Professional Documents
Culture Documents
C. INTERORECEPTORI Ei receptioneaza informatii in legatura cu activitatea viscerelor, si diferite aspecte ale homeostaziei. In general sunt terminatii nervoase libere, in peretii vaselor si organelor, dar exista si sub forma de corpusculi lamelati in cord, pancreas, adventicea vaselor. Dupa functie ei pot fi: chemoreceptori, baroreceptori si osmoreceptori. alexandruAlex
ANATOMIE CURS 2
Exista 3 tipuri de fibre nervoase: 1) Fibre mielinice A - sunt de 2 feluri: a) aferente sunt de 3 feluri (dupa sensibilitate) : => care apartin sensibilitatii proprioceptive si au diametru > 20 m si viteza de conducere >100 m/s (fibre anulospirale si fibre proprioceptive constiente) => care apartin sensibilitatii tactile si au diametru = 5-15 m si viteza de conducere = 2090 m/s => care apartin sensibilitatii termoalgezice si au diametru = 5-7 m si viteza de conducere = 5-20 m/s b) eferente sunt de 3 feluri : - fazice (fibre somatice ce produc contractii rapide) - tonice (fibre somatice ce produc contractii lente) - fibre colaterale spre fusurile neuromusculare - 1 (asigura inervatia motorie a fusului producand contractii rapide) - 2 (asigura inervatia motorie a fusului producand contractii lente) 2) Fibre mielinice B - au diametru de 3 m si viteza de conducere = 5-15 m/s - sunt fibre vegetative eferente preganglionare 3) Fibre amielinice C - au diametru < 2 m si viteza de conducere = 0,2-3 m/s - sunt fibre vegetative postganglionare si ale sensibilitatii viscerale si termice Radacina posterioara a nervului spinal Radacina posterioara are pe traiectul sau ganglionul spinal care contine protoneuronul tuturor cailor ascendente si care are la periferie o manta de celule satelite, acest ganglion continand in principal 2 tipuri de neuroni: mari, de 100, si mici, de 20-25. Acesti neuroni sunt de tip pseudounipolar, sunt rotunzi si au o singura prelungire care se divide intr-o componenta
2) Fibrele groase conduc sensibilitatea tactila epicritica si sensibilitatea proprioceptiva, se bifurca intr-o ramura ascendenta lunga si alta descendenta scurta: ramura descendenta ia parte la formarea zonei cornoradiculare de pe fata ventromediala a cornului posterior, iar ramura ascendenta se comporta diferit (cea a fibrelor lungi patrunde in cordonul posterior si se termina in nucleii gracil si cuneat din bulb). Mielomerul este un segment medular si rizomerul este radacina nervului spinal. Pentru fibrele scurte exista echivalenta intre mielomer si rizomer iar pentru cele intermediare nu exista. In practica: - sectionarea tuturor radacinilor posterioare duce la disparitia oricarui fel de sensibilitate (anestezie) - daca sectionam numai o radacina apare o hipoestezie si de aceea cand se fac infiltratii pe traiectul nervilor intercostali, trebuie infiltrat si nervul supraadiacent si cel subiacent.
CAILE ASCENDENTE
Caile ascendente sunt cele care pe de-o parte conduc toate modalitatile senzitive iar pe de alta parte contribuie la elaborarea actelor reflexe si determina gradul de vigilenta al structurilor superioare. Caile ascendente sunt formate din tracturi si fascicule grupate in doua sisteme: lemniscal si extralemniscal. a) Sistemul lemniscal Din sistemul lemniscal fac parte: fasciculul gracil, fasciculul cuneat, tractul spinotalamic lateral (partial), lemniscul lateral, lemniscul trigeminal. Sistemul lemniscal este mai nou filogenetic, este un sistem rapid, este o cale paucisinaptica si se proiecteaza in aria somestizica, campurile 3, 2,1 din girul postcentral al lobului parietal si in aria somestezica secundara pe buza superioara a santului lateral. Deasemenea, sistemul lemniscal este un sistem de precizie: - precizie de transmitere, deoarece neuronii de origine au o mare afinitate pentru un anumit tip de sensibilitate. - precizie de localizare, deoarece exista o somatotopie bine definita in fiecare segment al acestor cai. - precizie de discriminare, datorita fenomenelor de inhibitie reciproca si de convergenta. b) Sistemul extralemniscal
Fasciculul spinoreticulotalamic informeaza despre intensitatea durerii iar lemniscul spinal despre diagnosticul durerii. 4) Neuronul 3 pentru componenta neospinotalamica se gaseste in nucleul ventral posterolateral (NVPL), iar pentru componenta paleospinotalamica in nucleii intralaminari: paracentral si central lateral 5) Zona de proiectie corticala este in aria somestezica primara pentru fibrele componentei neospinotalamice si in aria somestezica secundara pentru fibrele componentei paleospinotalamice Mai exista un fascicul protopatic, numit spinotectal, care are protoneuronul in ganglionul spinal, deutoneuronul este probabil in cornul posterior, neuronul 3 este in coliculul superior iar proiectia este in talamus. Acest fascicul are rol in orientarea capului si ochilor spre zona stimulata. Calea sensibilitatii epicritice 1) Receptorii sunt corpusculi Meissner, Pacini pentru vibratii si terminatiile nervoase libere pentru tact. 2) Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal iar axonul lui ocupa partea mediala a radacinii si este o fibra groasa care ajunge in partea ventromediala a cornului posterior. Aceste fibre se impart intr-o ramura ascendenta care ajunge in cordoanele posterioare si formeaza fasciculele Gracil (medial) si Cuneat (lateral) si o ramura descendenta; ele dau colaterale in maduva, colaterale ce reprezinta fasciculul Reflex, care este baza anatomica a reflexului mitotic. Fasciculele gracil (Goll) si cuneat (Burdach) ajung in bulb la nucleii omonimi. 3) Deutoneuronul se afla in nucleii gracil si cuneat iar fibrele ce pleaca de la acesti nuclei in directie ventrala se numesc fibre arcuate interne. Si ele se incruciseaza formand decusatia lemniscala (senzitiva) care este o decusatie complexa: fibrele nucleului cuneat ajung dorsal, si ale nucleului gracil ajung ventral, iar fibrele dintr-o parte se incruciseaza cu cele de partea opusa, primele incrucisandu-se fibrele superioare.
