jalonata dect de la caz la caz. Sub unghiul fiscal si ce penal, delictul fraudei fiscale prezinta trei elemente constitutive clasice:12 * elementul legal; * elementul intentional; * elementul material. Elementul legal este o necesitate evidenta. Principiul legalitatii incriminarilor ofera contribuabilului o garantie mpotriva abuzurilor

posibile ale statului, condamnarea pentru frauda nu este posibila dect n baza unui text legislativ. Elementul intentional este elementul cel mai indicat al fraudei fiscale, un punct de vedere comun nefiind nca stabilit ntre doctrina si dreptul pozitiv. Pentru a dovedi intentia, trebuie ma nti ca respectivul contribuabil sa fi avut cunostinta ca el violeaza o dispozitie fiscala legala sau ca el a actionat voluntar sau constient n totala 11 Olteanu I., Bistriceanu G. - "Evaziunea fiscala. Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale", Editura ASE, Bucuresti, 2005, p.52

cunostinta de cauza. Deci, trebuie demonstrat ca actul fraudei fiscale a fost comis liber fara constrngere. Elementul material presupune ca frauda nu trebuie sa fie considerata n stare latenta. Pentru a fi condamnata trebuie dovedit un fapt exterior. n legislatia multor tari si tentativa se pedepseste. Aceasta extensie pune problema dintre tentativa si frauda consumata. Clasificarea juridica a evaziunii fiscale Exista diferite trepte de evaziune fiscala. Cel care comite o frauda ocazionala este diferit de profesionist, primul invoca scuza obscuritatii textelor de lege n timp ce al doilea manifesta o intentie frauduloasa. Politica represiva a administratilor fiscale din mai multe state este fondata tocmai pe aceasta distinctie ntre fraudele din neglijenta si fraudele manifeste. Prin amploarea lor, prin repetare si natura mijloacelor folosite, acestea din urma sunt supuse unor condamnari penale de care primele pot scapa. Exista o distinctie clasica ntre frauda fiscala administrativa si frauda fiscala penala. n timp ce prima este supusa doar penalitatilor fiscale,

a doua suporta sanctiuni penale. O alta distinctie are la baza existenta mijloacelor frauduloase pentru comiterea fraudei fiscale. Conform acesteia exista frauda simpla si frauda complexa. Frauda simpla este intermediara ntre evaziune si frauda fiscala nsotita de procedee frauduloase care stabileste vointa de a se sustrage impozitarii. Ea se defineste ca orice actiune sau omisiune comisa cu rea credinta pentru sustragerea de la impozite. Aceasta este o practica foarte raspndita care furnizeaza majoritatea cazurilor de aplicare a penalitatilor fiscale n materie de impozitare. Frauda complexa este frauda tip prin excelenta, nsa ea nu reprezinta dect o proportie foarte mica din infractiunile fiscale. Acest delict poate mbraca mai multe forme: * omisiunea voluntara de a face declaratia de impunere la termenele prevazute; * ascunderea sumelor supuse impozitarii; * organizarea insolvabilitatii; * piedicile puse ncasarii impozitelor. n Olanda, frauda fiscala este definita ca fiind faptul de a stabili n mod intentionat o declaratie inexacta, de a prezenta documente false sau de a nu respecta obligatia legala de a furniza administratiei anumite informatii necesare controlului. Faptele sunt santionate cu nchisoare sau amenzi ridicate (20.000 dolari). Conform legilor fiscale din Irlanda, frauda fiscala este definita ca orice infractiune de a se sustrage impozitului. Legea irlandeza sanctioneaza mai aspru delictele fiscale speciale care nu sunt proprii unei anumite categorii de impozit, ci comune tuturor impozitelor si taxelor percepute de administratia fiscala. Este vorba de infractiuni considerate ca foarte grave si pasibile de sanctiuni severe. Dintre delicte enumeram: 12 Patroi D., - "Evaziunea fiscala ntre latura permisiva, aspectul contraventional si caracterul infractional", Editura Economica, Bucuresti, 2006, pag. 48

1. stabilirea unei declaratii inexacte sau comunicarea de documente inexacte; 2. opunerea la controlul fiscal; 3. refuzul de a pastra sau de a furniza documentele prescrise de lege; n Germania, delictul de frauda fiscala este definit ca faptul de a omite, n plina cunostinta de cauza, de a dovedi administratiei elementele care conditioneaza stabilirea impozitului sau de a-i comunica informatii inexacte sau incomplete, din moment ce aceste actiuni tind sa micsoreze impozitarea sau de a procura avantaje fiscale nejustificate autorului lor sau unui tert.13 Sanctiunile constau n amenzi care ajung pna la 2 milioane de euro sau pedeapsa cu nchisoare pna la 10 ani pentru urmatoarele fapte: * vointa contribuabilului de a se mbogati prin frauda; * importanta impozitelor eludate; * avantajele de a detine o functie politica sau complicitatea unui functionar; n Japonia, unde onestitatea fiscala este n mod obisnuit ridicata, frauda fiscala face obiectul reprobarii si este calificata ca si crima, ea fiind cercetata nu numai de serviciile fiscale, ci si de parchet si politie. n tara noatra, sanctiunile pentru evaziune fiscala sunt pedepsite cu amenzi contraventionale, relativ scazute sau nchisoare pna la 10 ani pentru fapte ca: * sustragerea de la plata impozitelor; * nedeclararea veniturilor; * distrugerea evidentelor contabile; * declararea fictiva a sediului social, etc. 1.3.Formele evaziunii fiscale Dupa modul cum se procedeaza n activitatea de evitare a reglementarilor fiscale se face diferentierea ntre evaziunea fiscala legala si evaziunea fiscala ilicita. a)Evaziunea fiscala legala reprezinta actiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgnd la o combinatie neprevazuta a acesteia. Aceasta forma de evaziune nu este posibila dect atunci cnd legea este lacunara sau prezinta

inadvertente. Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cnd o anumita parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale, este sustrasa de la impozitare datorita modului n care legislatia fiscala dispune stabilirea obiectivului impozabil. Contribuabilii gasesc anumite mijloace, si exploatnd insuficientele legislatiei le eludeaza n mod legal, sustragndu-se n totalitate sau n parte platii impozitelor, tocmai datorita unei insuficiente a legislatiei. n acest fel contribuabilii ramn n limita drepturilor lor, fara putinta de a li se imputa ceva, iar statul nu se poate apara dect printr-o legislatie clara, precisa. Cele mai frecvente cazuri de evaziune n care se uzeaza de interpretarea favorabila a legislatiei fiscale, n practica tarilor cu economie de piata, sunt:

13 Patroi D., - "Evaziunea fiscala ntre latura permisiva, aspectul contraventional si caracterul infractional", Editura Economica, Bucuresti, 2006, pag. 59

1. constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva, n cuantum mai mare dect cel ce se justifica din punct de vedere economic, micsornd astfel veniturile impozabile; 2. practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat n achizitii de masini si echipamente tehnice pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit, masura care este menita sa stimuleze acumularea; 3. asocierile de familie, precum si societatile oculte dintre sotia si copiii ntreprinzatorului si acesta; rezultatul unei asemenea manevre este impunerea separata a acestora, repartizarea separata a veniturilor pe fiecare asociat ducnd la micsorarea sarcinilor fiscal; 4. venitul total al membrilor familiei poate fi mpartit n mod egal ntre acestia, indiferent de contributia fiecaruia la realizarea lui, pe aceasta cale obtinndu-se o diminuare a cuantumului impozitului pe venit, care este datorat statului;

5. constituirea unor depozite de pastrare si administrare de catre parinte (tutore) a unor fonduri n favoarea copilului minor. n acest caz desi venitul aferent depozitului este supus impunerii, impozitul platit este mai mic n comparatie cu ceea ce s-ar datora pe venitul astfel redivizat; 6. folosirea n anumite limite, a prevederilor legale cu privire a donatiilor filantropice, indiferent daca acestea au avut loc sau nu, duce la sustragerea unei parti din veniturile realizate de la impunere; 7. un contribuabil are posibilitatea sa opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice, fie pe sistemul de impunere aplicabil veniturilor realizate de corporatie. Optnd pentru cel de al doilea regim fiscal, contribuabilul realizeaza o importanta sustragere din venitul impozabil deoarece sistemul de impunere al corporatiilor cuprinde numeroase facilitati care duc la o substantiala reducere a sarcinilor fiscale.; 8. luarea n considerare a unor facilitati legale cu privire la excluderea din masa impozabila a cheltuielilor cu munca vie, cu pregatirea profesionala si practica n productie, a sumelor platite pentru contracte de cercetare ce au ca obiect programe prioritare de interes national; 9. scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama sau publicitate, indiferent daca au fost facute sau nu; 10. interpretarea favorabila a dispozitiilor legale care prevad importante facilitati pentru contributiile la sprijinirea activitatilor sociale, culturale, stiintifice si sportive. Legea 12/1991 privind impozitul pe profit (M.O. nr.25 din 31.01.1991) reglementeaza cheltuielile care se scad din veniturile ncasate n vederea diminuarii profitului. Aceasta lista a fost modificata n anexa 1, la Hotararea guvernului nr. 804 din 30.11.1991. Interpretarea favorabila a acestor dispozitii ce acorda scutiri de impozit pe diferite perioade de la nfiintarea societatii n functie de profil a dus la nfiintarea unui numar deosebit de mare de societati cu profil comercial n scopul evaziunii fiscale.

b)Evaziunea fiscala ilicita, spre deosebire de cea legala, se savrseste prin calcarea flagranta a legii, profitndu-se de modul specific n care se face impunerea. n acest caz contribuabilul violeaza prescriptia legala cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor cuvenite statului. Evaziunea fiscala este frauduloasa cnd contribuabilul, obligat sa furnizeze date n sprijinul declaratiei n baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului, recurge la disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului. n general este greu sa se determine toate formele de evaziune de acest gen, ele fiind practic nelimitate. n activitatea fiscala exista nsa forme care se regasesc mai frecvent:14 - ntocmirea de declaratii false; - ntocmirea de documente de plati fictive; - alcatuirea de registre contabile nereale; - nedeclararea materiei impozabile; - declararea de venituri impozabile inferioare celor reale; - executarea de registre de evidente duble, un exemplar real si altul fictive; -diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin nregistrarea n cheltuielile unitatii a unor cheltuieli neefectuate n realitate; - vnzarile facute fara factura, precum si emiterea de facturi fara vnzare efectiva, care ascund operatiunile reale supuse impozitarii ; - falsificarea bilantului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o conventie ntre patron si contabilul sef, ei fiind astfel tinuti sa raspunda solidar pentru fapta comisa. Micsorarea ncasarilor bugetare din impozite, datorita evaziunii fiscale, este n mai multe state o problema acuta si frecventa, marimea acestora nefiind deloc neglijabila. 1.4.Implicatii ale fenomenului evazionist

Incidenta fenomenului evazionist se face simtita pe plan financiar, economic, social si politic. n plan financiar evaziunea fiscala constituie o amenintare reala pentru procesele de realizare a veniturilor publice, influentnd pe aceasta cale evolutia echilibrului bugetar. Prin actiunea sa n directia diminuarii veniturilor bugetare, evaziunea fiscala contribuie la micsorarea posibilitatilor de manevra ale statului n economie si n domeniul social. Sub aspect economic, toate formele de evaziune fiscala influenteaza asupra concurentei, n sensul distorsionarii acesteia. Societatile care nu-si ndeplinesc obligatiile fiscale pot practica preturi mai scazute dect cele care nu fraudeaza, n felul acesta putnd patrunde mult mai usor pe noi segmente de piata. Datorita accesului" si nclinatiei" diferite la evaziune fiscala din partea contribuabililor, fenomenul determina,sub aspect social, aparitia sau, mai degraba, marirea inegalitatilor ntre contribuabili, determinnd, n final aparitia sau acutizarea unor tensiuni sociale. Pierderile fiscale si sociale accentueaza degradarea aparatului economic si financiar, privnd de facilitatile cuvenite pe cei defavorizati (bolnavi, pensionari, familiile sarace cu copii), compromitnd ameliorarea sortii lor. Incidenta activitatilor subterane asupra inegalitatilor sociale este ambigua: daca unele activitati subterane avantajeaza clasele defavorizate, altele contribuie la mbogatirea gospodariilor cu venituri ridicate. Totusi, se pare ca tendinta generala este de accentuare a inegalitatilor sociale. n lucrarea Economie si finante publice", profesorul N. Hoanta arata ca, desi, de pe urma evaziunii fiscale, pe termen scurt, evazionistii au de cstigat, n timp ce statul (bugetul acestuia) are de pierdut, pe termen lung, perdanti sunt si ceilalti contribuabili care nu recurg la evaziune fiscala, prin ridicarea posibila a fiscalitatii pentru complinirea resurselor financiare publice diminuate de evaziune"15. Pentru puterea publica pierderea nu consta numai n nerealizarea resurselor bugetare, ci si n nerealizarea programului politic de guvernare si n mpiedicarea ndeplinirii unor aspiratii firesti pentru puterea publica: putere, glorie, credibilitate si alte avantaje materiale sau spirituale.

Cu toate acestea, statul, prin puterile publice, poate si sa incite la evaziune fiscala urmarind, n principal, doua scopuri: - un scop pozitiv" argumentat de intentia de a stimula formarea capitalului. Un exemplu n acest sens l constituie cazul Japoniei care, scutind de taxe conturile de economii medii, ncurajeaza, n mod oficial, evaziunea fiscala. Din acest motiv, Japonia are cea mai mare rata de formare a capitalului, numarul conturilor de economii de acest tip depasind de cinci ori numarul populatiei, inclusiv copiii:16. - un scop negativ" reflectat n sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu tot cortegiul de consecinte. La nivel individual, cnd taxarea este perceputa ca excesiva, contribuabilul are de ales ntre a nu muncii sau a evita plata impozitelor. Dintr-o perspectiva personala, dar si sociala, decizia de a muncii si de a nu plati impozitele este, n acest caz, mai eficienta. Individului i este mai bine iar guvernul nu pierde nimic deoarece nu ar percepe nici un fel de impozite nici n situatia n care individul ar alege sa raspunda fiscalitatii ridicate prin somaj. Referitor la rolul pe care l poate avea evaziunea fiscala n formarea capitalului, n lucrarea Capitalism si libertate", Milton Friedman aprecia ca Ocolirea impozitarii ar putea sa fi fost esentiala pentru bunastarea economica." Cu toate acestea daca lucrurile ar fi stat asa, cstigul a fost obtinut cu pretul unei mari risipe si prin introducerea unei inechitati larg raspndite"17. Avnd n vedere cele de mai sus, o prezentare riguroasa, stricta a efectelor fenomenului evazionist este dificil de realizat si n acelasi timp foarte riscanta. "Probabil chiar frauda fiscala este sansa sistemelor fiscale ca ele sa devina viabile. n aceasta privinta contrar ideii prea simple care considera frauda un comportament antidemocratic, aceasta este mai curnd singurul mijloc modest al expresiei directe de ncuviintare a sa din partea contribuabilului. Departe de a fi contrara democratiei, frauda fiscala, nu este, din contra, dect manifestarea bruta a vitalitatii sale". Analiza fenomenului trebuie efectuata prin prisma raportului dintre efectele sale benefice (formarea capitalului) si eforturile sau costurile

acestora (o mare risipa de resurse bugetare, crearea de inechitate n veniturile disponibile ale contribuabililor, etc). De asemenea, trebuie sa se tina seama ca efectul benefic al interventiei statului (n sustinerea unui anumit grad de evaziune fiscala), n special sub raport legislativ, este

14 Olteanu I., Bistriceanu G. - "Evaziunea fiscala. Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale", Editura ASE, Bucuresti, 2005, p.69

direct, imediat si, ca sa spunem asa, vizibil, n timp ce efectele ei nefaste sunt treptate si indirecte, neperceptibile..."18. Contradictiile pe care acest fenomen le induce, mai ales ntr-un sistem democratic (ntre nevoia generala de resurse financiare din impozite si sustragerea ilegala de la plata acestora; ntre contribuabilii care si achita constiincios obligatiile fiscale si cei care urmaresc sustragerea de la plata acestora, ceea ce conduce la marirea ecartului dintre veniturile disponibile ale primilor si ale celor din urma, etc.) fac necesara lupta" permanenta pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. 1.5. Impozitele, presiunea fiscala si politica fiscala n 2002 - 2006 1.5.1. Utilizarea impozitelor n vederea stimularii cresterii economice Pentru a se putea estima modul n care politica fiscala actioneaza, mai curnd activ dect pasiv, trebuie avut la dispozitie un element al acestei politici care sa fie independent de faza ciclului economic. Legislatia fiscala, n masura n care este fixa, constituie un stabilizator automat care genereaza deficite n timp de recesiune si excedente n perioade de expansiune.

Pentru a estima modul n care politica fiscala actioneaza mai curnd activ dect pasiv, trebuie sa se dispuna de un indice al acestei politici care sa fie independent de faza ciclului pe care se situeaza. Impozitele pot fi folosite ca instrumente de fundamentare a unei politice conjuncturale: astfel, n perioade de depresiune, n scopul relansarii economice, trebuie reduse impozitele. Astfel, reducerea impozitului pe profit poate incita companiile de a-si extinde activitatea, reducerea impozitului pe venit va ncuraja persoanele fizice sa lucreze mai mult. n situatiile de inflatie, o metoda prin care masa monetara aflata n circulatie poate fi restrnsa este si cresterea impozitelor directe. De asemenea, obiectivelor conjuncturale li se poate suprapune si dorinta de a modifica repartizarea veniturilor si/sau dorinta de a reduce presiunea fiscala, evolutie ce se manifesta ca tendinta constanta n ultimii 20 de ani. Stimularea investitiilor private: risc - incitatiile fiscale la investitii risca sa afecteze alegerile strategice ale ntreprinderilor care nu ar mai fi ghidate de rationalitate economica. Frnarea investitiilor private n scopuri anti inflationiste are unele limite. Dupa unele opinii, n cadrul reformelor fiscale care au avut loc n tarile dezvoltate, prin masurile luate s-a urmarit deplasarea dinspre interventionismul prin impozite, catre neutralitatea impozitelor. Dar, nsasi informatiile provenite din surse O.E.C.D. evedentiaza ca majoritatea tarilor continua sa sprijine investitiile sau anumite ramuri / activitati, prin intermediul sistemului fiscal sau prin subventii de la buget. Astfel: * n sapte tari O.E.C.D. se opereaza deduceri ale venitului impozabil cu o parte mai mare sau mai mica din costul investitiilor realizate sau cu rezervele constituite pentru finantarea investitiilor; * se acorda reduceri ale impozitului pe profit (credit fiscal) n functiile de investitiile realizate; * subventii pentru finantarea masinilor, instalatiilor si cladirilor noi (n Irlanda, n proportie de 25-35% din costul acestora); * impunerea cstigului din capital cu cote reduse, pentru detinerea capitalului fix un numar de ani;

* amortizarea degresiva a masinilor; * amortizarea degresiva a constructiilor. Dupa o perioada de stimulare prin fiscalitate a investitiilor se ajunge la situatia de a se suprima aceste incitatii fiscale, tendinta existenta n tarile O.E.C.D., deoarece:19 * stimularea fiscala a investitiilor nu are efecte pe termen lung, iar pe termen scurt, deseori sunt la originea investitiilor n domenii de mic interes; * costul incitatiilor este ridicat, n sensul renuntarii la venituri, de unde apare necesitatea majorarii cotelor cedulare la niveluri mai ridicate dect ar fi nevoie pentru a spori acelasi cuantum de venituri; * existenta unai game largi de incitatii conduce la sisteme multiple de evaziune fiscala. Impozitul asupra societatilor urmareste: * stimularea investitiilor private cu scopul de a ameliora performantele ntreprinderilor poate fi obtinuta prin intermediul deducerilor fiscale n favoarea investitiilor sau a facilitatilor acordate amortizarii. n conditiile n care o ntreprindere este incitata sa investeasca printr-un avantaj oferit, fiscal sau de credit, trebuie sa ndeplineasca doua conditii : * sa aiba un program de investitii pregatit sau rapid de pus la punct, pentru a beneficia de astfel de oportunitati care au un caracter temporar; * sa aiba o estimare a cererii interne sau externe pentru produsele sau serviciile produse. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice influenteaza: * stimularea dezvoltarii economice sau stabilizarea economiei (politica conjuncturala) sau a ofertei (politica structurala); diminuarea generala a impozitului pe venit este instrumentul esential al acestor obiective. Combinate cu reducerea impozitului asupra companiilor (n special a impozitului pe profit), care stimuleaza investitiile, aceste impozite determina o crestere rapida; * anumite masuri de modificare: de exemplu scaderea impozitelor aferente veniturilor mici si cresterea progresivitatii impozitului pe venit atunci cnd acestea asigura o redistribuire verticala pozitiva, permitnd transferarea veniturilor contribuabililor cu resurse ridicate la cei cu resurse mai modeste.

Acestia din urma avnd o propensiune pentru consum mai puternica dect titularii veniturilor ridicate, proprietatea de consum a colectivitatii tinde sa creasca; * lupta contra inflatiei: n aceasta situatie, cresterea impozitelor are ca obiectiv limitarea consumului si crearea unei economisiri monetare fortate. n practica nsa, aceasta

15 N. Hoanta, Economie si finante publice", Editura Polirom, Iasi, 2000, p.281 16 Peter F. Druker Inovatia si sistemul antreprenorial", Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993, p.171, 17 Milton Friedam, Capitalism si libertate", Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1995, p. 193

prezumtie nu se verifica ntotdeauna. n S.U.A. aceste masuri nu au avut efectul scontat. n Franta, n perioada 1981 - 1984, a fost impus un mprumut obligatoriu pentru o treime din numarul menajelor (cu venituri mult mai ridicate dect media pe economie) cu scopul de a contribui la finantarea actiunilor angajate de catre stat n favoarea dezvoltarii ndustriale si a sustinerii ocuparii; * participarea la cheltuielile asigurarilor sociale. 1.5.2. Presiunea fiscala Indicatorulpresiunea fiscala (sau rata fiscalitatii) reprezinta raportul dintre ncasarile fiscale (ale statului si ale colectivitatilor locale) si produsul intern brut, exprimat n procente. Acest indicator masoara ponderea impozitului n masa bogatiei produse si permite astfel determinarea sarcinii (poverii) fiscale.

Unii autori prefera sa utilizeze denumirea de coeficient fiscal, cu scopul de a evita conotatiile negative ale cuvntului presiune: acesta traduce totusi corect ideea de obligatie, inseparabila de aceea de impozit. Indicatorul presiune fiscala nu trebuie confundat cu un indicator mai global, care include si cotizatiile sociale, care reprezenta raportul dintre totalul impozitelor si cotizatiilor sociale, raportat la PIB si exprimat tot procentual: Rata prelevarilor totale (calculata ca raport ntre nivelul total al impozitelor si cotizatiilor sociale si PIB) exprima nsa mai curnd randamentul sistemului de prelevari dect povara asupra contribuabilului, asa cum este, de regula, n mod eronat interpretat acest indicator. Aceasta povara ar putea fi exprimata mai corect prin ansamblul tarifelor (cotelor) impozitelor componente ale sistemului fiscal, iar din acest punct de vedere, nivelul impozitelor din Romnia este comparabil cu acela din alte tari care ntra n categoria tarilor cu rata fiscalitatii ridicata.Din simpla comparare a cotelor de impozitare ale principalelor impozite se poate observa ca unele tari cu rata prelevarilor totale sau a fiscalitatii n PIB este scazuta, n schimb "povara impozitarii" este foarte ridicata.De exemplu : n statele membre ale Comunitatii Economice Europene, cotele de impozit pe profit la societatile comerciale difera n functie de distribuirea sau nedistribuirea profitului, dupa cum urmeaza: Multe state, cum ar fi: Germania, Finlanda si Portugalia, au legiferat evaluarea capitalului social n euro: A. Beneficiul fiscal DISTRIBUIT (100%):20 1. Germania a) 26,37% - impozit (korperschaftsteuer) b) 15,53% - retinere ca sursa c) 58,10% - diferenta distribuita

19 Economie en transition; L'impot sur les societes, OCDE, Paris, 1990

Taxa de 26,37% provine din majorarea taxei obisnuite de impozit de 25% cu o cota de 5,5%, denumita taxa exceptionala (25% + 25% * 5,5% = 26,37%). 2. Austria a) 34% - impozit (korperschaftsteuer) b) 16,50% - retinere ca sursa c) 49,50% - diferenta distribuita Impozitul minim forfetar este 5% din capitalul social. 3. Belgia a) 40,17% - impozit (vennootschamsbelasting) b) 14,96% - retinere ca sursa c) 44,87% - diferenta distribuita Taxa normala de 39% se majoreaza cu taxa conjuncturasa de 3% pentru beneficiile mai mari sau egale cu 13 milioane franci francezi. 4. Danemarca a) 30% - impozit (selskabsktg) b) 17,50% - retinere ca sursa c) 52,50% - diferenta distribuita 5. Spania a) 35% - impozit (impuesco sobre sociedades) b) 11,50% - retinere ca sursa c) 53,50% - diferenta distribuita 6. Findlanda a) 29% - impozit (zhteison tulovero ou samfunds inkomstskatt) b) - retinere ca sursa c) 79% - diferenta distribuita

7. Franta a) 36,43% - impozit (taxa minima) b) - retinere ca sursa c) 63,57% - diferenta distribuita Taxa normala de 33,1/3% - majorata cu 10%, n anul 2000 (36,66%); cu 6%, n anul 2001; cu 3%, n anul 2002 si n anul 2003, a ramas 33,1/3%, adica 33,33%. De asemenea, se mai percepe o cotizatie sociala pe beneficiul de baza de 1,10%, daca cifra de afaceri depaseste 50 milioane de franci, si a rezultat, pentru anul 2001, o cota de 36,43%; pentru anul 2002, o cota de 35,43% si, pentru anul 2003, o cota de 34,43%.

