GIUSEPPE CAMBIANO (Torino, 1941) este profesor de istoria filosofiei la Universitatea din Torino.
A publicat lucr\u0103rile Platone e le tecniche (Torino, F 1971), La filosofia in Grecia e a Roma (Roma,
Bari, 1987, ed. a Ii-a) \u015fi // sapere degli antichi (Roma, Bari, 1988).
LUCIANO CANFORA (Bari, 1942) este profesor de filologie clasic\u0103 la Universitatea din Bari \u015fi
director al revistei Quaderni di storia. Dintre lucr\u0103rile sale amintim La biblioteca scomparsa
(Palermo, 1987), Totalit\u0103 e selezione nella storiografia classica (Roma, Bari, 1972), Teorie e Tecnica

OSWIN MURRAY (1937), Visiting Fellow la British School din Roma \u00een 1989-1990, este autorul
lucr\u0103rii La Grecia delle origini (Bologna, 1983).
JAMES REDFIELD (Chicago, 1935) pred\u0103 \u00een cadrul Department of Classical Languages and
Literatures de la Universitatea din Chicago. Pe l\u00eeng\u0103 numeroase articole \u015fi eseuri \u00een lucr\u0103ri colective, a
publicat cartea Nature and Culture in the Iliad: The Tragedy of Hectar (Chicago, 1975).
CHARLES SEGAL (Boston, 1936) este profesor de literatur\u0103 clasic\u0103 \u015fi comparat\u0103 la Universitatea din
Princeton. Dintre lucr\u0103rile sale men\u0163ion\u0103m ~)ionysiac Poetics and Euripide's Bacchae (Princeton,
1982), Orpheus: the of the Poet (Baltimore, 1989).
1ARIO VEGETTI (Milano, 1937) pred\u0103 istoria filosofiei antice la Universitatea din Pavia. Este
autorul lucr\u0103rilor II coltello e Io stilo (Milano, 1979), : Edipo e Euclide (Milano, 1983) \u015fi L'etica degli

Ce se \u00een\u0163elege exact prin sintagma \u201eomul grec" \u015fi \u00een ce sens ne putem socoti \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103-i schi\u0163\u0103m acestuia
portretul? Se poate vorbi despre omul grec la singular? De la Atena la Sparta, din Arcadia \u00een Tesalia, din Epir la
cet\u0103\u0163ile din Asia Mic\u0103, din coloniile de la Marea Neagr\u0103 p\u00een\u0103 la cele din Italia meridional\u0103 sau Sicilia, se
reg\u0103se\u015fte oare, peste tot \u015fi \u00eentotdeauna, \u00een ciuda diversit\u0103\u0163ii contextelor, modurilor de via\u0163\u0103 \u015fi regimurilor
politice, un model uman unic? Iar acest grec, c\u0103ruia \u00eencerc\u0103m s\u0103-i surprindem chipul, este omul epocii arhaice,
eroul r\u0103zboinic c\u00eentat de Homer, sau acela, diferit \u00een at\u00eetea privin\u0163e, definit \u00een secolul al IV-lea de c\u0103tre Aristotel
drept un \u201eanimal politic"? Chiar dac\u0103 documentele de care dispunem ne-au determinat s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m
cercetarea asupra perioadei clasice, fix\u00eendu-ne \u00een cea mai mare parte a cazurilor obiectivul pe cetatea Atena,
personajul care se contureaz\u0103 la cap\u0103tul acestei c\u0103ut\u0103ri nu este o figur\u0103 univoc\u0103, ci una alc\u0103tuit\u0103 dintr-o
multitudine de fa\u0163ete, \u00een fiecare dintre ele reflect\u00eendu-se perspectiva pe care autorii lucr\u0103rilor au ales s\u0103 pun\u0103
accentul. Vom vedea astfel defil\u00eend prin fa\u0163a ochilor no\u015ftri, \u00een func\u0163ie de unghiul de vedere ales, un grec citadin,
unul religios, militar, economic, domestic, spectator, ascult\u00eend, particip\u00eend la diferite forme specifice de sociali-
zare, \u00een care, din copil\u0103rie \u015fi p\u00een\u0103 la v\u00eersta adult\u0103, parcurge o traiectorie impus\u0103 de \u00eencerc\u0103ri \u015fi trepte pentru a

