Professional Documents
Culture Documents
ceasta lucrare ofera o imagine de ansamblu a situatiei curente a bioenergiei in Europa. Sunt prezentate avantajele folosirii biomasei in scopuri energetice si nivelul tehnologic atins de procesele de conversie a biomasei in energie si produse energetice. Lucrarea este impartita in trei capitole ce acopera resursele de biomasa, procesele de conversie si produsele energetice si ceea ce Uniunea Europeana intreprinde pentru a stimula bioenergia (legislatie, standardizare).
Fig.1. Productia de energie in cele 25 de state ale UE in 2002 cu precizarea contributiei biomasei
1. Introducere
Biomasa, ca energie solara acumulata sub forma chimica in materia de origina vegetala sau animala este una dintre cele mai pretioase si diversificata resursa de pe pamant. Ea ofera nu numai hrana ci si energie, materiale de constructie, hartie, medicamente si chimicale. Biomasa a fost folosita in scopuri energetice de cand a fost descoperit focul. Termenul de biomasa acopera un domeniu larg de produse, subproduse si deseuri provenite din domeniul forestier, agricultura inclusiv cele provenite de la cresterea animalelor, precum si deseurile municipale si cele industriale. Conform legislatiei Uniunii europene, biomasa reprezinta fractia biodegradabila a produselor deseurilor si reziduurilor din agricultura (inclusiv substantele vegetale si cele animale), domeniul forestier si industriile conexe acestuia, precum si fractia biodegradabila din deseurile municipale si cele industriale [1]. Biomasa este considerata una dintre resursele regenerabile de baza ale viitorului ce poate fi folosita la scara mica si mare. Ea contribuie in prezent cu 14% la consumul mondial de energie primara. Pentru 3/4 din populatia globului ce traieste in tarile in curs de dezvoltare, biomasa reprezinta cea mai importanta sursa de energie. In cele 25 de state ale Uniunii europene, sursele regenerabile de energie au contribuit cu 6% la productia totala de energie din 2002 [1]. tinta Comisiei Uniunii Europene este ca pana in 2010, energia regenerabila sa aibe o contributie de 12%. Circa doua treimi din energia din sursele regenerabile folosite in Europa revin biomasei (fig. 1). Intreaga viata de pe pamant se bazeaza pe plantele verzi, care transforma dioxidul de carbon si apa din atmosfera in materie organica si oxigen folosind energia oferita de soare. Acest proces se numeste fotosinteza. Dioxidul de carbon din atmosfera si apa de pe pamant sunt combinate prin procesul de fotosinteza rezultand carbohidratii care formeaza elementele constitutive ale biomasei. Energia solara este acumulata prin fotosinteza in legaturile chimice ale componentelor structurale ale biomasei. Cand biomasa este arsa, oxigenul din atmosfera se combina cu carbonul din plante producand dioxid de carbon si apa. Procesul este ciclic pentru ca dioxidul de carbon ajuns in atmosfera este absorbit din nou de plante (fig. 2). In ultimele cateva sute de ani, omul a exploatat biomasa fosilizata sub forma de carbune. Acest combustibil fosil este rezultatul unei transformari chimice foarFig. 2. Ciclul carbonului in natura