20.www.prezentonline.ro

8. Grecia a) 35% - impozit (taxa generala) b) - retinere ca sursa c) 65% - diferenta distribuita Cota 35% se plica pentru beneficiul obtinut de societatile comerciale din Atena, iar pentru cele din afara Atenei, cota este de 40%. 9.Irlanda a) 20% - impozit (corporation tax) b) - retinere ca sursa c) 80% - diferenta distribuita Exista si taxa de 12,5% progresiva, pna la 200.000 lire irlandeze; 10% peste 250.000 lire irlandeze si 25% pentru beneficiile neindustriale sau comerciale. 10. Italia a) 36% - impozit b) zero - retinere ca sursa

c) 64% - diferenta distribuita 11. Luxemburg a) 30% - impozit (taxa minima a baremului progresiv) b) 17,50% - retinere ca sursa c) 52,50% - diferenta distribuita Pna la un beneficiu de 600.000 franci, baremul este progresiv de 20-30%. 12. Tarile de Jos a) 35% - impozit b) 12,96% - retinere ca sursa c) 48,75% - rest distribuita Taxa este de 30% si se aplica pentru beneficiul mai mic de 50.000 de flucsi. 13. Portugalia a) 35,2% - impozit (imposto sobre o rendimento das pessos colectivas) b) 12,96% - retinere ca sursa c) 51,84% - diferenta distribuita Societatile de investitii imobiliare si agricole platesc o cota de 27,4% asupra beneficiului. 14.Regatul Unit a) 30% - impozit (corporation tax) b) zero - retinere ca sursa c) 70% - diferenta distribuita Baremul de impozitare este progresiv, astfel: - 10% cota, daca beneficiul este mai mic sau egal cu 10.000 lire sterline; - 10-20%, daca beneficiul este cuprins ntre 10.000 lire si 50.000 lire; - 20% cota, pentru beneficiul cuprins ntre 50.000 lire, inclusiv si 300.000 lire, inclusiv; - 32,5% cota, pentru beneficiul cuprins ntre 300.000 lire, inclusiv si 1.500.000 lire, inclusiv;

- 30% cota, pentru beneficiul ce depaseste 1.500.000 lire. 15. Suedia a) 28% - impozit (bolagsskatt) b) zero - retinere ca sursa c) 70% - diferenta distribuita Toate societatile pe actiuni suedeze trebuie sa constituie o rezerva legala de 20% din capital. Daca nu se constituie rezerva n mod obligatoriu, atunci se afecteaza cu 10% rezultatul net, pentru constituirea de rezerve. B. Beneficiul fiscal NEDISTRIBUIT:21 Impozitarea beneficiului nedistribuit, pe fiecare stat membru al CEE, se prezinta astfel: Germania (42,20% impozit si restul se reinvesteste - 57,80%); Austria (34% impozit si 66% investitii); Belgia (40,17% impozit si 59,83% investitii); Danemarca (30% impozit si 70% investitii); Spania (35% impozit si 65% investitii); Finlanda (29% impozit si 71% investitii); Franta (36,43% impozit si 63,57% investitii); Grecia (35% impozit si 65% investitii); Irlanda (20% impozit si 80% investitii); Italia (36% impozit si 64% investitii); Luxemburg (30% impozit si 70% investitii); Tarile de Jos (35% impozit si 65% investitii); Portugalia (35,20% impozit si 64,80% investitii); Regatul Unit (30% impozit si 70% investitii); Suedia (28% impozit si 72% investitii); Din situatia prezentata se remarca faptul ca impozitul pe beneficii, n cazul beneficiului distribuit, este sub 30% numai n 4 cazuri: Germania (26,37%); Finlanda (29%); Irlanda (20%); Suedia (28%).

Media cotei de impozit pe profit n tarile nemebre ale CEE este de 35% -36%. 1.5.3. Caracteristicile politicii fiscale n perioada 2002-2006 Perioada 2002 - 2006 a reprezentat o perioada decisiva pentru accelerarea procesului de pregatire a aderarii Romniei la Uniunea Europeana. Guvernul si-a stabilit atunci ca obiective prioritare:

21.www.prezentonline.ro * ndeplinirea conditiilor necesare pentru ca Romnia sa obtina calificativul de economie de piat functionala; * accelerarea reformelor economice, astfel nct sa devina posibila finalizarea negocierilor si semnarea Tratatului de aderare pe parcursul anului 2005. Obiectivul principal pe termen scurt si mediu al politicii fiscal bugetare a fost accelerarea procesului de reforme structurale, cresterea investitiilor si mbunatatirea corelatiei ntre resursele de care dispunem si modul n care le utilizam cu obiectivele majore de politica economica pe care le avem de atins. Pe termen lung, obiectivul politicii fiscale a fost consolidarea finantelor publice cu scopul cresterii rolului stabilizator prin reducerea deficitelor structurale si crearea conditiilor necesare pentru functionarea simetrica a stabilizatorilor automati. Reforma legislatiei fiscale impunea reducerea continua a scutirilor si exceptarilor acordate la plata impozitelor si a taxelor cu scopul cresterii transparentei mediului de afaceri, mbunatatirii competitiei si largirii bazei de impozitare. Obiectivul principal al reformei administratiei l constituia crearea unei administratii fiscale unificate si reforma colectarii contributiilor de asigurari sociale, care sa permita mbunatatirea serviciilor de asistenta catre contribuabili si sa conduca la cresterea conformarii voluntare a acestora. Principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare n perioada analizata au fost subordonate obiectivelor de sustinere a cresterii economice si de reducere a ratei inflatiei si se referea mai ales la:22

1. stabilirea deficitului bugetului general consolidat la un nivel corelat cu obiectivele majore economice si diminuarea deficitelor cvasi-fiscale prin accelerarea reformelor structurale, n vederea sustinerii ntr-un mod mai eficient a eforturilor de reducere a ratei inflatiei; 2. sustinerea procesului de convergenta din punct de vedere nominal si real al economiei romnesti; 3. armonizarea legislatiei fiscale cu normele Uniunii Europene; 4. reforma profunda a administratiei fiscale, n vederea mbunatairii colectarii si crearii conditiilor necesare atingerii proiectiilor asumate prin cadrul fiscal pe termen mediu si lung; 5. scaderea ratelor de taxare a contributiilor la asigurarile sociale n scopul reducerii dezavantajului de competitivitate fiscala, reducerii nclinatiei agentilor economici de a migra n economia subterana si pregatirii economiei romnesti pentru a face fata cresterii mobilitatii companiilor, a capitalului si a fortei de munca; 6. accelerarea procesului de reforma institutionala n scopul implicarii mai active a comunitatilor locale n procesul de colectare si alocare a resurselor publice; 7. cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor de preaderare; 8. mbunatatirea transparentei cheltuielilor publice.

22 "Evaziunea fiscala - prevenirea si combaterea spalarii banilor, prevenirea si combaterea coruptiei", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005, pag. 78 Capitolul 2 FENOMENUL INFLATIONIST

2.1. Factorii favorizanti ai fenomenului evazionist Factorii care genereaza si favorizeaza fenomenul evaziunii fiscale, att n forma sa permisa" si nesanctionata de lege ct si n forma sa sanctionata de lege, se pot grupa, pentru o mai buna sistematizare, n: -factori psiho-sociali, care tin att de pornirile si convingerile interioare ale contribuabilului ct si de conduita generala si mediul social din care acesta face parte; -factori de natura economica, care tin de perceptia contribuabilului cu privire la nivelul venitului ramas dupa plata impozitului si capacitatea acestuia de a satisface nevoile individuale a contribuabilului; -factori de ordin legislativ si administrativ, care tin, pe de o parte de perceptia cu privire la modul de asezare a impozitelor, la echitatea sistemului fiscal precum si de perceptia privitoare la destinatiile date, de stat, sumelor colectate din impozite, iar pe de alta parte de perceptia contribuabilului cu privire la modul n care organele statului aplica legea fiscala si eventualele sanctiuni care decurg din nerespectarea ei. Toti acesti factori prezentati au o actiune conjugata asupra deciziei de sustragere fiscala, astfel nct trasarea unei demarcatii clare a actiunii fiecaruia este att dificil de realizat, ct si inoportun. Prin urmare, consider ca recurgerea contribuabilului la evaziune fiscala sau nu, reprezinta o optiune interna, proprie fiecarui contribuabil, care tine de perceptia acestuia asupra unor variabile exogene lui, privite n ansamblul lor. 2.1.1. Factori psiho-sociali Exista un factor originar al oricarei evaziuni fiscale: nclinatia contribuabilului (omului) spre evaziune fiscala23, chiar daca, nu ntotdeauna, se da curs actului de evaziune. Marimea acestei nclinatii pare sa difere n functie de zona geografica a tarii (nclinatia ar fi mai mare la tarile din sud fata de cele din nord) si de fondul genetic al poporului respectiv (nclinatia ar fi mai mica la

anglo-saxoni fata de latini, spre exemplu). Caracteristici, precum: atitudinea mult mai toleranta a populatiei fata de ncalcarea reglementarilor si o oarecare reticenta fata de disciplina, fac din popoarele latine principalele candidate ale practicarii evaziunii fiscale. Astfel, Italia este o adevarata campioana a tuturor activitatilor economiei subterane, ntr-o masura apropiata si Spania, iar n Franta se recunoaste evaziunea fiscala ca fiind al doilea sport national":24. nclinatia spre evaziune fiscala exista n orice individ caruia i se ia, pe cale de autoritate, o parte din venitul ce-i apartine de drept, si aceasta, pentru ca, el percepe aceasta masura, n primul rnd, sau mai nti de toate, ca pe un atentat la bunastarea sa, la libertatea de a se bucura de roadele muncii sale. Omul rational si constient de propriile capacitati, dar si de scurtimea vietii (cu precadere a celei active) nu poate renunta usor la ceea ce considera ca i se cuvine, pentru niste scopuri publice nu ntotdeauna ntelese de el, sau, n orice caz, de cele mai multe ori neevidente. Constientiznd necesitatea sacrificiului individual, n schimbul unei existente sociale sigure si profitabile si pentru el, contribuabilul va consimti deliberat la impozit, dar nclinatia spre evaziune nu va fi suprimata. Integrarea imperfecta a impozitului n cadrul vietii sociale decurge, dupa unii autori, din deficiente de educatie fiscala. Referitor la acest aspect, n anii '40, C.N.Tautu25 scria despre educatia fiscala a romnului din acea perioada: Educatia contribuabilului nostru este astazi att de putin formata, nct el nu are dect o preocupare: sa plateasca ct mai putin si, daca s-ar putea deloc". Dupa parerea lui Virgil Cordescu26 a nsela nr.5/1996 25 C. N. Tautu, Evolutia si tehnica impozitelor directe din Romnia", Bucuresti, 1940, citat de N. Hoanta n lucrarea Evaziunea fiscala", Editura Tribuna Economica, 1997 26 Virgil Codrescu, Evaziunea fiscala n Romnia", Iasi, 1936, citat de N. Hoanta n lucrarea Evaziunea fiscala"fiscul se considera, n mentalitatea curenta, ca o proba de abilitate, nu de necinste; a plati ceea ce fiscul pretinde este o dovada de naivitate, nu de integritate". Din pacate, si astazi, mentalitatea contribuabilului romn a ramas aceeasi. Profesia, religia si starea civila pot avea, de asemenea, relevanta asupra deciziei de savrsire a evaziunii fiscale.

n ceea ce priveste profesia, aceasta infractiune poate fi savrsita cu succes, de catre persoanele care ocupa un statut social elevat si detin cunostinte de specialitate care sa le dea posibilitatea savrsirii actelor de evaziune fiscala. Statutul social deosebit conferit de profesie duce, mai ales ntr-un mediu social corupt, la ngreunarea masurilor de tragere la raspundere a acestora.Ei beneficiaza de cei mai buni avocati, de mijloace materiale cu care sa poata acoperi savrsirea infractiunilor si de o influenta sociala deosebita, iar la toate acestea se adauga caracterul insidios al acestui gen de infractiuni, care, de regula, nu se reclama. De asemenea, este de remarcat ca persoanele casatorite se abtin , de regula de la astfel de fapte n momentul n care constientizeaza ca poarta responsabilitatea unei familii, dar sunt tentate sa le comita cnd situatia economica precara a respectivei familii i determina sa faca acest lucru. Coruptia, existenta la nivelul unei societati, constituie un alt factor favorizant al evaziunii fiscale. n acest sens, Adam Smith scria n Avutia natiunilor" ca n acele guverne corupte unde exista cel putin o suspiciune generala cu privire la o cheltuiala inutila sau o utilizare gresita a venitului public, legile nu sunt respectate n totalitate". Mai mult dect att, posibilitatea de eschivare de la plata impozitelor, printr-o ntelegere formala cu inspectorii fiscali, ridica esential atractivitatea evaziunii fiscale. ntre coruptie si evaziune fiscala exista un raport de interconditionare, astfel ca ntr-o economie cu un nalt nivel al coruptiei n rndul functionarilor publici, penalizarile nalte pentru evaziune fiscala nu duc att la reducerea evaziunii fiscale ct la intensificarea coruptiei. n ceea ce priveste coruptia existenta la nivelul aparatului fiscal, n Romnia, potrivit unor studii realizate de Banca Mondiala27, n anul 2005, aproximativ 27% din firmele romnesti plateau mita inspectorilor fiscali . Norma sociala constituie un alt factor important n definirea conformarii fiscale a contribuabilului. ntr-o economie descentralizata sistemul de taxe se bazeaza pe acordul voluntar al cetatenilor, stiindu-se ca, pentru propria lor stima, celor mai multi oameni le place sa se considere onesti, pentru ca societatea nu ar putea functiona altfel, niciodata nefiind destui politisti care sa supravegheze pe toata lumea sau destui supervizori pentru cei chemati sa aplice legea.

Acolo unde cetatenii constientizeaza ca taxa este, mai degraba, rezultatul unui consens exprimat dect al unui decret 23 N.Hoanta, Fiscalitatea si protagonistii ei ", Revista Impozite si taxe", nr. 11-12/nov-dec 1997 24 V.Pop, M.Scarlat, Veniturile statului - frauda si evaziunea fiscala", Revista Finante, credit, contabilitate", arbitrar, constiinta lor i va ndemna la conformare n plata datoriilor catre stat"28. Studii psihologice avnd ca subiect comportamentul platitorului de taxe au concluzionat ca evaziunea fiscala creste atunci cnd oamenii percep ca taxa este incorecta. n acelasi timp, nivelul evaziunii fiscale si echitatea fiscala se interconditioneaza, astfel, daca nivelul evaziunii fiscale este prea ridicat, cerintele echitatii fiscale sunt distorsionate ceea ce va face ca participarea cetatenilor la plata impozitelor sa scada. Prin urmare evaziunea fiscala poate fi o consecinta a sentimentului oamenilor ca impozitele sunt prea mari si nedrepte pentru ei. Contribuabilii pot avea impresia ca muncesc din greu pentru bani si ca guvernul ia prea mult din veniturile cstigate de ei si ofera prea putin n schimb. Efectul poate fi o norma sociala (conduita colectiva) de evaziune fiscala care depaseste sistemul de valori personale apartinnd individului si care n mod normal l-ar conduce la plata onesta si constanta a impozitelor. Atunci cnd norma sociala este cinstea, integritatea si corectitudinea, sa fii gasit ca actor principal sau initiator al evaziunii fiscale implica, pe lnga costul amenzilor si sanctiunilor aplicate, si un cost irecuperabil al rusinii fata de sine si fata de ceilalti indivizi. Cnd norma sociala este aceea de a se sustrage de la plata impozitelor, nu se constata aceeasi stigmatizare a persoanei depistate rau platnic, n schimb cei care recunosc ca-si platesc impozitele regulat ar putea capata oprobiul public de la ceilalti (majoritari) care se conformeaza normei generale. Amenintarea cu pedeapsa se dovedeste ineficace n tentativa de prevenire a evaziunii fiscale, cnd conformarea fiscala este scazuta pentru ca norma sociala este aceea de nerespectare a obligatiilor fiscale. n aceasta situatie pedepsirea cuiva acuzat de evaziune fiscala este perceputa ca arbitrara si injusta, acesta fiind sanctionat pentru a se fi comportat ntr-un

mod conform cu conduita atitudinala manifestata la nivel social. Pedeapsa este, n acest caz, nepopulara. Normele sociale sunt, prin urmare, instrumente care ajuta la determinarea gradului n care un guvern se poate baza pe onestitatea contribuabililor. De asemenea, normele sociale influenteaza gradul de eficienta al actiunilor de prevenire si combatere a evaziunii fiscale. n anul 1996, Nicolae Hoanta aprecia ca, despre o nclinatie a contribuabilului romn spre evaziune fiscala, ca factor determinant al acesteia, nu se poate vorbi dect la o cota foarte redusa, datorita noutatii acestei stari de spirit" pentru el"29. Din pacate dupa nca 8 ani acest fenomen nu mai este deloc nou si cu att mai putin strain contribuabilului romn. Astazi se poate aprecia ca nclinatia spre evaziune fiscala a contribuabilului romn a fost amplificata de nemultumire generala privitoare la modul cum sunt utilizate fondurile publice, de coruptia existenta n Romnia, aceasta determinnd n final, instituirea unei norme sociale de evaziune fiscala, la nivelul societatii noastre. 2.1.2. Factori economici Sunt opinii potrivit carora nclinatia spre evaziune fiscala este n raport invers proportional cu nivelul veniturilor impozabile si direct proportional cu rata fiscalitatii. n privinta raportului care exista ntre nivelul veniturilor impozabile si nclinatia spre evaziune fiscala, se sustine ca, n tarile n curs de dezvoltare, frauda fiscala atinge 80-90% din veniturile fiscale ce ar trebui percepute de aceste tari30. n aceste tari, nsa, nivelurile reduse ale veniturilor supuse impunerii sunt acompaniate de sisteme fiscale n care domneste dezordinea, att n ceea ce priveste legiferarea fiscala, ct si n urmarirea aplicarii legislatiei respective, cu efecte directe asupra proliferarii coruptiei aparatului fiscal si marimii veniturilor fiscale atrase la buget. Cu toate acestea nu trebuie nteles ca, dupa un anumit nivel al veniturilor obtinute, nclinatia spre evaziune fiscala dispare, ca persoanele cu patrimonii personale importante gasesc inutila (sau de o mai mica utilitate) actiunea de a-si marii aceste patrimonii, inclusiv pe calea evaziunii fiscale (n conditiile, de cele mai multe ori, ale unor riscuri mari). nsusirea care-i face sa

se sustraga esentei teoriei utilitatii marginale descrescnde este ca ei se pot economisii, se pot investi, se pot schimba foarte usor contra oricaror altor bunuri. Aceasta nsusire a banilor mpreuna cu caracterul, n fond, egoist, al omului, care priveste cu ochi rai tot ceea ce i se ia prin forta (constrngere), face ca n gndirea evazionistilor, actiunea de evaziune sa fie, daca nu considerata legala, macar morala", justificata. n privinta relatiei care exista ntre nivelul evaziunii fiscale si rata fiscalitatii, economistul canadian A. Laffer a enuntat teoria care-i poarta numele, potrivit careia marirea prelevarilor fiscale instiga la mai putina munca (descurajeaza anumite activitati) sau poate, mai curnd, determina disimularea unei parti din activitatea depusa si trecerea ei n sfera neoficiala. Teoria lui este ilustrata de o curba ce evidentiaza grafic momentul ratei ideale a fiscalitatii, n opozitie cu enuntarea binecunoscuta: too much tax, no tax". Este posibil ca volumul ncasarilor sa creasca, chiar prin reducerea ratei de impunere nsa aplicata la o masa mai mare a venitului impozabil:31. Trebuie spus, nsa, ca scenariul unei politici de relaxare fiscala, de inspiratie liberala, poate conduce la doua impulsuri de sens contrar. Astfel, reducerea fiscalitatii poate conduce la o reducere a economiei subterane, n special a fraudei fiscale, muncii la negru si evaziunii sau, din contra, dereglementarea, ca efect al unei politici de relaxare fiscala, poate conduce la ncurajarea practicilor subterane, mai putin ncorsetate si controlate:32. Desi, ca tendinta, gradul de fiscalitate, n Romnia, s-a nscris n trendul specific tarilor europene dezvoltate, acesta a avut o tenta confiscatoare, pentru contribuabilul romn cu venit mediu, n masura n care sumele banesti disponibile dupa impozitare nu-i asigurau dect mijloacele indispensabile subzistentei,si nu acoperirea ntr-un grad satisfacator a nevoilor umane. Aceasta stare de fapt a avut ca efect inhibarea motivatiei de a muncii (n economia de suprafata) si orientarea contribuabilului catre obtinerea unor venituri cu caracter ilicit. Prin urmare, gradul de fiscalitate din Romnia a fost doar aparent mai scazut, n comparatie cu media U.E., n realitate pentru contribuabilii buni platnici acesta a fost mult mai ridicat,

deoarece aceasta cifra se formeaza ca o medie, n conditiile n care o parte din contribuabili si achita obligatiile fiscale, iar cealalta nu. De asemenea, nivelul scazut al produsului intern brut determina o anumita maniera de judecata a unei presiunii fiscale de 30%, n cazul unei economii n care cele 70 de procente de venit ramase nu-i asigura contribuabilului, poate, nici mijloacele indispensabile de subzistenta, si n cu totul alta, ntr-o economie n care, aceeasi parte de venit i permite contribuabilului un trai decent si poate, n plus, economisirea unei parti din venitul respectiv. Decizia de a evaziona a contribuabilului are n vedere, nsa, nu presiunea fiscala generala, calculata la nivel macroeconomic, ci presiunea fiscala resimtita la nivel individual, care a depasit, n perioada studiata, cel putin la nivelul persoanelor fizice, cu mult media la nivel macroeoconomic. Aceasta datorita modului n care factorul de decizie a nteles sa repartizeze sarcina fiscala ntre contribuabili. Si n mediul de afaceri, fiscalitatea a fost perceputa ca o decapitalizare a agentului economic, fiind practic o forma de agresiune exercitata asupra activitatii acestuia prin distorsiunile pe care le genereaza privind nivelul si ritmicitatea fluxurilor de numerar. De foarte multe ori, agentii economici din tara noastra au reclamat caracterul excesiv al fiscalitatii, care nu corespunde cerintelor de capitalizare si relansare economica, genernd, n acelasi timp, o lipsa acuta de capital, cu consecinte asupra amplificarii arieratelor ntreprinderilor si generalizarii blocajului financiar. 2.1.3. Factori de ordin legislativ si administrativ Cu siguranta, cea mai importanta cauza a evaziunii fiscale este, nsusi impozitul, mai corect sistemul fiscal n cadrul caruia se dezvolta, bazat pe principiul declarativitatii contribuabilului ce beneficiaza de o prezumtie de sinceritate si care este o incitatie la disimulare". Tehnica impozitarii cu numeroase derogari explica dezvoltarea fraudei. Altfel spus, fiecare impozit contine el nsusi bazele propriei fraude".33 Factorii economici si cei psiho-sociali sunt amplificati, ntotdeauna de: -o legislatia fiscala deficitara ;

- o fiscalitate excesiva (sub raportul numarului mare al obligatiilor fiscale si a actelor normative instituitoare si al deselor modificari ale acestora); - existenta unui aparat fiscal ineficient, etc. Cadrul legislativ deficitar este un factor important care contribuie la amplificarea fenomenului evazionist. n lucrarea Diviziunea muncii n societate"34, Emile Durkeim a elaborat conceptul de anomie (de la grecescul a nomos" - fara norma) care desemneaza o stare obiectiva a mediului social caracterizata printr-o dereglare a normelor sociale datorita unor schimbari bruste (razboaie, revolutii, crize economice, etc.).

28 Nicolae D. Dinu, Economia subterana n Romnia n perioada de tranzitie 1990-1996", teza de doctorat, Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2001, p.8 29 Nicolae Hoanta, Evaziunea fiscala.Evaluari. Sanctiuni. Prevenire", Revista Impozite si taxe", nr. 5/mai 1996 ntr-o astfel de stare se afla si societatea romneasca dupa revolutia din 1989, cnd nceperea procesului de trecere la economia de piata a gasit economia romneasca ntr-un vid legislativ, functionnd o buna perioada de timp n virtutea inertiei, viteza de reglementare a diverselor domenii din economie fiind foarte lenta. n domeniul sanctionarii sustragerii de la plata obligatiilor fiscale catre stat, Romnia a beneficiat de o lege a combaterii evaziunii abia n anul 1994 (Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale). Pna n acel moment, aparatul fiscal neavnd instrumentul necesar pentru a actiona n legalitate, pentru diminuarea fraudei fiscale, consecinta fiind amplificarea fenomenului evazionist. Mai mult dect att, sanctiunile prevazute de Legea 87/1994 erau contrazise n unele cazuri, de o serie de alte sanctiuni prevazute n legile instituitoare de

impozite si taxe sau chiar n legile bugetare anule, acest paralelism si ambiguitatea privitoare la stabilirea sanctiunilor neputnd dect sa denatureze aplicarea echilibrata a legislatiei fiscale. Un astfel de exemplu este cel n care bugetul de stat de anul 1997 prevedea ca nevarsarea de catre platitorii de salarii a obligatiilor bugetare calculate si retinute prin stopaj la sursa, din drepturile salariale respective, se penalizeaza cu 20% din sumele retinute si nevarsate odata cu plata acestor drepturi", n timp ce art. 18 din Legea nr 87/1994 preciza ca n cazul n care impozitele, taxele si contributiile datorate statului au fost diminuate prin ncalcarea dispozitiilor fiscale, persoana contravenienta va varsa pe lnga impozitele, taxele si contributiile neachitate o suma egala cu diferentele de impozite, taxe si contributii stabilite de organul de control". Aceste dispozitii diferite prevazute pentru aceleasi fapte nu puteau dect sa ngreuneze controlul, adncind confuzia si ridicnd un semn de ntrebare asupra corectitudinii si echitatii sanctiunilor. Dar fosta lege pentru combaterea evaziunii fiscale continea ea, nsasi, o serie de neclaritati, nefiind facuta o delimitare clara a infractiunilor si contraventiilor, astfel ca unele fapte puteau fi interpretate, n functie de dorinta sau pregatirea persoanei care efectua controlul. Nu mai putin adevarat este si faptul ca nu toate legile economice au fost congruente cu ele fiscale, avnd loc confuzii chiar n rndul regulii fiscale, dublate de un grad ridicat de fiscalitate pentru unii contribuabili persoane fizice si juridice. Cadrul legislativ este componenta esentiala a oricarui sistem fiscal. De la elaborarea legislatiei fiscale ncepe construirea oricarui sistem fiscal. Daca absenta unor legi fiscale, pentru reglementarea anumitor impozite si taxe, este un factor major de incitare la evaziune si frauda fiscala si existenta unor legi confuze, cu scapari mari, are, n mod categoric, acelasi efect. De asemenea, nici elaborarea unui sistem fiscal prea complex si stufos nu este o solutie n lupta dusa de administratie mpotriva evaziunii fiscale. A plati sau a nu plati impozite"- aceasta este ntrebarea de al carei raspuns, mai ales n cazul tarii noastre, de cele mai multe ori, depinde nsasi existenta si prosperitatea unor companii".35 Raspunsul este conditionat de doi factori: iscusinta ntreprinzatorului si performantele legiuitorului P.

