Carte editat\u0103 cu sprijinul Guvernului Rom\u00e2niei
Departamentul pentru Protec\u0163ia Minorit\u0103\u0163ilor Na\u0163ionale
\u015fi Ministerul Culturii

Cu doi ani \u00een urm\u0103, Editura \u201eHasefer" ad\u0103uga \u015firului de acte culturale cu care ne-a obi\u015fnuit mai de mult
publicarea Istoriei r\u0103zboiului iudeilor \u00eempotriva romanilor a principalului cronicar evreu din antichitatea latin\u0103,
Josephus Flavius. Unul dintre traduc\u0103tori \u015fi autorul notelor explicative era atunci eminentul clasicist Ion Acsan,
mie revenindu-mi onoarea de a prefa\u0163a volumul.
Aceea\u015fi editur\u0103, cu acela\u015fi t\u0103lm\u0103citor din limba greac\u0103 revin acum cu o oper\u0103 a aceluia\u015fi celebru autor din
vechime, Antichit\u0103\u0163ile iudaice. Cu bucuria de ieri, c\u00e2nd introduceam pentru iubitorul de istorie rom\u00e2n o oper\u0103,
palpit\u00e2nd de succesiunea unor evenimente faimoase, a lui Josefben Matitiahu, cel n\u0103scut la Ierusalim cu
aproape dou\u0103 mii de ani \u00een urm\u0103, semnalez ast\u0103zi cititorului importan\u0163a acestei autentice enciclopedii a
iudaismului.
\u00een plin\u0103 epoc\u0103 iulio-claudian\u0103 \u015fiflavian\u0103\u2014 cea de \u00eenflorire a comunit\u0103\u0163ilor evreie\u015fti \u015fi a sinagogilor din lumea
roman\u0103, de revolt\u0103 a iudeilor din timpul unor Nero, Vespasian \u015fi Titus, \u00eencheiat\u0103 cu distrugerea Ierusalimului \u015fi
cu debutul diasporei \u2014 lucidul \u015fi superior oportunistul \u00eenv\u0103\u0163at, intrat sub patronaj imperial, \u00eencheia la Roma,
\u00eentr-al treisprezecelea an de domnie a lui Domi\u0163ian, adic\u0103 \u00een 93\u201494 \u2014 gra\u0163ie mecenatului acelui Epaphroditos
ce era un c\u0103rturar cunoscut cu o vast\u0103 bibliotec\u0103 \u015fi cu multe cuno\u015ftin\u0163e despre Homer\u2014 cele dou\u0103zeci de c\u0103r\u0163i
ale opului denumit Ioudaike archaiologhia, dedicat istoriei poporului evreu de la facerea lumii p\u00e2n\u0103 la vremea
neronian\u0103.
Josephus Flavius, care sf\u00e2r\u015fise nu de mult redactarea R\u0103zboiului iudeilor, unde f\u0103cea istorie strict

de familiar, ca evreu, ca fiu al unei familii de preo\u0163i ai templului, \u00een fine, ca discipol al unui pustnic ce-\u015fi
perecuse via\u0163a \u00een de\u015fert, dup\u0103 modul de trai al esenienilor reg\u0103sit \u00een imaginea unui loan Botez\u0103torul.
Autorul, ce presar\u0103 ici \u015fi colo, legende \u015fi interpret\u0103ri rabinice, \u201einova\u0163ii" nesemnificative, de fapt, printre
informa\u0163iile venite din textul canonic \u2014 notabile sunt cele referitoare la unul dintre personajele centrale care
este Moise \u2014 a lucrat, se pare, deopotriv\u0103 pe text ebraic, pe cel grecesc alSeptua gintei \u015fi pe altul aramaic,
folosind de la cartea a 14-a \u00eenainte izvoare privitoare la epoca elenistic\u0103, aceea a Ha\u015fmoneilor, precum pagini

