• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
METODE\u015eI TEHNICI AVANSATE \u00ceN
PSIHODIAGNOZ\u0102
Prof. univ. dr. Mihaela MINULESCU
2
Cursul I Aspecte teoretice\u015fi metodologice privind evaluarea personalit\u0103\u0163ii
1. Conceptul de personalitate
Psihologul practicant are la \u00eendem\u00e2n\u0103 o multitudine de teorii despre geneza, func\u0163ionarea, dezvoltarea
\u015fi deteriorarea personalit\u0103\u0163ii. Teorii psihanalitice, neo-analitice, comportamentale, dispozi\u0163ionale,
caracteriale, bazate pe tr\u0103s\u0103turi, motiva\u0163ionale, umaniste, cognitive, sociale etc. (R.M. Liebert & M.
Spiegler, Personality Strategies and Issues, Broks/Cole Publishing, California, 1990).

Majoritatea psihologilor se pronun\u0163\u0103 \u00een favoarea unei teoretiz\u0103ri multilaterale, lu\u00e2nd din fiecare teorie ce \u00eei folose\u015fte pentru a-\u015fi construi propriul model de personalitate. \u00centrebarea care vine instantaneu este: mai e posibil\u0103 psihologia ca\u015ftiin\u0163\u0103 dac\u0103 avem tot at\u00e2tea psihologii c\u00e2\u0163i psihologi? Iat\u0103 o realitate tulbur\u0103toare care nu se g\u0103se\u015fte \u00een celelalte\u015ftiin\u0163e: fizic\u0103, biologie, chimie, astronomie, geologie, matematic\u0103 etc.

Ca tendin\u0163e, cercet\u0103torii \u00ee\u015fi reorienteaz\u0103 aten\u0163ia de la studiul topologiei personalit\u0103\u0163ii, la studiul eficien\u0163ei ei, spre o abordare factorial\u0103\u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, spre o psihologie pozitiv\u0103, care are \u00een centrul ei omul, cu nevoia lui de autoactualizare.

Din perspectiv\u0103 aplicativ\u0103 exist\u0103 numeroase modalit\u0103\u0163i de a defini personalitatea care au ca focalizare
fie persoana, fie func\u0163ionarea acesteia \u00een contextul inter-rela\u0163iona.
\ue000Personalitatea se refer\u0103 la modelul relativ unic\u015fi stabil al unei persoane de a g\u00e2ndi, sim\u0163i\u015fi ac\u0163iona
(de ex. R.B.Cattell).
\ue000Personalitatea apare ca interac\u0163iune \u00eentre biologie\u015fi mediu. Mai ales aceast\u0103 abordare are \u00een vedere
faptul c\u0103 studiile genetice sugereaz\u0103 heritabiliatea personalit\u0103\u0163ii iar studiile privind comportamentul
social sugereaz\u0103 componente \u00eenv\u0103\u0163ate ale personalit\u0103\u0163ii.
\u00cen acest context, unii dintre cei care s-au ocupat de evaluarea personalit\u0103\u0163ii pun accent pe modul \u00een
care tr\u0103s\u0103turile de personalitate sunt puse \u00een eviden\u0163\u0103 \u00een context rela\u0163ional (de ex. H.Gough)
2. Tr\u0103s\u0103turile de personalitate ca mod de a defini personalitatea.

Cercet\u0103rile care au condus la construirea unor instrumente privind testarea personalit\u0103\u0163ii au avut \u00een vedere ca aspecte caracteristice pentru tr\u0103s\u0103turile de personalitate faptul c\u0103 tr\u0103s\u0103turile sunt caracteristici personale relativ stabile\u015fi consistente.