ANATOMIE CURS 3
CAILE SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE
Sensibilitatea proprioceptiva este impartita in doua categorii : - sensibilitatea kinestezica - sensibilitatea proprioceptiva de control a miscarii Calea sensibilitatii kinestezice Are traiect comun cu calea epicritica si vibratorie 1) Receptorii acestei cai sunt corpusculii tendinosi Golgi, terminatiile nervoase libere si corpusculii Ruffini 2) Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal, axonul lui intra in maduva si formeaza fasciculele gracil si cuneat, care vor face sinapsa cu deutoneuronul in bulb, in nucleii omonimi. 3) Deutoneuronul este situat in regiunea dorsala a bulbului, in nucleii gracil si cuneat, iar axonul deutoneuronului se incruciseaza pe linia mediana si formeaza lemniscul medial, la nivelul caruia exista o somatotopie: dinspre anterior spre posterior -> coccigian-sacral-lombartoracal-cervical (CSLTC) ; la nivelul puntii lemniscul medial se plaseaza orizontal iar somatotopia este, de la dreapta la stanga -> coccigian-sacral-lombar-toracal-cervical (CSLTC). Lemniscul medial ajunge in talamus in nucleul ventral posterolateral (NVPL). 4) Neuronul 3 este in talamus, in nucleul ventral posterolateral, unde membrele inferioare se proiecteaza lateral, iar membrele superioare se proiecteaza medial, aria cea mai intinsa fiind ocupata de proiectia mainii. Toate proiectiile sunt contralaterale, cu exceptia regiunii bucale. 5) Zona de proiectie corticala este in aria somestezica primara, unele fibre trecand si in regiunea precentrala. * Exista o maladie (Tabes -> sifilis tertiar) care afecteaza cordoanele posterioare si ii da bolnavului nesiguranta in miscari active (ataxie cerebeloasa) si nu isi recunoaste pozitia membrelor. Calea sensibilitatii proprioceptive de control a miscarii. Sensibilitatea proprioceptiva de control are 3 tracturi: - tractul spinocerebelos posterior, direct (Flechsig) - tractul spinocerebelos anterior, incrucisat (Gowers) - fasciculul cuneocerebelos. 1) Receptorii acestei sensibilitati sunt: fusurile neuromusculare, corpusculii Pacini mici, terminatiile nervoase libere. 2) Protoneuronul este localizat in ganglionul spinal, iar axonul este de dimensiuni
b) pentru tractul spinocerebelos anterior isi are originea in lamele 5, 6, 7 Rexed din cornul posterior. Fibrele secundare ale deutoneuronului se incruciseaza in proportie de 90% trecand in cordonul lateral opus, pentru a forma tractul spinocerebelos anterior in care vor intra si 10% fibre ipsilaterale. Ajung in bulb, punte, mezencefal, inconjura pedunculul cerebelos superior (PCS), si prin valul medular superior ajung in cerebel. Acest fascicul are rol in sinergia miscarilor voluntare. c) fasciculul cuneocerebelos aduna informatii de deasupra lui C8, fibrele intra in maduva si ajung la deutoneuron, care este in nucleul cuneat accesor (Von Monakov) de la nivelul bulbului, iar axonul lui formeaza fasciculul cuneocerebelos care ajunge la cerebel prin fibrele arcuate externe dorsale, pe calea pedunculului cerebelos inferior ipsilateral, si se termina in aria membrului superior. Se considera ca nucleul accesor este o continuitate a celui toracic. Acest fascicul asigura corelatia membrelor superioare cu cele inferioare in timpul executarii unor miscari. * Calea proprioceptivitatii pentru cap si fata isi are receptorii in muschii masticatori, pielosi, in dinti, gingii, muschi extrinseci ai globului ocular; protoneuronul se afla in nucleul mezencefalic al trigemenului, ale carui prelungiri se duc spre nucleul motor al trigemenului si in formatiunea reticulara mezencefalica.
Exista un sistem descendent de supresie a durerii, cu localizarea in substanta reticulata din mezencefal, in substanta cenusie periapeductala si in nucleul dorsal al rafeului de unde pleaca descendent fibre reticulospinale serotoninergice, care ajung la neuronii lamei 2 Rexed ce vor secreta enkefaline si -endorfine; daca acest sistem este activat, durerea este perceputa mai putin. Exista in organism organe care nu au receptori de durere: parenchim hepatic, endocard, parenchim pulmonar, creier cu exceptia meningelui.
ANATOMIE CURS 4
CAILE SENSIBILITATII LA CAP SI GAT
Au aceeasi inlantuire neuronala, receptori si proiectie ca restul cailor ascendente. a) Caile exteroceptive sunt : - tactila epicritica - tactila grosiera (protopatica) - termoalgezica 1) Receptorii: terminatii nervoase libere, discuri Merkel, corpusculi Meissner, Krause, Pacini si Ruffini, care sunt situati in tegumentul regiunii capului, gatului si fetei. 2) Protoneuronul: se gaseste pe traiectul ganglionilor senzitivi ai nervilor cranieni (ganglionul trigeminal Gassel, ganglionul geniculat al nervului facial si ganglionii inferiori ai nervilor glosofaringian si vag). Neuronii din acesti ganglioni au aceeasi structura, fiind pseudounipolari, prelungirile lor dendritice ajung la receptori iar cele axonale ajung in trunchiul cerebral prin nervii cranieni. 3) Deutoneuronul: se gaseste in trunchiul cerebral la nivelul nucleilor senzitivi ai nervului trigemen (nucleul senzitiv superior din punte in el ajung informatii tactile epicritice; nucleul tractului spinal al nervului trigemen din bulb in el ajung informatii tactile protopatice si termoalgezice). Acesti nuclei au o somatotopie, ramurile nervului trigemen sfarsesc in acesti nuclei astfel: -> nervul oftalmic in partea anterioara -> nervul maxilar la mijloc -> nervul mandibular in partea posterioara Asezare: in trunchi acesti nuclei sunt postero-lateral, la nivelul calotelor bulbara si pontina.