te lente, ce converteste fractia polimerilor de glucide intr-o compozitie chimica ce seamana cu fractia lignina. Astfel, legaturile chimice suplimentare din carbune fac din el ca si combustibil o sursa mai concentrata de energie. Toti combustibilii fosili-carbunele, pacura si gazul natural reprezinta o biomasa foarte veche. Dea lungul milioanelor de ani, pamantul a ingropat plantele si le-a transformat in acesti combustibili valorosi. Dar desi combustibilii fosili contin aceeasi constituenti-hidrogenul si carbonul ca si biomasa proaspata ei nu sunt considerati regenerabili pentru ca ei necesita un timp foarte indelungat ca sa se formeze. O alta diferenta intre biomasa si combustibilii fosili este facuta de impacturile pe care le au asupra mediului. Cand o planta moare ea elibereaza cea mai mare parte din materia ei chimica inapoi in atmosfera. Combustibilii fosili sunt inmagazinati in adancul pamantului si nu afecteaza atmosfera pamantului numai daca ei sunt arsi. Compozitia chimica a biomasei difera multa in functie de specie, insa se poate spune ca plantele contin (15-30% in stare uscata) lignina (C40H44O6) si carbohidrati (zaharuri sau glucide). Fractia de carbohidrati consta din mai multe molecule de glucide legate impreuna in lanturi lungi sau polimeri. Cele doua categorii de carbohidrati reprezentative sunt (40-45%) celuloza (C6H10O5) si (20-35%) hemi-celuloza. Fractia de lignina consta din molecule diferite de cele ale glucidelor. Polimerii celulozei lungi sunt folositi de catre natura pentru a construi fibrele care conTehnologia
Pile de combustie
fera plantei soliditate. Fractia de lignina actioneaza ca un liant ce tine fibrele de celuloza legate. Biomasa prezinta multe avantaje ca sursa de energie. Ea poate fi folosita atat pentru producerea de electricitate si caldura cat si pentru producerea unei game largi de produse: combustibili lichizi pentru transport, combustibili solizi si gazosi si alte produse. Biomasa ca materie prima se prezinta sub diverse forme, care se gasesc din abundenta in toate partile lumii inclusiv Europa. In ultimii ani s-au dezvoltat tehnologii avansate de conversie a biomasei in combustibili sau de ardere eficienta. De sigur, nu toate resursele de biomasa pot fi folosite in scopuri energetice. Biomasa reprezinta in acelasi timp o sursa importanta de alimente, cherestea, hartie si cateva chimicale valoroase. Din acest motiv, folosirea in scopuri energetice trebuie integrata cu alte aplicatii prioritare. Utilizarea biomasei in scopuri energetice poate aduce beneficii semnificative sociale si economice atat pentru zonele rurale cat si pentru cele urbane. Lipsa actuala de acces la surse convenabile limiteaza calitatea vietii a milioane de oameni de pe intreg globul pamantesc, in special din zonele rurale din tarile in curs de dezvoltare. Cultivarea biomasei este o activitate rurala, intensa, care poate duce la crearea de locuri de munca in zonele rurale si poate opri migratia de la sate la orase oferind in acelasi timp posibilitatea dezvoltarii altor industrii rurale. Mai jos sunt date costurile viitoare estimate ale unui kWh produs prin diverse tehnologii inclusiv din biomasa. costul in 2020 Tendinta costului in 2050 Euro cent/kWh nedeterminat reducere sustinuta <3,2 reducere limitata 4,0-5,6 reducere sustinuta 15,9-25,4 reducere sustinuta 2,4-4,0 reducere 3,2-4,8 reducere 4,0-6,4 reducere 4,8-7,2 nesigur 4,8-6,4 reducere 3,2-3,7 reducere limitata 4,8-5,6 reducere
Producerea combinata a electricitatii si caldurii in unitati mari Producerea combinata a electricitatii si caldurii in unitati mici Fotovoltaica Turbine eoliene situate pe uscat Turbine eoliene situate pe apa in apropierea tarmului Energie din biomasa Energie din combustibili fosili Nucleara Ciclu combinat cu turbine cu gaze (CCGT) Ciclu combinat cu gazificare integrata a carbunelui (Coal IGCC)
Sursa: Balkan OPET Energy Newsletter, Issue No5, July 2002
Nr. 7(38)/2006
14
Cultura miscanthus, sorg, sorg dulce, stuf mazare, floarea-soarelui, canepa, cereale, papura, salcie, plop, eucalipt rapita, hrisca, salcam
Planta Orez Grau Porumb Sorg Mei Orz Secara Ovaz Alune de pamant Alune de pamant Mazare Bumbac Iuta
Reziduul paie paie tulpina+stiulete tulpina tulpina paie paie paie coji tulpina tulpina tulpina tulpina
Productia de reziduu tone/tona de cultura 1,1-2,9 1,0-1,8 1,2-2,5 0,9-4,9 2,0 1,5-1,8 1,8-2,0 1,8 0,5 2,3 5,0 3,5-5,0 2,0
Nr. 7(38)/2006
16
3. Conversia biomasei
Exceptand cazurile in care arderea directa este potrivita, biomasa bruta necesita transformarea in combustibili solizi, lichizi sau gazosi care pot fi folositi pentru producerea de caldura, electricitate si drept combustibil pentru autovehicule. Aceasta conversie se realizeaza prin procese mecanice, termice sau biologice. Procesele mecanice nu sunt strict de transformare deoarece ele nu schimba natura biomasei. Exemple de astfel de procese sunt: sortarea si compactarea deseurilor, procesarea reziduurilor de lemn in baloti, pelete si brichete, tocarea paielor si cocenilor, presarea semintelor oleagenoase. Astfel de procese sunt folosite pentru pretratarea biomasei. Arderea, gazificarea si piroliza sunt exemple de procese termice. Ele produc, fie caldura, fie un gaz sau lichid. Gazul poate fi folosit pentru alimentarea unui motor sau a unei pile de combustie. Lichidul poate fi transformat mai departe in combustibili lichizi sau gazosi. Fermentatia si digestia sunt exemple de procese biologice. Acestea se bazeaza pe activitatea microbiana sau enzimatica de transformare a zaharului in etanol, sau a biomasei in combustibili solizi sau gazosi. In fig. 4 sunt schematizate principalele directii de conversie a biomasei. Cele mai folosite tehnologii de transformare a biomasei folosesc caldura. O comparatie intre purtatorii de energie produsi din biomasa poate fi realizata pe baza abilitatii acestora de a produce caldura, electricitate si combustibili pentru motoare. Un mijloc util de comparare a biomasei si combustibililor fosili se bazeaza pe rapoartele lor O:C si H:C, cunoscut ca diagrama Van Krevlen (fig. 5). Cu cat sunt mai mici rapoartele respective, cu atat este mai mare continutul de energie al materiei respective.
Fig. 3. Filierele de tratare si conversie a deseurilor solide municipale. Tabelul 3. Compozitia masica orientativa a deseurilor solide municipale din UE.
Materiale din hartie si carton Materiale plastice Textile Sticla Materiale putrescibile
35 % 9% 2% 7% 19%
Materiale feroase Materiale neferoase Materiale combustibile Materiale necombustibile Fractia fina
6% 1% 8% 2% 11%
Tabelul 4. Resursele de biomasa din Romania (FAO, FAOSTAT Database si Forestry Information System, 2002, www.fao.org).
Tipul de resursa de biomasa Principalele 10 culturi agricole lucerna pentru furaj porumb leguminoase (amestec pentru furaj) grau plante de nutret cartofi leguminoase pentru boabe trifoi pentru furaj legume si radacinoase struguri Animale bovine pasari porcine Produse forestiere lemn de foc si mangal reziduuri de lemn re a apelor uzate, a balegarului si a efluentilor din agricultura si industria alimentara. Prin producerea si recuperarea biogazului, care contine in cea mai mare parte metan se realizeaza si reducerea emisiei unuia dintre gazele cu puternic efect de sera. In tabelul 3 este data compozitia masica orientativa a deseurilor solide municipale din UE. In Romania exista doua zone de distributie a biomasei (ISPE SA Bucuresti, Renewable Energy Country Profile, 2002). Circa 90% din lemnele de foc si 55% din deseurile de lemn se gasesc in zona Carpatilor si a Subcarpatilor. Circa 54% din deseurile agricole se gasesc in campiile de sud si Mol-