Ngaoszvath, La fraude fiscale dans les Etats du tiers - monde ", p.61, citat de N. Hoanta n Evaziunea fiscala.Evaluari.Sanctiuni. Prevenire", Revista Impozite si taxe", nr. 5/mai 1996

31 M. Pestieau, L'economie souterraine" Ed. Hachette, 1991, citat de N.Craiu, "Relevanta practica a teoriei "too much tax, no tax"", Revista "Finante Publice si Contabilitate , nr. 7-8/iulie-august 2003 32 N.Craiu, Politica fiscala din perspectiva economiei subterane", Revista Finante Publice si Contabilitate", nr.9/septembrie 2003 n emiterea de reglementari corespunzatoare. n conditiile unor reglementari necorespunzatoare, cu prevederi insuficiente, neclare, confuze, susceptibile de interpretari dintre cele mai diferite, ntreprinzatorii fie nu vor plati impozite, fie vor plati impozite derizorii. Asemenea ntreprinzatori care desfasoara activitati de evaziune fiscala legala nu trebuie sanctionati, si, de fapt, nici nu pot fi sanctionati pentru abilitatea lor de a face bani la umbra legii", inclusiv pe seama unor venituri care, n conditiile unor reglementari corespunzatoare s-ar cuveni bugetului public. n Romnia, lipsa, pentru mult timp, a unei legislatii stricte n ceea ce priveste documentele fiscale si cele de nsotire a marfii a creat posibilitatea circulatiei marfurilor si a deducerilor fiscale pe baza unor documente ce apartineau altor societati comerciale sau erau emise n numele unor societati comerciale fantoma. O alta cauza a evaziunii fiscale, de data aceasta a celei realizate la adapostul legii o constituie acordarea mult prea lejera si nefundamentata a facilitatilor fiscale. Sunt situatii n care introducerea sau modificarea unui impozit este impusa nu numai de realizarea obiectivului financiar, dar si de realizarea unor obiective economice sau sociale. Masurile de ordin fiscal sunt folosite n orice tara ca unul din cele mai importante instrumente de influentare a activitatii economice, n special

pentru stimularea dezvoltarii unor domenii de activitate, produse sau servicii, inclusiv prin acordarea de facilitati fiscale. Din anul 1990 si pna n anul 2005, n Romnia, s-a emis un numar foarte mare de acte normative continnd numeroase facilitati fiscale, n scopul dezvoltarii activitatii economice, n special, prin atragerea de capital strain. Aceste facilitati fiscale au fost folosite, din plin, ca veritabile instrumente de evaziune fiscala legala". Opinia unor specialisti n evaziune fiscala legala" este ca, n Romnia, n perioada 1990-2000 si, ntr-o oarecare masura, si dupa aceea, un agent economic care a valorificat din plin scaparile legislative, confuziile, ambiguitatile, interpretarile cele mai diferite, uneori diametral opuse, din cele mai importante prevederi din legislatia fiscala, nu mai avea nevoie sa ncalce legea pentru a se sustrage de la plata impozitelor. Singura conditie, pentru a beneficia de aceste facilitati, este cunoasterea si valorificarea, din plin, a neajunsurilor si ambiguitatilor legislatiei fiscala si a facilitatilor fiscale acordate, n unele cazuri, pe beneficiari". Aceste facilitati fiscale au afectat substantial veniturile bugetare si au stimulat efectiv indisciplina n achitarea obligatiilor bugetare, n special din partea celor mai mari contribuabili, carora li s-au adresat cu precadere. n conditiile acordarii unor asemenea nlesniri la plata obligatiilor bugetare, cei mai dezavantajati au fost agentii economici corecti, care si-au achitat integral si n termenul legal obligatiile de plata, beneficiarii fiind agentii economici rau platnici, care nu si-au achitat, pe mai multi ani, obligatiile de plata si care au folosit sumele datorate bugetului public ca surse atrase" pentru finantarea propriilor obiective. n timp, acestia beneficiind, n plus, de o reducere, n termeni reali, a debitelor restante ca urmare a deprecierii monedei nationale. Multitudinea facilitatilor fiscale acordate, retrase si apoi iar n aplicare, care, dupa o anumita perioada de timp, efectiv nu mai puteau fi identificate, sistematizate si prezentate clar nici de cei mai buni specialisti n domeniul fiscal, au facut din Romnia un loc propice pentru desfasurarea de diverse activitati de catre evazionisti si afaceristi dubiosi din toate colturile lumii.

Afluxul acestora catre Romnia a fost stimulat de neajunsurile din legislatia fiscala, n special, dar si din reglementarile financiare, bancare si valutare. Ca urmare a acestui fapt s-au nfiintat foarte multe societati comerciale, fie cu capital integral strain", fie prin participarea cu capital strain" la majorarea capitalului social al unei societati existente, n care aportul investitorului strain era derizoriu, de ordinul a cteva zeci de dolari. Dupa ce au facut afaceri dubioase, acesti investitori straini" au disparut lasnd n urma datorii catre stat de multe milioane n echivalent euro. Se poate afirma ca legislatia fiscala din Romnia, de dupa anul 1989, a fost, pentru cea mai mare parte a acestei perioade, o legislatie generatoare de evaziune fiscala legala, nfloritoare pentru marii contribuabili si de crestere a poverii fiscale si a saraciei pentru alti contribuabili, persoane fizice, cu posibilitati reduse de sustragere de la plata impozitelor, n special a celor percepute prin stopaj la sursa. Fiscalitatea exagerata din partea statului este o alta cauza importanta care duce la evaziune fiscala. Din punct de vedere legislativ, o fiscalitatea exagerata este nteleasa prin prisma numarului foarte mare de obligatii fiscale la care a fost obligat contribuabilul romn, n perioada analizata, dar si al instabilitatii n timp a legislatiei instituitoare de impozite si taxe. ntr-un studiu al Bancii Mondiale, dedicat analizei costurilor determinate de initierea unei afaceri n 155 de tari ale lumii, se arata ca, n Romnia anului 2005, o companie de marime medie, trebuia sa plateasca, ntr-un an, 62 de impozite si taxe, operatie pentru care erau necesare 188 de ore. n acest clasament, n care se situeaza pe locul 138, Romnia, era devansata doar de 5 tari foste comuniste (Bosnia-Hertegovina, Ucraina Kyrgystan, Belarus, Uzbekistan).36 n ceea ce priveste cauzele de ordin administrativ trebuie precizate, aici, dotarea insuficienta cu mijloace materiale necesare administratiei n vederea ndeplinirii atributiilor ce i revin, personal insuficient, numeric si calitativ, astfel, institutiile financiare avnd posibilitatea de a controla eficient doar o mica parte a persoanelor fizice si juridice, precum salarizarea inadecvata a organelor de control pe linia

depistarii si combaterii evaziunii fiscale, cu efect asupra raportarii corecte a neregulilor constatate. O alta deficienta pe linia controlului fiscal a constituit-o, n lipsa unui corp unic de control, repartizarea activitatii de control ntre mai multe directii si servicii, amestecndu-se obiectivele controlului financiar cu cele ale controlului fiscal, controlul

33 Dorin Clocotici, Gheorghe Gheorghiu, Dolul, frauda si evaziunea fiscala", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996, p.57 34 Balaban Cosmin, Evaziunea fiscala. Aspecte controversate de teorie si practica judiciara", Editura Rosetti, Bucuresti, 2006, p.127 asupra capitalului de stat cu controlul asupra capitalului privat, etc. Aceste organisme prin modul cum au fost organizate s-au dovedit total ineficiente n fata evaziunii fiscale, a fraudei, coruptiei si criminalitatii economice. Ele nu au reusit altceva dect sa sufoce contribuabilul romn prin controale repetate. Generata dupa 1990 si amplificata dupa 1996 situatia de mai sus are drept cauza principala, lipsa de vointa politica n ceea ce priveste asezarea pe criterii de eficienta si de profesionalism a activitatii organismelor de control. Solicitat sa-si exprime opinia asupra fenomenului evaziunii fiscale n Romnia, analistul economic Daniel Daianu declara37: O clasificare a cauzelor evaziunii fiscale poate fi facuta, la noi, n functie de felul ntreprinderilor. Unele, structural nu pot plati. Fenomenele care au aparut dupa 1989, ntre care liberalizarea preturilor, au figurat un alt context al ntreprinderii. Productia nu recupera cheltuielile, iar lupta pentru supravietuire i-a mpins pe unii spre evaziune fiscala. O alta situatie este cea numita hazardul moral. Pe fondul inflatiei unii au nvatat sa nu plateasca sau sa amne platile si usor, usor practica s-a metamorfozat n evaziune fiscala.

Putem merge mai departe si sa vedem ca ntreprinderile mari, ndeobste, au fost privilegiate si prin natura vechilor relatii cu bancile. Practic, bancile erau prizonierele" marilor ntreprinderi. Acum situatia s-a schimbat, bancile sunt mai puternice, multe au nu numai capital, dar si management strain. Deci, finantarea prin banci nu mai merge de la sine. Oricum, nsa, marile ntreprinderi au si acum o mare forta de negociere cu statul. Nu ntmplator este mult mai dificil de lucrat cu ntreprinderile mari. Ele sunt ntr-un razboi perpetuu cu autoritatea publica, cu statul, care este nevoit sa accepte reesalonari la plata pentru ca nu le poate nchide. Si uneori mai intervin interese clientelare. Deci, pentru marile ntreprinderi evaziunea fiscala e mult mai subtila. ntreprinderile mici sunt nsa ntr-o situatie ingrata, ele au acces mai redus la finantare, la creditare si pot negocia de pe o pozitie mai vitrega cu statul. Este o diferenta ntre modul cum statul se poate ntoarce mpotriva celor mari si a celor mici. Nu ntmplator la cele mici gasim evaziune fiscala. Statistic, se verifica acest lucru". Concluzionnd, nclinatia naturala a contribuabililor catre evaziune fiscala, amplificata de lipsa unei educatii fiscale, la care se adauga dimensiunea presiunii fiscale si deficientele egislative si administrative ale gestionarii impozitelor constituie cei mai importanti factori care favorizeaza aparitia si proliferarea fenomenului evazionist, sub toate formele sale. 2.2. Un posibil portret al fraudatorului Avnd n vedere nclinatia, n general, a oricarui contribuabil spre evaziune fiscala, ca factor originar al fenomenului, este interesant de vazut care sunt trasaturile caracteristicile ale persoanelor care practica frauda fiscala. n acest sens, dl. N. Craiu, subsecretar de stat - Oficiul National pentru Combaterea si Prevenirea Spalarii Banilor, realizeaza, n articolul Politica fiscala din perspectiva economiei subterane", publicat n numarul din septembrie 2003 al Revistei Finante Publice si Contabilitate", un posibil portret al fraudatorului, folosindu-se de trei metode de investigatie specifice cunoscute n literatura de specialitate, si anume: - anchetele de opinie;

- testele de psihologie economica; - tratarea datelor de care dispun administratiile fiscale prin metode statistice adecvate. Urmare a anchetelor de opinie, au fost desprinse principalele motivatii si caracteristici socio-economice ale contribuabililor fraudatori. Astfel, un studiu ntreprins n S.U.A., n anii '80, arata ca un contribuabil din cinci fraudeaza impozitul pe venit. Din totalul fraudatorilor, o treime si supraestimeaza cheltuielile profesionale, doua treimi sustragnd o parte din venituri prin nedeclararea lor. Contribuabilii care declara ca practica frauda fiscala au urmatorul profil: * se gasesc n principal n clasa de vrsta de la 25 la 54 de ani; * au pregatire scolara si venituri relativ ridicate; * au o profesiune care se preteaza la o umflare a cheltuielilor profesionale sau la omiterea unor venituri. n plus, acestia se disting de restul populatiei prin conceptia foarte elastica" privind cinstea si printr-un profund scepticism privind integritatea oamenilor. Aceste trasaturi sunt, firesc, completate de o atitudine de revolta sociala - fraudatorul fiind, de cele mai multe ori, anarhistul", protestatarul, cel care nu se supune exploatarii" de orice fel, inclusiv celei fiscale. A doua metoda utilizeaza tehnicile psihologiei experimentale, fiind, n esenta, o cercetare de laborator": se cere unui grup de persoane sa se imagineze n postura de contribuabili, avnd anumite caracteristici de venituri, ocupatie, vrsta si familie. Participantilor la experiment li se cere sa actioneze la variante diferite de politici fiscale. Principalele concluzii ale acestor teste au fost: * probabilitatea de a frauda creste o data cu venitul si descreste pe masura ce controlul fiscal este mai probabil; * tentatia de a frauda descreste pentru cei aflati n situatia de a beneficia, n schimb, de cheltuieli bugetare; * rata presiunii fiscale nu influenteaza semnificativ decizia de fraudare.

Relatia dintre rata impozitarii, nivelul veniturilor, ocupatia profesionala si probabilitatea controlului este scoasa n evidenta cel mai bine prin intermediul prelucrarii statistice a datelor de care dispun administratiile fiscale. n acest context, semnificativa este frecventa controalelor fiscale, care joaca un rol determinant n atenuarea fraudei. De asemenea, mai curnd tipul ocupatiei si mai putin nivelul veniturilor reprezinta conditii de influentare a frecventei si marimii fraudei. Exista si studii detaliate privind portretul practicantului de munca la negru. Concluziile acestor studii arata ca muncitorii la negru" sunt: 1. persoane tinere, cu nivel redus de calificare, care nu gasesc loc de munca pe piata oficiala si sunt constrnsi sa accepte slujbe la negru; 2. persoane care nu pot fi angajate oficial: imigranti cu situatia nereglementata si personae care beneficiaza de prestatii sociale permanente; 3. persoane care lucreaza la domiciliu sau n mici ateliere cu localizare discreta.

36www.prezentonline.ro Modul n care este perceputa munca la negru separa moralistii" (persoane mai n vrsta, inactivi, provinciali, functionari, proprietari) de toleranti" (tineri, eventual chiriasi care locuiesc n orase mari si au o pregatire universitara) si ilustreaza categoriile de persoane care ar accepta mai repede pozitia de practicant al muncii la negru. Fraudatorul are, cel putin, urmatoarele trasaturi caracteristice: este independent, casatorit, are 3 copii, a mplinit 50 de ani, are o diploma universitara. n Franta, o astfel de persoana, ascunde circa 18% din veniturile sale totale, de altfel ridicate.38 Anchetele realizate n tarile occidentale releva ca persoanele care comit fraude sunt:39 - n proportie de 30% femei;

- cu o situatie familiala stabila; - n general, persoane casatorite; - putin probabil sa fie credinciosi; - putin probabil sa aiba cazier; - este mai putin probabil sa abuzeze de alcool; - bine educati; - mai optimisti, mai motivati si cu mai mult respect de sine dect ceilalti; - tind sa para mai stapni pe situatie, amabili si empatici, dect ostili, impulsivi si insensibili; - profilul se potriveste cu cel al angajatilor care sunt suprasolicitati. Salariatii, ale caror impozite sunt retinute la sursa, pot cu mare dificultate sa se sustraga obligatiilor fiscale - una din posibilitati fiind aceea de a creste n mod fals cheltuielile lor profesionale sau sa aiba o ocupatie suplimentara nedeclarata. n ceea ce priveste independentii de toate genurile, acestia au obligatia de a declara un venit ct de ct plauzibil, adica un venit care sa corespunda mediei pe care o cstiga similarii lor, care sunt deja n evidenta fiscului. Cu ct acestia cstiga peste medie, cu att mai mult le va fi la ndemna sa eludeze impozitul. 2.3. Modalitati prin care se realizeaza evaziunea Taxa pe valoarea adaugata se spune ca este unul din impozitele mai putin predispuse a fi obiectul evaziunii fiscale. Se are n vedere, cnd se face aceasta afirmatie, ca T.V.A., fiind nscrisa obligatoriu n documentul care atesta transferul proprietatii unui bun, prezinta posibilitatea controlului ncrucisat n vederea stabilirii realitatii operatiunii impozabile (la vnzator si la cumparator). Cu toate acestea, chiar n tarile cu sisteme fiscale solide, evazionistii nu pierd din vedere nici acest impozit. Este vorba, de exemplu, de `institutia` taxi-ului. `Taxi` este un `mandatar` a carui unica functie este de a fi nscris la Registrul Comertului pentru a emite, sub acoperirea antetului sau, facturi de vnzare fictive. Altfel spus, el conduce o firma de fatada, nsarcinata sa emita documente comerciale corespunzatoare operatiunilor fictive desfasurate de

firme reale si n aparenta, ireprosabile n ceea ce priveste activitatea desfasurata. Prin aceste facturi se permite societatilor comerciale

37 Adevarul economic", nr. 41/octombrie 2003

beneficiare (reale) sa obtina rambursari de T.V.A.. Cu att sunt mai mari posibilitatile de evaziune fiscala, n materie de T.V.A. la noi, unde sistemul fiscal fragil este dublat de un aparat fiscal nu tocmai performant. Cel care si propune sa verifice daca agentul economic a stabilit o suma corecta privind T.V.A. pe care el trebuie sa o suporte pentru activitatea unei anumite perioade, nu are dect sa calculeze valoarea adaugata prin nsumarea elementelor componente si sa-i aplice cota de T.V.A. Deoarece T.V.A. calculata ca diferenta ntre taxa aferenta iesirilor (facturarilor) si cea corespunzatoare intrarilor (cumpararilor) nu este taxa aferenta valorii adaugate pentru productia realizata ntr-o anumita perioada, trebuie mai ntai facute unele corectii att la T.V.A. colectate, ct si a celei deductibile pentru a exista comparabilitate ntre cele doua metode de calcul. Conditiile se refera la: * scaderea din T.V.A. deductibila a taxei aferente cumpararilor de active imobilizate * influentarea T.V.A. deductibila cu taxa aferenta diferentelor dintre soldul final si cel initial al stocurilor; se scade taxa aferenta soldurilor finale si se adauga cea aferenta soldurilor initiale * influentarea T.V.A. colectata cu taxa aferenta diferentei dintre soldul final al iesirilor si cea aferenta soldului initial al iesirilor; se adauga taxa aferenta soldului final si se scade cea aferenta soldului initial.

Folosind metoda de determinare a T.V.A. pe baza aplicarii cotei de impozitare asupra valorii adaugate obtinuta prin nsumarea elementelor componente ale acesteia se poate verifica daca agentul economic n cauza a efectuat vreo evaziune fiscala prin: 1. nscrierea n registrul de cumparari a unor facturi fictive pentru a majora T.V.A. deductibila si a micsora sau elimina datoria agentului economic fata de bugetul de stat privind acest impozit; 2. nenscrierea n registrul de vnzari a unor facturi emise de agentul economic sau nentocmirea unor documente legale privind vnzarile agentului economic Verificarea concordantei taxei datorate pentru activitatea desfasurata de un agent economic, stabilita prin cele doua metode se poate face pe diferite perioade de timp, mergnd de la o luna la un an de zile. n cazul unui agent economic care are si activitate de export este necesara o corectie suplimentara a taxei calculate pentru a exista o comparabilitate cu taxa calculata pe baza de valoare adaugata. De asemenea, verificarea este ngreunata n cazul agentilor economici care lucreaza cu mai multe cote, deoarece ajustarile se complica. 2.4. Evaziunea fiscala n Romnia Evaziunea fiscala n Romnia a devenit motiv de preocupare pentru specialistii n domeniu, administratia fiscala si factorul politic, imediat dupa unificarea sistemelor fiscale n urma unirii provinciilor romnesti din 1918, proces care a avut loc concomitent cu modernizarea sistemului fiscal, prin raportaarea la tarile Europei Occidentale, ntre anii 1923-1927. Desi referiri la evaziunea fiscala, precum si

38.www.prezentonline.ro 39.www.wall-street.ro

includerea de sanctiuni mpotriva celor care erau depistati ca evazionisti au avut loc prin legile fiscale (Legea contributiilor directe din anul 1923). Totusi, prima lege care se ocupa exclusiv de evaziune fiscala a aparut n Romnia n anul 1929. Este vorba de Legea pentru represiunea evaziunii fiscale la contributiile directe" din 1929, care vorbeste numai de ntrzieri n depunerea declaratiilor de impunere, de diminuarea veniturilor decalarate, de tinere n ordine a carnetului de contribuabil, de registre duble, de bilanturi false, etc., adica de nereguli cu caracter administrativ sau de fraude cu caracter penal. nsa nici aceasta lege si nici celelalte legi care privesc impozitele si taxele si au prevazut sanctiuni pentru fraudele fiscale propriu-zise, nu rezolva si nici nu pune problema evaziunii fiscale. Legea pentru represiunea evaziunii fiscale la contributiile directe nu da definitia explicita a evaziunii fiscale, iar n cuprinsul ei nu se pomeneste niciodata cuvntul evaziune fiscala". Dintre fraudele comise n perioada interbelica n Romnia, prin importanta sumelor, se detasau cele comise de ntreprinderile cu capital strain, elementele favorizante se refereau la regimul rezervelor si amortizarilor, impunerea complementara dupa rentabilitate si regimul dobnzilor la mprumuturile din strainatate. Evaziunea fiscala, alaturi de coruptie, este fenomenul economic si social cel mai vehiculat n perioada actuala, ncepnd cu cetateanul de rnd, n dubla sa ipostaza, de contribuabil si de alegator, si pna la sfera politicului de la vrful societatii romnesti. Evaziunea fiscala n tara noastra a devenit un fenomen att de real si vast, nct nu pare sa mai deranjeze pe nimeni prezenta sa cotidiana n toate sferele aducatoare de venit (mai putin poate salariul platit de catre stat). Daca este sa receptam ideea ca existenta evaziunii fiscale ca fenomen este un semn de democratie, atunci tnara democratie din Romnia a anilor 1990 s-a manifestat din plin, lasndu- i acestui fenomen cmp larg de actiune, iar daca factorii de decizie, legislatia fiscala si cei pusi sa o aplice nu l-au sprijinit explicit, atunci cel putin ncercarile delimitare, a proportiilor sale au fost destul de ineficiente. n sprijinul acestor afirmatii vin urmatoarele argumente, cauze care au condus la amiplificarea si mentinerea evaziunii fiscale la proportii relativ ridicate n masa PIB si a veniturilor fiscale.

1. elaborarea greoaie a unei legislatii fiscale care s-a dovedit plina de lacune, de incoerenta si imprecizie, mai ales n cadrul legislatiei din domeniul impozitarii veniturilor agentilor economici; 2. aparitia trzie a legii pentru combaterea evaziunii fiscale (n anul 1994), precum si o anumita inertie n litera si sprijinul impus de ea; 3. lispa unui cod fiscal, indispensabil activitatii de aplicare a legislatiei fiscale n vederea limitarii evaziunii fiscale; 4. o fiscalitate relativ ridicata n comparatie cu posibilitatile reale ale capacitatii contributive ale contribuabililor, precum si cu scopul formarii n mod cinstit a capitalurilor de care se duce lipsa acuta n rndul agentilor economici; 5. numarul destul de restrns al specialistilor adevarati din domeniul fiscal la care se adauga o salarizare si o dotare mediocra. La acestea se adauga pregatirea necorespunzatoare a juristilor din instantele judecatoresti n domeniul dreptului comercial si fiscal. Ideea, neexprimata public, conform careia prin evaziune fiscala se poate acumula capital financiar privat, poate fi profund daunatoare pentru societatea romneasca n cazul pierderii de sub control a fenomenului. Asa cum impozitul prin el nsusi contine germenul omorrii" venitului prin impozite, tot asa evaziunea fiscala continea n ea nsasi germenul haosului fiscal cu repercursiuni directe asupra economiei, mai ales prin intermediul deficitului bugetar. n aceasta perioada, datele privid evaziunea fiscala sunt ca si inexistente. Ministerul Finantelor Publice trebuie sa ofere periodic date ct mai exacte, fiind necesare, totodata, existenta unei structuri organizatorice n cadrul ministerului care sa permita culegerea de date din teritoriu despre evaziunea fiscala si prelucrarea statistica a acestora.40 Modalitatile cele mai utilizate pentru realizarea evaziunii fiscale sunt n cazul impozitului pe profit care se refera la: * reducerea bazei de impozitare; * nenregistrarea integrala a veniturilor; * transferul veniturilor impozabile la societatile nou create n cadrul grupului; * ncadrarea eronata n perioadele de scutire.

