lt 4 {c//

# \,-.i,'r

1,(f1 17

r'ttrt'lS.

EFICIENTA ECONOMICA,CHELTUIELILE $I

iosruRrr,n DEPRoDUCTTE

I. Conceptul de eficienti economici, criterii de apreciere gi sistemul de indicatori utilizafi pentru aprecierea eficientei economice
Eficienla economici este o parte componentda eficienlei sociale a produc{ieiagricole,fi ind subordonatd acesteia. Eficienfa economicd produc{ieiin cregterea a animalelornu poatefi confundat[ cu eficienla economicda resurselorde produclie (investilii, pdm6nt,mijloace de produclie, fo(d de muncd), care influenfeazd, efrcienla economicd a producliei dar nu poate fi inlocuitd cu suma eficien{ei resurselor. Eficienla economicd este expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) gi cheltuiala de resurse(efortul) efectuatdpentru oblinereaunui anumit produs sau serviciu. Deci, cu cdt efectul realizatpe o unitatevaloricd cheltuitd este mai mare sau cu c6t consumul de for,ta de muncd este mai redus pentru producereaunui anumit efect util, cu atdt eficienla economicd va fi mai ridicatd. in sintezd,eficienla economicdinseamndeconomie de muncd sau realizarea rezultate(produclii) maxime cu cheltuieli minime. de eficienfeieconomice? Prezinti vreo importan{i cunoagterea unul dintre Categoric, da. in procesuladoptdriideciziilor economice, criteriile de fundamentare qtiinlificd a acestora il reprezintd eficienla eficienfei in economicd. condiliite trecerii la economiade piald, creqterea major, un factor de bazdin a economice, rentabilitSlii,constituiedezideratul brute, a nivelului sporireapotenlialului productiv al [drri, a valorii addugate de trai materialgi spiritualal populafiei. animalelor,eficienla economici se poate referi la nivelul in cregterea intregii ramuri, la nivelul speciilor sau categoriilor de animale,la nivelul industrial.Acelagi produseloranimaleoblinute in starebrutd sau procesate lucru al Snt0lnimqi in ramuravegetali. De asemenea,eficienla economicd are ca obiect gi introducerea progresului tehnico-qtiinlific, a investiliilor productive, organizatea qtiinlificd a produclieiqi a muncii etc.

Pentruaprecierea eficienleieconomice nivelul exploataliiloragricole la sau a ramurilor gi subramurilorde produclie agricold, (vegetaldSi de creStere a animalelor) se potutiliza mai multe criterii, dintre care enumerdm: = economia timp de munci sociall; de = profitul; - valoareaadiugati. Economia de timp de munci sociali reprezinti principalulcriteriu de aprecierea eficienfei economice,care se concretizeazd prin nivelul productivitSliimuncii gi a costuluide produclie. Pe bazaeconomiei timp de muncdse poatecuantificamodul in care de sunt puse in valoare qi utilizate resurselede produclie din fiecare unitate agrozootehnici, d6ndposibilitatea se aprecieze eforturilematerialeqi sd atdt economico-financiare depuse, qi oportunitatea cdt efectudriiacestora. De asemenea, poatestabili unde,cum Si tn ce volum, sd se producd se aceleprodusede careare nevoie pia\a intemd sauextern5. Criteriul profitului utilizat in aprecierea eficienlei economice stimuleazdunitalile in oblinereaunor profituri cdt mai mari. Datoritd sistemuluide preluri pentruprodusele agricole,se realizeazd, o rentabilitatediferitd pe produse,fapt ce influenleazdintreprinderilein a opta pentru aceleprodusecare asigurdun profit maxim, elimindndsau reducdnd mai prodyclia la produsele pulin rentabile. zoneipierderilor de zona separarea In literaturaeconomicdse apreciazd profiturilor prin punctul de echilibru (punctul critic), respectivpunctul unde veniturile sunt egale cu cheltuielile totale qi unde nu se realizeazdnici profit qi nici pierderi.Acest punct reprezintdgi pragul de rentabilitate al produselor care se va afla la intersecliadintre linia veniturilor cu linia cheltuielilortotalede produclie. eficienla Criteriul valorii adiugate exprimd in mod corespunzdtor muncii vii cheltuite in procesul de producfie, rispunzdnd mult mai bine in a eficienleide ansamblu activit6lii economice. aprecierea Trebuie menlionatfaptul cd nu se pot formula criterii unice de apreciere alegerea unor criterii generalvalabile,fiind necesard a eficienlei economice, mai sus. care sd rdspunddscopuluiurmdrit, respectivcondiliilor prezentate in economice, practicd nivelului eficienlei activitefli Pentru aprecierea se utllizeazd un mare numdr de indicatori, corespunzdtor domeniului analizat. Astfel, in activitatea de produclie din agriculturd, pe plan intern, principalii indicatorifolosili sunturmdtorli (tab. 5-1.): a) la nivelul unitifilor economice