ale unui Nicolae din Damasc, pentru ca finalul (c\u0103r\u0163ile 18-20), \u00eenchinat istoriei din vremea lui Caligula, a lui
Claudiu \u015fi a lui Nero, s\u0103 exploateze din plin un izvor roman al timpului: este vorba deIsto riile acelui Cluvius
Rufus, guvernator al Hispaniei Tarraconensis, ale c\u0103rui informa\u0163ii au fost utilizate \u015fi de Tacitus sau de Plutarh.
Aici se afl\u0103 celebrul pasaj alAntichit\u0103\u0163ilor (XVIII, 63-64), denumit \u201etestimonium de Christo": este locul unde se
face men\u0163iune despre Isus Hristos \u2014 pasaj controversat, socotit de mul\u0163i ca o interpolare sau o prelucrare mai
t\u00e2rzie \u2014 care l-a f\u0103cut notoriu pe Josephus Flavius \u00een Evul Mediu cre\u015ftin (cel\u0103lalt text de secol I referitor la
\u00eentemeietorul cre\u015ftinismului se g\u0103se\u015fte, cum prea bine se \u015ftie, \u00eenAnalelelu i Tacitus).
Termenul de \u201eantichitate" \u00een sens latin, de \u201earheologie" \u00een grai grecesc era, \u00een vechime, un concept foarte larg
unde intrau descrieri de datini, obiceiuri, legi, ceremonii, edificii, costume, arme, podoabe \u2014 tradi\u0163ia a fost
creat\u0103 de eruditul latin Marcus Terentius Varro, prin cele peste patruzeci de c\u0103r\u0163i ale Antichit\u0103\u0163ilor divine \u015fi

Scrise pentru a face cunoscut grecilor \u2014 \u015fi, indirect, st\u0103p\u00e2-nitorilor romani, cuceritori ai Iudeii \u2014 tot ce au
f\u0103ptuit evreii \u00een lunga lor istorie pilduitoare, de un autor care \u00ee\u015fi asum\u0103 evreitatea, dedic\u00e2nd osteneala sa, de un
impresionant ambitus

intelectual, m\u0103re\u0163iei \u015fi singularit\u0103\u0163ii iudaismului,Antichit\u0103\u0163ile lui Josephus Flavius nareaz\u0103, explic\u0103 evenimente
\u015fi miracole, a\u015faz\u0103 \u00een prim plan eroi ai Vechiului Testament: \u00een acest volum se pot g\u0103si pagini esen\u0163iale dedicate
lui Moise \u201elegislatorul" \u2014 cel pe care cre\u015ftinismul, at\u00e2t de \u00eendatorat spiritului iudaic, \u00eel va \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa ca un
\u201eprecursor Christi", din pictura catacombelor romane p\u00e2n\u0103 \u00een mozaicurile, a\u015fijderea romane, de la Santa
Costanza \u015fi de la Santa M\u0103ria Maggiore \u2014 ca \u015fi lui Abraham, \u201eb\u0103rbatulf\u0103r\u0103 asem\u0103nare \u00een orice fel de virtute".
\u00een istoria lumii vechi Josephus Favius r\u0103m\u00e2ne ca o exemplar\u0103 sintez\u0103 cultural\u0103, prin familiarizarea sa cu trei
universuri spirituale ce m\u0103nuiau cele trei limbi sacre ale Bibliei \u2014 ebraica, greaca \u015fi latina\u2014 \u00eemprejurare care
i-a creat autorului, \u00een posteritatea bizantin\u0103 \u015fi medieval\u0103 occidental\u0103, un loc de neconfundat.
Ca \u015fi R\u0103zboiul iudeilor, Antichit\u0103\u0163ile iudaice au d\u0103inuit \u00een mediile savante ale Europei vechi. Le g\u0103sim ilustrate,
acum o jum\u0103tate de mileniu, \u00een arta flamand\u0103 din ducatul Burgundiei, de c\u0103tre pictori de manuscrise din G\u00e2nd,
Bruges sau Anvers \u2014 este cazul exemplarului p\u0103strat la Biblioteca Arsenalului din Paris\u2014 dup\u0103 cum le
\u00eent\u00e2lnim \u00een vremea Rena\u015fterii, tip\u0103rite, spre pild\u0103, la Basel, \u00een 1544, \u00een acea atmosfer\u0103 intelectual\u0103 unde uma-
ni\u015fti germani ca Johann Reuchlin \u00eencepeau s\u0103 utilizeze cu dezinvoltur\u0103 instrumentele filologiei ebraice, ca \u015fi
\u201earta cabalistic\u0103".
Oper\u0103 de erudi\u0163ie v eter o-testamentar\u0103 \u015fi \u00eentreprindere c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 paradigmatic\u0103 pentru civiliza\u0163ia evreilor,