Evaziunea fiscala la TVA s-a produs prin: * aplicarea eronata a regimului deducerilor; * necuprinderea unor operatii ce intra n sfera TVA n baza de calcul a taxei; * neevidentierea si nevirarea TVA aferenta avansurilor ncasate de la clienti; * aplicarea eronata a cotei zero. La accize, modalitatile de evaziune au cuprins: 1. micsorarea bazei impozabile; 2.utilizarea unei cote inferioare celei legale; 3. nedeclararea corecta a operatiunii reale n cazul unor produse ale caror preturi purtatoare de accize (mai ales n cazul alcoolului) etc. Motivele evaziunii fiscale sunt complexe si greu de identificat. Printre acestea enumeram: * nerecunoasterea, ignorarea sau aplicarea eronata si abuziva a legislatiei fiscale; * rezistenta contribuabililor la impozite ca un aspect ce tine de civismul fiscal; * modificarile intervenite n legislatia fiscala, complexitatea acesteia, precum si unele imperfectiuni n textele elaborate care au determinari subiective si chiar abuzive n special n ceea ce priveste avantajele fiscale n favoarea anumitor categorii de contribuabili. Printre cauzele evaziunii fiscale sunt si problemele privind dotarea cu mijloacele necesare cu care se confrunta administratia n vederea ndeplinirii atributiilor ce i revin (personal insuficient numeric si calitativ, tehnica de calcul, alte mijloace informative, structura organizatorica actualizata la noile evolutii ale sistemului fiscal, mijloace juridice, proceduri, etc.), salarizarea inadecvata a organelor de control pe linia depistarii si combaterii evaziunii fiscale. Tehnicile de sustragere la plata a impozitelor sunt de la cele mai simple la cele mai complexe. Cea mai simpla o reprezinta nenregistrarea n parte sau n ntregime a veniturilor realizate sau serviciile prestate. Acest fenomen este foarte greu de controlat deoarece ulterior nu se poate dovedi

aceasta, ci numai daca faptuitorii sunt prinsi n flagrant. O alta tehnica este folosita de importatorii sau producatorii de marfuri. Acestia subevalueaza marfurile prin declararea unor valori foarte mici, uneori chiar a zecea parte din valoarea reala. Ulterior acestea sunt facturate catre o societate fictiva sau catre engros-ist la un pret apropiat de pretul de piata. Engros-istul, care de obicei, este una si aceeasi societate cu importatorul vinde, de asmenea, cu un profit foarte mic. n acest fel, sunt sustrase sume importante reprezentnd TVA, impozit pe profit sau accize. Multe societati comerciale nregistreaza debite mari la bugetul de stat pe care nu le achita n timpul activitatii comerciale, ulterior acestea sunt concesionate la persoane fizice straine devenind astfel si aceste asocietati fantoma". Aceasta este o alta tehnica de evaziune fiscala. Metoda este folosita de producatorii sau comerciantii de alcool, cafea, tutun sau produse petroliere, ndeosebi produsele accizebile. n acest fel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu sume uriase. Aceste tehnici de evaziune fiscala au fost stopate n tarile dezvoltate din vestul Europei, fiind importate" la noi n tara, iar din punct de vedere legislativ nu s-a ntreprins nimic n acest domeniu. De exemplu, n anul 1997, toti importatorii de cafea (SUPERBRAZILIA PRODCOM, BUENO FOOD, LAMA GROUP, ELITE etc.) au fost verificati asupra modului de aprovizionare cu cafea verde. Din verficarea facturilor fiscale de aprovizionare s-au constatat urmatoarele: * distribuitorul de facturi atribuise facturile altor societati comerciale; * societatile nu au fost identificate la sediul social declarat; * asociatii sau administratorii societatilor nu au fost n tara n momentul derularii activitatii economice; * facturile nu au fost completate cu toate datele de identificare privind furnizorul, beneficiarul si datele privind expeditia; * societatile furnizoare nu au depus bilanturi, declaratii de impozite si taxe la organele fiscale teritoriale; * nu s-a putut prezenta nstiintarea de platitor de TVA a furnizorului;

* contravaloarea marufilor a fost achitata n numerar sau prin conturi deschise la banci cu credibilitate redusa. n urma controalelor au fost calculate diferente de impozit pe profit, TVA si majorari de ntrziere n suma de 17 miliarde lei, pna n prezent nefiind recuperata nici o suma deoarece acestea au fost contestate, iar pe durata solutionarii contestatiilor societatile au fost cesionate, neputndu-se identifica faptuitorii fradei fiscale, desi au fost sesizate organele de cercetare penala. n anul 1999, societatile de transport international de persoane cu capital turcesc (MURAT si TOROS ) au ncheiat contracte de leasing cu societati din Turcia pentru autocarele destinate activitatii de transport. Pentru aceste contracte de leasing societatile de transport din Romnia erau obligate sa calculeze, sa nregistreze si sa vireze la bugetul statului impozit pe redeventa (pentru veniturile realizate n Romnia de persoane nerezidente) si TVA. n urma controlului s-au stabilit diferente de impozite si majorari n suma de 33 miliarde lei la nivelul anului 1999. Nici aceste sume nu au fost recuperate deoarece organele de executare silita nu au avut pe ce face poprire,

40 "Evaziunea fiscala - prevenirea si combaterea spalarii banilor, prevenirea si combaterea coruptiei", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005, pag.95 autocarele fiind trasferate n Turcia, conturile bancare au fost nchise, iar mijloacele fixe cesionate. Societatea comerciala GRETZA SRL a exportat produse finite n Cipru, la o societate offshore. Veniturile obtinute din vnzarea produselor au fost mai mici dect cheltuielile efectuate pentru obtinerea productiei. n realitate, marfurile erau exportate n Belgia la un pret de trei ori mai mare dect pretul de vnzare din Romnia (diferenta fiind impozitata n Cipru, unde impozitul pe venit este de numai 4 %). n urma verificarilor efectuate s-

a constatat ca att societatea din Belgia, ct si cea din Cipru aveau acelasi asociat. A fost recalculat impozit pe profit n suma de 6,2 miliarde lei.

Capitolul 3 PARADISURI FISCALE SI TIPURI DE ENTITATI JURIDICE OFFSHORE

3.1. Nasterea si evolutia paradisurilor fiscale Evaziunea fiscala internationala, stimulata de existenta unor mici entitati juridice cu statut special sau de tip statal, numite n literatura secolului XX paradisu ri sauoaze fis cale, nu este un fenomen caracteristic lumii contemporane. Acestea au existat din vechime. Astfel, n Grecia antica, insulele din vecinatatea Atenei erau utilizate de catre comercianti pentru stocarea marfurilor, n felul acesta evitndu-se un impozit de 2% perceput de cetate asupra importurilor si exporturilor. n secolele XVI-XVII, Flandra a devenit un paradis fiscal, ntruct comertul efectuat prin porturile sale era supus la obligatii fiscale si restrictii minore. n anul 1889, The Bank of Nova Scotia din Canada, a doua ca marime din tara, a deschis un birou n Jamaica, prin intermediul caruia clientii bancii beneficiau de avantajele fiscale si financiare acordate de aceasta tara pentru operatiunile de comert international. Momentul care a marcat cresterea importantei paradisurilor fiscale l-a reprezentat sfrsitul celui de-al doilea Razboi Mondial, cnd a crescut numarul filialelor unei societati - societate mama. Initial, aceste filiale au servit extinderii societatilor mama n strainatate, n tari care le acordau facilitati fiscale, si ca loc de refugiu pentru capitalurile destinate a fi reinvestite sau repatriate. Ulterior, filialele straine au nceput sa fie utilizate ca mijloc de evaziune fiscala. Pentru a servi acestui scop, filialele au nceput sa fie implantate n tari cu moneda stabila, care nu exercitau un control asupra schimburilor, aveau un sistem bancar fiabil si un guvern care ncuraja investitiile straine pe teritoriile lor, dar impuneau slab profiturile investitorilor straini sau beneficiile

societatilor rezidente, precum si dividendele varsate de filiale societatii mama. Statele-paradis fiscal (Tax Haven) capata, astazi, o rezonanta din ce n ce mai profunda, att n lumea marilor giganti ai mapamondului, ct si n tari cu niveluri de trai mult sub cel al subzistentei, ele multiplicndu-si simultan numarul si complexul de avantaje oferite investitorilor straini, n speta corporatiilor multinationale. Pentru sustinerea celor de mai sus se pot prezenta o serie de date relevante. Astfel, daca n 1978, corporatiile americane transferau catre paradisurile fiscale, sub forma investitiilor straine directe, capitaluri cifrate la 23 miliarde dolari USD, iar corporatiile Europei Occidentale avansau resurse financiare estimate la 160 miliarde dolari USD, la nceputul secolului al XXI-lea, volumul operatiunilor de capital derulate n state - paradis fiscal sunt evaluate la 1600 miliarde dolari USD, asa cum afirma reprezentanti ai Organizatiei Natiunilor Unite:41. n prezent, n lume exista mai mult de 50 de regiuni considerate paradisuri fiscale. Acestea sunt situate pe arhipelaguri (ex.Insulele Britanice Virgine), n republici insulare ( ex.Republica Nauru) sau tari mici (ex. Panama). Unele tari, precum Elvetia, au o lunga istorie n pastarea secretului bancar, pe cnd altele (Bahamas, Liechtenstein, Delaware) au dorit sa le imite pe cele mai dezvoltate. Legislatia independenta a acestor tari sau teritorii ncurajeaza investitorii straini n nfiintarea companiilor pe teritoriul respectiv. n majoritatea zonelor respective, functionarea companiilor, securitatea investitiilor straine si protectia secretului informatiilor sunt garantate prin lege. (de exemplu, Adunarea Legislativa din Insulele Britanice Virgine a votat un astfel de cod de legi n 1984 sub numele de Ordonanta Companiilor de Afaceri Internationale). Daca obligatiile fiscale ale contribuabililor sunt stabilite prin legislatia elaborata la nivelul fiecarei tari sau entitati juridico-administrative independente si daca nimeni nu este obligat sa plateasca ceea ce legea nu-l obliga, rezulta ca oricine poate sa caute solutii pentru a se apara mpotriva unei impuneri pe care o considera excesiv.

Evaziunea fiscala internationala este, deci, o forma a evaziunii fiscale licite, iar paradisul fiscal o solutie de realizare a acesteia. Ceea ce este nsa cu adevarat grav, n legatura cu existenta paradisurilor fiscale, este faptul ca, profitnd de avantajele oferite de acestea, companiile off-shore" recurg la spalarea banilor proveniti din frauda fiscala nationala, de foarte multe ori evaziunea fiscala, derulata prin intermediul companiilor offshore" mpletindu-se, armonios, cu bancruta frauduloasa, contrabanda si spalarea banilor. Si n Romnia, speriati" de marimea exagerata a unor impozite si taxe, oamenii de afaceri, n special importatorii si exportatorii, siau nregistrat, ntr-un ritm ametitor, n ultimii 15 ani, companii off-shore", prin intermediul carora statul romn este prejudiciat de importante fonduri banesti.

3.2. Caracteristicile paradisurilor fiscale n primul rnd, aceste entitati juridice ofera avantaje fiscale, comparativ cu alte entitati juridice, societatilor care si stabilesc sediul social sau persoanelor fizice care si au rezidenta pe teritoriul acestora. Scopul l constituie atragerea societatilor n expansiune, atragerea de capital si stimularea aparitiei de activitati necesare asigurarii echilibrului economic si social. Facilitatile fiscale utilizate n vederea ndeplinirii scopului urmarit sunt multiple: scutirea de impozit a veniturilor/profiturilor realizate sau aplicarea unor cote extrem de reduse. O alta caracteristica esentiala o consituie protectia prin lege a operatiunilor financiare sau comerciale realizate de persoanele fizice sau juridice. Avantajele fiscale legate de delocalizarea operatiilor si profiturilor din onshore n offshore sunt usor de nteles.42 Profitnd de legislatia fiscala favorizanta a acestor state speciale, companiile offshore si implicit proprietarii lor pot obtine economii considerabile de la plata taxelor si impozitelor datorate statului/statelor (sursa a veniturilor). Exista nsa si alte tipuri de beneficii ce pot fi accesate n zonele offshore:

1.eliminarea controlului schimbului valutar- de regula, companiile offshore si pot derula tranzactiile financiare n orice valuta si-si pot pastra rezervele financiare n orice moneda, fara o permisiune speciala; 2.lipsa obligativitatii tinerii evidentei contabile- multe parasiduri fiscale nu cer companiilor offshore sa tina evidente contabile, ceea ce conduce la economii substantiale; 3.consideratii legate de prestigiu- de multe ori, si mai ales n economiile de tranzitie sau n curs de dezvoltare, o companie straina poate beneficia de termeni si conditii avantajoase dect o companie nationala autohtona. Prezenta capitalului strain ntr-o societate nationala conduce la obtinerea unei mai bune imagini a acesteia, putnd asigura n unele cazuri chiar si anumite scutiri de impozite si taxe. n ceea ce priveste centrele offshore, n afara legislatiei stabilite si a fiscalitatii avantajoase, alte posibile avantaje ale utilizarii acestor zone sunt: * exploatarea posibilitatilor oferite de evolutia sistemelor de tratate si acorduri fiscale internationale (asa numitul treaty shopping"); * utilizarea facilitatilor oferite de unele state privind neimpozitarea dobnzilor platite nerezidentilor si protejarea activelor ( mai ales n SUA); * utilizarea celor aproximativ 1500 de zone de comert liber din lume. n vederea asigurarii unui regim fiscal privilegiat, aceste entitati si adapteaza mereu legislatia fiscala n concordanta cu evolutia ei pe plan international. Unele paradisuri fiscale dispun de acorduri fiscale pentru evitarea dublei impuneri a veniturilor cu tarile industrializate. Astfel, se urmareste asigurarea reducerilor impozitului aplicat n mod normal investitiilor straine fata de cel din tarile semnatare. Paradisurile fiscale mai prezinta o serioe de caracteristici, printre care: * dezvoltarea unui sistem bancar lipsit de reglementari restrictive si constrngeri, care asigura rapiditatea operatiunilor n interiorul si n afara granitelor;

* absenta sau limitarea unui control asupra schimburilor valutare, cu exceptia operatiunilor legate de devize straine; * asigurarea unor mijloace de comunicare (telefon, conexiuni internet, servicii aeriene) la un nalt nivel functional. Toate aceste caracteristici ale paradisurilor fiscale contribuie la crearea unui cadou propice dezvoltarii operatiunilor economice cu sau fara motivatie fiscala, singura conditie fiind compatibilitatea cu legislatia acestor entitati teritoriale.

3.3. Clasificarea paradisurilor fiscale Paradisurile fiscale se pot mparti n: principale si secundare. n cadrul paradisurilor fiscale principale se pot identifica sapte tipuri de tari: 1) tari care nu aplica nici un fel de impuneri asupra veniturilor si cresterilor de capital numite zero heavens" sau pure heavens"): Anguilla, Aruba, Bahamas, Bermude, Insulele Cayman, Insulele Marshall, Mauritius. 2) tari n care impozitul pe venit sau beneficiu este redus (rate fixe stabilite de autoritati sau n combinatie cu scutiri sau reduceri provenite din tratatele de evitare a dublei impuneri): Cipru, Liechtenstein, Malta, Elvetia, Jersey, Insulele Britanice Virgine. 3) tari n care impozitul este stabilit pe o baza teritoriala: Costa Rica, hong Kong, Liberia, Malaezia, panama, Filipine, Marea Britanie (pentru societatile nerezidente). Contribuabilii beneficiaza de o exonerare a beneficiilor obtinute prin operatiuni realizate n afara teritoriului. 4) tari care ofera tratamente speciale companiilor offshore si companiilor holding: Austria, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Singapore, Thailanda. 5) tari n care sunt scutite de taxe companiile ce produc pentru export: Irlanda si Madeira. 6) tari n care sunt oferite avantajele fiscale companiilor de afaceri internationale - companii orientate sau nu spre investitii, dar care se califica

drept companii financiare offshore privilegiate: Antigua, Bahamas, Bermude, Insulele Britanice Virgine, Montserrat, Nevis. 7) tari care ofera avantaje fiscale specifice societatilor bancare sau altor institutii financiare cu activitati offshore: Hong Kong, Madeira, Malaezia, Filipine, Singapore, Thailanda, Vanuatu. Aceasta clasificare are la baza principalele dispozitii legale, nsa n realitate multe tari apartin mai multor categorii de mai sus. Marea majoritate a acestor state reprezinta foste colonii ramase fara suportul financiar al Coroanei dupa spargerea imperiului colonial britanic. Fiind tari mici din punct de vedere geografic, cu populatie restrnsa si n general fara prea multe resurse naturale, aceste state s-au orientat catre exploatarea frumusetilor naturale, turismul si serviciile diverse jucnd cel mai important rol n economia lor. Companiile offshore asigura acestor tari venituri substantiale prin: * crearea de locuri de munca pemtru persoane superior calificate, deci salarii si * impozite pe salarii mai mari; * existenta unor firme de avocatura, institutii de stat de nregistrare, banci si institutii financiare nregistrate pe aceste teritorii. Chiar si n situatia unor sume modeste, taxele obligatorii catre stat: taxe de nmatriculare si renmatriculare si impozitele contrbuie la obtinerea unui venit considerabil pe cap de locuitor. De exemplu, Insulele Britanice Virgine au 17.000 de locuitori. n anul 2003, erau nmatriculate n aceasta tara aproximativ 460.000 de companii offshore. nmultind acest numar cu impozitul anual platit de o astfel de companie ( 300 USD), reiese ca taxele platite de companiile offshore aduc" 8.000 USD pe cap de locuitor. n ceea ce priveste paradisurile fiscale secundare, tarile din cadrul lor, caracterizate printr-o suprafata mica si o populatie redusa numeric, fara a ndeplini toate caracteristicile paradisurilor fiscale principale, fie nu aplica nici un fel de impunere fiscala, fie nu impun anumite venituri realizate de persoane fizice sau de societati. Uneori acorda exonerari pentru activitatilr desfasurate de anumite societati sau reduc mult cotele de impunere.

Exista nsa multe insulite si tari n curs de dezvoltare deficitare la nivelul mediului economico - social, dar care nu prevad impozite si taxe pentru entitatile offshore. Ele nu sunt calificate drept paradisuri fiscale eficiente deoarece nu ofera celelalte facilitati cerute de aceasta industrie. De exemplu, Tonga, n Oceanul Pacific, nu impoziteaza profiturile, ci impune numai o taxa anuala platita de companii; acest stat este nsa practic inaccesibil pentru afaceri.

41. Ledoran Serge, Rose Philippe, Cyber - Mafia hackerilor, Securitatea siteurilor comerciale", Editura Antet, Bucuresti, 2006 n Marea Nordului, pe coasta germana, n statul Schleswig Holstein, se afla un satuc de aproximativ 50 de locuitori, utilizat n scopuri fiscale de aproximativ 70 de companii. Relaxarea fiscala a existat aici de aproximativ 300 de ani, de cnd un duce german i-a eliberat de taxe pe locuitori n schimbul construirii unui dig pentru prevenirea inundatiilor. Dupa ce, din 1996, satul a nceput sa fie cautat pentru a beneficia de avantajele sale fiscale, autoritatile au ncercat sa stavileasca profitorii fiscali conditionnd facilitatile fiscale de derularea operatiunilor societatii din satul respectiv si de tinerea evidentei tot acolo. Rezultatul s-a materializat n introducerea de noi linii telefonice si n demararea afacerilor. 3.4. Factorii care determina alegerea paradisurilor fiscale Indiferent de natura juridica a unui investitor si de motivatia acestuia, n cadrul deciziei de a apela la avantajele oferite de un paradis fiscal, problema primordiala este aceea a obiectivelor de realizat si a costului acestora. Factorii care determina alegerea paradisurilor fiscale s-ar putea mparti n doua categorii: factori generali si factori principali. Factorii generali 1. Garantiile guvernamentale n privinta protectiei mpotriva expropierii si nationalizarii.

Fluxul de bani se aseamana ciclului hidrologic n care apele se ndreapta inevitabil catre mare. Apa este folosita, refolosita si n final ajunge n rezervoarele oceanelor. Pe de alta parte, exista aproximativ 250 de tari si teritorii n lume si numai o singura tara (cea de rezidenta fiscala) nu poate fi considerata un potential refugiu offshore. Numai un guvern care a ajuns cu spatele la zid (fortat de mprejurari) va confisca investitiile straine; o astfel de actiune va duce la ncetarea investitiilor straine pentru o lunga perioada de timp. n 1959, americanii au pierdut aproximativ 7 mld. De USD prin neasigurarea investitiilor americane n Ciba (condusa de Fidel Castro la acel moment), Cuba fiind totodata un paradis fiscal n acei ani. Paradisurile fiscale care au constientizat din timp importanta acestui element au avut numai de cstigat. Cayman Islands si Antilele Olandeze au introdus n legislatiile lor garantarea mpotriva riscului de expropriere sau nationalizare, ele numarndu-se la ora actuala printre cele mai renumite paradisuri fiscale. 2. Tratament nediscriminatoriu al investitiilor straine La ora actuala, n zonele offshore, cu ct restrictiile investitional, sunt mai nensemnate, cu att paradisul fiscal este mai flexibil si mai atragator. Prin acest tratament obiectiv se urmareste contracararea limitarii libertatii societatii la un moment dat sub un anumit pretext, prin schimbarea brusca a legislatiei fata de capitalul strain. Sunt evitate tarile n care guvernele limiteaza participarea capitalului strain, n care se detine n ntregime controlul asupra unor domenii de activitate sau se stimuleaza proritar investitiile nationale.

3. Stimularea investitiilor straine Guvernele din ntreaga lume se lupta pentru atragerea de investitii internationale. Chiar si o tara cu fiscalitate excesiva, precum Marea Britanie, exclude de la impozitare dividendele, dobnzile si cstigurile de capital din vnzarea activelor fixe obtinute de catre investitorii straini care s-au instalat la Londra si care actioneaza pe pietele internationale. Guvernul britanic e

constient ca daca ar supune impozitarii acesti investitori cu siguranta ei se vor muta ntr-o tara cu un mediu de afaceri mai lejer din punct de vedere fiscal, iar bugetul national ar pierde veniturile realizate din comisioanele de transfer de proprietate si din impozitele platite pe proprietatea imobiliara. Imaginea Irlandei de tara favorabila investitiilor straine directe" se datoreaza mentinerii unei strategii fiscale competitive mai bine de 40 de ani. nca din 1950, Irlanda oferea o scutire de impozite pentru profiturile din export pe o perioada de 15 ani, n conditiile n care nivelul mediu de impozitare existent n Europa la acea data era de 50%. 4. Impozitarea redusa n toate paradisurile fiscale, avantajele fiscale au o baza legala. Companiile offshore nregistrate n Insulele Britanice Virgine nu platesc alte tipuri de impozite n fara unui impozit anual n valoare de 300 USD, independent de cifra de afaceri. Pentru Belize si Seychelles, aceasta taxa anuala se ridica la impresionanta" suma de 100 USD, n timp ce n Panama, este de 150 USD. Este evident de ce aceste avantaje fiscale sunt alese n schimbul unor cote de impozit pe profit de 20-50%. 5. Stabilitate politica si economica Un investitor care e dispus sa abordeze zona offshore este interesat de doua elemente extrem de importante: profit si siguranta investitiei, iar ultimul element este n directa dependenta de stabilitatea statului-gazda. Decizia guvernelor unor tari de a proceda la nationalizari si exproprieri constituie un risc care nu poate fi neglijat. 6. Sistemul legislativ n general, majoritatea paradisurilor fiscale sunt tari care functioneaza pe baza dreptului cutumiar anglo-saxon, unde precedentele juridice (solutiile anterioare ale instantelor pentru cazuri similare) au o importanta foarte mare. 7. Portofoliul de Tratate de Evitare a Dublei Impuneri

Acordurile bilaterale pentru evitarea dublei impozitari (si pentru mpiedicarea evaziunii fiscale) pot fi benefice, deoarece pentru anumite tipuri de venit se aplica reguli de impozitare care sunt mai atractive dect acelea care s-ar fi aplicat daca venitul ar fi fost impozitat n doar una sau n ambele tari implicate. Tipurile de venit aplicabile sunt n mod obisnuit, veniturile din dobnzi, dividende si redevente. 8. Secretul bancar Prevederile legale ale Common Law-ului dispun uneori amenzi mari si ani grei de nchisoare pentru angajatii din domeniul bancar ce ncalca principiul confidentialitatii activitatii clientilor. Pe de alta parte, SUA si organismele internationale exercita presiuni asupra jurisdictiilor offshore n cadrul luptei mpotriva evaziunii fiscale si spalarii banilor murdari. Prinse ntre ciocan si nicovala, bancile ce nu dezvaluie informatiile solicitate pot suporta amenzi usturatoare n tarile n care au filiale deschise si n care autoritatile nu primesc informatiile solicitate, mai mult sau mai putin diplomatic. n Europa, la un moment dat, relatiile diplomatice ntre Franta si Elvetia s-au deteriorat, datorita ncercarilor unor vamesi francezi (ulterior condamnati penal) de a viola secretul bancar elvetian.ca urmare a acestui conflict, Consiliul National al Elvetiei a refuzat sa mai aprobe un protocol, prin care se modifica un tratament existent ntre aceste tari. 9. Cooperarea guvernamentala Venezuela si-a pierdut statutul de paradis fiscal deoarece a ales calea unei politici nationaliste n defavoarea unei cooperari cu companiile straine de comert international. Insula Norfolk a fost un paradis fiscal cu o reputatie n cresetere pna n 1974, cnd Australia a amendat aceasta situatie, considernd-o parte a sa din punct de vedere al tratamentului fiscal. Numai rezidentii nativi ai insulei si companiile nmatriculate aici si care sunt n ntregime detinute si controlate de rezidentii insulei pot obtine facilitati fiscale.