Teoriile privind tr\u0103s\u0103turile de personalitate sugereaz\u0103 faptul c\u0103 o persoan\u0103 poate fi descris\u0103 pe baza unui num\u0103r de tr\u0103s\u0103turi de personalitate. Astfel dac\u0103 Allport identific\u0103 la \u00eenceputul a secolului XX aproximativ 4.500 tr\u0103s\u0103turi semnificative, \u00een prezent, tehnica analizei factoriale identific\u0103 doar 3, 4, 5, 6 sau 7 cel mult 30-35 tr\u0103s\u0103turi de baz\u0103. De exemplu, H. Eysenck argumenteaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 3 tr\u0103s\u0103turi cardinale distincte de personalitate: extraversie/ introversie, nevrotism/ echilibru\u015fi psihotism/ adaptare.

\u00cen prezent, teoriile tr\u0103s\u0103turilor, mai ales modelul \u201ebig five\u201d sau \u201ebig seven, sunt capabile s\u0103 descrie personalitate au condus la argumente semnificative privind existen\u0163a unui nivel de latent la tr\u0103s\u0103turilor de baz\u0103, din care se dezvolt\u0103 comportamentul specific. Astfel, studiile inter-culturale, descoper\u0103 un acord privind BF \u00een multe culturi. Sunt date care sus\u0163in c\u0103\u015fi personalitatea primatelor poate fi descris\u0103 de sistemul modelului \u201ebig five\u201d. Exist\u0103 \u00eenc\u0103 probleme legate de teoriile tr\u0103s\u0103turilor, precum lipsa de explica\u0163ie privind DE CE se dezvolt\u0103 tr\u0103s\u0103turile, sau inconsisten\u0163a \u00eencerc\u0103rilor de a explica tr\u0103s\u0103turile trec\u0103toare vs. tr\u0103s\u0103turile de durat\u0103

3. Aspecte generale privind evaluarea personalit\u0103\u0163ii \u00een context organiza\u0163ional: tehnici\u015fi teste de

m\u0103surare a personalit\u0103\u0163ii
Evaluarea personalit\u0103\u0163ii se poate baza pe conjugarea mai multor perspective de abordare, astfel:
1. Inferen\u0163e din comportamentul \u00een desf\u0103\u015furare:
2. Rang\u0103ri\u015fi judec\u0103\u0163i ale altora (p\u0103rin\u0163i, profesori, partener etc.)
3. Observa\u0163ii asupra comportamentului (e\u015fantioane de tr\u0103iri specifice, \u00eenregistr\u0103ri video)
4. Comportament expresiv (vorbire, privire, distan\u0163\u0103 interpersonal\u0103 etc.)
5. Analiza de document (istorii de via\u0163\u0103, jurnal de vise, psiho-biografii \u2013 date de anamnez\u0103)
6. Aspecte demografice\u015fi de stil de via\u0163\u0103 (v\u00e2rst\u0103, religie, ordine de na\u015ftere, etnicitate, afiliere politic\u0103,

orientare sexual\u0103)
3

Se pot ob\u0163ine date explicit de la cei examina\u0163i: prin tehnici precum interviul, m\u0103sur\u0103torile fiziologice (EEG, etc.), testele de personalitate. \u00cen cadrul acestora din urm\u0103 se pot descrie: tehnica de tip Q sort; testele\u015fi tehnicile proiective precum\u015fi chestionarele de personalitate ca teste obiective.

Desigur, exist\u0103\u015fi m\u0103sur\u0103tori ale personalit\u0103\u0163ii cu validitate slab\u0103 sau 0:

\ue000Grafologie
\ue000 Astrologie \u2013 horoscoape
\ue000Frenologie (forma capului)
\ue000Citirea liniilor palmei
\ue000Numerologie
\ue000Analiza p\u0103rului
\ue000Analiza vocii interpretat\u0103 de computer

Testele obiective se bazeaz\u0103 pe abordarea personalit\u0103\u0163ii din perspectiva tipului\u015fi a tr\u0103s\u0103turii.