deveni om \u00een sensul deplin al cuv\u00eentului \u015fi \u00een conformitate cu idealul grecesc ue realizare a fiin\u0163ei umane.
Chiar dac\u0103 \u00een aceast\u0103 galerie de portrete realizate de savan\u0163i din timpurile moderne fiecare \u00een parte r\u0103spunde unui
anumit obiectiv sau unei anumite probleme (ce semnifica\u0163ie are pentru un grec statutul de cet\u0103\u0163ean, de soldat sau
de cap de familie?), seria de tablouri nu alc\u0103tuie\u015fte o succesiune de eseuri juxtapuse, ci un ansamblu de elemente
ce se intersecteaz\u0103 \u015fi se completeaz\u0103, pentru a da o imagine original\u0103, care nu are un corespondent exact
altundeva. Alc\u0103tuit de istorici, modelul \u00ee\u015fi propune de fapt s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 aspectele caracteristice ale
activit\u0103\u0163ilor desf\u0103\u015furate de greci \u00een marile sectoare ale vie\u0163ii colective. O schem\u0103 deloc arbitrar\u0103, care pentru a-\u015fi
g\u0103si structura s-a bazat pe o documentare c\u00eet mai ampl\u0103 \u015fi mai precis\u0103, \u015fi deloc banal\u0103, deoarece, renun\u0163\u00eend la
considera\u0163iile generale despre natura uman\u0103, tinde s\u0103 surprind\u0103 regulile de via\u0163\u0103 ale grecilor, modul lor specific
de

a utiliza practici r\u0103spfndite pretutindeni, cum ar fi cele legate de r\u0103zboi, religie,
economie, politic\u0103 sau via\u0163a domestic\u0103.
A\u015fadar, "rt<"f\u0163rtfi'grTrirJt S\u0103 o punem \u00een lumin\u0103 \u00eenseamn\u0103 s\u0103 adopt\u0103m \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput un

punct de vedere comparativ \u015fi, \u00een confruntarea cu alte culturi, s\u0103 punem accentul, dincolo de
aspectele comune, pe diferen\u0163e, pe distan\u0163e, pe deosebiri.pn primul r\u00eend, deosebirile fa\u0163\u0103 de
noi, fa\u0163\u0103 de modul nostru de a ac\u0163iona, de a g\u00eendi, de a sim\u0163i, at\u00eet de familiare, \u00eenc\u00eet ni se par
absolut fire\u015fti, dar de care trebuie s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 facem abstrac\u0163ie \u00een momentul c\u00eend ne
\u00eendrept\u0103m aten\u0163ia spre greci, pentru a nu sl\u0103bi concentrarea privirii pe care o a\u0163intim asupra
lor. Deosebiri care exist\u0103 \u015fi fa\u0163\u0103 de oamenii altor perioade din istorie dec\u00eet Antichitatea \u015fi
apar\u0163in\u00eend altor civiliza\u0163ii dec\u00eet cea a grecilor.
Poate \u00eens\u0103 c\u0103, de\u015fi dispus s\u0103 recunoasc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu noi originalitatea cazului grec, cititorul
va fi tentat s\u0103 ridice o alt\u0103 obiec\u0163ie, privitoare la termenul \u201eom". De ce omul grec \u015fi nu
civiliza\u0163ia greac\u0103 saupolis-nl grec ? Supus unor muta\u0163ii continue - s-ar putea obiecta -este
doar contextul social \u015fi cultural. Omul nu face dec\u00eet s\u0103-\u015fi adapteze propriile modalit\u0103\u0163i de a
reac\u0163iona la aceste varia\u0163ii, dar r\u0103m\u00eene identic ^|_sine. De ce ar trebui ca ochiul cet\u0103\u0163eanului
Atenei din secolul al V-lea \u00ee.Hr. s\u0103 se deosebeasc\u0103 de cel al contemporanilor no\u015ftri ? Obiec\u0163ie
foarte just\u0103. Dar \u00een aceast\u0103 carte nu este vorba despre ochi sau urechi, ci de modul specific
grecesc de a se servi de ele, viziunea, percep\u0163ia auditiv\u0103 a grecului, rolul acestora, formele lor
\u015fi statutul fiec\u0103reia dintre ele. Ca s\u0103 m\u0103 fac mai bine \u00een\u0163eles, voi cita un exemplu \u015fi sper s\u0103 mi
se ierte c\u0103 este un exemplu personal: cum am putea noi ast\u0103zi s\u0103 vedem luna cu ochii unui
grec? Am putut experimenta eu \u00eensumi aceast\u0103 situa\u0163ie \u00een tinere\u0163e, \u00een timpul primei mele
c\u0103l\u0103torii \u00een Grecia. Navigam noaptea, ca s\u0103 ajung de pe o insul\u0103 pe alta. \u00eentins pe punte,
priveam cerul de deasupra mea, unde str\u0103lucea luna, luminos chip nocturn ce-\u015fi r\u0103sp\u00eendea
lumina clar\u0103, imobil\u0103 sau mi\u015fc\u0103toare, pe suprafa\u0163a \u00eentunecat\u0103 a m\u0103rii. Eram vr\u0103jit, fascinat de
acea lucire bl\u00eend\u0103 \u015fi stranie care sc\u0103lda valurile adormite, eram emo\u0163ionat ca de o prezen\u0163\u0103
feminin\u0103 apropiat\u0103 \u015fi \u00eendep\u0103rtat\u0103 totodat\u0103, familiar\u0103 \u015fi totu\u015fi inaccesibil\u0103, care, \u00een splendoarea
ei, venise s\u0103 viziteze \u00eentunericul nop\u0163ii. Este Selene, \u00eemi spuneam, misterioas\u0103, nocturn\u0103,
str\u0103lucitoare; pe ea;.\u015f v\u0103d, pe Selene. Mul\u0163i ani mai t\u00eerziu, c\u00eend am v\u0103zut pe ecranul telew
zorului imagini cu primul astronaut pe Lun\u0103, \u0163op\u0103ind greoi \u00een costumul lui de cosmonaut, \u00een
spa\u0163iul arid al unui \u0163inut \u00eendep\u0103rtat \u015fi posomorit, la sentimentul de sacrilegiu pe care l-am tr\u0103it
s-a ad\u0103ugat senza\u0163ia dureroas\u0103 a unei sf\u00ee\u015fieri care nu avea s\u0103 fie vindecat\u0103 niciodat\u0103; nepo\u0163elul
meu, care, ca toat\u0103 lumea, a privit acele imagini, nu va mai f\u00ee niciodat\u0103 \u00een stare s\u0103 priveasc\u0103
luna a\u015fa cum am privit-o eu c\u00eendva: :u ochii unui grec. Vocabula Selene a devenit de atunci o
referin\u0163\u0103 ixclusiv erudit\u0103: luna care apare acum pe bolta cereasc\u0103 nu mai \u0103spunde la acest
nume.