10. Taxe vamale minimale La nivelul statelor ce permit activitati offshore, n unele cazuri este compensata taxarea minimala a importurilor cu taxe pe vnzari; n alte cazuri (Bermuda, Liberia, etc.) se practica taxe mari pe import, contrabalansnd taxe foarte mici pe vnzari. 11. Localizarea economica a jurisdictiei Multe companii s-au orientat catre paradisurile fiscale ce se aflau n centrul unor piete comune regionale pentru a benficia de reducerile de tarife vamale, restrictii comerciale minime, armonizarea legislativa si piete potentiale mai vaste. Beneficiarii principali ale acestor relocari au fost Belgia n CEE, Costa Rica n Piata Comuna din America Centrala si Jamaica n Asociatia de Comert a Caraibelor. Ca urmare a cererilor statelor membre UE, Belgia si-a crescut taxele astfel nct n prezent nu mai este un paradis fiscal, pastrndu-si totusi o serie de avantaje. Jamaica si-a pierdut si ea din autoritate, de data aceasta nu ca urmare a modificarilor fiscale, ci datorita recesiunii sale economice, pozitia sa fiind uzurpata de Barbados si Sf. Vincent. 12. Oportunitatile oferite pe termen lung Profesionistii din domeniu sunt interesati de speranta de viata a reducerilor fiscale oferite n conditiile schimbarii guvernarii acestor tari. n Bahamas, respingerea zvonurilor referitoare la o posibila reforma fiscala a dus la o deblocare masiva a intrarilor de investitii din exteriorul tarii n zona libera a acestei regiuni.

13. Inflatia si politica de creditare O politica pertinenta de creditare a Bancii Centrale este un element vital pentru corporatiile ce nu detin suficiente resurse financiare si doresc sa apeleze la credite locale pentru finantarea operatiunilor lor. Elvetia reprezinta numarul 1 n lume din acest punct de vedere, pe cnd Bahamas, Jamaica,

Hong Kong si Vanuatu au fost criticate pentru insuccesul lor n a adopta politici antiinflationiste si de creditare eficiente. 14. Disponibilitatea capitalului local Infrastructura financiara a unei jurisdictii offshore ar trebui sa aiba la dispozitie capitaluri necesare atunci cnd acestea sunt cerute. Panama a avut o evolutie fulminanta n ultimii ani datorita faptului ca a actionat pentru a pune la dispozitia companiilor straine fonduri pentru sustinerea operatiunilor lor internationale. Prin legislatia bancara adoptata de aceasta tara, au fost atrase filiale a sute de banci importante ale lumii. Elvetia a fost cunoscuta initial ca un paradis bancar datorita imenselor resurse financiare disponibile n bancile sale. Secretul operatiunilor bancare derulate prin Panama, Bahamas, Luxemburg si Elvetia a reprezentat si reprezinta un argument important pentru transferul fondurilor n aceste state. 15. Resursele umane disponibile O companie care doreste sa-si stabileasca sediul ntr-un paradis fiscal solicita informatii cu privire la structura juridica, bancara, hoteliera si calitatea vietii din zona respectiva. Exista un pronuntat interes, pentru existenta unui nivel de educatie ridicat al personalului angajat autohton si pentru asigurarea unor conditii de viata si de instruire a copiilor angajatilor din tara de origine, la un cost care sa nu fie exagerat de ridicat. 16. Pozitia geografica, sistemul de comunicatii si de transport Existenta unui sistem de comunicatii prin telefon, fax este esentiala n desfasurarea unei afeceri. Deplasarea si stocajul bunurilor comerciale sunt influentate de existenta unui transport comod si rapid, aerian, terestru si maritim. Urmatorul factor este proximitatea resurselor naturale, asezarea geografica, retelele de telecomunicatii, utilitatile si sistemele de transport disponibile. Un amplasament favorabil pentru transbordarea marfurilor sau bunurilor este absolut necesar pentru un centru offshore unde se depoziteaza, manufactureaza, eticheteaza si pentru astfel de operatiuni.

Elvetia nu ofera posibilitatea transportului naval, dar totusi detine o pozitie importanta, pe cnd Vanuatu este taxat de insuficienta facilitatilor de transport naval. 17. Obligatiile managementului Multe companii au renuntat la stabilirea de baze n strainatate pentru ca legislatiile tarii vizate nu permiteau un managemenr adecvat si eficace. Putine paradisuri fiscale sunt nsa caracterizate de diferebnte majore ntre obligatiile managementului local si cele ale managementului strain. n acelasi timp, e imperativ pentru o societate-mama sa permita companiilor nfiintate n strainatate suficienta autonomie pentru a ndeplini conditiile de calificare ca entitate juridica distincta din punct de vedere juridic, fiscal si contabil. 18. Respectarea cu sfintenie a ntelegerilor contractuale Normalitatea operatiunilor ntr-un paradis fiscal tine de hotarrea guvernului-gazda de a consfinti si respecta ntelegerile contractuale ce se realizeaza pe teritoriul sau. Cu toate ca dreptul international nu poate ataca suveranitatea si autonomia fiecarui stat, majoritatea companiilor multinationale si investesc banii acolo unde contractul are valoare de lege si unde, n cazul violarii lui de catre guvern, se acorda compensatii corecte, acceptabile de catre partea vatamata. 19. Respectarea dreptului de proprietate Corelata cu resaectarea contratelor, respectarea proprietatii este dorinta oricarui agent economic, oriunde s-ar afla acesta. Dupa Panama, Elvetia are cel mai mare numar de companii offshore nregistrate, ca urmare a importantei acordate de acest stat drepturilor nerezidentilor n tratarea redeventelor, licentelor, si, n general, a tuturor drepturilor intelectuale. Orice centru offshore care se respecta ar trebui sa aiba o astfel de legislatie de ocrotire a proprietatii (intelectuale sau materiale). 20. Situatia si istoricul datoriei externe

n conditiile accentuarii schimburilor comerciale internationale se amplifica si transferurile financiare internationale, iar marile companii cauta acele zone care se bucura de cea mai mare credibilitate internationala n calitate de debitor. Cnd rating-ul unui guvern nregistreaza evolutii negative, companiile nmatriculate n zona lui de influenta au de suferit si cauta locatii cu pozitii mai sigure. Astfel de miscari de capital se nregistreaza acum n Indiile de Vest. 21. Existenta unor tratate internationale SUA si multe dintre statele puternic industrializate au ncheiate Tratate de Parteneriat, Comert si Navigatiile cu majoritatea paradisurilor fiscale, astfel nct multe dispute referitoare la derularea afacerilor pot fi teoretic eliminate. Totusi, aparitia a noi paradisuri fiscale implica abordarea prudenta a riscurilor ce pot aparea ca urmare a inexistentei acestor tipuri de acorduri (sau similare). 22. Delegatiile oficiale si de afaceri Cnd un guvern strain doreste sa atraga investitori straini n tara sa, va trimite delegatii oficiale pentru a promova avantajele oferite de tara sa. Acest gen de abordare s-a dovedit foarte eficace n cazul Bahamas (1960), dupa ce Fidel Castro a preluat Havana si multe companii si-au relocat sediile n afara Cubei. 23. Promovarea guvernamentala Majoritatea statelor paradisuri fiscale finanteaza deschiderea de birouri de promovare a lor n SUA, Europa si Orientul ndepartat; prin acestea, firmele multinationale intra n contact cu facilitatile oferite de respectivele guverne. Pe lnga mpartirea de brosuri si pliante informative, aceste agentii de promovare aranjeaza si vizite ale reprezentantilor guvernamentali familiarizati cu mediul economic si juridic promovat. Factori particulari: Factorii particulari care influenteaza alegerea unui paradis fiscal sunt determinati de motivatia si situatia individuala a persoanelor fizice si juridice implicate n proiect. Acestia privesc:

1. Domiciliul sau rezidenta persoanelor fizice si influenta schimbarii acestora n principiu, statele stabilesc impunerea veniturilor persoanelor fizice n functue de domiciliu sau de rezidenta (Marea Britanie, Franta) sau n functie de nationalitate. Avantajele fiscale pe care contribuabilii urmaresc sa le obtina vor fi influentate de prevederile legale si vor influenta deciziile investitorilor. Un cetatean american care traieste un timp ndelungat n afara SUA si are rezidenta fiscala n Australia, Anglia, Franta sau oricare alta tara va datora n continuare impozite pentru toate veniturile sale, mai putin cele exceptate - deoarece exista o exceptie asupra veniturilor mai mici de 80.000 USD obtinute din afara SUA, n situatia n care persoana respectiva nu sta pe teritoriul SUA cel putin 330 zile n ultimele 12 luni consecutive. Prin urmare, cnd se doreste ascunderea profiturilor n offshore, paradisurile fiscale nu sunt refugii fiscale legale pentru cetatenii americani. SUA este una din putinele state care taxeaza pe criteriul rezidentei sau cetateniei. Exista alte trei state care au adoptat aceeasi practica: Romnia, Filipine si Eritreea (estul Africii). 2. Sediul societatii si transferul acestuia Din punct de vedere comercial, o companie nmatriculata ntr-o insula mica, necunoscuta creeaza o cu totul alta impresie daca aceasta poate da o adresa din Zurich sau New York. Schimbarea sediului unei societati comporta riscuri legate de evolutiile politice si economice. Aceste atrebuie evaluate n consecinta. La aceste evolutii se adauga evaluarea reglementarilor fiscale. Transferarea sediului social n tari precum canada si Liechtenstein trebuie aprobata de guvern, n timp ce n Elvetia trebuie acceptul persoanelor creditoare. n aceste tari, transferul se realizeaza prin dizolvarea societatii, cu toate consecintele fiscale prevazute de lege. 3. Transferurilor capitalurilor Exista tari (Australia) care nu permit transferul caputalurilor spre paradisurile fiscale dect dupa obtinerea unei declaratii de la autorul transferului si aprobarea administratiei fiscale. Abordarile sunt diferite: * n tarile ce practica dreptul anglo-saxon, cerintele sunt mult mai flexibile. n

Bahamas, capitalul - standard nregistrat de o companie este de 5.000 USD, dar conform legilor acestor tari, aceasta suma nu este obligatoriu a fi varsata" efectiv. Aceeasi regula se aplica si n insulele Britanice Virgine, unde capitalul, standard nregistrat este de 10.000 USD, dar nu este obligatorie varsarea acestuia. Prin urmare, n aceste tari, companiile pot fi nfiintate avnd formal un capital de cteva mii de doalri, dar fara ca n realitate sa implice vreun flux de numerar sub forma de investitie externa. * n tarile ce practica dreptul continental, modalitatea de plata a capitalului nregistrat este precis definita si urmarita. n tari precum Elvetia, Liechtenstein si Andora, capitalul social subscris de proprietari trebuie varsat ntr-un cont special al companiei, iar orice alta contributie n natura trebuie pua la dispozitia companiei (asa cum se practica si Romnia). 4. Accesibilitatea paradisurilor Complexitatea acestui factor este determinata de necesitatea analizarii mai multor elemente. Acestea tin de posibilitatea obtinerii vizei de intrare (n Andora, rezidentele se aproba numai n functie de plecarile si decesele rezidentilor straini), posibilitatea de a cumpara sau nchiria o locuinta, conditii de viata convenabile (costul vietii este ridicat n Bahamas, Cipru, Costa Rica, Irlanda, Sri Lanka), costul operatiunilor de stabilire, mijloace de transport rapide la preturi care sa nu fie prohibitive, limba vorbita/utilizata. 5. Asigurarea secretului operatiunilor n unele situatii, proprietarii unei companii offshore nu doresc dezvaluirea identitatiilor. Motivele ce duc la aceasta dorinta sunt diverse, pornind de la intentia asigurarii confidentialitatii totale asupra unor demersuri de afaceri perfect legale pna la evitarea oricarei conexiuni ntre derularea unor afaceri ilegale si persoanele care se afla n spatele ntregului montaj. Astfel, companiile offshore se delimiteaza n trei categorii caracterizate de: *Anonimat total- identitatile directorilor si proprietarilor nu sunt verificabile, dat fiind ca aceste detalii nu trebuie raportate autoritatilor din acele taru (Insulele Britanice Virgine, Belize, Seychelles, Niue, etc). Din datele vehiculate n mediul consultantilor n domeniu, se pare ca importanta anonimatului n

afacerile internationale este destul de mare (n 2000, au fost nregistrate n insulele Britanice Virgine aproximativ 62.000 de companii noi). * Publicitate partiala- porprietarii unei companii nu figureaza n Registrul Companiilor, n timp ce toate detaliile privind directorii sunt disponibile publicului. *Publicitate larga- informatii detaliate privind actionarii si directorii companiilor sunt accesibile n Registrul Companiilor. De exemplu, n Cipru, sunt disponibile detaliile privind proprietarii si directorii (nume, nationalitate, numar de pasaport, data nasterii, domiciliul permanent, etc.). 6. Rezidenta fictiva n biroul unui jurist, contabil, banci sau a unei institutii specializate dintr-un paradis fiscal se pot nfiinta societati fictive. Utilizate ca societati releu de tip sham companies" sau cutie de scrisori", aceste aservesc la fixarea beneficiilor realizate n tari unde impunerea nu exista, e slaba sau nu se prevede obligativitatea repatrierii veniturilor nasare n strainatate. Utilizatorul unei astfel de societati trebuie sa gaseasca tara n care sa o implanteze si sa evite riscul de a fi contestata existenta societatii. Se considera ca este necesara existenta unei activitati de conducere si control stabile si nu stabilirea sediului ntr-un biroz al unui jurist local. 7. Restrictii de organizare De regula, sunt instituite doua tipuri de restrictii: * numarul minim de directori si actionari (n Panama o companie trebuie sa aiba cel putin trei directori); * nationalitatea directorilor - cel putin unul sau toti directorii trebuie sa fie cetatean/cetateni ai statului de nmatriculare - are ca scop principal crearea de locuri de munca pentru cetatenii jurisdictiei offshore. 8. Costuri de operare Costurile de operare ce caracterizeaza activitatea unei companii nmatriculate ntr-un paradis fiscal pot fi structurate astfel: Costuri obligatorii:

*Taxe si impozite guvernamentale anuale- o suma anuala fixa, forfetara sau un procent din profit; *Taxe platibile pentru agentul si sediul nregistrat- agentul reprezentant este, n general, o firma de avocatura, care asigura adresa si reprezentanta pentru companiile nregistrate n schimbul unei taxe anuale. Costuri operationale (n functie de dorinta proprietarului): *Remuneratii platibile directorilor si proprietarilor nominali- o suma anuala fixa, plus o suma mica pentru fiecare serviciu prestat n numele companiei; *Cheltuieli de reatransmitere a corespondentei- pentru retransmiterea corespondentei primite pe adresa nregistrata (stabilita anual sau pe operatiune); *Costuri de administrare pentru furnizarea spatiului pentru sediu, utilizarea telefonului si faxului; * Taxe platibile pentru emiterea diferitelor documente. Taxele totale de nmatriculare si operare n primul an ale unei companii offshore variaza ntre 2000 si 4000 USD, n functie de firma de consultanta si locatia dorita, putnd ajunge pna la 7000-8000 USD n tari precum Malaezia si Madeira. Taxele anuale de retransmitere a corespondentei si apelurilor telefonicce sunt de ordinul sutelor de dolari (500- 700), aceste acrescnd proportional cu volumul serviciilor efectuate.

3.5. Forme clasice de entitati juridice offshore Jurisdictiile ce fac parte din sistemul offshore sunt caracterizate te o tipologie variata a entitatilor posibil de nmatriculat n acest locatii. Exista nsa cteva forme clasice de companii offshore: 1. Compania exceptata (Exempt company) Este compania scutita de la plata obligatiilor fiscale normale, sub rezerva respectarilor anumitor conditii. n situatia n care nu ne referim la activitati

offshore, aceste companii pot foarte bine functiona n jurisdictii cu un regim fiscal normal, ele beneficiind nsa de un set important de facilitati fiscale. 2. Compania nerezidenta (Non - Resident Company); Este cea mai putin pretentioasa entitate, utilizata n special n zona de influenta a legilor britanice. O companie nerezidenta va fi nregistratp ntr-un anumit centru offshore (Cayman Islands, Marea Britanie, Cipru, etc.) si va avea rezidenta fiscala ntr-un alt stat, n functie de interesele actionarilor sai. Rezidenta fiscala poate fi modificata o data cu modificarea elementului de atribuire a rezidentei, de regula, locul de unde se face administrarea acesteia. ntr-o asemenea situatie, obligatiile fata de statul de ncorporare sunt reduse considerabil: se evita obligatia de a mentine un sediu si personal n statul de ncorporare, nu este necesara depunerea bilantului contabil, iar obligatiile fata de autoritati constau ntr-o taxa anuala care se poate ridica la cteva sute de dolari. Pentru a evita presiunile fiscale, de obicei companiile offshore nerezidente sunt domiciliate fiscal tot n jurisdictii offshore; printre cele mai cunoscute se numarar Insula Sark si Cipru. Se apreciaza astfel ca asemenea companii sunt nfiintate pentru a beneficia de imaginea si caracteristicile oferite de o anumita jurisdictie onshore sau offshore, fara a-si asuma costurile administrative si de operare exagerate, aferente si direct proportionale cu nivelul jurisdictiei de nregistrare. 3. Compania de Afaceri Internationale (International Business Company) Reprezinta o categorie relativ noua, foarte asemanatoare cu cea a companiilor exceptate, fiind un produs foarte apreciat si frecvent utilizat de comunitatea oamenilor de afaceri din zona Caraibelor si Asia Pacific. Ca trasaturi se pot enumera: * Flexibilitate si operativitate la ncorporare; Admiterea companiilor cu un singur actionar (care poate fi si singurul director); Posibilitatea emiterii de actiuni la purtator; Obligatii sumare de asigurare a sediului.

4. Asociatia cu Raspundere Limitata (Limited Liability Company)

Este un parteneriat n care raspunderea actionarilor este limitata si este definita superior de cota de participare la capitalul social. Este practic, o structura hibrid a doua tipuri fundamentale ce caracterizeaza sistemul economic anglo-saxon: parteneriatul si compania. 5. Compania hibrida Este compania ce are doua categorii de sustinatori: actionarii si membrii garanti. Acestia din urma sunt alesi n aceasta pozitie de catre directorii societatii cu conditia unei garantii asupra datoriilor societatii pna la nivelul unei sume specificate (de regula 100 USD sau mai putin). Astfel, un membru garant detine o datorie contingenta, spre deosebire de actionar care detine un activ, mai exact actiunile. 6. Fundatiile Anglo-saxone Pentru o perioada destul de lunga, fundatiile din Liechtenstein si Panama au fost instrumentele preferate ale rezidentilor tarilor bazate pe Codul Civil, n scopul protejarii averilor n favoarea operatiunilor viitoare. Common Law-ul britanic nu recunoaste conceptul specific de fundatie, dar creeaza un tip de organizare similar, cunoscut sub denumirea de fundatuie anglo- saxona. Aceasta este creata de un fondator, transfernd active care fundatie (ce nu are actiuni) ca o subscriere. 3.6. Tipuri de companii offshore din punct de vedere al activitatii desfasurate 1. Companii de comert exterior n tranzactiile comerciale internationale se practica destul de des introducerea unei companii offshore n mijlocul tranzactiei, ntre vnzator si cumparator, companie ce va retine cea mai mare parte a profiturilor reale ale tranzactiei. n acest fel, profiturile taxabile sunt transferate dintr-o jurisdictie c taxe ridicate ntr-un cu taxe scazute sau chiar fara taxe. Spre exemplu, o firma din UE poate importa prin offshore subansamble din China si poate vinde produse finite pe piata din UE (cu pret foarte mare). Un ziar din UK si pastreaza angajatii acolo, dar creeaza offshore, o companie de vnzari si distributie care se ocupa de restul procesului si pastreaza profitul offshore etc.

Compania offshore va fi cea care va intra n relatii contractuale cu vnzatorul si cumparatorul, iar bunurile vor continua sa circule de la producator/vnzator la cumparator. Aceasta interpunere a companiei offshore n lantul comercial poate fi facuta att de vnzator ct si de cumparator, fiind avantajoasa att pentru cel care vinde bunurile, ct si pentru cel care le cumpara. Exportatorul poate folosi schema de mai sus pentru a transfera profitul care provine din diferenta dintre costul bunurilor vndute de el si pretul de vnzare. Importatorul poate folosi compania offshore pentru a evita plata taxelor pe diferenta dintre pretul de achizitionare a bunurilor si pretul cu care bunurile vor fi vndute n tara sa. Unele paradisuri fiscale ncurajeaza activitatile de comert prin oferirea unor zone duty - free, facilitati de depozitare etc. Acest lucru este imporant mai ales atunci cnd se ncearca avitarea crearii unui sediu permanent" n tara de destinatie (prin stocarea bunurilor nainte de livrare). Ca o regula generala, aceste companii trebuie create n jurisdictii cu sisteme de comunicatii eficiente, ce permit procurarea facila a documentelor de transport, cum este: Cipru, Hong Kong, Bahams, Barbados, Caymans Islands, Costa Rica, Jersey, Luxemburg, Malta, Panama, etc. Exemplificam o companie offshore nmatriculata n scop comercial: Se presupune ca pentru marfuri achizitionate cu valoarea de 5.000 Euro, exportatorul (A) gaseste un client intern/extern (B) dispus sa i plateasca 10.000 euro. Cota de impunere a profitului obtinut de o companie offshore este de 10%, n conditiile n care cota de impunere a profiturilor n onshore este de 25%. Utiliznd compania din tara C, exportatorul are posibilitarea de a-i vinde acesteia marfa cu 6.000 euro, marfa ce va fi revnduta ulterior la valoarea la care importatorul este dispus sa oachizitioneze, respectiv 10.000 euro. n cazul neutilizarii offshore: Profit impozabil: 10.000 - 5.000 = 5.000 euro Impozit pe profit: 25% * 5.000 euro =1.250 euro n cazul utilizarii offshore: Profit societate A : 6.000 - 5.000 = 1.000 euro

Impozie pe profit societate A : 25% * 1.000 = 250 euro Profit societate C : 10.000 - 6.000 = 4.000 euro Impozie pe profit societate C : 10% * 4.000 = 400 euro Impozit pe profit A+C = 250 + 400 =650 euro n varianta utilizarii companiilor offshore, de cele mai multe ori transportul se face direct de la exportator la importator, existnd totusi documente de atestare" a legaturii cu jurisdictia C. 2. Companii de investitii Zonele offshore ofera deseori un mediu excelent pentru companiile de investitii sau fondurile de investitii. Ratiunea acestei activitati este ca profiturile din aceste investitii vor fi netaxabile (sau foare putin taxabile), iar reglementarile legale sunt mai blnde dect n tarile cu fiscalitate mare, unde detinatorii fondurilor investite sunt localizati. O companie offshore poate cumpara actiuni, obligatiuni si poate de asemenea sa le vnda n mod liber. Daca analizam rapoartele majoritatii burselor importante ale lumii (New York, Londra) putem observa ca majoritatea actiunilor aflate n ciculatie sunt n minile companiilor offshore si ca se schimba ntre aceste companii. Companiile offshore sunt principalii pioni ai proprietatii n pietele de capital dezvoltate, fiind prezente si pe pietele unor materii prime si combustibili. Deoarece fondurile offshore ofera un cstig (si un risc) mai mare dect cele onshore, multe tari au restrictionat investitiile n astfel de tari pentru cetatenii lor, precum si marketingul acestor fonduri pe teritoriul lor sau catre rezidentii lor. SUA este foarte stricta n aceata privinta, iar fondurile de investitii offshore se feresc sa ncalce legea Statelor Unite si nu accepta investitii din partea unor cetateni americani. Regimul fiscla din Marea Britanie e mai permisiv, dar totusi inflexibil.3. Companii holding n general, multinationalele utilizeaza paradisurile fiscale pentru nmatricularea companiei ce detine actiunile celorlalte companii ale grupului. La acest nivel trebuie analizate avantajele si oportunitatile fiscale accesibile, n contrapartida cu costurile suplimentare, dificultatea si riscul unei astfel de optiuni.