3) Nucleii liniei mediane sunt impartiti astfel: a) Nucleul rafeului bulbar si pontin b) Nucleii perihipoglosali: nucleul intercalat al lui Staderini, nucleul sublingual Rolles, nucleul prepozitus hipoglos, nucleul paramedian dorsal. c) Nucleul dorsal al tegmentului mezencefalic Aferente: -> de la hipotalamus si sistemul limbic prin fasciculul medial al creierului anterior (FMCA) -> fasciculul longitudinal dorsal -> fasciculul retroflex -> fasciculul mamilo-tegmentar Eferente: spre nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral si spre sistemul limbic prin fasciculul longitudinal dorsal (FLD). Aceste 3 mari grupe de nuclei intervin in mecanismele de integrare vegetativa astfel: - Grupul 1 -> intervine in mecanismele senzoriale de somn-veghe - Grupul 2 -> sunt nuclei motori extrapiramidali care asigura controlul cerebelos - Grupul 3 -> sunt nuclei vegetativi care asigura legatura dintre hipotalamus, sistemul limbic si nucleii trunchiului cerebral.
ANATOMIE CURS 5
Lobulii emisferelor
Structura. In cerebel substanta cenusie este organizata la 2 niveluri: nuclei cerebelosi si scoarta cerebeloasa. a) Nucleii cerebelosi ocupa o pozitie centrala, fiind inconjurati de substanta alba, care intre nuclei si scoarta formeaza centrul alb.
CONEXIUNI
CALEA AUDITIVA
Calea auditiva este singura cale pe care se descriu 4 neuroni. 1. Receptorii sunt situati in canalul Corti, cei pentru sunete inalte in partea bazala a cohleei, iar cei pentru sunete joase in partea apicala a cohleei. Organul Corti este alcatuit din celule diferentiate, asezate intr-un sir lateral si altul medial care formeaza o serie de arcade, iar de o parte si de alta a arcadelor se gasesc celule senzoriale ciliate si celule de sustinere. a) Celulele senzoriale, receptoare, au cilii incrustati in membrana tectoria, si sunt de 2 tipuri: celule piriforme, scurte, care alcatuiesc sirul medial celule inalte asezate pe 3 siruri la baza cohleei si 4-5 siruri spre varful cohleei. Ele alcatuiesc sirul lateral. Unda sonora transmisa la nivelul ferestrei vestibulare pune in miscare perilimfa rampei vestibulare pana la helicotrema, de unde se propaga in rampa timpanica pana la fereastra cohleei. Vibratiile perilimfei se transmit membranei bazilare, celulele senzoriale specializate sunt ridicate odata cu membrana bazilara in timpul oscilarii acesteia, si cilii lor sunt presati de membrana tectoria si endolimfa din canalul Corti. Presiunea exercitata de membrana tectoria asupra centriolilor si fenomenelor vibratorii, sunt transformate in influx nervos care este transmis terminatiilor nervoase. 2. Protoneuronul este neuronul bipolar din ganglionul spinal situat in canalul spiral, iar prelungirile sale formeaza nervul cohlear. 3. Deutoneuronul se gaseste in nucleii: cohlear ventral de pe fata ventrolaterala a pedunculului cerebelos inferior si cohlear dorsal situat pe fata dorsala a pedunculului cerebelos inferior, in portiunea laterala a ariei vestibulare, unde formeaza tuberculul acustic. a) Nucleul cohlear ventral primeste ca aferente fibrele groase cu originea in regiunea apicala a cohleei.
3. Eferentele complexului olivar superior, care formeaza fasciculul olivo-cohlear. Acestea au rolul de a inhiba transmisia la nivel de receptor. 4. Pedunculul olivar format din fibre directe cu originea in nucleul principal olivar. 5. Eferente de la coliculii inferiori si fibre ale lemniscului lateral, care reintra in nucleul cohlear pentru a ajunge la receptori periferici, cu efecte inhibitorii pentru anumite frecvente ale spectrului auditiv. alexandruAlex
ANATOMIE CURS 7
ANALIZATORUL VIZUAL
Analizatorul vizual obtine 95% din informatiile externe care ajung la organism. El este format dintr-un segment periferic (retina) si un segment de conducere care este reprezentat de 2 cai : calea retino-geniculo-calcarina si calea retino-tecto-calcarina. La nivelul acestui analizator au loc 3 fenomene: 1. Formarea imaginii optice pe retina 2. Fototransductia (absorbtia fotonilor si transformarea lor in semnal electric) 3. Al treilea fenomen este alcatuit din 3 componente: prelucrarea informatiilor in retina transmiterea pe cai prelucrarea corticala Ochiul uman este sensibil la radiatii cu lungimea de unda cuprinsa intre 375 760 nm, dar ochiul afak poate percepe si o gama de ultraviolete (315 nm) Prin analizatorul vizual se percep : contururile obiectelor, stralucirea, distanta dintre obiecte, profunzimea campului, miscarea. El are rol in orientarea in spatiu si echilibru. RETINA este formata din 10 straturi : 1. Stratul celulelor pigmentare 2. Stratul celulelor receptoare (cele cu conuri si bastonase) 3. Membrana limitanta externa care se afla la limita dintre corpul celulelor receptoare si prelungirea in con sau bastonas. 4. Stratul granular extern se afla la nivelul corpului celulelor receptoare 5. Stratul plexiform extern - se afla la nivelul sinapsei celulelor bipolare cu celulele receptoare 6. Stratul granular intern - se afla la nivelul corpului celulelor bipolare 7. Stratul plexiform intern - se afla la nivelul sinapsei celulelor multipolare cu celulele bipolare 8. Stratul celulelor ganglionare 9. Stratul fibrelor nervului optic 10. Membrana limitanta interna Retina umana este de tip inversat. Ea contine 3 zone mai importante : Macula lutea (pata galbena), are o suprafata de 1 mm si este zona cu acuitate maxima a ochiului. Ea se gaseste in dreptul axului si contine numai celule cu conuri. Foveea centralis, are o suprafata de 0,4-0,7 mm si se gaseste in mijlocul maculei. Straturile in aceasta zona sunt deplasate, lumina cazand direct pe celulele cu conuri. Pata oarba (discul nervului optic), se gaseste in partea infero-mediala a globului ocular. Celulele pigmentare sunt unistratificate si au proprietatea de a emite pseudopode cu