o produclia finald Si valoarea addugatd (brutd sau netd) la 1000 lei cheltuieli de produclie; . valoarea profitului oblinut;
Tabelul5.l. Clasificarea indicatorilor utilizafi in apreciereaeficientei economice a activitd$i de produclie in agriculturi

de Suprafata terenasricol Efectivelede animale animalelorla Densitatea 1 0 0h a Activele de produclie (activefixe gi active circulante) Consumulde timp de muncd
Consumul de energie

Productiamedie Indicii de oroductie Producfiatotald Productiafinald

Produc[ia marfi

Productivitatea muncii Costulde productie Consumulspecificde furaje Bilan[ul energetic

Randamentul energetic

Cheltuielilede producfie

Venituriletotale(cifia de afaceri) Indicatoriicalitatii oroduselor Pretulmediu de valorificare

Produclia de energie

Valoareaaddugatdbrutd sau netd Profitul brut sau net Rata profitului de la Cheltuielile produclie 1000lei producfiemarfd (venituri) Cheltuielilematerialela 1000lei producfiemarfd (venituri)

. . . e . e .

venitul net la 1000 lei cheltuieli de produclie sau active de produclie; productivitatea muncii; rQta rentabilitdlii; nivelul costului deproduclie pe unitateadeprodus; cheltuieli materialela 1000 lei produclie marfd sau la 1000 lei venituri; investilia specificd; termenulde recuperqrea investiliei, etc.

b) la nivelul ramurilor de producfie . venitul net realizat la 1000 lei active de produclie (fae Si cir culante) utilizate; . sporul de venit net oblinut la 1000 lei active de produclie utilizate; o nivelul productivitdlii muncii; o nivelul costurilor deproduclie pe unitateadeprodus, etc.

in afard de aceqti indicatori generali se mai utilizeazdgi alli indicatori specifici diferitelor subramuri de producfie animald, cum ar fi: cheltuielile pe o zi furaiatd; costul unei unitdti nutritive; costul unui kg spor de cregtere in greutate vie, etc. in cadrul unitSlilor zootehnice cu activitate de comer! exterior, aprecierea eficientei economice a operafiunilor de importexport se face pebaza mai multor indicatori, dintre care mai importanli sunt urmdtorii: / cursul derevenire brut; { cursul de revenire brut corectat; { cursul de revenire net; { aportul net tn valutd la export; { profitul in valutd; { prelul mediu pe tona de produs exportat. Cursul de revenire brut rezultd, pe baza raportului dintre prelul intern complet de export (exprimat in lei) franco frontiera rom6nd qi preful extern (exprimat in lei-valutd sau in valutd) adus in condilia de livrare franco frontiera romdnd sau port Constanla. Se calculeazd"astfel:
= C.r.b.e. ln cilre: P.i.c.e. P.ex.'

prefulinterncompletde export; C.r.b.e. reprezintd - reprezirftS prelul extem. P.ex. faptul c6, cu cdt acestindicatorestemai mic decdt1 , c u Se apreciazd at6t operafiunea estemai rentabild. Cursul de revenire brut corectat se calculeazdraportandprelul intem complet de export, din care sunt scdzuteo serie de acumuldri (profit, alte prelevdri la bugetul statului) qi prelul extern adus in condilia francofrontiera romdnS:
= C.r.b,e. P.i.c.e. acumuldcdprofit, alte prelevdre P.ex.

$i in cazulacestuiindicator,cu c6t rezultatulestemai mic decdt1, cu estemai rentabild. at6t operaliunea Cursul de revenire net se determindpe bazaraportuluidintre prelul intem complet de export, diminuat cu valoareamaterialelorexportabileqi a celor provenite din import qi preful extern adus in conditia franco frontiera

romana:
C.r.n.e.: P.i.c.e,-(Me+Mi) P.ex. )

m care: materialeexportabile; Me - rcprezintd,

Mi - reprezintd. materialeimportate. Aportul net in valuti la export este un indicator care rezultd din raportul dintre prelul extern, diminuat cu valoarea materiilor prime exportabile a celorimportategi preful extern,exprimatin procente: qi
= A.n.v.e.

