Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Pasarea Maiastra

Pasarea Maiastra

Ratings: (0)|Views: 135|Likes:
Petre Ispirescu - Pasarea maiastra
Petre Ispirescu - Pasarea maiastra

More info:

Published by: Silvia Agache Minzararu on Jan 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/27/2013

pdf

text

original

 
Pasa(rea ma(iastra(de Petre IspirescuA fost odata( ca niciodata(; ca( de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când fa(cea plops,orul pere s,i ra(chita mics,unele; de când se ba(teau urs,ii în coade; de când seluau de gât lupii cu mieii de se sa(rutau, înfra(t,indu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu noua(zeci s,i noua( de oca de fier s,i s-arunca în slava cerului de ne aducea poves,ti;De când se scria musca pe perete,Mai mincinos cine nu crede.A fost odata( un împa(rat evlavios s,i bun. El avea trei feciori. Pe lânga( multe buna(ta(t,i ce fa(cuse oamenilor din împa(ra(t,ia lui, a ridicat s,i o manastire decare sa( se duca( pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate s,i cu tot ceea ce mes,terii din acea t,ara( au socotit mai scump s,i mai frumos. O mult,ime de stâlpi de marmura( s,i poleit,i erau prin biserica( s,i pe dinaintea ei. Zugra(velile cele mai pret,ioase, policandre de argint suflate cu aur, candele din argintul cel mai bun s,i mari cât donit,a, ca(rt,ile cele mai alese erau zestrea manastirii aceleia. Cu cât se bucura împa(ratul de frumuset,ea ei, cu atât se întrista ca( nuputea sa( o sa(vârs,easca( pe deplin, ca(ci turnul se surpa."Cum se poate, zise împa(ratul, sa( nu pot sfârs,i asta( sfânta( biserica(? Iata( am cheltuit toata( starea, s,i ea nu este înca( târnosita(."S,i de-te sfoara( în t,ara( ca orice mes,ter se va ga(si care sa( poata( sa(-i ridice turnul, sa( s,tie ca( va dobândi de la dânsul mari daruri s,i boierie. Pe lânga( acestea, porunca( dete ca în toate bisericile sa( se faca( ruga(ciuni s,i privegheri, ca sa( se îndure milostivul Dumnezeu a-i trimete un mes,ter bun.Iara( a treia noapte visa( împa(ratul ca( daca va aduce cineva pasa(rea ma(iastra(de pe ta(râmul cela(lalt s,i sa(-i as,eze cuibul în turn, se va putea face manastirea desa(vârs,it.Spuse fiilor acest vis, iara( ei se întreceau care de care sa( plece mai-nainte, s,i sa( se închine cu slujba la tata(-sa(u împa(ratul. Atunci împa(ratul le zise:- Eu va(z, fet,ii mei, ca( tot,i avet,i dorint,a( de a va( face datoria ca(tre Dumnezeu; însa( nu va( putet,i duce tot,i deodata(. Acum sa( se duca( fiul meu celmai mare; s,i daca nu va putea el sa( izbuteasca(, sa( se duca( altul, s,i tot as,a pe rând, pâna( când Dumnezeu îs,i va ara(ta mila lui ca(tre noi.Copiii ta(cura( s,i se supusera(; iara( feciorul cel mare al împa(ratului se ga(tide drum. Merse ce merse s,i daca trecu de hotarele tata(lui sa(u, statu sa( cona(ceasca( într-o dumbrava( frumoasa(. Dupa( ce fa(cu focul, sta acolo pâna( sa( se ga(teasca( mâncarea, când va(zu deodata( înaintea lui un vulpoi care îl ruga( sa(-s,i lege ogarul, sa(-i dea s,i lui un codru de pâine, un pahar de vin s,i sa(-l lase sa(se înca(lzeasca( s,i el la a(l foc. Fiul împa(ratului, în loc sa( asculte ruga(ciunea,dete drumul ogarului, care se lua( dupa( dânsul. Atunci vulpoiul fa(cu un semn asupra lui s,i îl schimba( în stana( de piatra(.Va(zând împa(ratul ca( fiul sa(u cel mare nu se mai întoarce asculta( ruga(ciunea fiului celui mijlociu, s,i îi dete voie sa( mearga( s,i dânsul. Acesta, dupa( ce se ga(ti s,i îs,i lua( merinde de drum, porni s,i dânsul. La locul unde se împietrise frate-sa(u, pa(t,i ca dânsul; fiindca( nu voi sa( dea ascultare ruga(ciunilor ce-i adusese vulpoiul, ci voia sa(-l prinza( ca sa(-i ia pielea.Împa(ratul se puse pe gânduri va(zând ca( dupa( atâta mare de timp nu se mai întoarse fiisa(i ,nici cu pasa(rea ma(iastra(, nici fa(ra( dânsa, când fiul cel mai mic îi zise:- Tata(, iata( este acum destul timp de când frat,ii mei cei mari au plecat sa( aduca( pasa(rea ma(iastra( s,i nu s-au mai întors nici cu isprava(, nici fa(ra( isprava(. Sa(-mi dai bani de cheltuiala( s,i haine de primeneala(, ca sa(-mi incercs,i eu norocul. S,i de voi izbuti, te vei bucura, tata(, ca( t,i se împlines,te dorint,a, iara( de nu, eu nu voi suferi nici o umilint,a(.- Frat,ii ta(i cei mari, zise împa(ratul, dupa( cum se vede, n-au putut sa( faca(nimic spre a aduce acea pasa(re ma(iastra(, ba poate sa(-s,i fi ra(pus capetele,deoarece sunt dus,i de atâta timp s,i nu se mai întoarce nici unul. Eu sunt ba(trân d
 
