1
\u015eCOALA NA\u0162IONAL\u0102 DE STUDII POLITICE \u015eI ADMINISTRATIVE
Masterat \u00een Comunicare Managerial\u0103\u015fi Resurse Umane
CULTUR\u0102 ORGANIZA\u0162IONAL\u0102
(suport de curs revizuit\u015fi ad\u0103ugit)
Mihaela Alexandra IONESCU
Bucure\u015fti
2008
2
CUPRINS
Capitolul 1. Organiza\u0163iile ca sisteme sociale\u015fi culturale
Capitolul 2. Cultura organiza\u0163ional\u0103
Capitolul 3. Structuri organiza\u0163ionale\u015fi modele culturale
Capitolul 4. Cultur\u0103\u015fi conducere
Capitolul 5. Diversitate\u015fi management cultural
Capitolul 6. Brandul de angajator
Anexa
Bibliografie
3
Capitolul 1
Organiza\u0163iile ca sisteme sociale\u015fi culturale
1.1. Introducere
Studiul organiza\u0163iilor ca forme sociale distincte a intrat \u00een c\u00e2mpul preocup\u0103rilor
\u015ftiin\u0163elor sociale spre sf\u00e2r\u015fitul anilor `30. \u00cen anii `40 se conturaser\u0103 trei direc\u0163ii \u00een
cercetarea organiza\u0163ional\u0103, direc\u0163ii legate de numele unor sociologi foarte importan\u0163i: Max Weber, Talcott Parsons, profesor la Harvard, traduc\u0103torul \u00een englez\u0103 al lui Weber, cel care a utilizat teoria sa cultural-institu\u0163ional\u0103 \u00een contextul organiza\u0163iilor, James March
\u015fi Philip Selznick. Acesta din urm\u0103, influen\u0163at de Robert Merton, a \u00eentreprins o analiz\u0103a
organiza\u0163iilor dintr-o perspectiv\u0103 dihotomic\u0103. \u00cen\u0163eleg\u00e2nd organiza\u0163ia ca pe oexpresie
structural\u0103 a ac\u0163iunii sociale, Selznick conchide c\u0103, pe de o parte, orice organiza\u0163ie are o
valoare de utilizare fiind un artefact, un instrument pentru atingerea unor scopuri. Pe de alt\u0103 parte, organiza\u0163ia este un sistem dinamic, influen\u0163at de tr\u0103s\u0103turile sociale ale membrilor s\u0103i\u015fi de mediul extern. Potrivit tot lui Selznick, organiza\u0163iile devin institu\u0163ii atunci c\u00e2nd obiectivele\u015fi procedurile lor sunt investite cu valoare, altfel spus, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi pierd caracterul instrumental. C\u00e2\u015ftigarea valorii conduce la formarea identit\u0103\u0163ii\u015fi structurii organiza\u0163ionale. Ca atare, func\u0163ia esen\u0163ial\u0103 a conducerii se refer\u0103 la conservarea
\u015fi men\u0163inerea valorilor.
Cei care au problematizat natura organiza\u0163iilor \u00eentr-o manier\u0103 riguroas\u0103, \u00een
perioada amintit\u0103 mai sus, au pornit de la cercet\u0103rile dedicate institu\u0163iilor.
Considera\u0163iile lui W. Richard Scott despre institu\u0163ii se refer\u0103 la influen\u0163ele teoriilor institu\u0163ionale asupra abord\u0103rilor riguroase legate de organiza\u0163ii. El observ\u0103 c\u0103 institu\u0163iile reprezint\u0103 structuri sociale, extrem de dinamice, cuprinz\u00e2ndelemen te
culturale, de cunoa\u015ftere, norme\u015fi reguli, activit\u0103\u0163i\u015fi resurse ce confer\u0103 \u201estabilitate\u015fi
semnifica\u0163ie vie\u0163ii sociale\u201c (2004, p. 70). Vehicolele perpetu\u0103rii institu\u0163iilor sunt sistemele simbolice, rela\u0163ionale, stereotipurile, artefactele etc. Sintetic, institu\u0163iile \u201esunt structuri ce prezint\u0103 mai multe fa\u0163ete, durabile social, formate din elemente simbolice, activit\u0103\u0163i sociale\u015fi resurse materiale\u201c (idem). Caracteristica cea mai proeminent\u0103 a acestora este stabilitatea \u00een sensul capacit\u0103\u0163ii de a se men\u0163ine\u015fi reproduce, stabilitate care
of 00
cultura organizationala
Studiul culturii organizaţionale nu îşi asumă obiective de natură antropologică sau psiho-sociologică, ci prelucrează câştigurile teoretice, cercetările empirice ale domeniilor... (More)
20,197 Reads
Info and Rating
| Category: | Uncategorized. |
| Rating: | (22 Ratings) |
| Upload Date: | 02/12/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment