Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Colt Alb

Colt Alb

Ratings: (0)|Views: 13|Likes:
Jack London - Colt ALb
Jack London - Colt ALb

More info:

Published by: Silvia Agache Minzararu on Jan 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/14/2013

pdf

text

original

 
Col Alb
ţ
Jack London
PARTEA a I-aCapitolul 1
PÂRTIA CRNII
Ă
Pdurea de molift negru şerpuia mohorât de-a lungul malurilor îngheate.
ă ă ţ
 Vântul despuiase de curând arborii de veşmântul lor alb de ghea, şi în lumina
ţă
 palid a asfinitului, trunchiurile negre, prevestitoare de nenorocire, preau c
ă ţ ă ă
 se pleac unul spre altul. O tcere nemrginit domnea asupra întinderii şi
ă ă ă ă
  întreg inutul nu era decât o pustietate nesfârşit şi fr de via, încremenit,
ţ ă ă ă ţă ă
 atât de însingurat şi rece, c nici tristee nu mai trezea. Te îmbia parc s
ă ă ţ ă ă
 zi, dar un râs ce înfiora mai mult decât orice tristee, un râs fr voioşie, ca
ţ ă ă
 mbetul sfinxului, un râs rece ca gheaa, în care slşluia ceva din grozvia
ţ ă ă ă
 celor nestrmutate. Era Wildul
ă
1
,
slbaticul wild de la miaznoapte, cu inima de
ă ă
 ghea.
ţă
Dar via totuşi
ţă
era,
undeva departe în acest inut, o via sfidtoare. În
ţ ţă ă
  josul apei îngheate trudea un atelaj de câini-lupi. Blana lor zburlit prinsese
ţ ă
 chiciur, iar rsuflarea le înghea în aer de cum iea din gur în pufituri de
ă ă ţ ă ă
 aburi, aşternându-li-se apoi în cristale pe blan. Prinşi în hamuri şi şleauri
ă
2
 
depiele, câinii trgeau dup ei o sanie. Era o sanie fr tlpici, fcut din scoar
ă ă ă ă ă ă ă ţă
 groas de mesteacn, cu fundul de-a dreptul pe zpad. Botul îi era adus în sus
ă ă ă ă
 şi rsucit ca un sul, anume ca s împing sub sanie coama de zpad afânat
ă ă ă ă ă ă
 ce se ridica dinainte în valuri. Pe sanie se afla legat zdravn o lad lung şi
ă ă ă ă
  îngust. Mai erau şi altele - pturi, o secure, un ibric pentru cafea şi o tigaie;
ă ă
 dar în ochi îi srea mai îni lada lung şi îngust, care ocupa mai tot locul.
ţ ă ă ă
 Înaintea
inilor pşea anevoie un brbat cu rachete mari în picioare. În
ă ă
 urma sniei, un altul. În lada de pe sanie zcea un al treilea, pentru care truda
ă ă
 se sfârşise, un om pe care wildul îl doborâse şi îl rpusese pentru a nu se mai
ă
 putea urni sau lupta vreodat. Prin natura lui, wildul nu iubeşte mişcarea.
ă
 Pentru el viaa e o ocar, cci viaa înseamn mişcare; şi wildul nzuieşte
ţ ă ă ţ ă ă
  întotdeauna s nimiceasc mişcarea. El înghea apa pentru a o opri s alerge
ă ă ţă ă
 spre mare, alung seva din arbori de-i face s înghee pân-n mduv, dar cel
ă ă ţ ă ă ă
 mai slbatic şi mai grozav îl hituite şi-l doboar wildul pe om - omul, fptura
ă ă ă ă
 cea mai neastâmprat, mereu rzvrtit împotriva zicalei dup care mişcarea
ă ă ă ă ă ă
 trebuie s duc pân la urm la nemişcare.
ă ă ă ă
 Totuşi, înaintea şi în urma sniei, neînfricai şi dârji, pşeau anevoie cei doi
ă ţ ă
 oameni care nu fuseser înc rpuşi, îşi acoperiser trupurile cu blnuri şi piei
ă ă ă ă ă
 moi. Genele, obrajii şi buzele le erau atât de încrcate de cristalele rsuflrii lor
ă ă ă
 
1
Wild - termen generic, intraductibil, care, întocmai ca pampasul, taigaua, jungla, stepa, indic o regiune
ă
 cu anumite elemente specifice. În America de Nord, Wildul cuprinde regiunea strbtut de cercul polar,
ă ă ă
 precum şi pe cea învecinat cu ea. Aceste regiuni se afl la periferia zpezilor veşnice şi a regiunii moarte
ă ă ă
 a polului; Alaska face parte aproape în întregime din regiunea denumit Wild. Pdurile, care alterneaz cu
ă ă ă
 preeriile, sunt numeroase, iar solul, foarte accidentat, conine nenumrate zcminte minerale, între care
ţ ă ă ă
 crbune şi aur. Cea mai mare parte din an e iarn şi zpada acoper uniform pntul. Ea începe s se
ă ă ă ă ă ă
 topeasc abia prin iunie, dar pntul se dezghea numai la suprafa. O var scurt îngduie apariia
ă ă ţă ţă ă ă ă ţ
 unei vegetaii luxuriante, crescut în grab. (N.T.)
ţ ă ă
2
Şleau - curea din piele, frânghie pentru tras sania (N.E.).
 