Compania holding este compania a carei activitate se limiteaza la a detine si conduce investitii sau proprietati fara a avea activitati comerciale obisnuite. Cerintele de ncorporare si utilizare a acestui tip de companii difera de la stat la stat (n special n Liechtenstein, Luxemburg, Nauru si Olanda). Pentru a avea maximum de eficienta fiscala, compania holding va fi ncorporata ntrun din jurisdictiile offshore potrivite si utilizata pentru finantarea firmeloe localizate n zone cu impozitare ridicata. Danemarca este un stat european frecvent utilizat n strategii de nfiintare de companii holding ale companiilor din afara Europei. Legislatia daneza are doua avantaje majore: * Nu sunt retinute impozite la sursa pe dividendele distribuite n exteriorul tarii; * Nu sunt impozitate dividendele primite de la o subsidiara straina, n conditiile n care sunr detinute cel putin 25 de procente din capitalul social al acesteia pe o perioada de cel putin un an. n acest fel, n Danemarca nu sunt impozitate dividendele - ele vor fi taxate, eventual, numai n celalalt stat. Pentru simplificarea calculelor, se presupune ca numai compania A distribuie dividende de 20.000 euro (5% retinere la sursa pentru plata catre jurisdictia offshore, 10% pentru persoanele juridice autohtone). Pentru compania B - dobnzi platite n valoare de 30.000 euro, cota de retinere la sursa - 10%. Pentru compania C redevente platite n valoare de 10.000 euro, cota de retinere la sursa - 8%. Pentru compania D - servicii de management facturate n valoare de 15.000 euro (deductibile fiscal n ntregime). Cota de impunere n onchore - 20%, iar n offshore 0%. n cazul nmatricularii companiei holding n onshore: Impozit pe dividende primite = 20.000 euro * 10% = 2.000 euro Impozit suplimentar = (30.000 + 10.000 + 15.000) * 20% = 11.000 euro Impozit total = 2.000 + 11.000 = 13.000 euro n cazul nmatricularii companiei holding n offshore retinere la sursa = 20.000 * 5% = 1.000 euro retinere la sursa = 30.000 * 10% = 3.000 euro

retinere la sursa = 10.000 * 8% = 800 euro Impozit total = 4.800 euro

4. Companii pentru evitarea autentificarii testamentului si pentru camuflarea proprietatii O persoana care detine active ntr-unul sau mai multe state poate apela la varianta detinerii lor prin intermediul unei companii holfing personala astfel nct dupa decesul sau autentificarea testamentului sa nu se realizeze n fiecare tara n care detine averi, ci n statul de ncorporare a companiei respective. Utilizarea unei astfel de societati poate oferi o serie de beneficii, pornind de la economisirea taxelor de succesiune enorme - n unele tari), simplificarea procedurilor legale si terminnd cu evitarea publicitatii nedorite. Persoanele care nu doresc, din motive fiscale sau de evitare a publicitatii, sasi divulge proprietatea asupra activelor lor, se pot folosi cu succes de avantajele acestor societati, datorita intimitatii pe care aranajamentul offshore l ofera. Jurisdictiile caraibiene sunt recomabdate pentru ncorporarea de astfel de companii. 5. Companii pentru detinerea de proprietati Avantajele unei astfel de companii sunt: * evitarea taxelor de mostenire; * evitarea taxarii cstigurilor de capital; * usurinta vnzarii (prin transferul actiunilor si nu a activelor propriu-zise); * reducerea costurilor de achizitie etc n lipsa unei astfel de strategii, n Portugalia, o taxa de mostenire (la decesul proprietarului) poate urca pna la 50%, taxarea cstigului de capital pna la 20%, iar costurile ocazionate de vnzare - pna la aproximativ 13%. Din aceste motive, o astfel de metoda de detinere a proprietatii si de transfer al acesteia este foarte des ntlnita n Portugalia, iar cumparatorii prefera sa achizitioneze imobile utiliznd avantajele oferite de zonele offshore. De exemplu, daca valoarea actiunilor ar fi de 1.000.000 euro (contravaloarea imobilelor), transferul dreptului de proprietate asupra imbilelor n onshore se taxeaza cu 30% (impozitul ar fi de 300.000 euro).

Transferul actiunilor societatii offshore se taxeaza n offshore cu 0% (deci 0 euro impozit). 6. Companii pentru servicii hoteliere n situatia n care se doreste implicarea oportunitatilor offshore n proiectele hoteliere, activitatea trebuie structurata astfel nct o companie offshore sa fie proprietatea cladirii, imobilul fiind apoi nchiriat unei alte companii ce se va ocupa de conducerea hotelului. Este posibil sa se evite impozitarea cstigurilor de capital la vnzarea unei cladiri prin detinerea hotelului offshore, iar societatea nregistrata local este necesara pentru derularea activitatii hoteliere. Operatorul hotelului va fi impozitat pe profiturile obtinute din functionarea unitatii, dar exista variate modalitati ce pot fi utilizate pentru a tine aceste profituri la minimum. Una dintre ele si cea mai la ndemna este plata unei chirii mari (care sa acopere partial profitul fiscal ce ar fi fost obtinut n lipsa ei) catre detinatorul hotelului. Mai exista si varianta facturarii (tot din offshore) a unor servicii de reprezentare internationala, marketing, management strategic, software etc. Alte tipuri de companii offshore mai sunt: * Companii pentru servicii profesionale - pentru activitati retribuite la nivel superior: avocati, designeri, consultanti financiari, ingineri, autori sau artisti) * Companii pentru transporturi navale (cele mai cunoscute sunt n Liberia si Panama, Cipru, Bahamas, Malta) * Companii pentru drepturi de autor (Cipru, Irlanda, Malta, Marea Britanie, Irlanda, Gibraltar, Luxemburg) * Companii pentru servicii bancare (Anguilla, Bahamas, Bahrein, Insulele Cayman, Costa Rica, Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Liban, Singapore) * Localizarea cartierelor generale ale companiilor multinationale * Companiile pentru asigurari care poti fi: Companii de asigurari (Saint Vincent si Seycelles) Companii captive de asigurari (Insulele Bermude, Insulele Cayman, Luxemburg, Vanuatu) * Trust-urile 3.7. Utilizari legale ale jurisdictiilor offshore

3.7.1. Practici legale de utilizare a jurisdictiilor offshore Firmele pot folosi centrele financiare offshore si secretul bancar existent n acestea ca parte a efortului deliberat de a mentine secretul operatiunilor si avantajele concurentiale ntr-un mediu de afaceri n care secretizarea informatiilor strategice a devenit aproape obligatorie. Tari precum Cayman Island (al cincilea centru financiar al lumii) sunt atractive datorita facilitatilor fiscale si bancare acordate, nefiind necesara nici publicarea situatiilor financiare. Aici au rasarit peste 600 de banci si institutii financiare, incluznd 47 din cele mai mari 50 de banci ale lumii; totusi numai 50 de banci au o prezenta efectiva aici si numai 31 sunt autorizate sa desfasoare operatiuni cu rezidentii din Cayman. n portofoliul insulei exista aproximativ 45.000 de companii ce-si desfasoara afacerile n afara taroo. Monaco este tara marilor milionari. Nu exista impozit pe averea personala so evaziunea fiscala nu este considerata un delict. Este aproape imposibil de urmarit cele 340.000 de conturi bancare detinute aici, autoritatile mentinnd o strictete absoluta n privinta secretului bancar. Strategiile financiare ce vizeaza Monaco determina o pierdere anuala pentru Marea Britanie de aproximativ 1 miliard Lire sterline prin nencasarea unor impozite cuvenite Inland Revenue.43 Belize, o alta jurisdictie notorie, este cunoscuta ca fiind resedinta lordului Michael Ashcroft, membru al Camerei Lorzilor din Anglia. Belize a acordat o vacanta fiscala" de 30 de ani companiei conduse de lordul Ashcroft - Carlisle Holdings. Aceasta societate are nsa o slaba activitate n Belize - asigura servicii de aprovizionare, curatenie si paza pentru companii si autoritatile municipale, avnd nsa relatii de afaceri cu cteva studiouri de la Hollywood. Facilitatile fiscale acordate i-au generat o economie de impozit de aproximativ 13,7 miloarde lire sterline din 1997 pna n 2002. n US Virgin Islands si Barbados exista aproximativ 3.600 de companii americane nmatriculate ce pastreaza aici cteva zeci de angajati (ce se ocupa de facturare). n felul acesta capata rezidenta fiscala si-si reduc considerabil taxele si impozitele platite. Si alte companii foarte mari utilizeaza zonele offshore pentru cresterea competitivitatii lor internationale:

Boeing, Caterpillar, Chevron, Daimler-Chrysler, Easteman-Kodak, Exxon, General Motors, Microsoft, etc. Informatii despre paradisurile fiscale sunt greu de gasit. Companiile nu publica modul n care fac evaziune, iar autoritatile fiscale pastreaza investigatiile fiscale confidentiale. n urma unor cercetari, s-a constatat ca o firma este mai nclinata sa faca evaziune fiscala atunci cnd este mare, auditata de o firma care nu este din esalonul firmelor de audit si care are tendinte de cresetere (cheltuieli cu cercetarea si dezvoltarea mari si o atractivitate mare pe piata). 3.7.2. Doctrine judiciare cheie De-a lungul anilor, n procesele cu conotatie fiscala din SUA, s-au dezvoltat cinci doctrine judiciare complementare destinate contracararii strategiilor de evaziune fiscala: Doctrina tranzactiei simulate Instantele din SUA nu accepta urmatoarele doua tipuri de stranzactii simulate: * Simulari n fapt- se refera la pseudotranzactii, la tranzactii care nu au loc niciodata; *Simulari n substanta- sunt tranzactii care au loc, dar, n absenta obiectivelor fiscale, nu au o substanta economica sau un motiv real de afaceri. Guvernul american nu a avut mereu succes n aplicarea doctrinei tranzactiei simulate. De exemplu, n cazul United Parcel Service of America, INC (UPS) Vs. Commisar: UPS s-a angajat ntr-un program cu o companie a grupului (nregistraa n Bermuda) prin care UPS asigura pachetele clientilor sai pna la 100 USD fara cost suplimentar si oferea de asemenea clientilor posibilitatea de a achizitiona acoperire aditionala. nainte de ncheierea acestui aranjament, UPS prelua n ntregime riscul transportului acestor mesagerii. O data cu aparitia companiei din Bermuda, UPS a continuat sa administreze toate aspectele asigurarii, dar printr-un aranjament de reasigurare semnat cu o companie de reasigurare independenta. UPS platea toate primele firmei din Bermuda, care, la rndul ei, reasigura riscul la compania de reasigurari independenta. Curtea a considerat ca acest transfer de venit era o simulare n substanta si a transferat tot venitul din prime napoi la UPS din motive fiscale.

Totusi, o instanta superioara a anulat aceasta decizie, considernd ca aranajamentul avea substanta economica, n parte deoarece UPS nu mai putea folosi venitul pe care l cstiga cnd prelua singura riscul mesageriei. Doctrina substantei economice n SUA, reglementarile fiscale cer ca tranzactiile sa aiba un fundament economic separat si distinct de beneficiul economic obtenabil printr-o economie fiscala. Compania Colgate - Palmolive a intrat ntr-un parteneriat offshore cu o sucursala a Merrill Lynch (spornosrul strategiei) si ABN-AMRO. Partenriatul s-a angajat ntr-o serie de tranzactii cu active financiare, care au avut ca efect realizarea unei pierderi de capital scriptice (substantiale) pentru Colgate44. Tranzactiile realizate au exploatat aplicarea unor reguli speciale de recuperare a bazei impozabile sub o reglementare temporara. Curtea a gasit platile facute n cadrul strategiei ca lipsite de sens din punct de vedere economic. Merrill Lynch si concurentii sai au promovat o strategie similara si altor firme, inclusiv Allied Signal Inc., American Home Products Corp., producnd cu mult peste 1 miliard USD ca pierderi fiscale. Doctrina motivului de afaceri Doctrina motivului de afaceri priveste motivatia platitorului de taxe n momentul n care intra ntr-o tranzactie. Aceasta doctrina testeaza daca, la intrarea n tranzactie, platitorul de taxe era motivatd e alt scop de afaceri dect acela de a obtine beneficii fiscale. Spre deosebire de doctrina substantei economice, doctrina motivului de afaceri este mai profunda, cercetnd daca platitorul de taxe a intentionat ca tranzactia sa serveasca un motiv non- fiscal cu adevarat util. Adesea, o companie va ncerca sa faca o tranzactie cu un presupus motiv de afaceri pentru a satisface doctrina, dar pastrnd tratamentul fiscal al strategiei. De exemplu, Colgate a ncercat fara succes sa argumenteze ca parteneriatul offshore si tranzacsiile sale au servit la aranjarea gradului de ndatorare al companiei. Doctrina prevalentei substantei asupra formei

Aceasta doctrina considera ca doua sau mai multe tranzactii ce formeaza o cale ocolita" nu ar trebui taxate diferit (la nivel cumulat) fata de cazul n care tranzactia s-ar fi impozitat urmnd calea directa. Aceasta doctrina permite guvernului sa refuze beneficiile fiscale ocazionate de un platitor de taxe care face miscari economice auxiliare sau circulare, chiar daca aceste miscari (luate individual) sunt tratate fiscal n mod corespunzator. Doctrina tranzitiei n etape Aceasta doctrina sustine ca fiecare tranzactie separata ntr-o serie de tranzactii relationale (etape) trebuie sa aiba un motiv economic independent, altfel tranzactiile pot fi lipite n scopul stabilirii bazei impozabile. Companiile mari sunt mult mai tentate sa faca evaziune fiscala, dispunnd de serviciile unui departament de planificare fiscala. Companiile profitabile sunt si ele predispuse la evaziune, ca o consecinta a valorii mari a impozitelor ce trebuie platite. Firmele cu optiuni de crestere, cheltuieli mari de cercetare si dezvoltare sau operatiuni n strainatate sunt destul de interesate sa utilizeze evauziunea fiscala. n final, firmele cu auditori mari si recunoscuti sunt mai putin nclinate sa practice strategii de evaziune fiscala. 3.7.3. Utilizari imorale ale paradisurilor fiscale Lund n considerare declinul rapid al platilor din impozitarea profitului din ultimul deceniu, exista posibilitatea ca paradisurile fiscale sa fie o problema foarte raspndita si din ce n ce mai serioasa. Utilizarea paradisurilor fiscale actioneaza att asupra statelor dezvoltate, ct si asupra celor n curs de dezvoltare, acestea din urma fiind n mos special afectate de imposibilitatea colectarii de taxe la bugetul national si de realizarea de investitii n infrastructura si servicii sociale. n acelasi timp, prin utilizarea zonelor offshore, companiile multinationale dobndesc un avantaj concurential neloial fata de compatitorii nationali sau firmele care nu-si permit astfel de optiuni. Evaziunea fiscala organizata permite fotbalistilor, vedetelor de cinema, milionarilor n Euro si companiilor sa fenteze" fiscalitatea, pe cnd persoanele cu venituri medii (profesori, muncitori si doctori) platesc Fiscului o cota importanta din veniturile lor.

Detalii privitoare la strategiile de evaziune fiscala sunt rareori facute publice de companii sau de marile firme de consultanta. Companiile multinationale, precum Boeing, Caterpillar, Coca Cola, Daimler-Chrysler, General Motors, Kodak, Intel, Microsoft, NewsCorp, detin companii offshore nmatriculate n paradisuri fiscale pentru a facilita ocolirea taxelor.45 O serie de cercetatori au citat surse conform carora, n anul 1999, liderii politici corupti au ascuns aproximativ 20 miliarde USD n conturi elvetiene secrete. n 1997, autoritatile pakistaneze au ncercat sa retina active ale fostului prim-ministru n valoare de aproximativ 940 milioane USD si raspndite n aproximativ 9 tari (inclusiv Elvetia). O parte a banilor se presupune a fi mita, ncasata de la o corporatie elvetiana - Cotecna Inspection SA, o subsidiara a Societe Generale de Surveillance, companie care ajuta tarile n curs de dezvoltare sa evite fraudele si evaziunea fiscala. Spalarea banilor este conditionata de pastrarea secretului bancar. Desi fondurile ilicite se spala foarte bine si n onshore, rezultatele operatiunii de legitimizare" a provenientei banilor se pastreaza de regula n offshore. Conform presei britanice, mafia rusa a utilizat confidentialitatea bancara a statului Monaco pentru a spala aproximativ 6 miliarde de lire sterline. Conturile bancare offshore sunt folosite si pentru a plati n mod inteligent sumele cuvenite naltilor functionari guvernamentali, asa cum s-a ntmplat n Marea Britanie, cnd conturi din Gibraltar si Elvetia au fost alimentate pentru a asigura obtinerea unor contracte de instalare a unor cabluri subterane de telefonie. Tot de aceasta maniera, fostul dictator nigerian, generalul Sani Abacha, si-a creat o rezerva personala de aproximativ 4 miliarde USD n banci elvetiene si londoneze.46 n anii '70, ''regele regilor'' din Etiopia, Hadl Slassi, si sahul Iranului au detinut probabil n conturile elvetiene miliarde de dolari. Dar acesti bani nu au fost niciodata gasiti, deoarece la acea vreme autoritatile elvetiene nu au dat curs cererilor de returnare depuse de catre statele victime. Alte conturi celebre au devenit ulterior, datorita lipsei unei legi mpotriva spalarii banilor, nesemnificative. Printre acestea figureaza si conturile lui Nicolae Ceausescu, ale lui Manuel Noriega (Panama), Jean-Claude Duvalier (Haiti), Siad Barre (Somalia). Marile scandaluri de coruptie care s-au succedat n anii '90, n care

au fost implicate persoane precum Moussa Traor (Mali), Mobutu Sese Seko (Zair), Benazir Bhutto (Pakistan), Noursoultan Nazarbaev (Kazakhstan), Sani Abacha (Nigeria), Jos Edouardo Dos Santos (Angola), Carlos Menem (Argentina), i-au determinat pe elvetieni sa si revizuiasca radical politica bancara si sa adopte finalmente o lege mpotriva spalarii banilor. Desi operatiunile offshore sunt departe de ochii publicului larg, ele joaca un rol deosebit de important n fuga capitalurilor, n ceea ce priveste crizele financiare globale, transferul averii, cresterea saraciei si a inegalitatilor sociale.

45www.miscarea.com/golea-pana-unde.htm

CAPITOLUL IV UTILIZAREA PARADISURILOR FISCALE N CRIMINALITATEA FINANCIARA INTERNATIONALA 4.1. Elemente generale Evolutia catre ceea ce numim noi astazi "economie globala speculativa" a fost facilitata de aparitia si dezvoltarea noilor tehnologii, care permit transferuri financiare extraordinar de rapide. Exodul de capital, profiturile obtinute din activitati ilicite, banii care cauta dobnzi preferentiale sau cursuri de schimb favorabile, combinate cu viramente contractuale si achitarea datoriilor bancare se combina ntr-un flux vast al tranzactiilor financiare, naucitor de rapid si complex. ntr-adevar, Sistemul Financiar Global reprezinta suportul comertului international si al investitiilor, ntr-o lume caracterizata de

globalizarea comertului, de dezvoltarea masiva si raspndirea corporatiilor multinationale si transnationale, precum si de rapiditatea miscarilor de capital si a investitiilor. Globalizarea serviciilor financiare a devenit una dintre cele mai importante dimensiuni n procesul general de globalizare. Alimentata de noile descoperiri ale tehnologiei si comunicatiilor, infrastructura financiara s-a transformat ntr-un sistem care uneste tari si institutii financiare, case de brokeraj, burse, piete valutare si portofolii de investitii ntr-un mecanism global de schimb care functioneaza 24 de ore pe zi. n acelasi timp, dezvoltarea monedei electronice - bani sub forma de simboluri pe monitoarele calculatoarelor - face posibil transferul rapid si usor de fonduri aproape oriunde n lume. n ultima vreme, un procent din ce n ce mai mare a miscarilor mondiale de bani se realizeaza prin tranzactiile electronice, n detrimentul tranzactiilor n numerar. Cresterea masiva de plati electronice a fost posibila datorita dezvoltarii mecanismului de transfer electronic pus n functiune de Societatea pentru telecomunicatii Financiare Interbancare prin Clearing (SWIFT), de Rezerva Federala (Fedwire) si de Sistemul de Plati Interbancare prin Clearing (CHIPS). Acest sistem este visul oricarui spalator de bani, oferind multiple alternative de a imita caracteristicile si tipicul tranzactiilor legale, n felul acesta respectndu-se una din legile fundamentale ale spalarii banilor aparenta legitimitate. n realitate, nu exista nici o separare functionala si institutionala evidenta ntre transferul legal de bani si transferul cstigurilor obtinute din traficul de droguri sau din alte fraude. Diferentierea este practic imposibila, n felul acesta confruntndune cu o alta piesa de baza a spalarii de bani: abilitatea de a introduce tranzactii si cstiguri ilicite ntr-un volum mare de tranzactii licite. O alta cerinta a spalarii eficiente de bani este ca raportul ntre fluxurile financiare ilegale si cele legale sa fie relativ mic.nca o data, sistemul electronic se dovedeste a fi perfect pentru aceste strategii. Potrivit unui raport, facut de fostul Birou de Evaluare a Tehnologiei din SUA, se presupune ca 0,05% pnala 0,1% din cele aproximativ 700.000 de transferuri electronice zilnice contin fonduri spalate care ating o valoare de aproximativ 300 milioane USD. Aceasta suma paleste n comparatie cu

cele peste doua miliarde de USD care sunt transferate electronic n medie pe zi, complicnd eforturile de depistare a actiunilor de spalare a banilor. Scandalurile financiare au demonstrat ca spalatorii de bani, proveniti din droguri, arme, coruptie, prostitutie, contrabanda sau evaziune fiscala, au utilizat, n genere, urmatoarea structura financiara: * companie de afaceri internationala (IBC) sau un trust nmatriculat ntr-o jurisdictie de convenienta, permisiva; * Conturi bancare deschise de aceste entitati la banci din jurisdictia respectiva; * Transferuri de fonduri din aceste banci catre institutii financiare internationale care, la rndul lor, transfera aceste fonduri oriunde n lume. Pe o lista a bancilor care au fost antrenate de-a lungul timpului n operatiuni de spalare a banilor ntlnim nume de rezonanta precum: Bank of America, Bank of New York, Barclay's Bank, Citibank, Credit Suisse, Deuthschebank. n unele cazuri a fost vorba de neglijenta sau comportament infractional al unor angajati, n alte cazuri nsa procedurile ilicite s-au derulat n conditiile respectarii n totalitate a regulamentelor existente la data respectiva. Desi infractorii ameninta sistemul financiar global, ei o fac mai degraba printr-un proces de erodare a normelor, a standardelor dect printrun proces distructiv. Infractorii sunt mult mai interesati n exploatarea sistemului dect n dezbinarea lui, paradisurile fiscale si bancile fictive fiind de cele mai multe ori elemente componente ale sistemului, acestea fiind atragatoare pentru teroristi si grupurile rebele care cauta sa spele banii obtinuti din afacerile murdare, create pentru a sustine atacurile armate sau pentru a cumpara aremele necesare n continuarea campaniei de violenta. 4.2. Cazuri de utilizare a jurisdictiilor offshore n montajele financiare de spalare a banilor A ne gndi la centrele financiare offshore doar ca mijloc de spalare a banilor murdari ar fi o greseala. Ele sunt folosite ca baze pentru comiterea unei

game largi de infractiuni si pentru a asigura acoperirea a numeroase tranzactii financiare ilicite si dubioase. 4.2.1. Cazul Bancii Internationale de Credit si Comert n iulie 1991, peste 12 miliarde USD - reprezentnd active ale BCCI - au fost confiscate dupa ce investigatorii au descoperit probe despre raspndirea fraudei. Colapsul bancii nu a constituit nsa o surpriza, el fiind deja prevazut. Verificari asupra conducerii fusesera facute de ctiva ani n SUA si Marea Britanie, nsa actiunile ntreprinse de inspectorii bancari si colapsul bancii au generat unde mari de soc n ntreg sistemul financiar. Pe masura ce rezultatele investigatiilor erau facute publice, faptul cel mai socant nu a fost falimentul n sine, ci faptul ca acestei banci i-a fost permisa atta vreme functionarea fara nici o interventie din partea guvernelor si a inspectorilor bancari. Banca nu a facut discriminari n ceea ce priveste clientii sai, furniznd servicii pentru traficanti de droguri, dictatori, teroristi, comercianti fraudulosi, traficanti de arme si multi altii. Mai mult, BCCI nu numai ca a functionat pe un sistem bazat pe confidentialitate si nselaciune, dar l si vindea n mod deliberat clientilor, ca parte esentiala a serviciilor bancare.53 nfiintata de Agha Hasan Abedi ca banca destinata tarilor n curs de dezvoltare, BCCI la momentul colapsului era cunoscuta n anumite cercuri ca banca a escrocilor si a criminalilor internationali - Bank of Crooks and Criminals International". Prin fractionarea structurii corporatiei, a evidentei contabile, a controalelor regulatoare, a reviziilor contabile, prin complexitatea structurilor interne a grupului BCCI, acesta a fost capabil sa ocoleasca n mod frecvent si rutinier restrictiile legale cu privire la miscarea capitalului si bunurilor. BCCI a fost capabila sa comita sau sa faciliteze o serie de infractiuni prin intermediul a numreoase mijloace, inclusiv utilizarea companiilor de acoperire shell companies" (scopul acestor companii este de a actiona ca modalitate de a spala bani sau de a-i ascunde de inspectorii fiscali), exploatarea centrelor financiare offshore si a paradisurilor bancare si diversitatea structurii corporatiei sale.