Saint-Just nu era singurul revolu\u0163ionar care credea c\u0103 i-ar fi fost Suficient s\u0103 practice dup\u0103
modelul antic virtu\u0163ile str\u0103vechi ale simplit\u0103\u0163ii, cump\u0103t\u0103rii \u015fi intransigen\u0163ei, pentru ca el,
revolu\u0163ionarul de la 1H48, s\u0103 devin\u0103 omul grec sau cel roman. \u00een Sf\u00eenta familie, Marx \u2022\u00bb""ea
problema \u00een termeni corespunz\u0103tori:
Aceast\u0103 eroare apare \u00eentr-o lumin\u0103 tragic\u0103 atunci c\u00eend, \u00een ziua exe-ut\u0103rii lui, Saint-Just, ar\u0103t\u00eend
\u00een sala \u00eenchisorii Conciergerie un panou mare pe care era scris\u0103 Declara\u0163ia drepturilor

Francois Hartog, care citeaz\u0103 acest pasaj, scrie: \u201eOmul drepturilor nu poate fi omulpolis-ului
antic". \u015ei cu at\u00eet mai pu\u0163in poate fi cet\u0103\u0163eanul statelor moderne, discipol al unei religii
monoteiste, muncitor, industria\u015f sau om de finan\u0163e, soldat al r\u0103zboaielor mondiale \u00eentre
na\u0163iuni, tat\u0103 de familie, cu so\u0163ie \u015fi copii, persoan\u0103 privat\u0103, v\u0103zut\u0103 \u00een via\u0163a ei personal\u0103, intim\u0103,
t\u00een\u0103rul care azi se \u00eendreapt\u0103 spre v\u00eersta adult\u0103, trecmd printr-o adolescen\u0163\u0103 care se prelunge\u015fte
la infinit.
Acestea fiind spuse, care ar trebui s\u0103 fie sarcina prezentatorului \u00een introducerea unei c\u0103r\u0163i
despre omul grec ? Desigur, nu aceea de a relua sau de a comenta textele cu care, \u00een domeniul
lor de competen\u0163\u0103, cei mai autoriza\u0163i speciali\u015fti ai grecit\u0103\u0163ii au contribuit la lucrare, contribu\u0163ie
pentru care vreau s\u0103 le mul\u0163umesc din toat\u0103 inima.
Dec\u00eet s\u0103 repet sau s\u0103 glosez pe marginea a ceea ce ei au exprimat mai bine dec\u00eet oricine
altcineva, a\u015f vrea, urm\u00eend acela\u015fi demers comparativ, s\u0103 adopt o perspectiv\u0103 u\u015for diferit\u0103, care
s\u0103 o traverseze pe cea adoptat\u0103 de ei; fiecare dintre ei, \u00een fapt, \u015fi-a impus s\u0103-\u015fi limiteze propria
analiz\u0103 la un singur aspect al modului de via\u0163\u0103, decup\u00eend astfel din existen\u0163a grecului antic o
serie de planuri distincte/Abord\u00eend dintr-un alt unghi aceea\u015fi problem\u0103 \u015fi centr\u00eend de aceast\u0103
dat\u0103* asupra individului re\u0163eaua de fire pe care ei au dep\u0103nat-o, eu m\u0103 \u00eentreb care s\u00eent, \u00een
rela\u0163ia omului grec cu divinitatea, cu natura, cu ceilal\u0163i, cu el \u00eensu\u015fi, punctele importante ce
trebuie luate \u00een considerare pentru a defini exact \u201ediferen\u0163a" care-1 caracterizeaz\u0103 \u00een ceea ce
prive\u015fte modul s\u0103u specific de a ac\u0163iona, de a g\u00eendi, de a sim\u0163i - mi-ar pl\u0103cea s\u0103 spun modul
lui de a exista \u00een lume, \u00een societate, \u00een el \u00eensu\u015fi.