Celulele cu bastonas sunt caracteristice pentru vederea nocturna si au maximum de acuitate la lumina cu fracventa de 522 nm. Celulele receptoare au un segment extern, o regiune ingustata, un segment intern si un segment sinaptic prin care se leaga de celula bipolara. Segmentul extern la celula cu bastonas este format din 2000 de discuri suprapuse, care nu au contact cu mediul extern, iar unul dintre peretii discurilor este format 90% din rodopsina. Segmentul extern la celula cu con este format din discuri care au contact liber cu mediul extern, fiind plicaturate. Segmentul ingust de conexiune contine in interior un cil care provine din centriolul celulei. Segmentul intern contine o zona elipsoida plina cu mitocondrii, apoi o zona mieloida in care gasim reticul endoplasmic rugos si aparat Golgi, aici avand loc sinteza pigmentului care ascensioneaza. Segmentul sinaptic la celula cu bastonas este ca o sperula, iar la cea cu con are aspect de pedicul. Analizatorul vizual este singurul analizator care face 2 transformari, fiind transductor fotochimico-electric (transforma energia electromagnetica, adica lumina, in influx chimic, si pe acesta in influx electric). Pigmentii care realizeaza aceste transformari sunt: rodopsina cu porfirodopsina pentru celulele cu bastonas, si iodopsina cu cianopsina pentru celulele cu conuri. Acesti pigmenti sunt formati dintr-o parte proteica (-opsina) si un grup prostetic (11-cis retinaldehida sau retinalul). Pentru celula cu bastonas pigmentul este rodopsina iar absorbtia fotonilor de catre acesta duce la o tranformare de configuratie spatiala, astfel 11-cis retinaldehida se transforma in 11trans retinaldehida. Astfel, prin modificari succesive rodopsina se transforma in metarodopsina2, produs care declanseaza reactii chimice ce duc la aparitia potentialului de actiune. Dupa descompunerea rodopsinei, retinalul poate fi transformat in vitamina A si reutilizata apoi la resinteza retinalului. Raspunsul celulelor la agentul excitant este hiperpolarizant, la fel ca la glandele salivare si la organele electrice ale pestilor. Aceasta hiperpolarizare se face prin cresterea permeabilitatii membranei la clor si potasiu. La fotoreceptori se face prin scaderea permeabilitatii la sodiu. Mesagerul intracelular (GMPciclic) scade la transmiterea impulsului nervos, ceea ce duce la inchiderea canalelor de sodiu. Pentru celula cu conuri pigmentul este iodopsina (partea proteica este fotopsina iar grupul prostetic este retinalul), iar mecanismul de declansare a potentialului de actiune este probabil asemanator cu al celulelor cu bastonas. Celulele bipolare : - reprezinta protoneuronul pe calea optica si sunt de 2 tipuri: celule bipolare pitice care se gasesc numai in foveea centralis si fac parte din calea anatomica privata 1/1/1 (o celula cu con o celula bipolara o celula multipolara)
Acest raspuns ON-OFF are rol in accentuarea contururilor obiectelor pe care le vedem, iar pe retina exista succesiunea: camp ON camp ON/OFF camp OFF. Deci retina este organizata in coloane cu campuri receptoare circulare. Celulele orizontale se afla in stratul 6 si au rol de a fi asimilate cu neuroni inhibitori. La activarea conurilor ele inhiba bastonasele, si invers. Aceste celule maresc campul celulelor ganglionare, accentueaza contrastul si au rol in adaptarea intuneric-lumina. Celulele amacrine se afla in partea interna a stratului 6 si are rol in asigurarea conexiunilor dintre celulele bipolare, celulele multipolare si coloanele retiniene. Sunt descrise 22 de tipuri de celule amacrine fara rol bine precizat, dar au foarte multi mediatori. Celulele Muller se afla in stratul plexiform extern, iar prelungirile lor periferice si centrale formeaza membranele limitante externa si interna. Nervul optic este format de axonii celulelor multipolare. Fibrele nervului optic, toate mielinice, imediat dupa iesirea lor din globul ocular, provin de la o singura retina, deci la nivelul sau vederea este monoculara. Chiasma optica este o lama patrulatera de substanta alba, situata la locul de trecere dintre peretele anterior si cel inferior al ventriculului 3. Ea se continua superior cu lama terminala, iar inferior cu tuber cinereum si infundibulul. Intre lama terminala si chiasma, ventriculul 3 trimite o prelungire numita reces optic. In chiasma optica exista urmatoarea distributie a fibrelor: fibrele nazale din cordoanele nazale inferioare se incruciseaza facand un genunchi anterior in chiasma optica, si trec in tractul optic de partea opusa fibrele nazale din cordoanele nazale superioare se incruciseaza, formand un genunchi posterior in chiasma optica, si trec in tractul optic de partea opusa fibrele temporale trec in tractul optic de aceeasi parte fibrele maculare si pupilare sunt si directe si incrucisate Campul vizual a) Campul vizual monoocular pentru un ochi normal este: lateral - 90, superior 70, medial 50, inferior 40. b) Campul vizual bilocular se suprapune in partea mediala si astfel ne asigura vederea stereoscopica Imaginea obtinuta pe retina este reala, mai mica si rasturnata. Retina are deci 4 cadrane: nazal superior, nazal inferior, temporal superior, temporal inferior, iar cadranele inferioare ale retinei receptioneaza imagini din cadranele superioare ale campului.