Marile conficte armate ale Antichit\u0103\u0163ii au fost relatate posterit\u0103\u0163ii de c\u0103tre cei mai reprezentativi istorici ai
epocii lor, cu o art\u0103 demn\u0103 s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 admira\u0163ia urma\u015filor apropia\u0163i sau \u00eendep\u0103rta\u0163i: Herodot, pentru
confruntarea lui Darius \u015fi Xerxe, pe uscat, la Marathon \u015fi pe mare, la Salamina, cu cet\u0103\u0163ile grece\u015fti coalizate;
Tucidide, pentru R\u0103zboiul peloponeziac dintre cet\u0103\u0163ile rivale Atena \u015fi Sparta; Titus Livius, pentru cele trei r\u0103z-
boaie ale romanilor cu cartaginezii; Caesar, pentru \u00eendelungata lupt\u0103 de cucerire a Galliei \u00een \u00eensemn\u0103ri despre

cr\u00e2ncen\u0103 rezisten\u0163\u0103 la 28 septembrie 70 en.Ca diplomat, \u015fi-a disculpat concet\u0103\u0163enii \u00eenvinui\u0163i de romani pe
nedrept; ca general, a ap\u0103rat lotapata \u00eempresurat\u0103 de ostile lui Vespasiaa; ca prizonier al acestuia, a fot
mediator \u00eentre asediatorii Ierusalimului \u015fi asedia\u0163i; dup\u0103 generoasa eliberare din prizonierat, a \u00eenlocuit sabia \u015fi
lancea cu pa\u015fnicele instrumente ale scrisului, devenind fervent ap\u0103r\u0103tor al adev\u0103rului, \u00eempotriva celor care
vedeau p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00eentr-un r\u0103zboi doar potrivitul prilej de delectare c\u0103rtur\u0103reasc\u0103. Prin via\u0163a \u015fi opera lui, a
\u00eentruchipat pilda istoricului total, implicat direct \u00een destinul poporului s\u0103u ca lupt\u0103tor \u015fi scriitor, nu doar ca
simplu cronicar. Pentru ca grecii \u015fi romanii s\u0103 cunoasc\u0103 zbuciumatul trecut al unui neam decimat prin asedii
\u00eendelungate \u015fi \u00eempr\u0103\u015fitat \u00een cele patru v\u00e2nturi, a sens apoi Antichit\u0103\u0163i iudaice. S-a ap\u0103rat de \u00eenvinuirile de
tr\u0103dare ale cons\u00e2ngenilor s\u0103i printr-oAutobiografie \u015fi a polemizat \u00een Contra lui Apion cu un erudit alexandrin,
denigrator al evreilor \u015fi precursor al

L-am evocat \u00een precedentul Cuv\u00e2nt asupra edi\u0163iei la Istoria r\u0103zboiului iudeilor \u00eempotriva romanilor (Editura
Hasefer, 1997), lucrare prefa\u0163at\u0103 de R\u0103zvan Theodorescu \u015fi tradus\u0103 \u00een colaborare cu Gheneli Wolf, notele
explicative \u015fi indicele alfabetic de nume revenindu-mi \u00een \u00eentregime.
La imperialul \u00eendemn al lui Vespasian \u015fi al fiului s\u0103u, Titus, cuceritorul Ierusalimului, Josephus Flavius \u015fi-a
elaborat capodopera \u00een limba aramaic\u0103, titlul traducerii eline fiind Peri tou ioudaikou polemou (\u00een limba latin\u0103,