P.ex.-(Me + Mi)
P.ex.

xl00

Cu cdt valoareaacestuiindicator va fi mai apropiatdde cifra 100, cu at6t operaliunea export va fi mai eficientd. de Profitul in valuti la export reprezintd, diferenla dintre preJulin valutd obtenabilpe piafa extern6,in condilia franco frontierarom6ndqi cheltuielile interne cuprinsein preful intern complet de export,evaluatein valutd. Trebuierelinut faptul cd nu se recomandd exportul unui produs decdtin cazul in care prelul extern este mai mare decdt preful intern complet de export. Pre{ul mediu pe tona de produs exportat este un indicator care exprimd raportul dintre prelul extern (venitul) al mdrfurilor in condilia franco frontiera rom6nd qi greutateanetd a mdrfii, exprimatd in tone. Se pe poatecalculape produs,pe grupede produse, total export,etc. Acest indicatorse compild cu prelul mediupe tona de produsimportat, la aceleaqiprodusesau grupe de produse,rezultAnduneori decalajul care poate exista intre ceeace incasdmpe o tond de produs exportat gi cdt ne costdo tond de produsimportat din aceeali grup5.

II. Costurile unitare $i cheltuielilede producfie in produc{ia agricoll

Costul reprezintS o categorie economicd ce se manifestd in produclia materiald. Costul de produclie esteun indicator sintetic care exprimd numai o parte a valorii unei mdrfi, respectiv valoarea activelor de produclie consumate gi valoarea nou creatd prin munca pentru sine. DaciV:c+v*p, in care: c - rcprezintd valoarea activelor de produclie consumate;

pentrusine; prin munca nou valoarea creatd v - rcprezint[

p - reprezintd valoarea nou creatdprin munca pentru societate. Costul unitar de produclie cuprinde numai suma dintre c * v.

Rezultd cd acest indicator evidenliazacheltuielile totale de produc{ie efectuate pentru realizarea unei unitali de produs principal sau pentru executarea unei unitdli dintr-o anumitd lucrare sau serviciu. Datoritd aspectelorcomplexe pe care le reflectd, costul de produc{ie este consideratdrept pivotul activitilii economice a unitdfilor zootehnice. Costul de produclie se calculeazd, se urmdregte in toate tipurile de qi unitali zootehnice. Datoritd particularitalilor din agriculturd, calculul costurilor de producfie prezintd,unele trdsdturi, dintre care menfiondm: { costurile unitare nu cuprind amortismentul pdmdntului, principalul mijloc de produclie din agriculturd; { la unele produse, in structura cheltuielilor, produclia neterminatd ocupd o pondere insemnatd, influenldnd tn acest fel asupra modului de programare a costurilor Si reclamdnd, ln acelasi timp, adoptarea unei metode adecvate de stabilire a normativelor de mijloace circulante Si financiare necesare activitdlii de produclie ; { ca urmare a faptului cd tn agriculturd, de la aceeasi specie sau categorie de animale se obyin mai multe produse (principale, secundare), costul de produclie se calculeazd numai la un singur produs principal, valoarea produselor secundare Si a celor principale (/iira calculalie de cost), deducdndu-se din cheltuielile totale de produclie. Costul de produc{ie se calculeazdpebaza raportului dintre cheltuielile totale aferente produsului principal gi produclia totald realizatd",dupd relafia:

co:ch'Qtp'

in care: cheltuieliletotalede produclie(lei); Cht- reprezintd - reprezintdproducliatotald principald. Qro cazulcdndde la o Aceastdmetodi a diviziunii simple se utrlizeazd?rn de speciede plantesau de la o categorie animalese obline un singurprodus cu principal,fdrd producfiesecundard valoareeconomicS. in cazul cdnd, pe l6ngd produclia principali se obline gi produclie cu secundarA valoare economicd,in calculalia costului unitar se ulllizeazd metodavalorii rimase: ch' -v4s * chtP ,o : Q,p' O,p in care:

Vo, - reprezintd valoarea producfiei secundare; Chtp- reptezintd" cheltuielile totale aferenteprodusului

principal.