\u00cen construirea\u015fi utilizarea chestionarelor se pleac\u0103 de la c\u00e2teva aspecte teoretice fundamentale:
1. Personalitatea poate fi m\u0103surat\u0103
2. Personalitatea poate fi descris\u0103 printr-un num\u0103r limitat de tr\u0103s\u0103turi

3. Tr\u0103s\u0103turile sunt stabile

4. Observa\u0163iile de sim\u0163 comun pot descrie personalitatea
5. Tr\u0103s\u0103turile pot fi delimitate\u015fi evaluate cu ajutorul comportamentului
6. Tr\u0103s\u0103turile sunt un factor continuu, tipurile sunt independente
7. St\u0103rile sunt expresii tranzitorii ale unei tr\u0103s\u0103turi de personalitate

\u00cen cadrul teoriilor asupra personalit\u0103\u0163ii exist\u0103 teorii explicative largi: cu accent pe ceea ce este universal \u00een personalitate\u015fi abord\u0103ri care pun \u00een centru diferen\u0163ele individuale: se caut\u0103 modurile fundamentale \u00een care indivizii difer\u0103 \u00eentre ei. Abordarea personalit\u0103\u0163ii prin prisma diferen\u0163elor individuale are urm\u0103toarele caracteristici semnificative pentru evaluarea organiza\u0163ional\u0103:

\ue000Se propun unele dimensiuni de baz\u0103 prin care se pot descrie \u00een mod util modurile \u00een care
oamenii difer\u0103 \u00eentre ei
\ue000Se dezvolt\u0103 / construiesc moduri prin care se pot m\u0103sura aceste dimensiuni
\ue000Se determin\u0103 dac\u0103 oamenii difer\u0103 \u00een func\u0163ie de aceste dimensiuni\u015fi dac\u0103 aceste dimensiuni sunt
independente sau asociate.
Limite legate de m\u0103surarea personalit\u0103\u0163ii:
Testele obiective de auto-evaluare pot fi criticate pe baza urm\u0103toarelor ra\u0163iuni:
1. Existen\u0163a unui bias legat de \u00een\u0163elegerea deliberat\u0103\u015fi de dezirabilitatea social\u0103 iar constructorul
\u015fi utilizatorul testului trebuie s\u0103r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea: Pot testele respective detecta \u00een\u015felarea
\u015fi \u00eencerc\u0103rile de \u00eent\u0103rire conform dezirabilit\u0103\u0163ii sociale?
2. Diagnoza dificult\u0103\u0163ilor: testele pot s\u0103 nu fie suficient de specifice pentru a permite o diagnoz\u0103

3. Utilizare neadecvat\u0103: c\u00e2nd testele sunt folosite pentru alte scopuri dec\u00e2t cele pentru care au fost construite ca de exemplu, utilizarea unui test de personalitate pentru a decide o alegere preziden\u0163ial\u0103.

Tipuri de teste obiective de personalitate: chestionare, inventare, scale:
\ue000Chestionare clinice: Inventarul de Personalitate Multifazic Minessota, (MMPI I, II,
Adolescen\u0163i); Testul de Personalit\u0103\u0163i Accentuate Schmiescheck; etc.
\ue000Chestionare tipologice: Inventarul de Persoalitate Myers-Briggs, MBTI; testul SLIP, etc.
\ue000Inventare adresate tr\u0103s\u0103turilor de personalitate: 16 P.F. Cattell; 14 P.F. \u2013 Cattell; Inventarul\u015fi
Chestionarul de Personalitate Eysenck; etc.
\ue000Chestionare Big Five, construite pe paradigma celor 5 dimensiuni mari ale personalit\u0103\u0163ii: NEO
PI R \u2013 Costa\u015fi McCrae; FFPI, ABCD-M,etc.
\ue000Teste de temperament: Chestionarul de Temperament Guilford-Zimmerman; Chestionarul de
Temperament Z \u2013K; Chestionarul de asumare a riscului Arnett, etc.
\ue000Chestionare de consiliere: de simptomatologie clinic\u0103, de adaptare matrimonial\u0103, de
rela\u0163ionare, etc.
Testele de tip proiectiv au \u00een centru \u201eipoteza proiectiv\u0103\u201d: indivizii vor interpreta stimulii slab
structura\u0163i sau nestructura\u0163i \u00eentr-o manier\u0103 care este consistent\u0103 cu modelul personal al trebuin\u0163elor,
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...