r\u0103scoala Macabeilor, care a dus la \u00eentemeierea Iudeii elenistice-, a fost legat\u0103 de revolta antiroman\u0103, \u00eencheiat\u0103
cu distrugerea Ierusalimului \u015fi a Templului \u015fi cu capitularea Masadei (167 \u00ee.en.\u2014 73 e.n.). Cea de a doua
lucrare capital\u0103 a lui Jospehus Flavius este o istorie a poporului evreu de la facerea lumii, p\u00e2n\u0103 \u00een al
doisprezecelea an al domniei lui Nero (66 e.n.), c\u00e2nd au \u00eenceput revoltele care au dus la dezl\u0103n\u0163uirea r\u0103zboiului
descris \u00een prima lucrare. Cele peste cinci milenii bogate \u00een evenimente dramatice \u015fi personalit\u0103\u0163i puternice au
fost cuprinse \u00een XX de c\u0103r\u0163i care \u00eentruneau 60 000 de r\u00e2nduri, dup\u0103 socotela lui Josephus Flavius. Adic\u0103 dou\u0103
volume de circa 600 de pagini. \u00eencurajarea a venit din partea mecenatului grec Epaphroditos, fost secretar al lui
Nero. Tot lui i-a dedicat JosephusFlavius \u015fi Contra lui Apion (Kata Apionos). Titlul ales: Ioudaike archaiolog\u00eea

(secolul I \u00ee.e.n.), care num\u0103ra tot XX de c\u0103r\u0163i (s-au p\u0103strat primele XI \u015fi numai fragmente din celelalte). Retor \u015fi
teoretician literar, elinul face o dizerta\u0163ie asupra trecutului Romei, invent\u00e2nd discursuri puse \u00een gura
personajelor istorice idealizate, flat\u00e2nd vanitatea cuceritorilor lumii antice. Josephus Flavius, chiar dac\u0103
folose\u015fte \u015fi el discursuri fictive, scrie istoria poporului s\u0103u, adres\u00e2ndu-se unor str\u0103ini dornici s\u0103 o cunoasc\u0103,
f\u0103r\u0103 inten\u0163ia de a-i lingu\u015fi. Particip\u0103 direct sau indirect la faptele precursorilor s\u0103i, altern\u00e2nd nara\u0163iunea
fluent\u0103, sobr\u0103 \u015fi fermec\u0103toare cu descrierea cizelat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici am\u0103nunte. Sursele lui Josephus
Flavius sunt biblice: \u201escripturile sfinte",

\u201ec\u0103r\u0163ile sacre" sau laice: operele tyrienienilor, caldeenilor \u015fi grecilor care au scris despre str\u0103mo\u015fii lui. Ob\u00e2r\u015fia
sacerdotal\u0103 nu \u015fi-o dezminte niciodat\u0103, prin \u00eencercarea de a convinge p\u0103g\u00e2nii sceptici s\u0103 cread\u0103 chiar si
lucrurile ce par neverosimile.
Bun cunosc\u0103tor al trecutului \u015fi tradi\u0163iilor poporului s\u0103u, Josephus Flavius nu regret\u0103 timpul cheltuit cu
\u00eensu\u015firea limbii grece\u015fti, f\u0103r\u0103 o pronun\u0163ie perfect\u0103, condamn\u00e2nd dispre\u0163ul nob'h Iilor romani fa\u0163\u0103 de studiul
limbilor str\u0103ine, \u00eendeletnicire l\u0103sat\u0103 pe seama sclavilor. Era \u015fi firesc ca un evreu s\u0103 fac\u0103 apologia
poliglotismului, gra\u0163ie c\u0103ruia a putut consulta toate sursele bibliografice aflate la Roma, principalul centru
cultural al vremii, \u00eentruc\u00e2tBiblia nu acoper\u0103 \u00een \u00eentregime istoria veche a \u201epoporului ales", prin \u00eenl\u0103turarea
numeroaselor lacune, Antichit\u0103\u0163ile iudaice constituie un nepre\u0163uit tezaur de informa\u0163ii. A\u015fa-zisul \u201erenegat" nu se
mul\u0163ume\u015fte s\u0103 reconstituie fidelBiblia, ci aduce detalii noi, explica\u0163ii utile pentru necunosc\u0103torii limbii ebraice.
Tabernacolul, sanctuarul pe ro\u0163i al anilor de peregrinare prin de\u015fert a evreilor, cele dou\u0103 temple construite de
Solomon: unul destinat preo\u0163ilor, altul poporului(Biblia vorbe\u015fte de unul singur), palatul regal, vasele de cult \u015fi
od\u0103jdiile sacerdotale sunt descrise cu o plasticitate uimitoare, d\u00e2nd traduc\u0103torului mult de furc\u0103. Prin
discursurile atribuite personajelor biblice, Josephus Flavius dorea s\u0103 demonstreze grecilor \u015fi romanilor
\u00eendr\u0103gosti\u0163i de retoric\u0103 faptul c\u0103 \u015fi iudeii puteau s\u0103 fie oratori la fel de iscusi\u0163i. Voca\u0163ia de istoric este dublat\u0103
de cea de moralist, adept fervent al monoteismului, neaascunz\u00e2ndu-\u015fi dispre\u0163ul fa\u0163\u0103 de miturile care degradeaz\u0103
divinitatea prin umanizarea ei excesiv\u0103 sau fa\u0163\u0103 de ateismul filozofilor greci sau romani. Pentru cunosc\u0103torii