Un proiect a c\u0103rui ambi\u0163ie ar putea s\u0103 st\u00eerneasc\u0103 z\u00eembete, dac\u0103 nut \u015ef t i Ve a , \u00een \u00eendr\u0103zneala mea de a-1 aborda,
dou\u0103 justific\u0103ri. \u00een primul r\u00eend, dup\u0103 patruzeci de ani de cercet\u0103ri pe urmele \u015fi al\u0103turi de al\u0163i savan\u0163i \u00een domeniul
a ceea ce am numit istoria interioar\u0103 a omului grec, nu am ajuns \u00eenc\u0103 \u00een punctul \u00een care s\u0103 tragem o linie,
\u00eencerc\u00eend s\u0103 formul\u0103m concluzii de ordin general. Iat\u0103 ce scriam la \u00eenceputul anilor '60:

Fie c\u0103 este vorba de fapte ce \u0163in de religie (mituri, ritualuri, reprezent\u0103ri simbolice), \u015ftiin\u0163\u0103, art\u0103, institu\u0163ii sociale,
fapte tehnice sau economice, noi le consider\u0103m \u00eentotdeauna opere create de om, expresie a unei activit\u0103\u0163i mentale
organizate. Prin intermediul acestor opere \u00eencerc\u0103m s\u0103 afl\u0103m ce a fost omul \u00een sine, acest om grec pe care nu-1
putem desp\u0103r\u0163i de mediul social \u015fi cultural al c\u0103rui creator \u015fi produs este \u00een acela\u015fi timp. O declara\u0163ie
programatic\u0103 la care, un sfert de secol mai t\u00eerziu, msider c\u0103 pot \u00eenc\u0103 s\u0103 subscriu. Fiindc\u0103, de\u015fi pare temerar \u00een
ambi\u0163ia lui de a surprinde tr\u0103s\u0103turi generale, proiectul - \u015fi aceasta este cea de-a doua justificare a mea - este totu\u015fi
mai modest, fiind mai bine circumscris. Omit rezultatele - desigur, par\u0163iale \u015fi provizorii, ca \u00een cazul oric\u0103rui
studiu istoric - cercet\u0103rii pe care am \u00eentreprins-o cu privire la transform\u0103rile produse \u00een omul grec, \u00eentre secolele
al VUI-lea \u015fi al IV-lea \u00ee.Hr., de \u00eentregul cadru al activit\u0103\u0163ii \u015fi al func\u0163iilor sale psihologice: reprezent\u0103ri ale
spa\u0163iului, forme ale temporalit\u0103\u0163ii, memorie, imagina\u0163ie, voin\u0163\u0103, \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, practici simbolice \u015fi folosirea
semnelor, moduri de g\u00eendire, instrumente intelectuale. A\u015f vrea \u00een schimb s\u0103 plasez profilul ale c\u0103rui linii \u00eencerc
s\u0103 le definesc sub semnul nu al omului grec, ci al omului grec raportat la noi. Nu omul grec a\u015fa cum a fost el \u00een
sine, tentativ\u0103 imposibil\u0103, fiindc\u0103 ideea \u00eens\u0103\u015fi este lipsit\u0103 de semnifica\u0163ie, ci grecul ce ajunge la noi la cap\u0103tul
unei traiectorii care, \u00een absen\u0163a unui dialog direct, rezult\u0103 dintr-un ne\u00eencetat du-te-vino, iinspre el spre noi \u015fi
dinspre noi spre el, \u00eembin\u00eend analiza obiectiv\u0103 si voin\u0163a de \u00een\u0163elegere simpatetic\u0103, juc\u00eend pe distan\u0163\u0103 \u015fi pe
apropiere, ndep\u0103rt\u00eendu-ne pentru a ne apropia mai mult, f\u0103r\u0103 riscul de a ne iubstitui lui, \u015fi apropiindu-ne pentru a