e aci înainte; daca vei lipsi s,i tu, cine sa(-mi dea ajutor la greuta(t,ile împa(ra(t,iei, s,i daca voi muri, cine sa( se suie pe scaunul meu, daca nu tu, fiul meu? Ra(mâi aci, dragul tatei, nu te mai duce.- Domnia ta, tata(, s,tii prea bine ca( n-am ies,it din poruncile împa(ra(t,iei tale nici cât negru sub unghie; s,i daca acum cutez a sta(rui în ruga(ciunea mea, estenumai ca( voiesc, dac-as, putea, sa( împlinesc o dorint,a( care nu da( odihna( sufletului ma(riei tale, dorint,a( pe care te siles,ti de mult,i ani s,i cu mari cheltuieli sa( o împlines,ti.Dupa( multe ruga(ciuni s,i sta(ruint,a(, împa(ratul se îndupleca( s,i-i dete voie. Îs,i alese calul ce-i pla(cu din grajdul împa(ra(tesc, un ogar sa(-l aiba( de tovara(s,, îs,i lua( merinde de ajuns s,i pleca(.Dupa( trecere de oarecare timp, sosira( amândoi fiii cei mai mari ai împa(ratului, aducând cu sine-le pasa(rea ma(iastra( s,i o roaba( pe care o fa(cura( ga(ina(reasa(. Toata( lumea se mira de frumuset,ea acelei pasa(ri, care era cu mii de mii devopseli, penele ei stra(luceau ca oglinda la soare; iar turnul bisericii nu semai surpa(; pasa(rea se as,eza( în acel turn cu cuibul ei. Un lucru se ba(ga( de seama(; pasa(rea se pa(rea a fi muta(, ca(ci nu da nici un viers, s,i tot,i cât,i ovedea o ca(inea cum de o as,a pasa(re frumoasa( s,i mândra( sa( nu aiba( viers, pentru care s,i împa(ratul, cu toata( bucuria ce avea pentru biserica( s,i turnul ei, se mâhnea ca( pasa(rea nu-i cânta.Locuitorii începusera( a uita de fiul împa(ratului cel mic: atâta de multa( bucurie aveau ei ca( li se adusese pasa(rea ma(iastra(, ceea ce oprise turnul de a se surpa, s,i astfel biserica se putuse face cu desa(vârs,ire; numai împa(ratul se mâhnea în sufletul sa(u ca( nu este fat,a( s,i fiul sa(u cel mic care sa( se împa(rta(s,easca(de bucuria poporului sa(u; când într-una din zile veni ga(ina(reasa s,i-i zise:- Ma(rite împa(rate, sa(-t,i fie fat,a luminata(, toata( cetatea se minuneaza( deviersul pasa(rii ma(iestre; un cioban, cum a intrat azi de dimineat,a( în biserica(, pasa(rea a început sa( cânte de sa( se sparga(, s,i este as,a de vesela(, încât pareca( nu o încape locul. Asta este a doua oara( de când, cum intra( acel cioban în biserica(, pasa(rea nu mai contenes,te de a cânta; cum iese el, ea tace.