Desi avea sediul general la Luxemburg, scopul pentru care a fost nfiintata BCCI (stimularea economiilor n curs de dezvoltare) a facut ca aceasta sa nu fie responsabila fata de o anumita jurisdictie sau supusa unui anumit set de reglementari nationale. Sistemul de supraveghere era slab la momentul respectiv si aceasta slabiciune a fost pe deplin exploatata de banca, ce si-a mpartit operatiunile ntre doi auditori, nici unul dintre acestia neavnd acces la imaginea totala a activitatilor sale, pozitie din care ar fi fost capabila sa dea un sens adevarat implicarii bancii n spalarile de bani si n alte forme de frauda si coruptie. Suplimentar, BCCI a folosit Insulele Cayman si Antilele Olandeze pentru a crea un labirint de companii de fatada care sa formeze o cortina de acoperire a deponentilor si activitatilor acestora. Desi autoritati precum banca Angliei au aflat despre activitatea infractionala a BCCI, timp de doi ani nu s-au facut demersuri pentru nchiderea ei. Majoritatea transferurilor de bani s-a realizat prin BCCI Overseas, autorizata n Grand Cayman. Atunci cnd autoritatile new-yorkeze au somat BCCI sa prezinte datele bancare din Cayman, acestea s-au lovit de un adevarat zid de piatra, pe motivul respectarii secretului bancar. n cele din urma, autoritatile americane au facut progrese importante n urma ntaririi relatiilor de cooperare cu British Serious Frauds Office. Judecatorul general al Grand Cayman, un avocat din Midlands - Anglia, numit n functie de catre guvernul britanic, a facut o vizita colegiala" oficialilor new-yorkezi, acestia primind nsa doar o parte din informatiile cerute. 4.2.2. Cazul Franklin Jurado 1990 - 1996 Una dintre ceke mai interesante condamnari din SUA a fost cea a lui Franklin Jurado, un economist columbian, absolvent al Hravardului, care nu numai ca a spalat sume importante de bani pentru Jose Santacruz Londono, exponent de marca al Cartelului Cali, dar a dezvoltat o foarte bine gndita schema de spalare a banilor54. Jurado a fost arestat n 1990 la Luxemburg, unde organele de control au confiscat cteva dischete cu date despre 115 conturi bancare din 16 locatii (de la Luxemburg la Budapesta) si detalii despre o vasta schema de spalare a banilor.55

Cele cinci faze ale schemei au fost create pentru a legaliza sumele obtinute din traficul de droguri si a le feri de confiscare. Desi nu exista dect o varianta a ciclului clasic de spalare a banilor, n strategia lui Jurado, fazele spalarii erau atent create, pentru ca bunurile sa treaca de la un nivel nalt de risc la unul mai mic. Cele cinci faze erau: *Depozitul initial- faza cea mai riscanta - pentru ca banii sunt nca aproape de originea lor si deci foarte fierbinti" - se realiza n Panama; * Transferul banilor din Panama n Europa. De aproape trei ani, Jurado coordona transferul dolarilor americani din bancile panamaneze n mai mult de 100 de conturi din 69 de banci din noua tari: Austria, Danemarca, Marea Britanie, Franta, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg si Monaco, cu depozite ntre 50.000 si un milion de dolari. *Transferul banilor n conturi deschise n numele unor cetateni europenipentru ascunderea nationalitatii detinatorului contului, deschise sub nume europene cum ar fi: Peter Hoffman si Hannika Schimdt, pentru a ndeparta supravegherea sporita alocata conturilor deschise n numele unor hispanici sau columbieni. * Transferul catre companii de fatada europene * ntoarcerea fondurilor n Columbia - prin investitii realizate de companiile de fatada n afacerile legale ale lui Santacruz, cum ar fi: restaurante, companii de constructii, companii farmaceutice si imobiliare. Potrivit unui raport ulterior, Jurado a spalat aproximativ 30 de milioane de franci francezi prin intermediul conturilor deschise la marile banci din Franta. El a precizat ca Franta a meritat atentia sa si a identificat institutii financiare franceze care erau accesibile spalarii de bani. Cel mai mare punctaj l-a obtinut Austria, apoi Ungaria (pentru ca dorea capital vestic) si insulele Canalului (care erau un paradis fiscal).

4.3. Rolul zonelor offshore n mecanismele de spalare a banilor murdari

Jurisdictiile utilizate pentru spalarea banilor sunt reprezentate att de statele din onshore (state cu diverse nivele de dezvoltare), ct si de teritorii offshore. Atractivitatea fiecarei categorii deriva din caracteristicile sale: Statele onshore dezvoltate: * Locul, valoarea si ritmicitatea obtinerii cstigurilor ilegale; * Posibilitati extinse de a masca legalizarea banilor n cadrul tranzactiilor multiple ce au loc n zona respectiva; * Supravegherea stricta a tranzactiilor cu offshore-ul de catre autoritati Statele onshore mai putin dezvoltate: * Multitudinea posibilitatilor de a spala bani n apropierea locului de obtinere (sistem legislativ si executiv incoerent); * Coruptie ridicata a autoritatilor; * Lipsa cunostintelor necesare utilizarii unor metode mai rafinate Paradisurile fiscale: * Secretul bancar, posibilitatea ascunderii identitatii si secretul operatiunilor desfasurate; * Concursul voluntar / involuntar al unor astfel de state n facilitarea procesului de spalare a banilor; * Gradul de adecvare al serviciilor financiare oferite de acestea; * Impozite foarte mici sau nule. n Romnia, sistemul economico-financiar a fost suficient de vulnerabil pentru ca cei care doreau sa spele bani sa nu se complice prea mult cu utilizarea unor paradisuri fiscale: 1. privatizari dubioase, 2. lipsa/nerespectarea unui sistem de raportare a tranzactiilor suspecte, 3. controlul unor institutii financiare de grupuri mafiote, 4. utilizarea societatilor-fantoma, 5. sisteme paralele de transmitere a fondurilor,

6. abundenta cazinourilor, 7. lipsa de supraveghere a afacerilor imobiliare etc. Un exemplu frecvent ntlnit de utilizare a firmelor offshore n Romnia - folosirea unor facturi de import supraevaluate pentru scoaterea din tara a unor sume obtinute ilicite: se introduc n tara produse din contrabanda, care se comercializeaza prin intermediul unui lant de firmefantoma, fara documente de import nu se pot transfera partenerilor straini fondurile obtinute ilegale. Pentru a se realiza aceste transferuri de valuta se folosesc documente vamale aferente unor produse importate legal, nsa cu preturi supraevaluate. Pentru a evita plata unor taxe vamale ridicate se aleg acele produse fara taxe vamale sau cu taxe foarte mici. Beneficiarii acestor facturi supraevaluate sunt tot firme fantoma, iar transferurile valutare se efectueaza n firme offshore apartinnd exportatorilor de marfuri de contrabanda"56.

Spalarea propriu-zisa este foarte usor de realizat prin achizitii repetate de active financiare, imobiliare si apelnd la facilitatile internetului. Reintegrarea fondurilor, ca de altfel ntregul proces, tine de finetea" reciclatorului, fiind practicata o gama larga de procedee: * utilizarea de facturi false de import - export; * vnzarea - cumpararea unor servicii sau active necorporale; * mprumuturi din partea unor terti interni-externi; * tranzactionarea unor imobile sau afaceri neprofitabile si obtinerea unor valori adaugate prin management performant", know-how, manopera; * cstiguri la cazinouri, pariuri, loterii; * producerea unui eveniment nefericit" si ncasarea asigurarii, etc. 4.4. Fraude si escrocherii notorii straine 4.4.1. Cazul natiunilor inexistente 4.4.1.1. Regatul Enen Kio Pretins a fi localizat n apropierea insulelor Marshal, regatul Enen Kio este condus de o persoana pe nume Robert Moore, care s-a autoproclamat ministru plenipotentiar al regatului, dar nu si-a trecut adresa

din Enen Kio pe dosarele de tribunal (aceasta neexistnd de fapt), ci casuta postala 8441, Honolulu, Hawaii 96830".57 Se pare ca aceasta jurisdictie falsa a declansat un proces la Curtea de Apel din Enen Kio mpotriva SUA pentru posesie abuziva, la cererea regelui Hermios al arhipelagului Rakatul de Nord, cernd totodata si despagubiri n valoare de 170 milioane de USD plus dobnda. R. Moore a nregistrat dosarul la tribunalul SUA pentru districtul Hawaii, dorind sa primeasca aprobarea judecarii procesului de catre un tribunal american. Tribunalul a introdus un ordin de prezentare a cauzei, dupa care R. Moore si-a retras imediat si voluntar cererea de demarare a procesului. Studiind cu atentie site-ul acestei jurisdictii, remarcam modul n care organizatorii strategiei vor sa faca bani: prin emiterea actiunilor" de aur n valoare totala de 500milioane USD, fiecare cu o valoare de tranzactie de 250.000 USD si o valoare nominala de 500.000 USD - suma, care, binenteles, nu poate fi colectata, deoarece regatul nu exista si nici nu poseda bunuri de valoare semnificativa, doar respectivele false revendicari de teritoriu. 4.4.1.2. Principatul New Utopia S-a ales varianta nfiintarii unei noi jurisdictii pe baza construirii unor piloni uriasi n nisipurile Caraibelor, intentionndu-se si oferirea de servicii de zbor (furnizate de liniile aeriene utopiene) si de dirijare a traficului aerian. Serviciile educationale nu sunt nici ele lasate la o parte: aici va fi nfiintata Universitatea din Utopia, cu o scoala medicala specializata n cercetarea longevitatii. n domeniul longevitatii se pare ca principatul se bazeaza pe experienta fondatorului, Howard Turney, acesta avnd n trecut o serie de probleme legate de afaceri dubioase cu elixire ale tineretii si longevitatii. SEC (Securities and Exchange Comision) a devenit interesata de persoana lui Turney, datorita eforturilor sale de a vinde obligatiuni ale Utopiei, proiectul enuntat urmnd a fi finantat din resursele financiare obtinute pe aceasta cale.

Judecatorul M. Burrage a aprobat cererea comisiei de emitere a unei hotarri judecatoresti de stopare a unei scheme frauduloase apartinnd unei jurisdictii virtuale care promoveaza si vinde titluri financiare false n valoare totala de 350 milioane USD.58 Potrivit plngerii comisiei, H. Turney, reprezentnd Nwe Utopia, a creat un site pe Internet numit New Utopia" pentru a atrage fonduri cu scopul dezvoltarii unui presupus paradis fiscal numit New Utopia. Aceasta noua tara va fi localizata la 115 mile vest de insula Cayman. Si va fi o tara ce se va ridica din Caraibe pe uriase platforme de beton construite la suprafata oceanului. Vnzarea de titluri fara valoare nu este singura nselatorie a principatului. Pentru 35.000 USD se putea achizitiona licenta pentru o banca de clasa A, pentru 5.000 USD - o licenta pentru o banca virtuala, iar cu 10.000 USD se putea cumpara o licenta pentru nfiintarea unui trust (daca principatul se va forma). Totusi, se pare ca cineva si-a irosit timpul si n proiectarea unui pachet complet de legi privind companiile si trusturile, n speranta ca cineva va fi att de naiv nct sa cada n aceasta plasa. Principatul New Utopia este una din cele doua natiuni false care se ridica de sub apa, singurul loc unde poate fi vizitat Principatul fiind doar la adresa de web:www.new-utopia.com.

54www. money.howst uffworks.com 55www.un.org

4.4.2. Afaceri murdare cu proprietati imobiliare din Costa Rica Cu o periodicitate de ctiva ani, Costa Rica urca n vrfurile topurilor offshore si apoi se prabuseste din nou. Deoarece Costa Rica este din nou n voga n mediul international, un mare numar de persoane sunt interesate de constituirea de structuri juridice n Costa Rica pentru a evita plata impozitelor si n alte scopuri, decizie determinata n mare masura si de

sfaturile prietenilor care au avut succes cu aceste structuri. O mare parte din ei doresc sa nfiinteze structuri n Costa Rica pentru a evita plata impozitelor si sa utilizeze sumele obtinute din activitatea acestor companii petru achizitionarae de proprietati n Costa Rica. Practic, de aici ncepe sa functioneze afacerea murdara. Fara ndoiala, Costa Rica este un loc exotic, frumos, care abunda n oportunitati profesionale si de afaceri; totodata, este unul din cele mai importante jurisdictii n care se stabilesc expatriatii americani. Din pacate, cei mai multi dintre expatriati sunt aici pentru ca au fost nevoiti sa paraseasca SUA ca urmare a savrsirii unor nselatorii, fraude sau evaziuni fiscale. Deci Costa Rica este o tara cu multiple pericole de acest gen, cu cel putin la fel de multi infractori financiari ca n Belize, Antigua sau Nevis. Escrocheria ncepe cu investitori de succes care cred ca le stiu pe toate. Din punctul lor de vedere este foarte simplu: nfiintezi o companie n Costa Rica cu actiuni la purtator, depui o suma mare de bani ntr-o banca offshore, apoi folosesti companie pentru a cumpara o frumoasa proprietate imobiliara din Costa Rica la preturi foarte avantajoase, iar la pensie ti transferi toti banii din statul de rezidenta si te retragi n Costa Rica pentru a trai fericit pna la adnci batrneti. Costa Rica are legi care acorda intrusilor drepturi imediate si ferme, neexistnd nici o forma de a-i mai evacua de pe proprietate o data ce s-au instalat. De exemplu, un agent imobiliar din Costa Rica determina ctiva straini bogati sa vina n Costa Rica, le arata cteva proprietati frumoase si libere si i convinge sa-i plateasca o suma importanta pe ele. Apoi, dupa ce s-au urcat n avion, agentul muta ctiva intrusi pe acele proprietati, iar cnd strainii se ntorc, ei detin imobile pe care nu le pot folosi datorita intrusilor. n acel moment intervine vnzatorul, care le spune ca, din nefericire, au aparut acesti intrusi pe proprietate, si ca nici el, nici tribunalul nu pot face nimic pentru a-i evacua, dar din generozitate, se ofera sa cumpere de la acestia imobilul la o valoare nominala de 10% din suma cu care pacalitii cumparasera activul. n final, proprietarul fara proprietate accepta, deoarece cu acei intrusi pe ea, proprietatea nu valoreaza nimic. Apoi vnzatorul i scoate pe intrusi de pe proprietate, lasnd capcana deschisa

pentru a repeta acelasi proces. Aceasta escrocherie functioneaza de foarte multa vreme si dispare sau renaste pe masura trecerii timpului. 4.4.3. Ascunderea banilor offshore Deseori ntlnita sub denumiri similare (conturi bancare secrete, conturi offshore, conturi anonime, conturi bancare elvetiene), acest tip de frauda reprezinta teama primara a oricarei persoane care se gndeste sa sondeze n mod practic lumea offshore. Schematic, filmul operatiunii se deruleaza astfel: investitorul si plaseaza banii sub controlul unor entitati offshore, acestea declara ca banii le apartin, investitorul neaga posesia fondurilor, sumele se nmultesc fara a fi supuse impozitarii, iar creditorii nu se pot ndrepta asupra lor, avnd n vedere ca nu mai exista nici o legatura oficiala ntre investitor si banii sai. Problemele ce pot aparea sunt reprezentate de disparitia persoanelor sau companiei careia i-au fost ncredintati banii sau refuzul acesteia de a-i mai napoia. n aceste situatii, investitorul nu poate sa depuna plngere la autoritati pentru a nu se descoperi ca a comis evaziune fiscala. Lucrurile pot lua o turnura mai grava n situatia n care investitorul este santajat, stors de sume suplimentare, pentru a nu se afla despre evaziunea fiscala comisa. 4.4.4. Escrocherii cu titluri diplomatice si nobiliare La ora actuala, exista cteva companii care au pus n vnzare diferite titluri diplomatice sau nobiliare, cu mentiunea ca acestea pot genera importante facilitati fiscale. Acest lucru nu este adevarat. n majoritatea cazurilor, rezidentii fiscali ai unei tari, att ai celor dezvoltate, ct si cei ai celor mai putin dezvoltate trebuie sa plateasca impozitele atribuite lor, indiferent de titlurile care i caracterizeaza. Achizitia acestor titluri poate facilita accesul la anumite evenimente, poate mbunatati imaginea n societate, urgenta o serie de proceduri administrative, poate salva o serie de cheltuieli marunte, nsa

avantajele se limiteaza la aceasta arie. n afara acestor avantaje, aceste titluri nu folosesc la nimin, poate doar ca subiecte de conversatie. 4.4.5. Seminariile offshore n strainatate, la preturi ncepnd de la cteva zeci de dolari pna la 7.000 USD (ntr-un loc exotic cum ar fi Aruba), se poate participa la seminarii despre protectia bunurilor si planificarea fiscala offshore, care promit reduceri dramatice de taxe prin folosirea paradisurilor fiscale. n cele mai multe astfel de prezentari, moderatorii le vor spune celor interesati ca toate strategiile derulate de ei sunt n conformitate cu legea, dar n acelasi timp vor face aluzie la posibilitatea unei consulatii private, unde n schimbul unei taxe (ce variaza n functie de experienta si renumele consultantului) le vor arata caile mbogatirii rapide si protectie totale prin plasarea banilor lor n conturi secrete ale bancilor offshore sau orice alta structura controlata de ei - n cele mai multe cazuri, aceasta strategie presupune nedezvaluirea de catre proprietari a existentei si localizarii banilor lor. 4.5. Fraude si escrocherii notorii din Romnia Desi privesc domenii de afaceri diferite, "bufurile mascate" au cteva trasaturi comune, si anume: existenta participarii, complicitati sau acoperiri politice. n multe dintre cazuri pot fi detectate relatii la cele mai nalte niveluri cu structuri politice sau de informatii ale diverselor state interesate de suprimarea economica a Romniei (cum e cazul privatizarii Petrom). Desi foarte multe anchete desfasurate n astfel de cazuri prezinta un nceput promitator, nici unul dintre marii beneficiari nu ajunge sa fie pedepsit; n putine cazuri sunt efectuate arestari si foarte rar condamnari, de obicei numai executantii de rangul doi sunt cei care viziteaza sediile procuraturii. Toate prejudiciile sunt suportate n final de contribuabilul romn, iar peste scandalul de presa - numai n cazul n care acesta a existat - se asterne tacerea, semn ca "toata lumea a fost multumita". Paradisurile fiscale sunt teritorii cu un nivel fiscal foarte scazut, secretul bancar si comercial este politica de stat, iar circulatia fondurilor nu

este supusa nici unei restrictii. Practic, pot fi transferate sume enorme fara ca acestea sa fie monitorizate, fara a se urmari traseul banilor - de unde vin si unde se duc. Majoritatea paradisurilor fiscale sunt state mici, cu o locatie exotica si populatie redusa. O alta caracteristica esentiala este data de existenta unor guverne invulnerabile la presiunile comunitatii internationale, care garanteaza secretul bancar si n mod special ascund adevaratii actionari ai societatilor nmatriculate n astfel de "state sursa". n economia romneasca prezenta societatilor de tip Offshore s-a amplificat considerabil n ultimii ani, n mod special dar nu ntmplator - n relatiile cu statul romn. Diferite S.R.L.-uri romnesti cu un actionariat compus din persoane juridice nmatriculate n diferite "insule si insulite" de pe tot globul, au relatii de tot soiul cu institutiile de stat, iar n unele cazuri ntreprinderi ntregi au fost privatizate catre "investitori straini - strategici" de origine exotica. n astfel de situatii autoritatile romne cunosc foarte putin despre activitatea societatilor straine; n cele mai multe paradisuri fiscale chiar si actionariatul fiind strict secret - n spatele acestor firme putnd fi att oameni de afaceri dornici de profituri ct mai mari dar si organizatii teroriste, retele internationale de spalare de bani, agentii ale diferitelor servicii secrete straine. Cel putin pna n prezent autoritatile statului romn n-au luat n consideratie pericolul pe care-l reprezinta aceste societati offshore, mai ales n ca a fost realizata integrarea n Uniunea Europeana ncepnd cu 1 ianuarie al acestui an si al noilor standarde de securitate internationale impuse de Statele Unite ale Americii partenerilor N.A.T.O. Nu ntmplator, agentiile guvernului american au facut presiuni pentru blocarea anumitor conturi din diverse paradisuri ficale, dupa evenimentele petrecute la 11 septembrie 2001 pe teritoriul american. n cei 16 ani de "tranzitie prelungita", din economia romneasca au fost drenate miliarde de dolari, redirectionate ulterior catre diverse conturi si societati apartinnd paradisurilor fiscale de pretutindeni. Nimeni nu si-a pus problema stoparii acestui flagel, nimeni nu s-a ntrebat cine se ascunde n spatele "casutelor postale" desi cazuri au fost si sunt nca destule. Doua dintre cela mai odioase caracatite financiare puse la punct pe teritoriul Romniei si executate din exterior, sub anonimatul parolelor si al actiunilor la purtator sunt:

4.5.1. Filiera "Dacia Felix" - Cadewell Virgin Islands Cu sprijinul direct al celebrei Bancorex, Sever Muresan a devenit actionarul majoritar al bancii clujene "Dacia Felix", dupa ce n anul 1990 si-a organizat societatea "Paniro Bucuresti", n asociere cu "Croassant de France". Ingineria financiara a nceput atunci cnd Bancorex a creditat societatea "Paniro" cu suma de 16,6 milioane franci francezi iar Sever Muresan i-a transferat la Banca Dacia Felix sucursala Cluj, sub titlul de contributie la capitalul social. Si astfel grupul de firme controlat de Sever Muresan a acaparat 68% din actiunile Dacia Felix. Acelasi Sever Muresan, n complicitate cu vice-presedintele bancii Dacia Felix, Mircea Horia Hossu, a primit un credit ilegal de 334 miliarde lei, destinat achizitionarii de otel-beton, care ar fi urmat sa fie exportat societatii Cadewell din Insulele Virgine Britanice (paradis fiscal international). Mircea Hossu a ntocmit documente bancare din care sa rezulte ca Sever Muresan restituise catre Dacia Felix contravaloarea bunurilor exportate, acoperindu-l astfel, fictiv binenteles, pentru o parte din suma deturnata. Actele utilizate n acest scop fusesera emise de "Fondo Sociale di Cooperazione Europeea", cu sediul la Milano, care nu avea nsa dreptul sa efectueze operatiuni bancare. Fondo Sociale apartinea de fapt lui Ini Muresan si Hossu, nefiind altceva dect o firma-ecran nfiintata pentru afacerile oculte ale celor doi escroci. Prejudiciul adus Daciei Felix de cei doi, prin ingineria financiara Cadewell Insulele Virgine: nici mai mult nici mai putin de 1000 miliarde lei. 4.5.2. Filiera "Ram Thade Ltd - Cyprus" - Cascadele Celebrul print al Banatului Zaher Iskandarani s-a nascut la 1 ianuarie 1958, n Siria. Ca cei mai multi sirieni, beneficiari ai relatiei de strnsa prietenie dintre Ceausescu si liderul sirian Hafez Al-Assad. Sosit n Romnia pe filiera serviciilor siriene, Zaher Iskandarani s-a instalat la Timisoara. Oficial student, anul I, la cursurile Facultatii de Constructii din Timisoara; neoficial: traficant si om de legatura al serviciilor siriene cu cele

sovietice (prietenii nostri). Secondat de fratele sau Maher, pune pe picioare sistemul operatiunilor n "cascada". n 1992, Zaher primeste cetatenia romna, devenind mai romn ca oricine. Tot n 1992, firma sa "Rami S.R.L." figura pe primul loc n topul societatilor comerciale timisorene. Ulterior, n perioada anilor 1994-1995, o serie de firme avndu-l actionar tot pe Zaher prosperau n jurul societatii "Rami", avnd nume dintre cele mai ciudate: Bloody Fox (Vulpea Sangeroasa), Kiss and Kill (Saruta si Ucide) sau Black Baron (Baronul Negru). n Timisoara nsa, reteaua comerciala a lui Zaher, demarase n tromba cu un capital subscris de 100 de milioane lei ("Rami" cu doar 28 milioane), atingnd urgent, performante impresionante, observate si de Garda Financiara si de Inspectoratul General al Politiei Timisoara. Numai n perioada martie 1994 - aprilie 1995, firmele lui Zaher au introdus n Romnia 209 transporturi de tigari si cafea, nsumnd 294 000 de baxuri si 575 tone de cafea. Toate aduse din Belgia si Elvetia cu documente, de regula, false. Mecanismul n "cascada" pus la punct de Zaher, de contrabanda economica cu tigari si cafea, transpare cel mai bine din consultarea dosarelor 4945/95 si 4946/95 ale Tribunalului Judecatoriei Timis. Astfel, societatea comerciala "My San S.R.L." - avndu-i ca asociati pe Zaher Iskandarani si Cornelia Pomana - a derulat un import de tigari Bastos, Assos si LM de la firma "Ram Thade Ltd Cyprus" (paradis fiscal utilizat cu succes si de afaceristul Sorin Ovidiu Vantu), pe baza contractului cu numarul 327/1993, la un pret de achizitie greu de imaginat: 8.25 USD baxul, fata de aproximativ 60.00 USD, practicat pe piata internationala n acea perioada. Ordinul 13/1994 al Directiei Generale a Vamilor si Ordonanta 26 impuneau majorarea taxelor vamale conform preturilor internationale. Zaher, utiliznd contractul din 1993 ncheiat cu partenerul sau de la "Ram Trade Ltd - Cyprus", a contestat nsp n instanta, solicitand recalcularea taxelor vamale. Si, fara nici o coincidenta, de fiecare data romano-sirianul a cstigat, invocndu-se fie caracterul "abuziv" al ordonantelor, fie virtutea "libertatii contractuale". Si astfel, afacerile lui Zaher si oamenilor sai - Mujea Marcelini, Jabri Tabrizzi sau Abdul Lazkani mergeau "ca unse", cnd, n 1995, filmul afacerilor n "cascada" s-a rupt brusc. Asa se face ca, n mai 1995, doi politisti romni sosesc subit n Cipru, dornici sa-l ntlneasca pe partenerul "cipriot" al revolutionarului "Print al Banatului".