 îngheate, c nici nu li se mai putea desluşi chipul. Ai fi spus c sunt nişte
ţ ă ă
 artri, ciocli dintr-o lume a duhurilor, la înmormântarea unei stafii. Nu erau
ă ă
  îns decât oameni care rzbteau prin pustietate, prin inutul amgirii şi tcerii,
ă ă ă ţ ă ă
 bieii vântur-lume, pornii într-o aventur uriaş, luptându-se cu strşnicia
ţ ă ţ ă ă ă
 unei lumi tot atât de îndeprtate, strin şi încremenit precât e hul
ă ă ă ă ă
 vzduhului.
ă
Mergeau fr vorb, cruându-şi suflarea pentru truda trupurilor.
ă ă ă ţ
 Pretutindeni domnea tcerea, care îi apsa ca o povar. O simeau cum le
ă ă ă ţ
 apas creierii, înt
ă
ocmai cum scafandrul simte în adâncuri o presiune de mai multeatmosfere
3
. Îi strivea sub greutatea imensitii fr margini şi a unei sori de
ăţ ă ă ţ
 nestrmutat. Îi strivea n în cele mai tainice ascunzuri ale sufletului,
ă ă
 storcând din ei, aşa cum storci sucul din boaba de strugure, toate patimile şiexaltrile îeltoare şi nngduita preuire de sine a omului, pân ce şi-au dat
ă ă ă ţ ă
 seama c sunt pieritori şi mruni, biei atomi, biete fire de praf ce se mişc cu
ă ă ţ ţ ă
 prea puin viclenie şi fr un dram de minte în vâltoarea jocului marilor
ţ ă ă ă
 elemente şi fore oarbe dezlnuite.
ţ ă ţ
 Trecu o or şi înc una. Lumina palid a zilei scurte, lumin fr soare,
ă ă ă ă ă ă
  începuse s se destrame, când un urlet slab şi îndeprtat strpunse atmosfera
ă ă ă
  încremenit. Urletul crescu în icniri repezi, pân ce ajunse la cea mai înalt
ă ă ă
 not, unde strui tremurtor şi încordat, apoi se stinse încet. De n-ai fi simit în
ă ă ă ţ
 el o slbticie jalnic şi o poft mistuitoare, ai fi putut crede c e vreun suflet
ă ă ă ă ă
 rtcit care se tânguie. Omul din fa întoarse capul pân ce privirea lui o
ă ă ţă ă
  întâlni pe a celui din urm. Şi atunci, pe deasupra lzii lungi şi înguste, amândoi
ă ă
 ddur din cap cu îneles.
ă ă ţ
Un nou urlet strpunse tcerea. De ast dat, cei doi oameni îşi ddur
ă ă ă ă ă ă
 seama dincotro vine: venea din urm, de undeva de pe întinderea de zpad
ă ă ă
 peste care trecuser. Un al treilea urlet, ce prea rspunsul, se auzi tot
ă ă ă
 dinapoia lor, dar din stânga celui de-al doilea urlet.
- Ne-au luat urma, Bill
- spuse omul din fa.
ţă
Glasul îi rsuna rguşit şi parc dintr-o alt lume, iar ca s vorbeasc, se
ă ă ă ă ă ă
 trudise de-a binelea.- Carnea e rar - îi rspunse tovarşul su. N-am mai vzut urme de iepure
ă ă ă ă ă
 nu ştiu de câte zile.Dup aceea nu mai scoaser o vorb, deşi rmaser cu urechile ciulite la
ă ă ă ă ă
 urletele de prad ce nu mai conteneau înapoia lor.
ă
La cderea nopii vâr inii într-un desiş de molift de pe malul apei şi
ă ţ ă
  înjghebar tabra. Sicriul aşezat lâng foc le slujea deopotriv de scaun şi de
ă ă ă ă
 mas. Câinii-lupi, înghesuii, ceva mai departe de foc, mâiau şi se cioroviau
ă ţ ă
  între ei, dar nu prea se artau dornici s se afunde în bezn.
ă ă ă
- Henry, mi se pare c se ain pe lâng tabr mai aproape ca de obicei -
ă ţ ă ă ă
 observ Bill.
ă
Henry, care sta aplecat asupra f 
ocului, potrivind ibricul de cafea cu o bucat de
ă
 ghea, ddu din cap. Şi nici nu se grbi s vorbeasc pân ce nu-şi lu locul pe
ţă ă ă ă ă ă ă
 sicriu şi nu începu s mnânce.
ă ă
- Ştiu ei unde le e pielea la adpost. Tot e mai bine s înfulece decât s fie
ă ă ă
  înfulecai. Câinii ştia nu-s proşti deloc.
ţ ă
Bill ddu din cap.
ă
- Eh, nu ştiu, zu.
ă
 Tovarşul îl privi mirat:
ă
- Nu te-am mai auzit pân acum s te îndoiti de deşteptciunea lor.
ă ă ă
3
Atmosfer - unitate de msur a presiunii - 1 at = 1 kgf/cm
ă ă ă
2
(N.E.)
2
 