Productia totala tone 7 846 000 7 777 600 6 316 667 5 364 014 4 678 167 3 742 300 2 949 367 2 704 367 1 244 867 1 170 786 numar 3 097 000 69 312 000 6 521 000 m3 3 152 600 243 500
Productia medie tone/1000 ha 341 338 274 233 203 162 128 117 54 51 numar/1000 ha 134 3 009 283 m3/1000 ha 137 15
19
Nr. 7(38)/2006
Fig. 5. Diagrama Van Krevelen pentru diferiti combustibili fosili. Tabelul 5. Caracteristicile combustibililor masici obtinuti din biomasa si efectele lor mai importante. Caracteristica Proprietatile fizice continutul de umiditate puterea calorica inferioara, puterea calorica superioara continutul de volatile continutul de cenusa temperatura de topire a cenusii densitatea in vrac dimensiuni, forma granulatie rezistenta la abraziune Proprietati chimice continutul de C continutul de H continutul de O continutul de Cl continutul de N continutul de S continutul de K continutul de Na continutul de Mg continutul de Ca continutul de metale grele Efectul durata de stocare, puterea calorica inferioara, autoaprindrea, proiectarea instalatiei utilizarea combustibilului, proiectarea instalatiei comportamentul la descompunerea termica emisia de particule solide, manipularea cenusii, utilizarea/indepartarea cenusii, tehnologia de ardere siguranta in functionare, tehnologia de ardere, sistemul de control a procesului stocarea, transportul si manipularea combustibilului manipulare, tehnologia de ardere uscare, formarea prafului schimbarea calitatii, segregarea puterea calorica superioara puterea calorica superioara, puterea calorica inferioara puterea calorica superioara coroziune, emisii de HCl, dioxine si furani emisia de Nox, N2O, coroziune emisia de Sox, coroziune coroziunea schimbatoarelor de caldura, reduce temperatura de topire a cenusii, formarea aerosolilor, utilizarea cenusii reduce temperatura de topire a cenusii, coroziunea schimbatoarelor de caldura, formarea aerosolilor mareste temperatura de topire a cenusii, utilizarea cenusii mareste temperatura de topire a cenusii, utilizarea cenusii emisii poluante, utilizarea cenusii, formarea aerosolilor
Nr. 7(38)/2006
20
aschiilor, surcelelor sau a cojii de copac intr-o presa cu piston sau surub. Continutul de energie al peletelor si brichetelor este de circa 17 GJ/tona cu un continut de umiditate de 10% si o densitate de circa 600-700kg/m3.
baza analizei lor chimice. Pentru biocombustibilii solizi se poate folosi formula modificata a lui Dulong, ca functie de continutul de carbon, C (%), hidrogen, H (%), oxigen O (%) si azot, N (%) [7]: Qs = 33.500 C + 142.300 H - 15.400 O - 14.500 N, kJ/kg in literatura de specialitate poate fi gasita si formula [6]: Qsanh = 349,1Canh + 1.178,3Hanh + 100,5Sanh - 15,1Nanh - 103,4Oanh - 21,1Aanh, kJ/kg unde Canh, Hanh, Sanh, Nanh, Oanh, Aanh reprezinta continuturile in procente de carbon, hidrogen, sulf, azot, oxigen si respectiv cenusa raportate la starea anhidra. In tabelul 6 sunt date puterile calorifice superioare ale celor mai utilizati combustibili solizi.