La Camera de Comert a Ciprului, prima surpriza; nu exista nici o firma nregistrata sub numele "Ram Trade Company", ci doar una "Rami Trade Company Ltd", nregistrata sub numarul 54146 din anul 1993. A doua surpriza: firma cipriota i avea ca actionari chiar pe Zaher Iskandarani (cu 900 actiuni) si pe Cornelia Pomana (cu 100 actiuni). A treia surpriza: firma cipriota nici macar nu avea ca obiect de activitate comertul cu cafea sau tigari. Pe scurt: romno-sirianul Zaher importa tigari si cafea de la "partenerul cipriot" Zaher. Afaceri derulate n cascada, ntre o firma-fantoma si una nregistrata n Romnia, contravenind astfel principiului libertatii contractuale, prevazute de Codul Comercial si Codul Penal. Zaher brichisise n Cipru un adevarat paienjenis de societati, care, chipurile, derulau afaceri cu "My San SRL" si "Ram Trade SRL" din Romnia, n calitate de exportatori. Asa cum parea sa fie si n cazul firmelor cipriote "ETS Andreas Kallis Ltd" ori "Silver Coast Resources Ltd", conform documentelor celor doua societati din Timisoara ale lui Zaher (My San si Ram). Tranzactii despre care, nsa, firmele din Cipru partenerele lui Zaher - "nu stiau nimic": n plus, nu-si recunosteau antetul, iar semnaturile erau falsificate. Politistii romni nu au descoperit ca tranzactiile din Cipru figurau pe numele firmei-fantoma "Ram Trade Company", cu conturile deschise la Bank of Cyprus . n Romnia, Zaher a sustinut n cadrul procesului ce i-a fost intentat, prin avocatii sai, ca n sentintele prin care fusese scutit de taxele vamale se strecurase o eroare: n loc de "Rami Trade Company Ltd", se trecuse "Ram". Lipsea practic o litera! Ca dovada, s-a prezentat completului de judecata un certificat de nmatriculare al firmei "Rami", cu motivatia ca greseala apartinea partenerului "cipriot". Cine era "cipriotul", nu s-a mai amintit n instanta (adica tot Zaher). n cadrul cercetarilor, n depozitele firmelor lui Iskandarani, Garda Financiara a descoperit tigari, fara documente legale, n valoare de 70 miliarde lei. A fost identificat si sistemul prin care Zaher le introducea n tara: importa tigarile din Elvetia printr-o societate de tip offshore si le vamuia n Ungaria, dupa aceea, le introducea n Romnia cu acte false. Prin acest sistem, Zaher pagubise statul roman cu 10 milioane de dolari. Desigur, nimic din toate acestea n-ar fi fost posibile daca de pilda, cu ocazia Forumului "Crans Montana" de la Bucuresti, din aprilie 1994, "Printul Banatului" nu s-ar fi numarat printre sponsorii oficiali ai manifestarii,

orchestrate din umbra de abilul guzgan Viorel Hrebenciuc. Omul care il ntrodusese si pe spionul palestinian Kamel El-Kader n mediul prezidential de la Palatul Cotroceni, ori n cel guvernamental de la Palatul Victoria, n calitate de consilier.59 4.5.3. Sugativa - S.V. International Tranzaction Echipa de aur, Sever Muresan-Hossu a drenat 17,5 miliarde lei, plus alte 160 milioane de dolari de la celebra banca Dacia Felix n anul de gratie 1990. Actiunea s-a derulat dupa urmatoarea reteta; Bancorex, diamantul mafiei financiare, a emis o scrisoare de garantie n favoarea "firmei franceze" S.V. (adica Sever Muresan) International Tranzaction, n baza unui ordin emis de firma de comert exterior Terra. nainte de 1989, societatea Terra derula afaceri fantoma pentru regimul Ceausescu, dar sub stricta coordonare a serviciilor secrete. n conditiile date, Sever Muresan a utilizat ilegal scrisoarea de garantie, prin intermediul complicelui Mircea Hossu - de credite n valoare nsumata de 17,5 miliarde lei, la care s-a mai adaugat o alta lipitoare, de doar 160 milioane de dolari, din contul bancii Daciei Felix - care formeaza obiectul unui dosar de cercetare penala distinct. Implozia acestor credite neperformante a condus la falimentul acestor banci romnesti, nghitind totodata economiile a milioane de romni. Si n acest caz, justitia romna, obedienta si impotenta, s-a trezit ca mai mereu cu sireturile legate. Dar n cazul omului de afaceri romn Sever Muresan, n noiembrie 2000, Curtea Corectionala de la Geneva a facut dreptate romnilor, condamnnd acest escroc international la trei ani si jumatate de nchisoare si cinci ani de interzicere a sejurului n Elvetia (asta da problema), ntr-un caz de escrocherie n valoare de numai 25 milioane de dolari n dauna bancii clujene Dacia Felix. Si n felul acesta, sub o forma sau alta, tot elvetienii cu paradisul lor au rezolvat (ntr-un fel) problema justitiei, dar nu si a banilor. ntelegerea era de fapt una foarte simpla; statul romn l pierde pe Muresan, banii se depoziteaza n Elvetia, iar Curtea de la Geneva se ocupa cu priponitul infractorului romn, si asta pentru ca "baietii destepti" sa aiba timpul necesar sa cheltuiasca banii furati de la poporul romn prin mna lui Muresan.

4.5.4. Tentacula "Columna Bank" - Manel Finanz A.G.-Switzerland Manevra financiara de la Columna Bank, putin mai sofisticata n raport cu altele similare, a beneficiat de o reteta dulce-elvetiana. Schema, de import, apartinea partiturii mafiei financiare internationale. Povestea ncepe scurt: Columna Bank a aparut pe piata romneasca prin asocierea a patru persoane fizice din Romnia, avnd fiecare un aport la capitalul initial de 120 milioane lei, cu un cetatean german avnd un aport de 300.000 de dolari americani, si firma elvetiana Manel Finanz A.G., societate care, cu un capital social de 7,7 milioane de dolari, a devenit proprietara bancii n proportie de 93%. Societatea Manel Finanz A.G. avea profil de societate offshore, fara sa desfasoare vreo activitate reala n Elvetia. Administratorul la vedere al firmei, Josef Fessler, a recunoscut ulterior ca avea un contract cu cteva persoane din Romnia pentru investirea banilor. n legatura cu aceasta situatie inedita, fostul sef al Inspectoratului General de Politie, Pavel Abraham (zis si Generalul Cocaina), a dezvaluit ca banii proveneau, n realitate, din Romnia. ntr-un mod similar, Urf Von Daniken, seful politiei elvetiene, a declarat saptamnalului "Cash", care apare la Berna, ca "n spatele bancii Columna se afla servicii secrete romnesti". Desigur, ce nu stia Von Daniken era tocmai deosebirea dintre fosta si actuala Securitate. Elvetianul, si el ca mai toti europenii, era victima serviciilor de dezinformare ruse, care si-au dorit mai mereu ca distinctia dintre "fosta" si "actuala" sa nu se realizeze. Ingineria de la Columna

59http://dobrogeazonainterzisa.ro Bank - proprietatea societatii Manel Finanz A.G., care rula fonduri provenite chiar din Romnia - s-a dovedit profitabila dar numai pentru grupul de firme satelit Euro-Columna (columnele europene). Cu creditele acordate fara restrictii de banca Columna, firmele Euro-Columna au achizitionat pachetele majoritare de actiuni de la toate societatile de stat din domeniul

ngrasamintelor, operatiune n care a fost implicat si fostul presedinte al FPS (Fondul Proprietatii de Stat) Emil Dima. De altfel, pentru o buna cooperare, F.P.S. a deschis la Columna Bank un cont n valoare de 64 miliarde lei si unul de numai 10 milioane de dolari. C.E.C.-ul "romnesc" s-a grabit si el sa deschida un cont de 30 miliarde de lei, iar compania de stat RENEL a mai adaugat alte cteva miliarde n conturile Columna Bank. Doamna Ortansa Niculescu, cea care a mostenit presedintia bancii de la Vasile Bostan, a recunoscut trziu ca banii au fost orientati, sub forma de credite, catre firmele-satelit Euro- Columna. Ulterior, F.P.S. nu si-a mai putut retrage fondurile dect apelnd la interventia Bancii Nationale a Romaniei si la serviciile Ministerului de Interne. Pe scurt: banii murdari, proveniti din diverse operatiuni speciale, au fost spalati, via Elvetia (paradis fiscal), prin intermediul Columna Bank si reinvestiti ulterior sub forma de credite speciale, n firme satelit interesate sa acapareze industria ngrasamintelor din Romnia. 4.5.5. Operatiunea "Valeologia" Bancorex a acordat, n perioada 1992-1993, credite n valuta societatii Valeologia, cu toate ca firma din Chisinau nu era autorizata sa efectueze operatiuni de comert pe teritoriul Romnia. n iulie 1997, Curtea de Conturi a constatat aceasta operatiune financiara a Bancorexu- ului. Desi cunostea acest lucru, presedintele Bancorex din acea perioada Dan Pascariu a aprobat creditele. Cu banii de la Bancorex, societatea Valeologia a achizitionat autoturisme marca ARO (romnesti), pe care le-a revndut n spatiul ex-sovietic.60 Conform Directiei de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romne, prejudiciul adus Bancorex prin aceasta operatiune ilegala a fost de numai 3,9 miliarde de lei si 137 milioane de dolari. n cadrul cercetarilor, n afara de Dan Pascariu, au mai fost acuzati: Razvan Temesan, Gheorghe Carabasan, Adrian Constantinescu, Petre Dima, Daniel Ionescu, Nicu Stan si Nicolae Voiculet. Imediat dupa momentul deschiderii anchetei a intrat n actiune mafia politica autohtona - teleghidata

de la Apus, interesata direct de musamalizarea dosarului. Astfel, propunerea I.G.P. de trimitere n judecata a lui Dan Pascariu a fost refuzata de procurorul Alexandru Tuculeanu din Parchetul General, care a dispus nenceperea urmaririi penale (celebrele N.U.P.-uri). Drept pedeapsa, procurorul Tuculeanu a fost avansat director-adjunct. Asta desi, ulterior, Parchetul General a infirmat solutia data de procurorul Tuculeanu. Pe scurt, acordarea de credite ilegale societatii private Valeologia din Chisinau (paradis fiscal al serviciilor secrete sovietice), a reprezentat o operatiune acoperita a mafiei ruse. 4.5.6. Axa "ALRO-Slatina" - "ITC Management A.G.-Switzerland" - "Moscova" Alro, lider national n productia de aluminiu, era una dintre putinele mari ntreprinderi romnesti profitabile si competitive pe piata europeana. La sfrsitul aniulor 90, combinatul avea o cifra de afaceri de aproximativ 300 de milioane de dolari si un profit de 50 de milioane. Guvernul condus de Adrian Nastase a propus privatizarea societatii Alro apelnd la cea mai slaba metoda, evident n defavoarea statului romn, respectiv majorarea capitalului social. n perioada respectiva, Grupul "Marco International" achizitionase de pe Bursa un pachet semnificativ de actiuni ALRO. n vara anului 2001, Ovidiu Musetescu a lasat practic grupul rusesc sa devina actionar majoritar printr-o majorare de capital social. Banii respectivi, n-au intrat n bugetul statului romn, ci au ramas n societate, adica n cele din urma la dispozitia noului proprietar (Marco International). Numai dupa presiunile Bancii Mondiale, procesul a fost stopat. Cu toate interventiile europene, privatizarea s-a produs totusi pe 1 mai 2002, dar ntre timp Grupul Marco International ajunsese sa detina nici mai mult nici mai putin de 42% din actiunile Alro, cumparate direct de pe piata de capital. n aceasta situatie delicata, statul romn a negociat cu spatele la zid, pentru ca nici un alt investitor nu s-ar fi ncumetat sa achizitioneze pachetul majoritar stiind ca are n spate un actionar semnificativ care i-ar fi putut bloca orice decizie. n final, Alro a fost vndut pentru numai 11,4 milioane de dolari, valoarea a 10% din actiuni, aceeasi cu care concernul Marco International devenea actionar majoritar.

Daca pachetul majoritar ar fi fost vndut la licitatie (de exemplu), statul romn ar fi putut ncasa cel putin 50 de milioane de euro, dar suma putea fi cu mult mai mare, tinand cont de profitabilitatea societatii romnesti. Se poate constata astfel, nca o data, ca ministrul privatizarii, Ovidiu Musetescu a facut o alta afacere proasta pe banii cetatenilor romni. 4.5.7. Spionajul rusesc mobilizat pentru ALRO Milcprile de culise au ndepartat alti pretendenti la ALRO, ntre care se numara si companiile Pechiney (societate franceza, n acel moment cel mai mare producator european de aluminiu), Balli Metal si Glencore. Reprezentantii Pechiney l-au nsotit chiar si pe premierul francez din acea perioada, Lionel Jospin, ntr-o vizita oficiala la Bucuresti, unde si-au exprimat intentiile clare de preluare a combinatului ALRO-Slatina, nsa se pare ca rusii aveau nca de atunci prioritate. Iar ca reteta sa fie completa, rusii au nfiintat si o firma Offshore la Zug, n Elvetia - nainte de privatizare. Societatea, denumita ITC Management A.G., a nceput sa cumpere imediat dupa nfiintare cantitati masive de aluminiu de la ALRO, si asta doar pentru a obtine ct mai multe informatii despre combinatul romnesc. Conform documentelor solicitate de C.R.J.I. de la Registrul elvetian al companiilor, firma ITC Management A.G. a intrat n proces de lichidare imediat dupa ce Grupul Marco International a cumparat ALRO - misiunea fiind ndeplinita cu succes. O alta societate utilizata n acest joc rusesc este compania Dover Resources Ltd, nmatriculata n Marea Britanie.

60ht t p://dobrogea.zonainterzisa.ro Documentele obtinute de C.R.J.I. de la englezi arata ca din actionariatul Dover Resources Ltd fac parte Krasner si Vasily Semivolkov, directorul firmei rusesti Raznoimport U.K. (Londra)

Concluzii

Pentru a ne da seama de ce este avantajos sa nfiintam o companie offshore pentru a ne putea conduce mai bine afacerile este suficient sa studiem avantajele pe care le au aceste companii. Aceste avantaje sunt: * anonimitate si confidentialitate; * suporta taxe reduse si ajuta la o mai buna planificare internationala a taxelor; * lipsa controalelor valutare; * opereaza ntr-un sistem economic si politic stabil; * opereaza ntr-un sistem bancar bine organizat si dezvoltat; * posibilitatea diversificarii obiectului de activitate fara nici o restrictie; * regulamente lejere; * posibilitatea de expansiune mult mai buna; * ascunderea provenientei marfurilor prin prelucrarea n zonele libere adiacente altor centrefinanciare offshore; Anonimatul si confidentialitatea sunt invocate ca principale avantaje ale companiilor offshore, dupa taxele scazute sau chiar lipsa acestora. Printre motivele care determina o asemenea alegere se numara: * n cele mai multe cazuri compania offshore este folosita ca o a treia parte desfasurnd tranzactii pe piata locala. n acest caz, cele 2 companii nu trebuie sa aiba acelasi director ntruct aceeasi persoana nu poate semna un acord ntre 2 companii n calitate de director al amndurora; * n multe tari obligativitatea de a plati taxe este legata de locatia administratiei companiei. Daca este evident ca directorii si actionarii unei companii straine sunt nregistrati pe piata locala, veniturile companiei straine vor fi

considerate ca venituri ale unor proprietari locali si vor fi, n consecinta, taxabile; * oamenii de afaceri doresc sa mentina anonimatul n ceea ce priveste activitatile desfasurate, profiturile acumulate, investitiile; * anonimatul nu poate fi obtinut odata ce compania a fost nregistrata cu detinatorii ei reali, iar documentele n care sunt consemnati actionarii si directorii sunt ndosariate. n contrast, cnd compania este nregistrata ca anonima, iar proprietarii, la un moment dat, nu mai doresc acest lucru, structura nu poate fi oricnd schimbata; * publicul are acces la dosarele ce contin certificatele de actionar, documentele de constituire ale unei companii etc. Pe plan mondial peste 95% din detinatorii de companii offshore folosesc o structura de anonimat, restul prefernd o structura deschisa. Angajatii sunt obligati prin juramnt sa pastreze secrete numele beneficiarilor nerezidenti. Doar datele generale sunt prezentate din cnd n cnd pentru a informa guvernul si publicul cu privire la evolutia n acest domeniu. n functie de dorinta beneficiarului companiei, identitatea acestuia poate fi cunoscuta doar de cei cu care lucreaza n mod direct, cum ar fi directorul general si adjunctul. Jurisdictiile fiscale existente pe plan mondial se mpart n doua categorii: cele caracterizate de un nivel ridicat al taxelor (taxa pe venit, TVA, taxa pe salarii, taxa pe dividende, taxe municipale, taxe de drumuri, taxe imobiliare etc.) si cele care nu percep taxe deloc sau acestea sunt foarte mici. n jurisdictiile care nu percep taxe, cum ar fi Bahamas, Gibraltar nici una din taxele mentionate mai sus nu este perceputa. O companie nregistrata ntr-o astfel de jurisdictie nu plateste nici o astfel de taxa. Daca luam n considerare o jurisdictie cu taxe scazute, vom vorbi de taxa pe profitul companiei. O jurisdictie cu astfel de taxe este Ciprul, unde se aplica o taxa de 4,25% pe profit brut. Profitul brut este calculat prin scaderea din venit a tuturor cheltuielilor facute de o companie pentru desfasurarea afacerilor. Aceasta include costul bunurilor vndute, salariile cheltuielile de calatorie, cazare si protocol, taxe profesionale, comisioane si asa mai

departe. Nu exista limite n ceea ce priveste aceste cheltuieli dect bunul simt. Mai mult, salariile nu sunt taxabile. Totusi, alte jurisdictii, de exemplu Insula Man, impun o taxa fixa (750 lire sterline, sau 1200$ n cazul Insulei Man) oricarei companii, indiferent de profiturile sau pierderile acesteia. Ct despre planificarea internationala a taxelor, companiile internationale folosesc entitatile offshore pentru a-si dirija profiturile catre acestea si pentru a-si desfasura activitatea astfel ict sa plateasca ct mai putine taxe. Nu este de mirare ca mii de oameni de afaceri si companii folosesc companii offshore pentru planificarea internationala a taxelor, printre acestea numarndu-se firme renumite n ntreaga lume precum Pepsi Cola, Tetra Pak, Barclays RJR Nabisco si altele. Existenta unor tratate de evitare a dublei impuneri internationale mpreuna cu taxele scazute ofera posibilitati imense pentru planificarea taxelor. Multi oameni de afaceri ncearca sa evite stabilirea unei baze straine acolo unde exista controale valutare sau sunt intentionat complicate formalitatile ce privesc aceste operatiuni. Companiile offshore nu sunt supuse controalelor valutare de nici un fel. Ele pot primi fonduri fie n cash, fie sub alta forma, n orice tip de valuta si de asemenea pot face plati catre orice persoana n orice tara, sau pot face retrageri de fonduri fara nici o explicatie sau documente cerute de banca. Astfel, compania opereaza ntr-un sistem bancar nerestrictiv. Companiile offshore pot mentine conturi n orice tip de valuta, sub forma de conturi curente, conturi cu preaviz, sau depuneri la termen fix, iar dobnzile platite sunt similare cu cele practicate la nivel international. Fondurile din aceste conturi pot fi transferate n strainatate fara nici un fel de restrictie si fara solicitarea unor documente sau a unor permise. Orice om de afaceri, orice investitor si doreste sa si desfasoare activitatea ntr-o tara ce are aceste caracteristici. Nimeni nu doreste sa si vada banii pierduti din cauza schimbarii guvernelor, sistemului de guvernare sau din cauza instabilitatii economice ce poate aduce cu ea inflatie, regresie economica si multe alte probleme. Dupa aparitia noilor state independente din fostul bloc sovietic procesul de restructurare economica a dus inevitabil la crize financiare

(falimente bancare, jocuri piramidale etc.) care au nsemnat pentru populaie pierderea economiilor. Unul din cele mai mari avantaje ale Ciprului, ca centru offshore este stabilitatea economica si politica ntr-o regiune vulnerabila n aceasta privinta. Razboiul

61http://clusterro.tri pod.com/offshore civil din Liban i-a conferit Ciprului primul avantaj n 1970, urmata de Razboiul din Golf din 1990 si colapsul Iugoslaviei. Multe companii care au venit pentru un refugiu temporar au ramas atunci cnd au vazut ca aceasta tara le oferea mai mult de att. Aceasta este una din prioritatile pe care orice centru financiar offshore le are de ndeplinit. La aceasta au contribuit si marile banci ale lumii ce si-au stabilit centre de operare n aceste zone si au ridicat astfel standardul de desfasurare al acestei activitati. Avnd n vedere modul n care se desfasoara afacerile astazi este de neconceput ca un centru financiar offshore sa nu aiba un sistem bancar bine dezvoltat. Centrele financiare offshore permit n mod frecvent diversificarea obiectului de activitate al unei companii, operatie care nu este posibila n tara de origine a investitorului. Companii cu impuneri si restrictii dureroase n tara lor de origine pot gasi nenumarate solutii comerciale n centre offshore, scapnd astfel de multe din probleme. De exemplu, bancile japoneze sau americane nu se pot angaja n unele chestiuni legate de titlurile de valoare prohibite de lege n tarile lor, intra pe acest delicat domeniu cu ajutorul entitatilor offshore. Trebuie mentionat si faptul ca formalitatile de diversificare a activitatii unei companii sunt ndeplinite fara prea multa birocratie. Frica de regulamente excesive este o atractie majora spre acest domeniu si este motivul pentru care nregistrarea de banci, societati de asigurari sau societati de transport maritim a devenit un pilon important al

industriei offshore. Un nou val de instrumente financiare se deplaseaza spre domeniul offshore pentru acelasi motiv. Acest val include fonduri de investitii nchise, instrumente de plataa comertul cu Eurodolari. Marile corporatii vad centrele offshore ca pe ceva indispensabil pentru expansiunea lor pe noi piete la costuri competitive. De exemplu, centrele financiare offshore domina cteva activitati internationale cum ar fi: shippingul, transportul aerian, domeniul financiar si al societatilor de asigurari captive. n ultimul timp au fost nregistrate, aproximativ un milion de companii offshore n toata lumea, iar multe din corporatiile de rasunet de pe piata mondiala opereaza prin aceste centre. Amintim aici IBM si Microsoft n Dublin, Orient Express si American Airlines n Bermude, De Burs n Insula Man, GE si CNN n Cipru. Astfel, o firma va putea intra mai usor pe o piata sau si va putea deschide o filiala sau o sucursala ntr-o anumita tara pentru ca va fi privita ca o firma straina si va putea beneficia de facilitati acordate de guvernul tarii respective. Putem da aici ca exemplu de tara Romnia care acorda facilitati investitorilor straini ce si plaseaza banii n tara noastra. Oamenii de afaceri pot ascunde provenientai marfurilor pe care le comercializeaza cu ajutorul zonelor libere. Astfel, ei pot introduce marfurile n zonele libere unde le pot schimba ambalajul, le pot prelucra si le pot ascunde provenienta pentru ca marfurile vor avea ca provenienta apoi zona libera, si implicit tara care a organizat aceasta zona libera si astfel marfurile pot fi mai usor alese de consumatori.

BIBLIOGRAFIE

1. Anton C.-,,Delaware, mai bun decat un offshore''. Editura Anton Publishing House, Bucuresti, 2006 2. Antonescu C.-,,Economie subterana:fenomen obiectiv,derapaj temporar de la normalitate la flagel cronic''. Editura Economica, Bucuresti,2005 3. Balaban C.-,,Evaziunea fiscala.Aspecte controversate de teorie si practica judiciara'', Editura Rosetti,Bucuresti,2006 4. Bisa C.-,,Utilizarea paradisurilor fiscale.Intre evaziune fiscala si frauda fiscala'', Editura BMT Publishing House, Bucuresti,2005 5. Bisa C.-,,Delaware,un paradis fiscal in SUA'',Editura Teora,Bucuresti,2005 6. Birle V.-,,Frauda fiscala'',Editura Teora,Bucuresti,2006 7. Burciu A.-,,Economie comerciala'',Editura Universitatii Suceava, Suceava,2001 8. Clocotici D.,Gheorghiu G.- ,,Dobul, frauda si evaziunea fiscala'',Editura Lumina Lex, Bucuresti,1996 9. Costea C.- ,,Bazele administrarii afacerilor comerciale'', Editura ASE,Bucuresti,2007 10. Craiu N.- ,,Economie subterana intre DA si NU'',Editura Economica,Bucuresti,2006 11. Friedman M.- ,,Capitalism si libertate'', Editura Enciclopedica,Bucuresti,1995 12. Hlaciuc E.- ,,Contabilitate financiara armonizata cu directivele contabile europene si standardele internationale de contabilitate'', Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti,2002 13. Hoanta N.- ,,Economie si finante publice'', Editura Polirom,Iasi,2000 14. Horatiu S.- ,,Evaziunea fiscala legala prin intermediul firmelor offshore:privire asupra fenomenului'', Editura Teora, Bucuresti,2004 15. Ledoran S.,Philippe R.- ,,Cyber-Mafia hackerilor.Securitatea siteurilor comerciale'', Editura Antet,Bucuresti,2006 16. Manaila A.- ,,Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala'', Editia a-II-a, Editura C.H.Beck,Bucuresti,2006 17. Martinez J.C.- ,,Le fraude fiscale'', Paris,1990

18. Nautu C.N.- ,,Evolutia si tehnica impozitelor directe din Romania'', Bucuresti,1990 19. Olteanu I.,Bistriceanu G.- ,,Evaziunea fiscala.Metode si tehnici de combatere a evaziunii fiscale'', Editura ASE,Bucuresti,2005 20. Patroi D.- ,,Evaziunea fiscala intre latura permisiva,aspectul contraventional si caracterul infractional'', Editura Economica,Bucuresti,2006 21. Pop V.,Scarlat M.- ,,Veniturile statului-evaziunea si frauda fiscala'', Editura Teora,Bucuresti,2005 22. Popa S.,Cucu A.- ,, Economie subterana si spalarea banilor'', Editura Expert,Bucuresti,2006 23. Revista ,,Adevarul economic'' 24. Revista ,,Finante,contabilitate'' 25. Revista ,,Impozite si taxe'' 26. www.123start.ro 27. www.prezentonline.ro 28. www.offshore.ro 29. www.worldbank.org 30. www.wall-street.org 31. www.zf.ro 32. www.miscarea.com 33. www.clustera.tripod.com 34. www.un.org