Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ursul si vulpea

Ursul si vulpea

Ratings: (0)|Views: 9 |Likes:
Raymond Roca - Ursul si vulpea
Raymond Roca - Ursul si vulpea

More info:

Published by: Silvia Agache Minzararu on Jan 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/21/2013

pdf

text

original

 
URSUL SI VULPEARaymond ROCAPagina: 1/2Raymond ROCA "URSUL SI VULPEA"POVESTE DIN MUNTII CARPATII (ROMANA)Trãia odatã, pe muntele Vlãdeasa din Carpat,ii Apuseni, un urs brun-roscat pe care îl chema Pandele. Din zori s,i pâna-n searã bãtea pãdurile în cãutarea celor de-ale gurii. Pandele era un urs bun. Niciodatã nu fãcuse nici un rãu altor animale, nici mãcar celor in douãpicioare. Hrana lui de bazã erau fructele de pãdure, frãgut,e, zmeurã, pere s,i mere pãduret,e, ghindã s,i rãdãcini. Pentru bunãtatea lui, primea, din când în când, de coanele albinee un fagure de miere.Pandele era prieten chiar s,i cu Dalila, vulpea cea hot,omanã, tot încercând sã o facã sarenunt,e la pãsãret s,i sã se îndoape cu fructe s,i legume care sunt mult mai sãnãtoase pentru stomac s,i se gãsesc din abundent,ã în pãdure . Dupã multe vorbe duioase la ureche s,isfaturi pline de tâlc, Pandele o convinse pe
spaima zburãtoarelor
sã devinã vegetarianã. Decând trecuse la noua dietã, Dalila era veselã, mai vioaie s,i mirosea bine a mentã s,i busuioc. Pentru cã s,tia sã cânte frumos, tot,i t,ãranii din împrejurimi o invitau la petreceri s,i sindrofii. Vulpea-primadonã ajunsese sã cânte în duet chiar s,i cu cocos,ii.Într-o zi, Pandele a avut un accident care era sã-l coste viat,a. Luându-s,i prânzul laun tufis, de mure, a cãlcat din gres,ealã într-un spin de mãces,, care s-a rupt, intrându-i adânc în talpa piciorului. Rana s-a infectat si ursul nostru suferea ca un erou. Dupã câteva zile de chin si durere nu a mai putut sã-s,i asigure hrana de toate zilele.Flãmând, slãbit s,i bolnav, zãcea într-o scorburã la rãdãcina unui stejar as,teptându-s,i sfl.Într-o dimineat,ã, cumãtra Dalila, fredonând bine dispusã, un cântecel la modã, despre un berec supãrat pe nea Alecu, trecu prin fat,a vizuinei unde s,tia cã-s,i are sãlas,ul amicul Pandele.- Pandeliiicã! Licã-Pandelicã! strigã ea, ce mai faci iubitule?- Moor, mor, mormãi cu greu Pandele.Vulpea intrã repede în vizuina ursului s,i îl vãzu pe acesta zãcând cuprins de durere.- Pandelas, dragã! Ce ai pãtit? Ce-i cu tine, es,ti bolnav?- Mor, mooor, îngâimã Pandele s,i îs,i pierdu cunos,tint,a.Vulpea speriatã s,i îngrozitã, ies,i afarã din vizuina lui Pandele s,i începu sã strige cât ot,inea gura dupã ajutor. Multe animale au auzit-o s,i au venit în grabã sã vadã ce se întâmplToatã lumea îl iubea pe ursul Pandele, dar nimeni nu-i putea gãsi leacul. Apãrurã chiar s,i cât,iva mocani din împrejurimi, dar s,i dâns,ii dãdurã, nedumerit,i, din umeri. Dalila deveni din ce în ce mai disperatã. Dintr-o gres,ealã cãlcã pe arici s,i înt,epându-se sãri îne doi metri scot,ând un chiot de victorie.- Evrica! Evrica!- Erica-aau! Pe nevasta mea o cheamã Erica, nu Evrica! spuse aproape plângind, Socrate
ariciul.- Nu mã intereseazã cum o cheamã pe nevastã-ta! Evrica, am zis, nu Erica! Evrica, strigã din nou, triumfãtor vulpea. Am gãsit solut,ia ca sã-l facem bine pe Pandelas,.A cerut de la un t,ãran, un briceag ascut,it s,i s-a repezit cu el spre buba lui Pandele. Toata lumea a rãmas înmãrmuritã de cruzimea vulpii. Inimile tuturor s-au oprit.
 