ANATOMIE CURS 8
Exista o anumita somatotopie in calea optica: A. medial lateral 1 fibre maculare 2 fibre nazale 3 fibre temporale
Sectiune imediat inapoia globului ocular B. medial lateral 1 fibre maculare 2 fibre temporale 3 fibre nazale
Sectiune inaintea chiasmei C. 1 fibre maculare 2 fibre nazale 3 fibre temporale Sectiune prin chiasma optica D. medial lateral 1 fibre maculare 2 fibre nazale 3 fibre temporale
Sectiune la nivelul tractului optic Fibrele tractului optic dau pe de o parte colaterale catre nucleii pretectali, coliculii cvadrigemeni superiori, pulvinar si hipotalamus si pe de alta parte merg la neuronul 3 din corpul geniculat lateral. De la corpul geniculat lateral, care are o structura laminara, fibrele se duc spre nucleul pregeniculat (care face legatura cu hipotalamusul si nucleii pretectali) si spre cele 6 lame ale corpului geniculat, astfel: fibrele incrucisate (nazale) vin in lamele 1,4,6 fibrele homolaterale (temporale) vin in lamele 2,3,5
REFLEXUL FOTOMOTOR
Retina este excitata, informatiile au traseu prin: axonul neuronului 2 tract optic prin colaterale nucleii pretectali nucleul accesor al nervului oculomotor nervul oculomotor ganglionul ciliat nervii ciliari scurti muschii ciliari circulari => Mioza (scaderea diametrului pupilei) !!! Semnul Argylle- Robertson : - apare in sifilisul tertiar, reflexul fotomotor dispare mentinandu-se reflexul de acomodare la distanta. Acest lucru se datoreaza leziunilor substantei reticulate din jurul canalului Sylvius (apeductul cerebral) Reflexul fotomotor este un reflex consensual, adica se produce concomitent la ambii ochi (deoarece nucleii pretectali sunt uniti prin comisura posterioara).
ANATOMIE CURS 9
TALAMUS
La nivelul ventriculului 3 s-au pus in evidenta, in ependimul lui niste celule ce sunt in contact cu cavitatea ventriculului, si care se numesc tanicite. Organe circumventriculare: 1. Organul vascular al lamei terminale se gaseste intre comisura alba si chiasma are rol in secretia de hormoni gonadotropi hipofizari 2. Organul subfornical se gaseste in apropierea orificiului Monroe este sensibil la angiotensina 2 are rol in reglarea echilibrului hidric, senzatia de satietate si este componenta afectiva si cognitiva a senzatiei de sete. 3. Organul subcomisural este o diferentiere a ependimului, inferior de cavitatea ventriculului 3 la veretebratele inferioare si tranzitoriu la cele superioare, de la el porneste un filament ce strabate apeductul cerebral, ajunge in ventriculul 4 si ajunge in regiunea lombara secreta o proteina filamentul se numeste Reissner are rol in organizarea sistemului nervos central, a maduvei spinarii si a scheletului axial 4. Aria postrema se presupune ca aici bariera hematoencefalica este permeabila Talamusul este format din 2 mase nucleare (dreapta si stanga), situate de o parte si de alta a ventriculului 3. Sunt 2 mase de substanta cenusie despartite de lamele medulare ale talamusului (substanta alba): lama medulara interna si lama medulara externa care este mai mica si se gaseste la periferia talamusului. Nucleii talamici sunt impartiti in mai multe grupe: nucleii anteriori
ANATOMIE CURS 10
STRUCTURA HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul este format din 3 straturi de celule vegetative, care dinspre cavitatea ventriculului 3 spre exterior sunt : stratul periventricular (mai bine dezvoltat anterior), stratul medial, stratul lateral (mai bine dezvoltat posterior). La limita dintre straturile medial si lateral se gasesc : columna fornixului, pediculul mamilar si fasciculul retroflex. Aceste elemente impart atat topografic dar si functional, hipotalamusul in 2 regiuni : una laterala si una mediala. Anterosuperior de partile hipotalalmusului se gaseste o structura separata care are conexiuni cu hipotalamusul, respectiv aria preoptica Aria preoptica : - reprezinta stratul periventricular situat antero-superior de hipotalamus, sau intre lama terminala si comisura alba anterioara, pana la chiasma optica. Aceasta arie este formata din 3 nuclei, care in sens medio-lateral sunt : nucleul preoptic periventricular nucleul preoptic medial nucleul preoptic lateral, sau nucleul intersti nucleul preoptic lateral, sau nucleul interstitial al fasciculului medial al creierului anterior. Aria hipotalamica laterala : - se continua supero-lateral cu capsula interna, si posterolateral cu regiunea subtalamica. Aceasta arie este situata lateral de columna fornixului si este formata din 3 nuclei :
CONEXIUNI
Aferente : 1) Corticale : sunt de 2 tipuri, directe care sunt incerte, si indirecte care sunt la randul lor de 2 feluri : a) Aferente de la cortex orbito-frontal care sunt aduse de fasciculul medial al creierului anterior (FMCA). Acest fascicul contine fibre in dublu sens, intre cortex orbito-frontal, regiunea periamigdaliana si aria septala, trecand succesiv prin aria preoptica si hipotalamus iar unele fibre lungi ajung pana in mezencefal. b) Aferente de la hipocamp care sunt aduse pe calea fornixului. Prin aceste aferente, hipotalamusul in conexiune cu formatiunile olfactive intervine in coordonarea activitatii vegetative si in instinctele care stau la baza conservarii individului si a speciei. 2) Amigdalo hipotalamice : - sunt pe 2 cai : a) amigdalo-fuga dorsala, prin stria terminala, avand originea in partea cortico-mediala a corpului sau nucleului amigdalian b) amigdalo-fuga ventrala, care are originea in partea bazo-laterala a corpului sau nucleului amigdalian, prin fibre ce traverseaza spatiul perforat anterior sau bandeleta diagonala pentru a ajunge la nivelul girului paraterminal, de unde prin fasciculul medial al creierului anterior (FMCA) impulsurile ajung la hipotalamus. 3) Palido hipotalamice 4) Talamo hipotalamice : - de la nucleul liniei mediane si nucleul medial dorsal prin