Tabelul 6. Puterea calorica a unor combustibili solizi obtinuti din biomasa. Biomasa Tulpini de lucerna (trifoi) Coji de migdale Tulpini de bumbac Coji de alune de pamant Samburi de masline Coji seminte de floarea soarelui Coji de nuci balegar Mangal Deseuri vegetale Paie de grau Paie de orez Coji seminte de orez Lemn Tulpini de porumb Stiuleti de porumb Tulpini de tutun Coarde de vita de vie Ramuri de mar Puterea calorica superioara raportata la starea anhidra, kJ/kg 18 400 19 400 15 800 15 700-20 00 21 400 16 120
Tulpini de floarea soarelui 21 800 21 100 14 800 31 800 12 600 17 200-18 900 15 200 15 500-19 800 15 500 15 700-16 200 17 400 16 400 (7% umiditate) 16 500 (7% umiditate) 15 200 (7% umiditate)
21
Nr. 7(38)/2006
Nr. 7(38)/2006
22
Focarele cu gratar, care in general au o putere de 20 MW t sunt folosite pentru arderea biomasei cu continut mai mare de umiditate si cenusa si de dimensiuni variabile, dar nu prea mici. Pot fi arse amestecuri de biocombustibili pe baza de lemn dar nu si amestecuri ale acestora cu paiele datorita diferentei dintre caracteristicile de ardere, umiditate si temperatura de topire a cenusii. Arderea se realizeaza in trepte (fig. 7). Turbulenta in camera primara, de ardere a mangalului, trebuie sa fie mica pentru a asigura un strat cu material incandescent stabil. Turbulenta in camera secundara de ardere trebuie sa fie ridicata pentru a asigura o amestecare corespunzatoare intre gazele combustibile si aerul secundar. Functioneaza bine si la sarcini reduse de pana la 25% prin controlarea aerului primar. Gratarul poate fi racit cu apa. In fig. 8 este prezentata o instalatie de uz casnic de incalzire ce foloseste arderea inversa a lemnelor de foc. Arderea inversa, adica curgerea gazelor de ardere de sus in jos prin stratul de ardere si cu alimentarea aerului atat deasupra gratarului cat si sub acesta este tot mai folosita in instalatiile casnice datorita avantajelor pe care le prezinta: reducerea emisiilor de compusi organici volatili;
23
Nr. 7(38)/2006
Fig. 9. Compozitia calculata a gazului rezultat din reactia la echilibru dintre biomasa si aer.
Focarele cu alimentare inferioara, ce reprezinta o tehnologie ieftina si sigura pentru instalatii pana la 6MWt sunt destinate arderii combustibililor cu continut redus de cenusa si de dimensiuni mici ca: pelete, rumegus si talas. Alimentarea cu combustibil se face pe la partea inferioara a camerei de ardere cu ajutorul unui transportor elicoidal. Instalatiile de ardere in strat fluidizat sunt folosite inca din 1960 pentru arderea deseurilor solide municipale si industriale. Camerele de ardere sunt verticale de forma cilindrica cu pereti refractari sau ecranati. Aceste instalatii folosite pentru biocombustibili pot depasi puteri de 30MWt. Biomasa este arsa intro suspensie formata din gaz si materialul inert granular al stratului (nisip, alumina, olivina si dolomita) in care aerul de ardere este insuflat pe la partea inferioara. Sistemele cu strat fluidizat sunt flexibile in ceea ce priveste combustibilii. Arderea in strat fluidizat este tot mai folosita deoarece materialul inert din stratul fluid, care reprezinta 90-98% din amestecul material inert-combustibil actioneaza ca un regulator termic ce compenseaza variatiile continutului de umiditate si mentine constant fluxul de caldura produsa si calitatea gazelor. De asemeni, mediul ofera avantajul unei bune amestecari si al unui transfer termic intens, ceea ce confera conditii uniforme de ardere cu un coeficient de exces de aer mic (1,11,2 pentru stratul recirculant si 1,2-1,4 pentru stratul stationar). In ciuda arderii la temperatura relativ redusa, regula trei T (temperatura, timp de rezidenta si turbulenta) pentru o ardere de inalta calitate este bine respectata, eficienta arderii fiind de 99-100%. Temperatura trebuie mentinuta sub 800C pentru a se evita sinterizarea in strat. Controlul temperaturii se face prin recircularea gazelor de ardere sau prin injectie de apa. Co-arderea biomasei cu carbunele in cazanele proiectate pentru carbune este tot mai utilizata pentru ca se folosesc investitiile si infrastructura asociate centralelor termoelectrice cu combustibili fosili si in acelasi timp se reduc emisiile de poluanti (SOx, NOx etc.) si de gaze cu efect de sera (CO2, CH4, N2O). Instalatiile existente de ardere a carbunelui pot folosi pe langa carbune pana la 10% biomasa fara nici o modificare. Co-arderea poate fi directa atunci cand se realizeaza arderea biomasei impreuna cu carbunele intr-o camera de ardere si indirecta atunci cand
arderea biomasei se realizeaza intr-un focar separat iar gazele de ardere rezultate sunt trimise in cazanul de abur pe carbune, sau cand biomasa este gazificata separat, iar gazele combustibile alimenteaza camera de ardere a carbunelui. Eficienta arderii biomasei in cazul co-arderii este de 34% ca si la arderea carbunelui. Utilizarea biomasei in ciclurile combinate cu instalatie de gazificare se face cu o eficienta de 35-45%. Tratarea gazelor de ardere a biomasei este similara gazelor de ardere a carbunilor. Emisiile de NOx sunt controlate prin tehnici de ardere. Pentru eliminarea SOx nu sunt necesare masuri secundare, deoarece prin arderea biocombustibililor nu se produce asa mult SOx ca la arderea carbunelui. Deoarece emisiile de cenusa si funingine pot duce la formarea aerosolilor sunt necesare masuri suplimentare de curatire a gazelor de ardere.