- Sa( se aduca( acel cioban înaintea mea chiar acum.- Ma(ria ta, dupa( cum se vede, ciobanul este stra(in, ca(ci nimeni nu-l cunoas,te. Fiii ma(riei tale, precum mi s-a spus, ar fi pus paznici sa(-l prinza(.- Taci! zise împa(ratul, nu vorbi de fiii mei, ca(ci nu t,i se cuvine t,ie sa( teatingi de ei.Împa(ratul puse s,i el cât,iva slujbas,i sa( pândeasca( pe sub ascuns s,i, cum va vedea pe ciobanul care, când va intra în biserica(, pasa(rea va cânta, sa( puna( mâna pe dânsul s,i sa(-l aduca( înaintea lui.Nu s-a mult,umit pe atât, ci s,i însus,i s-a dus la biserica( în sa(rba(toarea cea maiapropiata( ca sa( auza( cu urechile sale cântecul cel minunat al pasa(rei, s,i sa( vaza( cu ochii sa(i pe acel pa(stor tâna(r; s,i, de n-ar fi fost de fat,a(, s-arfi întâmplat o lupta( crâncena( între slujitorii sa(i s,i oamenii pus,i de fiii lui, carii voiau cu dinadinsul sa( puna( mâna pe cioban. Atunci porunci împa(ratul sa( aduca( pe acel pa(stor cu omenie la palatul sa(u, pentru ca( nu s,tiu ce simt,i împa(ratul în inima( când îl va(zu as,a de tâna(r, blând, smerit s,i cu boiul de voinic.Dupa( ce ies,i de la biserica(, împa(ratul se duse drept la palat, pentru ca( inima îi zicea ca( trebuie sa( fie ceva de ciobanul acela. Cum îl va(zu împa(ratul, îi zise:- Ia spune-mi, fla(ca(ule, din ce parte de loc es,ti? Ai pa(rint,i, s,i cum s-a întâmplat de ai venit p-aci?- Istoria mea, luminate împa(rate, este lunga(. Pa(rint,i am, asemenea s,i frat,i.Ca sa(-t,i povestesc cum am venit p-aici s,i din ce parte de loc sunt, îmi trebuie mai mult timp. Dara( daca voint,a ma(riei tale este sa( s,tii, sunt gata a ma(supune. Chiar mâine pâna( în ziua( voi veni la ma(ria ta pentru aceasta. Acum este târziu.- Bine, voinice; mâine în reva(rsat de ziori te as,tept.A doua zi dis-de-dimineat,a(, ciobanul veni s,i as,tepta( porunca împa(ratului; iara( împa(ratul, cum auzi ca( a venit pa(storul cu pricina, îl chema( înaintea lui.- Ia spune-mi, fla(ca(ule, ce este cauza de cânta( pasa(rea ma(iastra(, cum pui tupiciorul în biserica(, s,i tace, daca ies,i?- Ca sa( s,tii aceasta s,i altele, luminate împa(rate, lasa(-ma( sa(-t,i povestesc
 