2) Fasciculul tubero-infundibular are originea in nucleul arcuat. Acesta secreta factori activatori si inhibitori care sunt depozitati la nivelul eminentei mediane si infundibulului. De la acest nivel, prin vase lungi si scurte, capilarizate la nivelul adenohipofizei atat superior cat si inferior, sub forma de capilare sinusoide, factorii ajung la nivelul adenohipofizei. Functii: 1. Neurosecretia 2. Controlul activitatii generale autonome a organismului (functia vegetativa). In acest sens, aria hipotalamica mediala a fost impartita in 2 parti : una anterioara (hipotropa) cu functie parasimpatico-mimetica, si una posterioara (ergotropa) cu functie simpatico-mimetica. 3. Termoreglare 4. Coordonarea aportului alimentar si hidric prin existenta unui centru al foamei in hipotalamusul lateral, si a unui centru al setei in hipotalamusul medial. 5. Coordonarea activitatii sexuale si a reproducerii, prin secretia hormonilor sexuali 6. Coordonarea periodicitatii legat de ritmurile nictemerale, prin modificari ale functiilor glandelor endocrine. 7. Coordonarea emotiilor. Emotia este caracterizata prin 2 elemente : a) afectiv are un substrat subiectiv
ANATOMIE CURS 11
SISTEMUL LIMBIC
Formatiunile sistemului limbic sunt vechi din punct de vedere filogenetic, apartinand arhisi paleocortexului. Ele sunt atasate ca un arc de cerc pe fata anterioara a emisferelor cerebrale, intre diencefal si neocortex, in jurul corpului calos. Sistemul limbic este un complex de integrare a informatiilor somatice vegetative si olfactive, intervenind in adaptarea comportamentului primar (nutritie, reproducere), in activitatea emotionala si in procesul de memorare. In cadrul vietii individului are rol in procesele de invatare si memorare, in orientarea si motivarea comportamentala. Hipocampul intervine nu prin stocare de informatii, ci prin compararea si fixarea acelor informatii care sunt repetate si intarite, si diminuarea informatiilor neintarite. Leziuni ale hipocampului duc la pierderea memoriei recente. Corpul amigdalian intervine in comportamentul alimentar,sexual, emotional si are drept caracteristica un prag scazut de excitabilitate. Din acest motiv el reprezinta cu predilectie locul pentru debutul crizelor epileptogene. Formatiile hipocampului stau la baza mecanismelor schizofrenice. Formatiunile componente ale sistemului limbic sunt : sistemul olfactiv (rinencefal), corpul amigdalian, stria terminala, aria septala, hipocampul. 1) Sistemul olfactiv : - are rol in perceperea mirosului si activator al unor sisteme neuronale care influenteaza comportamentul emotional Calea olfactiva Protoneuronul : - este reprezentat de celulele bipolare de la nivelul mucoasei olfactive de pe peretele superior al fosei nazale. Ele sunt in numar de 50 de milioane si sunt celule ciliate, cu numerosi cili (10000/mm) care sunt cuprinsi intr-o lama de lichid cu rol activ, de pe suprafata mucoasei olfactive. Axonii acestor celule se unesc si formeaza nervii olfactivi (16-20) care traverseaza lama ciuruita. Deutoneuronul : - este celula mitrala din bulbul olfactiv. Axonii celulelor mitrale formeaza tractul olfactiv care este asezat impreuna cu bulbul olfactiv in santul olfactiv. Tractul in partea posterioara se lateste si formeaza trigonul olfactiv, care se imparte apoi in 3 strii olfactive : laterala, mediala si intermediara (inconstanta). Calea olfactiva se continua de-alungul striei olfactive laterale, care dupa ce da colaterale spatiilor perforate anterioare si corpului amigdalian ajunge la girul semilunar (proeminenta de pe marginea superioara a uncusului). Girul semilunar impreuna cu uncusul formeaza aria preamigdaliana, iar aceasta din urma impreuna cu spatiul perforat anterior formeaza cortexul olfactiv primar. Prelungirile neuronale ale neuronilor din aria primara ajung la aria entorinala (olfactiva campul 28) ce apartine lobulului piriform. Aria enorinala reprezinta cortexul olfactiv secundar. Aceasta arie trimite eferente spre : hipocamp, lobul insulei si lob frontal. Prioectia corticala : - este reprezentata de ariile olfactive primara si secundara. Calea olfactiva este singura cale senzitiva fara releu talamic Stria olfactiva mediala : - da colaterale spatiului perforat anterior si se continua prin comisura alba anterioara spre emisfera opusa Stria olfactiva intermediara : - da colaterale spatiului perforat anterior si sfarseste prin tuberculul olfactiv Spatiul perforat anterior : - este o suprafata pentagonala, prevazuta cu orificii prin care patrund ramuri centrale ale arterelor cerebrale anterioara si medie. Acest spatiu este delimitat
Aferente : - de la bulb si tract olfactiv Eferente : - spre stria medulara si fasciculul medial al creierului anterior (FMCA) 2) Corpul amigdalian : - este o masa nucleara sferoidala din grosimea polului asezat superior si medial de cornul temporal al ventriculului lateral. El corespunde la suprafata ariei periamigdaliene si se continua posterior, ca si substanta cenusie, cu coada nucleului caudat. Filogenetic el are 2 parti : una cortico-mediala (veche) si una bazo-laterala (noua) Aferente : -> de la calea olfactiva, prin stria olfactiva laterala, spre partea cortico-mediala -> de la aria entorinala spre partea bazo-laterala -> de la talamus, hipotalamus, arie septala, formatia reticulata mezencefalica, prin strie terminala Eferente : -> calea amigdalo-fuga ventrala, prin bandeleta diagonala, spre aria septala -> calea amigdalo-fuga dorsala, prin strie terminala, spre aria septala, iar prin colateralele ei, spre hipocamp, hipotalamus si epitalamus 3) Stria terminala : - porneste din partea postero-inferioara a corpului amigdalian, are traiect posterior pe tavanul cornului temporal al ventriculului lateral, unde se gaseste medial de coada nucleului caudat, traverseaza spre anterior santul talamo-striat, coboara sub orificiul intern Monroe, si ajunge la aria septala. Aria septala e formata de septul pellucid cu nucleii lui, si girul paraterminal cu nucleii lui. Aceasta arie reprezinta zona de asociatie a sistemului limbic cu hipotalamusul, epitalamusul si neocortexul. Formatia hipocampica : - este formata din : indusium griseum cu gir fasciolat si gir dintat, hipocampul (cornul lui Amon), fornixul cu comisura lui. 1) Indusium griseum : - este o lama de substanta cenusie pe fata externa a corpului calos, si se continua anterior cu girul paraterminal iar posterior cu girul fasciolat. In grosimea lui se gasesc 4 proeminente perechi, longitudinale, numite strii longitudinale Longissi, 2 proeminente laterale si 2 mediale. Indusiumul este continuat posterior de spleniul corticalis calos cu girul fasciolat, apoi se continua cu girul dintat, ajungand pana la nivelul hipocampului. Girul dintat este o fasie de cortex crenelata, asezata pe fata superioara a hipocampului, care se continua anterior pana la uncus cu girul intralimbic si bandeleta lui Giacomini (coada nucleului dintat). Girul dintat este arhicortex trilaminar, fiind format din 3 straturi : strat molecular, strat granular si strat polimorf. Singura legatura intre aceste straturi si hipocamp este intre stratul granular si stratul piramidal al hipocampului. 