- Henry - spuse cellalt, mestecându-şi tacticos fasolea -ai auzit ce larm au
ă ă
 fcut când
ă
le-am dat de mâncare?
- S-au btut pe ea mai mult ca de obicei - recunoscu Henry.
ă
- Câi câini avem, Henry?
ţ
- Şase.- Bine, Henry... - Bill se opri o clip pentru a da mai mult greutate vorbelor
ă ă
 sale. Dup cum i-am spus, Henry, avem şase câini. Am scos din sac şase peşti
ă ţ
 şi am dat fiecrui câine te unul dar un câine a rmas fr peşte.
ă ă ă ă
- Ai numrat greşit.
ă
- Avem şase câini - o lu cellalt de la capt, calm. Am scos şase peşti.
ă ă ă
 Ureche Tiat a rmas fr peşte. Dup aia m-am dus la sac şi i-am dat şi lui
ă ă ă ă ă ă
 un peşte.- Avem numai şase câini - spuse Henry.- Henry - continu Bill - nu vreau s spun c toi erau câini, dar şapte au
ă ă ă ţ
 primit peşte.Henry se opri din mâncat şi, aruncând o privire pe deasupra focului, numr
ă ă
 câinii.
- Acum îs doar 
şase - spuse el.- L-am vzut pe cellalt rupând-o la fug prin nmei -zise Bill cu nepsare.
ă ă ă ă ţ ă
 Am vzut şapte.
ă
Henry îl privi comptimitor şi spuse:
ă
- Ce n-da s se termine odat drumul sta!
ă ă ă
- Ce vrei s spui? întreb Bill.
ă ă
- Vreau s spun c încrctura pe care o ducem cu noi îi cam zdruncin
ă ă ă ă ţ ă
 nervii şi c ai început s ai vedenii.
ă ă
- M-am gândit la asta - rspunse Bill cu seriozitate. Şi cum îi spuneam,
ă ţ
 când l-am vzut c o tuleşte peste nmei, m-am uitat pe zpad şi i-am vzut
ă ă ă ţ ă ă ă
 ur
m
ele. Dup aia am numrat câinii şi tot şase mi-au ieşit la socoteal. Urmele
ă ă ă
 mai sunt şi acum pe zpad. Vrei s le vezi? Hai s i le art.
ă ă ă ă ţ ă
Henry nu rspunse, ci mestec mai departe, în tcere, pân ce îşi termin
ă ă ă ă ă
 mâncarea. O încheie cu o ceaşc de cafea, apoi îşi şterse gura cu dosul palmei
ă
 şi zise:- Adic, crezi c... - un urlet tânguitor, de o jale slbatic, venind de undeva
ă ă ă ă
 din bezn, îi curm vorba. Se opri s-l asculte, apoi îşi încheie
ă ă ă
fraza,
artând în
ă
 direcia de unde venea urletul - era vreunul din ei?
ţ
Bill d
ă
du din cap.
- Al dracului s fie dac nu-i a. Doar ai vzut şi tu ce larm au fcut câinii!
ă ă ă ă ă
Urlet dup urlet, şi altele care le rspundeau, transformar tcerea într-un
ă ă ă ă
 adevrat balamuc. De pretutindeni se auzeau urlete, iar câinii îşi artau spaima
ă ă
 ghemuindu-se unul într-altul şi atât de aproape de foc, încât dogoarea le pârleaprul. Înainte de a-şi aprinde pipa, Bill mai azvârli câteva lemne pe foc.
ă
- Mi se pare c te-ai cam pierdut cu firea - spuse Henry.
ă
- Henry... - Bill trase gânditor din pip şi dup un rstimp urm: Henry, m
ă ă ă ă ă
 gândeam... zu c sta e cu mult mai fericit decât o s fim noi amândoi
ă ă ă ă
 vreodat!
ă
Fcu semn ctre cel de-al treilea, arnd cu degetul mare în jos, spre lada
ă ă ă
 pe care erau aşezai.
ţ
- Când om muri noi, Henry, mare noroc dac om avea destui bolovani peste
ă
 hoiturile noastre, ca s ne apere de câini.
ă
- Dar noi nu avem familie, nici bani şi nici toate lelalte ca sta - adug
ă ă ă ă
 Henry. Nu-i de nasul nostru s ne duc atâta cale ca s ne îngroape.
ă ă ă
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->