toata( istoria mea.- Iaca( te ascult, povestes,te-mi tot ce vei voi.Atunci ciobanul începu:- Am tata( s,i frat,i. Am plecat din casa pa(rinteasca( ca sa( fac o fapta( caresa( veseleasca( pe tata, ca(ci el era trist ca( nu putea sa(-s,i împlineasca( dorint,a. Dupa( o ca(la(torie de câteva zile, am ajuns la o câmpie frumoasa(, de unde de deschidea mai multe drumuri. Acolo am voit sa( cona(cesc. Mi-am fa(cut un focs,or bun, am scos merindele ce aveam s,i, când era sa( ma( pui la masa(, ma( trezesc cu un vulpoi lânga( mine. Nu s,tiu nici de unde, nici pe unde veni, ca( eu nu l-am va(zut. Pare ca( ies,i din pa(mânt."Fa( bine, ma( rog, îmi zise, s,i lasa(-ma( sa( ma( înca(lzesc s,i eu la focul ta(u,ca( uite, tremur de-mi cla(nt,a(nesc dint,ii în gura(. Da(-mi s,i o bucata( de pâine s,i un pahar de vin sa(-mi potolesc a foame s,i sete care ma( chinuiesc. S,i ca sa( ma(nânc în linis,te s,i sa( ma( pot înca(lzi fa(ra( frica(, leaga(-t,i ogarul.""Prea bine, îi zisei, poftim de te înca(lzes,te; iata( merindetele mele, s,i ploscamea, ma(nânca( s,i bea cât vei pofti."Apoi am legat ogarul s,i am s,ezut amândoi lânga( foc, povestind. Din una din alta, îispusei unde ma( duc; ba înca( îl s,i rugai daca s,tie ceva sa(-mi spuie cum sa( fac, cum sa( dreg, sa(-mi împlinesc slujba cu care m-am însa(rcinat de buna(-voia mea."Cât pentru asta, îmi zise vulpoiul, fii pe pace. Mâine de dimineat,a( pleca(m amândoi,s,i daca nu te-ai face eu sa( izbutes,ti, sa( nu-mi mai zici pe nume."S,ezura(m la foc, ne ospa(tara(m ca nis,te prieteni; apoi vulpoiul îs,i lua( noapte buna( s,i pieri ca o na(luca(. Ma( ciudeam în mine cum de sa( nu-l va(z încotro aapucat, s,i tot fra(mântându-mi mintea sa( s,tiu cum a venit s,i cum s-a dus fa(ra(sa( bag de seama(, am adormit.Când a venit a doua zi în faptul zilei, m-a ga(sit minunându-ma( de nis,te stane de piatra( ce închipuiau doi oameni, doi cai s,i doi ogari. De cum îl va(zui, ne ga(tira(m de duca(.Vulpoiul, se dete de trei ori peste cap s,i se fa(cu un voinic, s,tii colea, cumt,i-e drag sa( te uit,i la el. Pe cale îmi spuse ca( locul unde am ramas noapteatrecuta( era mos,ia lui, ca( este însurat, ca( are copii, ca( el era blestemat sa(poarte corpul de vulpoi pâna( când un om va avea mila( de el, îi va primi sa( se înca(lzeasca( cu dânsul la un foc, îi va da un codru de pâine s,i un pahar cu vin; ca( eu amfost acel om, ca( acum este dezlegat de blestem s,i ca( de aceea va merge cu mine, s,i nu ma( va la(sa singur pâna( ce nu voi ajunge la izbânda(.Îmi pa(ru bine de asta( întâmplare, s,i as,a noi mersera(m, zi de vara( pâna(-n seara(,s,i ajunsera(m la o poiana(, unde ramasera(m peste noapte. Tovara(s,ul meu de ca(la(torie îmi spuse ca( a doua zi aveam sa( trecem pe hotarul unor zmei, ca( acolocredea el ca( voi ga(si ceea ce ca(utam.A doua zi am înaintat pe mos,ia zmeilor, dat tot cam cu teama(, când, pe la chindii,am ajuns la palaturile zmeilor. Mândret,e ce am va(zut acolo nu se poate povesti.Gra(dina cu fel de fel de flori s,i de pomi; casele învelite cu argint care stra(lucea la soare ca oglinda, peret,ii erau împodobit,i cu chipuri s,i flori sa(pate,iara( ciubucele erau poleite; fântâni care aruncau apa( în sus. Avura(m parte ca( zmeii nu erau acasa( când am ajuns acolo. Fura(m întâmpinat,i în pragul port,ii de o fata(frumoasa(, frumoasa(, de pare ca( era fa(cuta( din zaha(r, care ne zise sa( nu ca(lca(m în curte, în lipsa zmeilor, ca( nu e bine de noi; apoi la(cra(ma( de bucurieca( a mai va(zut oameni de pe ta(râmul de unde a furat-o zmeii.Întrebând-o despre lucrul ce ca(utam, ne-a spus ca( se afla( la alt,i zmei, rude alezmeilor pe mos,ia ca(rora eram."Ducet,i-va(, ne zise ea, cu ajutorul lui Dumnezeu, na(da(jduiesc sa( izbândit,i,s,i întorcându-va(, luat,i-ma( s,i pe mine."Dupa( ce ne înva(t,a( cum sa( facem sa( intra(m în curtea zmeilor s,i cum sa( lucra(m, ma( jura( pe ce am mai scump pe lume, pe tata, ca sa( nu o las la zmei, ci sa( o iau; iara( noi ne-am dus. Ce e drept, s,i mie îmi pla(cu fata, de cum o va(zui.S,i ajungând la hotarul celorlalt,i zmei, am stat de ne-am odihnit. Iara( în reva(rsat de ziori, am pornit pe ta(râmul zmeilor, s,i am ajuns cam aproape de na(miezi la palaturile lor, care erau s,i mai frumoase decât ale celor dintâi. Cum am desca(lecat, m-am dus la grajd, iara( tovara(s,ul meu s-a întors înapoi; fiindca( as,a ne înva

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->