2) Hipocampul : - este o proeminenta in podeaua cornului temporal al ventriculului lateral. El este ovoidal, alungit si mai voluminos anterior unde se apropie de nucleul amigdalian. Pe fata lui superioara se gaseste santul hipocampic, lateral de care se gasesc formatiunile : fimbria, santul fimbrio-dintat, cornul lui Amon acoperit de alveus (strat de substanta alba). Girul dintat si hipocampul au structura de arhicortex trilaminar. Trecerea de la arhicortex la neocortexul girului parahipocampic se face prin 4 zone de tranzitie numite : prosubicul, subicul, presubicul, parasubicul. Hipocampul este format, dinspre cavitatea cornului temporal spre centru, din 7 straturi celulare : -> strat ependimar -> alveus este o lama de substanta alba formata din fibrele ce constituie aferentele si
Aferente : a. de la gir cinguli prin cingulum b. de la indusium gliseum prin gir fasciolat si gir dintat c. de la arie septala prin fornix d. de la arie septala, hipotalamus, formatia reticulata mezencefalica prin strie terminala (via fasciculul medial al creierului anterior FMCA) e. de la hipocampul opus prin comisura fornixului (care uneste stalpii) f. directe de la aria entorinala Eferente : a. spre hipotalamus prin fimbrie stalp fornix columna fornix corp mamilar restul hipotalamusului, talamusul anterior prin pedicul mamilo-talamic si spre formatia reticulata mezencefalica prin pedicul mamilo-tegmental. b. spre epitalamus prin fimbrie fornix colaterale spre strie medulara trigon habenular c. spre arie septala prin fornix
ANATOMIE CURS 12
VASCULARIZATIA CEREBRALA
Vascularizatia cerebrala este puternica, comparabila cu cea a cordului. Creierul foloseste 1/3 din sangele organismului si 20% din cantitatea de oxigen, iar la copil cantitatea de oxigen folosita este de 50%. Vascularizatia cerebrala prezinta o marja de siguranta redusa, fiind cunoscut faptul ca suprimarea vascularizatiei cerebrale pentru 4-5 secunde conduce la pierderea cunostintei (lipotimie), iar daca este intrerupta pentru 4 minute, se produc leziuni cerebrale ireversibile. Reglarea vascularizatiei cerebrale este strict umorala, astfel, scaderea concentratiei oxigenului, scaderea concentratiei dioxidului de carbon sau scaderea tensiunii arteriale conduc la vasodilatatie cerebrala. Neuronii au capacitatea de autoadaptare, in sensul ca, la scaderea concentratiei de glucoza in sange, acestora le creste capacitatea de absorbtie a glucozei. Tesutul cerebral este izolat de mediul sanguin prin bariera hematoencefalica. POLIGONUL ARTERIAL WILLIS Acest poligon este un sistem arterial anastomotic, cu 7 ramuri (laturi), la formarea careia participa 2 sisteme arteriale : sistemul carotic intern si sistemul vertebro-bazilar. 1) Sistemul carotic intern (artera carotida interna) este alcatuit din 4 parti : -> partea cervicala
Artera cerebrala anterioara De la origine (in dreptul spatiului perforat anterior), artera trece peste ervul optic, patrunde in fisura interemisferica si se aplica pe genunchiul corpului calos. Aici se imparte in 2 ramuri mari : artera pericalosala care trece in santul corpului calos si sfarseste in aria precuneusului, si artera caloso-marginala care trece in santul cinguli si sfarseste in aria lobului paracentral. Ramuri corticale : -> ramuri orbitale pentru gir drept, bulb olfactiv, tract olfactiv, giri orbitali mediali -> ramuri frontale pentru corp calos, gir cinguli, gir frontal medial cu lobulul paracentral, gir frontal superior si partea superioara a girului frontal mijlociu -> ramuri parietale pentru precuneus si lobul parietal superior Ramuri centrale : - sunt desprinse din apropierea originii arterei cerebrale anterioare, trec in spatiul perforat anterior, una dintre ele fiind mai voluminoasa (artera recurenta Heubner). Aceste ramuri vascularizeaza : rostrul corpului calos, septul pelucid, capul nucleului caudat, bratul anerior al capsulei interne, partea anterioara a putamenului. Sindromul cerebralei anterioare este caracterizat prin paralizie contralaterala de membru inferior si apraxie (decoordonare intre dreapta si stanga) Artera cerebrala medie Este cea mai mare artera cerebrala atat din punct de vedere al calibrului cat si al lungimii. Ea continua traiectul arterei carotide interne, lucru ce este favorizant in traiectul unei trombembolii. Din dreptul spatiului perforat anterior, ea patrunde in santul lateral Sylvius, peste
Ramuri corticale : -> 2 artere temporo-occipitale, una anterioara si una posterioara, pentru girii temporo-occipitali dar si girul temporal inferior si partial girul temporal mijlociu. -> artera cornului lui Amos pentru girul parahipocampic -> ramuri parietale pentru precuneus -> ramuri occipitale pentru cuneus, lingula, pol occipital si fata externa supero-laterala a lobului occipital Ramuri centrale : - patrund in spatiu perforat posterior si vascularizeaza hipotalamusul, regiunea subtalamica, pulvinar talamic, epitalamus (cu epifiza), coliculi cvadrigemeni superiori, parte postero-laterala a calotei mezencefalice. Sindromul cerebralei posterioare se caracterizeaza prin cecitate (orbire) daca leziunile sunt bilaterale, sau hemianopsii (orbire intr-un camp nazal sau frontal)
VENELE CEREBRALE
Venele creierului formeaza 2 sisteme : un sistem de vene superficiale pe suprafata emiferelor, si un sistem de vene profunde aflate in apropierea plexurilor coroidiene.