transportarii prin conducte datorita densitatii energetice scazute. Gazificarea cu oxigen produce un gaz cu putere calorica mai mare (10000-18000kJ/m3N, putere calorica superioara), care este potrivit pentru o distributie limitata cu ajutorul conductelor si pentru utilizarea ca gaz de sinteza (amestecul format din CO, H2 si urme de CO2 obtinut prin curatirea gazului de gazogen). Acest gaz mai poate fi produs si prin gazificare pirolitica sau cu abur, caldura necesara procesului fiind asigurata prin arderea produsului auxiliar-carbonul intrun reactor secundar. Gazificarea se poate aplica biomasei cu continut de umiditate mai mic de 35%. Gazul de sinteza poate fi convertit in alti combustibili mai valorosi, chimicale sau materiale. Procesul Fischer-Tropsch converteste gazul de sinteza in combustibili lichizi pentru transport. O varietate de procese catalitice pot transforma gazul de sinteza intr-o mare numar de chimicale sau alti combustibili si produse. Gazificarea cu aer este tehnologia cea mai utilizata deoarece sunt evitate costurile si pericolele asociate producerii si utilizarii oxigenului aferente gazificarii cu oxigen, precum si complexitatea si costul reactoarelor multiple de la gazificarea pirolitica sau cu abur, unde sunt necesare doua reactoare. Gazul de sinteza poate fi transformat la presiune ridicata folosind catalizatori (pentru pastrarea raportului stoechiometric optim dintre reactanti) in biometanol (CH3OH). Eficienta conversiei gazului de sinteza in biometanol este de circa 85%, iar cea a intregului proces incluzand conversia biomasei prin gazificare este de 40-45%. Biometanolul are aceeasi cifra octanica ca si bioetanolul, dar puterea calorica este mai mica (18.000 kJ/kg). Totusi eficienta motorului functionand cu biometanol este mai mare cu 20% fata de cel ce functioneaza cu benzina. Biometanolul poate fi folosit in amestec cu benzina in motoarele Otto normale sau in motoare Otto si Diesel modificate, cum ar fi motoarele cu aprindere prin scanteie functionand cu biometanol vaporizat, vaporizarea realizandu-se cu caldura preluata de la agentul de racire a motorului. Biometanolul este mai toxic si mai agresiv pentru materialul motorului fata de bioetanol.
Nr. 7(38)/2006
24
Produsele obtinute prin diferite procedee de piroliza a biomasei sunt date in tabelul 7. Se poate observa cum temperatura si timpul de rezidenta influenteaza productia de mangal, produse lichide sau gazoase.
Tabelul 7. Produsele pirolizei biomasei. Procesul Piroliza rapida temperatura moderata timp de rezidenta mic Carbonizarea temperatura redusa timp de rezidenta mare Gazificarea temperatura inalta timp de rezidenta mare Produsul % din biomasa uscata Lichid 75 Mangal 12 Gaz 13
30
35
35
lipsa standardelor si calitatea schimbatoare inhiba utilizarea larga; nu este compatibil cu combustibilii conventionali; utilizatorii nu sunt familiarizati cu biouleiul; necesita manipulare speciala. Desi cele mai multe procese de piroliza sunt proiectate pentru producerea biocombustibililor, hidrogenul poate fi produs in mod direct prin piroliza rapida, daca temperatura este ridicata si timpul de rezidenta a fazei volatile este suficient. Uleiul produs prin piroliza poate fi separat in doua fractiuni in functie de solubilitatea in apa. Fractia solubila in apa poate fi folosita pentru producerea de hidrogen.
