Evenimente istorice tragice: foametea din anii 1946-1947 i deportrile staliniste

Cauzele foametei din anii 1946-1947 este seceta din toamna anului 46, dar mai mult politica dur a regimului sovietic colectrile obligatorii de cereale, n pofida condiiilor de secet. n august numai n jud. Chiinu au fost nregistrate circa 5200 cazuri de distrofie, majoritatea de pn la 16 ani. Conducerea moscovit a trimis pe A. Kosghin, dup care s-au acordat 6 mii tone de cereale, s-au nfiinat noi case pentru copii, cantine pentru 100 mii oameni, sa dublat numrul locurilor de bolnavi n spitale, dar mortalitatea era n continu cretere. n martie 1947 s-a ajuns la aprox 26000 mii de jertfe, nregistrndu-se numeroase cazuri de canibalism. n urma foametei, dei nu au existat date fixe, se nregistreaz 150- 200 mii de oameni mor i din cauza foametei. Urmtorul eveniment tragic a fost deportarea din 6 iulie 1949. Aceasta a fost realizat de Consiliul de Minitri al RSSM care au hotrt urmtoarele: elaborarea listelor de chiaburi, foti moieri, mari comercian i, care trebuiau deporta i i s-au adunat mai mult de 11 mii de familii, aveau s fie scutii doar cei cu merite deosebite fa de URSS; cei deportai puteau lua cu ei lucruri de valoare 1,5 tone pentru f-e familie; confiscarea i utilizarea averii deporta ilor. Operaiunea respectiv se numea Sud, motivele creia sunt: lupta mpotriva dumanului poporului, politica fricii, depopularea i dezna ionalizarea. Scopul principal fusese ob inut instalarea fricii i accelerarea colectivizrii, deoarece imediat dup 6 iulie numrul cererilor de nscriere n colhoz, precum i colhozurile, a crescut semnificativ. Majoritatea celor deporta i deportai locuiau n barci, puteau fi supusi condiiilor de 1m ptrat per persoan, fr nici o mobil. Obligaia lor era s ndeplineasc munca fizic la ntreprinderi miniere, forestiere, la construcii etc. Muli au fost onorai cu medalii, diplome, cadouri Dup ce erau eliberai ( dac erau), majoritatea se ntorcea la batin. Desigur ei cereau ntoarcerea propriet ilor i averii, dar acestea fusesetransformatmfie n colhozuri, fie n instituii sociale. Parlamentul RM a adoptat la 8 dec 1992 Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice sovietice. Ceea ce nsemna restabilirea drepturilor i compensarea n limitele posibilitilor a deportailor i urmailor acestora supui condiiilor nefavorabile.