ANATOMIE CURS 13
SCOARTA CEREBRALA STRUCTURA
Scoarta cerebrala are o suprafata de aproximativ 2,5m, numai 1/3 este la suprafata, restul fiind in santuri si scizuri. Scoarta are 1010 neuroni si este foarte groasa, avand intre 2 si 4,5 cm grosime, si un volum de 300 de cm3. Scoarta este alcatuita din fibre aferente, neuroni si fibre de asociatie, fibre eferente (de proiectie) care pleaca spre alte elemente corticale. Numarul neuronilor de proiectie este mult mai mic decat numarul neuronilor din scoarta, deci majoritatea neuronilor din scoarta sunt neuroni de asociatie. In scoarta exista 5 tipuri principale de neuroni: 1) Celule piramidale: - sunt celule triunghiulare cu varful orientat spre suprafata, axonul intrand in fibrele de proiectie. - intra in straturile 3 si 5 - formeaza unitati columnare verticale cu o grosime de 300-500m, care in ariile receptoare, fiecare columna corespunde unui teritoriu din periferie. - sunt de dimensiuni variabile, fiind clasificate in mici (10-12), mijlocii, mari (descrise de Betz au 100) si gigantice. 2) Celule stelate: - sunt cele mai numeroase din scoarta - se mai numesc celule granulare - se gasesc in straturile 2 si 4 si au 4-6m diametrul - exista unele celule granulare mai mari (celule granulare piramidale)
ARII CORTICALE
Combinarea intre structura si functie a unei regiuni corticale a dus la descrierea ariilor corticale de catre Betz (care a descris 11 arii), Campbell (care a descris 20 de arii), Brotmann (care a descris 47 de arii). Nu exista o arie corticala cu o functie strict circumscrisa. Exista arii corticale la care una din functii predomina. Sunt descrise pe cortex : arii motorii senzitivo-senzoriale (primare si secundare) care primesc direct fibre talamo-corticale, si arii de asociatie care nu primesc nici fibre de la nucleii talamici de releu si nu dau nici eferente in caile de proiectie. Primesc aferente de la nucleii talamici de asociatie sau arii receptoare primare, iar eferentele lor pleaca de pe arii corticale motorii.
ANATOMIE CURS 14
SCOARTA CEREBRALA
Ariile receptoare (senzitive) sunt arii de proiectie aferenta si sunt de 2 categorii : primare si
6. Aria 19 (peristriata;prestriata) : - nu are strie genaris, si se gaseste inaintea ariei vizuale avand relatii cu arii de asociatie. Are rol in miscarile conjugate ale globilor oculari si are rol pentru fixarea unuiobiect cu ochiul. 7. Aria auditiva primara : - se gaseste in girul temporal superior, unde se gasesc girii
Doar 27-40 % din fibre degenereaza daca se lezeaza girul precentral Doar 29 % din fibre se lezeaza daca se lezeaza aria 6 Restul fibrelor degenereaza daca se lezeaza lobul occipital.
ANATOMIE CURS 15
CAILE DESCENDENTE
Caile descendente sunt organizate in 2 sisteme : unul piramidal si unul extrapiramidal 1. CAILE EXTRAPIRAMIDALE Origine: - in subcorticala, ocolind piramidele bulbare. Controleaza miscarile automate si semiautomate. Deasemenea intervin in reglarea actului voluntar, in sensul adaptarii mai eficiente a tonusului muscular si postural. 2. CAILE PIRAMIDALE Origine: - in cortex
La nivelul capsulei mai avem fibre: a) in bratul anterior: - fibre fronto-pontine - fibre caudo-putameniale - fibre caudato-palidale b) in genunchi: - fibre cortico-nucleare c) in bratul posterior: - fibre cortico-spinale (piramidale) - fibre talamo-parietale - fibre parieto-talamice - fibre cortico-nigrice - fibre cortico-rubrice - fibre subtalamice d) partea lenticulara a capsulei: - fibre parieto-occipito-pontine - radiatii optice e) partea sublenticulara: - fibre temporo-pontine - radiatii acustice Fibrele corticospinale dupa ce trec prin capsula interna ajung la mezencefal. Aici se strang
a) de aceeasi parte, a membrului superior si inferior (hemiplegie) b) a unui singur membru (monoplegie) c) a 2 membre superioare sau inferioare (diplegie) d) la toate membrele (tetraplegie) 2) Neuronul motor inferior, periferic sau efector, se gaseste la nivel medular sau in nucleii motori ai nervilor cranieni. Se numeste calea motorie finala comuna, deoarece in el ajung toate caile descendente. Lezarea lui duce la paralizie totala flasca, abolirea reflexelor si atrofie musculara. Fibrele corticonucleare se termina in nucleii trunchiului cerebral, pe nucleii de releu senzitiv gracil, cuneat, trigeminat si solitar. Se mai termina si in nucleii motori ai nervilor cranieni si in nucleii formatiunilor reticulate.