Cea mai folosita metoda este piroliza rapida. Aceasta consta in incalzirea rapida a biomasei la temperatura bine controlata de circa 500C urmata de racirea foarte rapida (<2sec) a volatilelor formate in reactor. Ofera avantajul unic al producerii unui lichid ce poate fi acumulat si transportat. Aceasta metoda desi este in dezvoltare cunoaste deja mai multe configuratii. Cele mai folosite tipuri de reactoare sunt cu strat fluidizat stationar sau cu curgere globulara, strat fluidizat circulant, con rotativ, strat miscator sub vacuum si tip Auger. Biouleiul produs prin piroliza este miscibil cu apa si este format din mai multe substante chimice organice oxigenate. Principalele caracteristici ale biouleiului sunt: culoare brun inchis putere calorica 17 000kJ/kg aciditate pH2,5 densitate 1200kg/m3 miros puternic miscibilitate nemiscibil cu hidrocarburile viscozitate creste in timp volatilitate scade in timp Datorita complexitatii si naturii biouleiului acesta are unele proprietati mai putin comune (depunerile, cresterea viscozitatii, scaderea volatilitatii si separarea fazelor in timp). De aici rezulta necesitatea imbunatatirii calitatii biouleiului. Aceasta poate fi facuta prin metode fizice: retinerea mangalului prin filtrare, emulsionarea cu hidrocarburi, aditie de solvent si metode chimice: reactie cu alcooli si dezoxigenare catalitica. Costul biouleiului poate fi calculat cu relatia [22]:
Principalele procese biochimice de conversie a biomasei sunt fermentatia si digestia anaeroba. Fermentatia este folosita pe scara larga in diferite tari pentru producerea de bioetanol (C2H3OH) din trestie de zahar, sfecla de zahar, grau sau porumb. Fermentatia cuprinde urmatoarele etape: biomasa este zdrobita si amidonul convertit in zaharuri de catre enzime, apoi zaharurile sunt convertite in bioetanol de catre drojdie (un organism ce secreta enzime catalitice) si in final separarea si purificarea bioetanolului prin distilare. Dintr-o tona de boabe de porumb uscat se obtin circa 450 l de bioetanol. Reziduul solid al procesului de fermentatie poate fi folosit ca hrana pentru animale, iar in cazul trestiei de zahar, reziduul poate fi folosit drept combustibil in cazane, materie prima pentru gazificare sau pentru producerea placilor fibroase. Conversia prin fermentatie a biomasei ligno-celulozice cum ar fi lemnul si plantele erbacee este un proces mai complex datorita prezentei polizaharidelor cu molecula mare si necesita hidroliza acida sau enzimatica inainte ca glucidele rezultate sa treaca in bioetanol prin fermentatie. Motoarele cu aprindere prin scanteie normale pot functiona cu benzina amestecata cu bioetanol in proportie de 15%. Pentru utilizarea bioetanolului pur este necesara modificarea acestora. Motoarele modificate pot functiona cu amestec ce pot atinge 85% bioetanol,
Tabelul 8. Raportul carbon-azot pentru diferite materiale. Materialul Namol de la ape uzate Balegar de vaci Urina de la vaci Fecale de porci Urina de la porci Deseuri de la fermele de gaini Resturi menajere Rumegus Paie Raportul C:N 13:1 25:1 0,8:1 20:1 6:1 25:1 6-10:1 200-500:1 60-200:1
Nr. 7(38)/2006
26
Standarde
Fara standarde nu vor exista reguli care sa guverneze compozitia si calitatea biocombustibililor si prin urmare nu va exista piata. Existenta standardelor simplifica comunicarea intre ofertantii si cumparatorii de biocombustibili, permite ca echipamentele si combustibilii sa fie proiectati fiecare pentru celalalt, asigura ca biocombustibilul oferit sa intruneasca cerintele tehnice, furnizeaza utilizatorilor unelte de determinare a valorii economice a biocombustibilior oferiti. De dezvoltarea standardelor europene pentru biocombustibili se ocupa Organizatia Europeana pentru Standarde (CEN) sub mandatul Comisiei Europene. Standardele europene pentru utilizarea biodieselului drept combustibil auto si combustibil pentru incalzire au intrat in vigoare din 2003. Sunt in curs de elaborare standarde pentru utilizarea bioetanolului in amestec cu benzina si pentru biocombustibilii solizi.