publicuVlarg at\u00e2t prin caracterul ei informativ, c\u00e2t \u015fi prin meritele ei artistice incontestabile.
Prin drumul parcurs de la crearea lui Adam \u015fi p\u00e2n\u0103 la moartea lui Nabucodonosor (562 \u00ee.e.n.), poporul evreu s-
a implicat \u00een \u00eentreaga istorie zbuciumat\u0103 a Orientului antic. Acesta este con\u0163inutul primelor zece c\u0103r\u0163i ale

R\u0103zvan Theodorescu. Un al doilea volum va cuprinde urm\u0103toarele zece c\u0103r\u0163i (XI-XX). Pentru a \u00eencununa
traducerea rom\u00e2neasc\u0103 a operelor lui Flavius Iosephus, un volum independent ar urma s\u0103 cuprind\u0103 scrierile
\u201eminore" (doar
cantitativ).
Traducerile germane centenare ale lui Heinrich Clementz s-au oprit la operele mari: Geschichte des Jiidischen

prefa\u0163\u0103 \u015fi un Indice de nume, cuprinz\u00e2nd informa\u0163ii privitoare la geografia Palestinei antice. Prima lectur\u0103 a
Bibliei am f\u0103cut-o \u00eenc\u0103 din adolescen\u0163\u0103, \u00eentr-o colib\u0103 de la marginea ora\u015fului, \u00eencnjurat\u0103 de o gr\u0103din\u0103 edenic\u0103
\u015fi \u00eenvecinat\u0103 cu o miri\u015fte pe \u00eentinderea c\u0103reia n-am descoperit nici un Boaz adormit \u015fi nici pe s\u0103rmana
moabiteanc\u0103 Rut culeg\u00e2nd spice. A fost o vacan\u0163\u0103 biblic\u0103, \u00eenchinat\u0103 lecturii integrale a traducerii lui Gal\u0103
Galaction \u015fi a preotului Vasile Radu, care m-a ini\u0163iat \u00een tainele religiei, descoperindu-mi \u015fi comorile limbii
rom\u00e2ne. \u00een T\u0103bli\u0163ele de argil\u0103. Scrieri din Orientul antic, antologie alc\u0103tuit\u0103 \u00een colaborare cu Constantin Daniel
(Biblioteca pentru to\u0163i nr. 1074, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1981, pp. 29l-317) am inclus t\u0103lm\u0103cirile noastre
dinJudec\u0103to rii, XIIl-XVI (Samson); Regii, /, XVII, l-52 (David \u015fi Goliat); Ecclesiastul, 7-5; Iona(7- /V), precum
\u015fi Istoria uciderii blaurului \u015fi a sf\u0103r\u00e2m\u0103rii lui Bel. Paralel cu traducerea primelor zece c\u0103r\u0163i aleAnticit\u0103\u0163ilor