Dacd de la aceeaqispecie de plante sau categorie de animale se oblin mai multe produse principale, pentru calculul costului unitar se foloseste metoda coeficien{ilor: -VPs)xi g, - (cht . ) Qpi in care: Ki - reprezintd'pondereaprodusului ,,i" in valoarea totalS a produselor principale. KiQpi o Pvi

ZQpi'Pri in care: Qpi - teptezintdproduc{iaprincipald a produsului ,,i" pentru care se face calculaliacostuluide producfie; Pu;- reprezintd,prelul vdnzareal produsuluiprincipal ,,i... de Determinarea costuluiunitar de producliese facepe bazd, calculafie, de carein funclie de perioadala caresereferSqi de datelefolositepoatefi: > de plan (programatd); + provizorie; = efectivS. Calculafia pe plan (antecalculafia)se realizeazd odatd intocmirea cu planului de afaceri (planului de producfie, venituri qi cheltuieli), 1in6nd seama normelede consumspecificqi tehnologiilede produclie. de Deci, costul programat(antecalculat) cuprindetotalitatea cheltuielilor de produclienormate,necesare pentruobfinerea produsului respectiv. calculalia provizorie (preliminari) se efectueazd in timpul desfrqurdriiprocesuluide produclie frrd a cuprindeintegralcheltuielilede produclie. Calculalia efectivl (postcalculafia) constdin determinarea costului de produclie pe baza cheltuielilor efective, inregistratela sffirgitul anului in evidenlacontabil[. Costul efectiv (definitiv) prezirftd,cea mai mare importanld pentru activitateaeconomicda unitdlilor, deoareceexprimd in mod real situalia put6ndu-se cheltuielilor efectuate, face aprecieriasupramodului in care s-a realizatproduclia din punct de vedereeconomic. In creqterea animalelor, costul de produclie se determind produseqi pe produqi,cdt gi pe o zi furajatdgi o unitate nutritivd.

Spre exemplu, in creqtereaporcinelor, costul de produclie se determind pe faze ale procesului tehnologic: costul unui purcel infdrcat; costul pe kg spor greutatevie in crescdtorie;costul pe kg spor greutate vie in ingrdgdtorie; costul unui kg carne greutate vie (la livrare). Pentru producfia marfi se calculeazd"qi costul complet sau comercial, dupd formula:
L ' c = C pUC M , . * d

in care: Cc - reprezintd costulcomplet(comercial); - reprezirrtd" costul unitar de producfie; Cp - reprezintdcheltuielile de desfacere unitatea de produc1ie pe Cd/UM marfb. Cheltuielile de produc{ie evidenliazd consumurile de mijloace pentru realizareaunui produs, unei materiale qi de for!6 de munc[ necesare lucrdri sauunui serviciu. cheltuielilede producliecuprind(tab.5.2): in structurd, / salarii; / contribulii la asigurdrile sociale (C.A.S.); { contribulii lafondul de Somaj; r' contribulii lafondul de sdndtate; { amortizareaactivelorfixe; y' lucrdri cu tractoare masini agricole; Si / lucrdri Si servicii prestate de terli; / transport; r' irigalii; { cheltuieli indirecte,; { produclie neterminatdetc.

Tabelull Structura cheltuielilorde produclie pe articole de calculatie

I 2.
J.
a

Salarii

(C.A.S.) la Contributii asizurdri sociale

Contributii la fondul de $omai

4 5.
6.

Contributii fonduldesdndtate la
Alte cheltuielicu muncavie Materiale(din stocla 1.I. + cumpdriri)
Cheltuieli de aprovizionare Amortizarea activelor fi xe Lucrdri cu tractoare gi ma$ini agricole

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Lucrdri si servicii din afaraintreprinderii

Transport (autocombine, autobene)

Irigafii, deseciri
Produsedin anul de plan consumate

Alte cheltuielimateriale Cheltuieliindirecte Mutatii * nagteri animale

Animale, pdsdri tinere $i colonii de albine cumpdrate

r7.
18.

t9. 20.

Productia neterminatila 1.01. Total cheltuielide productie Din care:pentruproductiaprincipali

Cheltuielile de produc{ie se pot clasifica dupd o serie de criterii qi anume: 1) DupI confinutul economicdeosebim: / cheltuieli cuforla de muncdl { cheltuieli muteriale. Cheltuielile cu forla de munci cuprind salariile de bazd,gi premiile ingrijitorilor qi altor categorii de muncitori, ale personaluluide specialitate ocupat direct in cregterea animalelor, cdt qi ale personalului din compartimentele nanciar-contabil, fi A.D.T., etc. De asemenea, mai adaugd impozitele pe salarii, contribuliile la se fondul de asigurdri sociale, contribuliile la fondul de qomaj, contribuliile pentrufondul de sdndtate, etc.