Concluzii
4. Legislatia europeana
Pe langa reglementarile individuale ale statelor membre UE referitor la combustibili si deseuri, exista cateva directive europene ce acopera si biomasa, procesele de conversie si produsele ei. Acestea sunt: Directiva 1999/31/EC (depozitarea deseurilor);
A fost descris potentialul existent de folosire a biomasei ca sursa de energie in UE. Exista diferite tipuri de biomasa ce poate fi convertita printr-o diversitate de procese in produse utile. Multe dintre aceste procese sunt deja bine dezvoltate, iar altele sunt in dezvoltare. Exista o dorinta a UE si a statelor membre de a permite largirea productiei si utilizarea energiei produse din biomasa in viitor. In 1997, UE a stabilit obiectivul de a produce 12% din necesarul de energie pe baza resurselor regenerabile, mai ales pe seama biomasei. Intre timp au fost facuti pasi pentru a sprijini realizarea acestui obiectiv. A fost desfasurata o cercetare de succes pentru dezvoltarea si imbunatatirea proceselor, reducerea costurilor si sprijinirea dezvoltarii standardelor. Au fost luate un numar mare de masuri legislative. Cu toate acestea,
Nr. 7(38)/2006
28
Bibliografie
[1]. EUROPEAN COMMISSION - EUR 21350 BIOMASS - Green energy for Europe, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2005, http://publications.eu.int. [2]. Demirbas A., Recent advances in biomass conversion technologies, Energy Edu Sci Technol 2000;6:1941. [3]. Demirbas A., Sustainable cofiring of biomass with coal, Energy Conversion and Management 2003;44:146579. [4]. Demirbas A., Combustion characteristics of different biomass fuels, Progress in Energy and Combustion Science 30 (2004) 219230. [5]. Demirbas A., Potential applications of renewable energy sources, biomass combustion problems in boiler power systems and combustion related environmental issues, Progress in Energy and Combustion Science 31 (2005) 171192. [6]. Tillman DA., Biomass Cofiring: the technology, the experience, the combustion consequences, Biomass Bioenergy 2000; 19:36584. [7]. Van Loo S. and J. Koppejan, Handbook of Biomass Combustion and Co-firing, Twente University Press, 2002. [8].Chum H.L., Overend R.P., Biomass and renewable fuels, Fuel Processing Technology 71, 2001, 187195. [9]. McKendry P., Energy production from biomass (part 1): overview of biomass, Bioresource Technology 83, 2001, 3746. [10]. McKendry P., Energy production from biomass (part 2): conversion technology, Bioresource Technology 83, 2002, 4754. [11]. McKendry P., Energy production from biomass (part 3): gasification technology, Bioresource Technology 83, 2002, 5563. [12]. Bent Srensen, Renewable Energy. Its physics, engineering, use, environmental impacts, economy and planning aspects, Third Edition, Elsevier Science, 2004. [13]. Meng Ni, Dennis Y.C. Leung , Michael K.H. Leung, K. Sumathy, An overview of hydrogen production from biomass, Fuel Processing Technology 87 (2006), pp. 461 472.
Ion V. Ion, Catedra de Termotehnica si Masini Termice, Universitatea Dunarea de Jos din Galati Ion Dana-Ioana, Grupul scolar Elena Doamna din Galati Nr. 7(38)/2006
30