Dalila, cu grijã, foarte stãpânã pe sine, cu o îndemânare de chirurg, a înfipt vârful briceagi în umflãtura lui Pandele. Ursul a scos un urlet s,i-a dat ochii peste cap. Tot,i au crezut cã acesta a fost sfârs,itul bunului urs. Dar nu! Buba s-a spart s,i din eas-a scurs tot rãul s,i veninul. Abia atunci, cei prezent,i, au înt,eles iscusint,a s,i priceperea de doftoreasã a vulpii. Dupã ce a spãlat bine rana cu apã de izvor si a învelit-o în nis,te frunze s,i ierburi de leac, codana a început sã se învârtã în jurul ursului,oscorodind cuvinte magice neînt,elese de muritorii de rând:
Ierburi s,i descântece,rana sã o vindece,ies,i afarã mãrãcine,sã se facã ursu
bine!
Nu a trecut mult timp s,i Pandele a deschise ochii, scot,ând un urlet de au rãmaserã cu tot,i înt,epenit,i. Vãzându-i holbat,i la dânsul, întrebã:- Ce se întâmplã cu mine, mai trãiesc?- Da, rãspunse Dalila, s,i-o sã te faci bine.Ursului îi apãru un zâmbet pe colt,ul botului s,i încercã sã-s,i mis,te labele. Era totus,iprea slãbit sã se poatã ridica. Cei prezent,i îi povestirã de spaima prin care trecuserã s,ide priceperea s,i îndemânarea vulpii. Acesta îi mult,umi codanei s,i îi spuse cã-i va rãmânedator toatã viat,a.În zilele urmãtoare, Dalila i-a mai doftoricit bolnavului rana, i-a adus mâncare s,i înscurt timp l-a pus pe picioare. A devenit iar vioi s,i prietenos s,i toatã ziua seînvârtea în jurul vulpii. Împreunã se duceau pe la ospet,e s,i chiolhanuri, unde primadona Dalila cânta frumos, iar unchiul Pandele juca pânã îs,i fãcea bãs,ici în tãlpi:
Joacã tutu
cu mutu
,de tremurã pãmântu
,joacã s,i mos,u
Martinc-a bãut t,uicã s,i vin!
Anii au trecut repede, Dalila s-a mãritat cu Lache, un vulpoi de peste deal s,i aufãcut o droaie de puis,ori. Fiind de soi bun, tot,i cântau frumos. Înfiint,arã grupul vocal
Fox
cu care au dat spectacole în toate pãdurile s,i satele din împrejurimi. Pandele, care nu gãsise pe nicãieri o ursoaicã pe placul lui, rãmase burlac. Deveni mai morocãnos, mai singuratic s,i începu sã se vaiete toatã ziua:
Mor, mor, mor, mor!
. Cine îl auzea, râea de el, s,tiind cã glumes,te. Tot Dalila a fost cea care l-a scos din starea luide izolare, invitândul sã cânte cu ai ei. Acesta n-a prea înt,eles la început, cum un urspoate sã facã parte dintr-un cor vulpesc, dar apoi, maestra l-a lãmurit cã orice grup vocal serios are nevoie de un bas sau bariton. Cu câteva lect,ii de canto, primitede la vulpe, ursul a devenit în scurt timp un adevãrat artist.Au bãtut lumea în lung s,i-n lat, pânã când într-o zi au ajuns într-un oras, mare. Acolo au dt un spectacol în arena circului local. Veni tot oras,ul sã-i vadã! Succesul îi încununã, devenind faimos,i. Acolo, Pandele o cunoscu pe Raisa, o minunatã ursoaicã polarã, de care se îndrãgosti nebunes,te. Aceasta fãcuse parte din trupa unui circ rusesc care dãdusefaliment. Acum, nefericita, umplea o cus,cã a menajeriei, fãra sperant,e de a fi eliberatã. Ursul nostru se îndrãgosti atât de tare încât începu sã sufere. Îs,i pierdu chiar s,ioasa-s,i voce. Slãbi s,i nu mai avea chef de nimic s,tiind cã frumoasa Raisa e închisã dupã gratii. Lache s,i Dalila îs,i dovedirã din nou prietenia fat,ã de urs. Fãcurã târg cu stãcircului, un bet,iv notoriu, s,i o cumpãrarã pe captivã pentru douã lãzi cu vodkã. Aceastã aacere i-a us,urat, pe mãrinimos,ii prieteni, de toate economiile pe care le aveaude pe urma spectacolelor. Mare a fost bucuria lui Pandele când a vãzut-o pe Raisa în cortul sãu. Acesta îi ceru laba fetei, adicã o întrebã dacã vrea sa-i fie nevastã s,i bucuros,se cãsãtorirã cu mare alai. Nunta a durat o sãptãmânã, dupã care au plecat sã-s,i sãrbãtoreamiere la munte. Raisa, care suferea mereu de cãldurã, era tare fericitã cã acolo gãsise oclimã mai rece. L-a convins pe Pandele sã se stabileascã acolo s,i s,i-au fãcut bârlogul într-o micã pes,terã de lângã un lac alpin.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->