Cheltuielile materiale in zootehnie sunt alcdtuite din: furaje qi qi agternut;medicamente material biologic; animaletinere gi pdsdri tinere cumpdrate pentru prasild sau pentru ingrdqare; reparalii qi intrefinerea activelor fixe, obiecte de utilajelor; arrortizarea addposturilor,instalafiilor, inventarde micd valoaregi scurtd alte cheltuielimateriale. duratdreformate; costurilorde producfie,cheltuielile animalelor,in structura in creSterea De materiale ocupd o pondereinsemnatd. aceea,qi in zootehnie,se pune problemareduceriicontinuea cheltuielilormateriale. Este de menlionatfaptul cd, datoritdintroduceriiprogresuluigtiinfificotehnic, cheltuielile materialece revin pe animal furajat vor spori, insd pe in unitateade produs,c6t qi ponderea totalul produclieifinale, se vor reduce continuu. in structura cheltuielilor totale de producfie, pondereacheltuielilor qi materialeva continuasd sporeascd in viitor. ponderii cheltuielilor materiale din produclia finald va fi Reducerea posibild numai in cazul cdnd ritmul de cregterea producliei finale va cregterea cheltuielilormateriale. devansa qi de Chelfuielilematerialesunt cunoscute sub denumirea ,,consumuri intermediare". 2) Dupn dependen{a cheltuielilor faln de volumul produc{ieisedisting: / cheltuieli constante(ftxe); / cheltuieli variabile in grupa cheltuielilor constantese includ acelecheltuielicare nu sunt dependentein mod direct de volumul producliei, cum ar fi: anortizarea cheltuielilecu furajelepentru ralia specific5,cheltuielilecu medicamentele, de intrefinere,etc. Cheltuielile constanteconstituie condilia iniliald pentru declangarea procesuluide producfie. Cheltuielile variabile sunt direct influenlatede modifrcarea volumului producliei. grupdfac parte: Din aceastd { cheltuielile cufurajele pentru ralia deproduclie; { cheltuielile cu salariile ingrijitorilo;

./

cheltuielile cu valorificarea producliei, etc.

Aceste cheltuieli declangeazd procesul de producfie qi asigurd desfiqurareaacestuia. 3) DupI posibilitSlile de includere in costul de producfie, deosebim: / { cheltuieli directe; cheltuieli indirecte

Cheltuielile directe sunt legate nemijlocit de producfie, se pot identifica, comensuraqi repartizape fiecare produs principal in parte. Din aceastd categorie de cheltuieli fac parte: { cheltuieli cufurajele Si asternutul; ,/ cheltuieli cu medicamentele Si materialul biologic; ./ cheltuieli cu salariile directe ale ingrijitorilor; / amortismentul specific al addposturilor destinate cazdrii animalelor, etc. Cheltuielile indirecte privesc mai multe activitdli de producfie qi se divid in comunefermei gi ale sectorului economic (generale). Aceste cheltuieli nu se pot repartiza direct pe fiecare produs principal in p arte, r epartizarea acestora fbc 6ndu-se indirec t, p e b aza unor coefi ci en{i. Cuprind, printre altele: { salariile personalului TESA; / cheltuielile pentru amortizarea clddirilor de folosinld comund (sedii, magazii, remize, etc.); { cheltuieli pentru incdlzire, iluminat, telefon, radio, rechizite de birou, etc. Raportul intre cheltuielile directe qi cele indirecte trebuie sd fie in favoarea cheltuielilor directe, care influenleazd direct cantitatea qi calitatea producliei. in cadrul cheltuielilor directe, in creqterea animalelor, o importanld deosebitd o prezintd, rasele qi hibrizii, furajele, addposturile, instalaliile, salariile etc. 4) Dupn perioada efectuirii qi suportirii, pot fi: { / curente; anticipote; cheltuielile de produclie

{ preliminate.

pentru activitalile ce se Cheltuielile curente se fac in anul de gestiune incheiepAndla sfhrgitulanului. intr-un an $i vizeazd, perioadd o Cheltuielile anticipate se efectueazd gunoiului de grajd). de 2-4 ani (ex: cheltuielilecu administrarea pentru perioadaurmdtoarede Cheltuielile preliminate se efectueazd (exemplu:produclianeterminatd gestiune, revin perioadei curente etc.). dar