Eram \u00een mare \u00eencurc\u0103tur\u0103: aveam \u00eenaintea mea o c\u0103l\u0103torie urgent\u0103; un
bolnav grav m\u0103 a\u015ftepta \u00eentr-un sat, la o dep\u0103rtare de zece mile; un viscol
puternic umplea spa\u0163iul vast dintre mine \u015fi el; aveam o tr\u0103sur\u0103, u\u015foar\u0103, cu
ro\u0163i mari, tocmai bun\u0103 pentru \u015foselele noastre; \u00eenf\u0103\u015furat \u00een \u015fub\u0103, \u0163in\u00e2nd

cauz\u0103 c\u0103 se istovise peste m\u0103sur\u0103 \u00een aceast\u0103 iarn\u0103 geroas\u0103; slujnica umbla
acum prin sat, ca s\u0103 capete un cal de \u00eemprumut; dar f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103, \u015ftiam
bine, iar eu ad\u0103stam acolo f\u0103r\u0103 rost, tot mai acoperit de z\u0103pad\u0103, \u00eenlemnind
tot mai mult de frig. La poart\u0103 se ivi fata, singur\u0103, \u015fi cl\u0103tin\u0103 fanalul; fire\u015fte,
cine \u00eemprumut\u0103 calul acum pentru un astfel de drum? M\u0103surai \u00eenc\u0103 o dat\u0103
curtea; nu g\u0103seam nici o solu\u0163ie; absent, fr\u0103m\u00e2ntat, lovii cu piciorul \u00een u\u015fa
\u015fubred\u0103 a cocinei de porci care sta nefolosit\u0103 de ani \u015fi ani. Se deschise \u015fi
se b\u0103l\u0103ng\u0103ni din balamale \u00eencolo \u015fi-ncoace. Din\u0103untru r\u0103zbi c\u0103ldur\u0103 \u015fi
parc\u0103 miros de cai. Un f\u00e2nar cu lumina tulbure se cl\u0103tina \u00een\u0103untru, at\u00e2rnat

deschis, cu ochi sinilii. \u201eS\u0103 \u00eenham caii? \u00eentreb\u0103 el ie\u015find afar\u0103 de-a bu\u015filea.
N-am \u015ftiut ce s\u0103 spun \u015fi doar m-am aplecat ca s\u0103 v\u0103d ce mai era \u00een cocin\u0103.
Slujnica sta l\u00e2ng\u0103 mine. Habar n-aveam ce lucruri sunt la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u00een
propria noastr\u0103 cas\u0103", spuse ea \u015fi r\u00e2ser\u0103 am\u00e2ndoi. Hii, frate, hii, sor\u0103!"
strig\u0103 r\u00e2nda\u015ful \u015fi doi cai, dou\u0103 animale imense, cu crupa lat\u0103, ie\u015fir\u0103 unul
dup\u0103 altul, cu picioarele str\u00e2nse l\u00e2ng\u0103 corp, plec\u00e2ndu-\u015fi ca ni\u015fte c\u0103mile
capetele armonioase \u015fi strecur\u00e2ndu-se doar datorit\u0103 \u015ferpuirilor viguroase
ale trupurilor prin deschiderea u\u015fii, pe care oumplur\u0103 complet. Dar
numaidec\u00e2t se ridicar\u0103 pe picioarele lor lungi, din trupuri ie\u015findu-le aburi
de\u015fi. \u201eD\u0103-i o m\u00e2n\u0103 de ajutor", am spus \u015fi fata sa repezit supus\u0103 s\u0103-i \u00eentind\u0103
argatului hamurile de la tr\u0103sur\u0103. Dar abia ajunse l\u00e2ng\u0103 el, c\u0103 r\u00e2nda\u015ful o
cuprinde \u00een bra\u0163e \u015fi-\u015fi pleac\u0103 fa\u0163a peste a ei. Fata scoate un \u0163ip\u0103t \u015fi se
refugiaz\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine; pe obrazul ei sunt \u00eentip\u0103rite urmele ro\u015fii a dou\u0103
\u015firuri de din\u0163i. \u201eVit\u0103! strig furios, \u0163i s-a f\u0103cut de g\u00e2rbaci?" dar \u00eemi dau seama
\u00eendat\u0103 c\u0103 e un str\u0103in, despre care nu \u015ftiu de unde vine \u015fi c\u0103 m\u0103 ajut\u0103 de
bun\u0103voie, c\u00e2nd to\u0163i ceilal\u0163i m\u0103 las\u0103 balt\u0103. Ca \u015fi cum mi-ar fi cunoscut

spre mine, tot ocupat cu caii. \u201eUrca\u0163i-v\u0103", zice el apoi \u015fi \u00eentr-adev\u0103r: totul
este gata. Bag de seam\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 n-am mers cu asemenea pereche de cai
frumo\u015fi \u015fi m\u0103 urc vesel \u00een tr\u0103sur\u0103. \u201eDe m\u00e2nat caii, \u00eens\u0103, am s\u0103-im\u00e2n eu, tu
nu cuno\u015fti drumul", \u00eei spun. \u201eDesigur, r\u0103spunde el, eu nici nu merg cu
dumneavoastr\u0103 r\u0103m\u00e2n la Rosa." \u201eNu!" strig\u0103 Rosa \u015fi alearg\u0103 \u00een cas\u0103
cuprins\u0103 de presim\u0163irea destinului ei inevitabil; aud zorn\u0103ind lan\u0163ul de la
u\u015f\u0103, pe care-l \u00een\u0163epene\u015fte bine; aud clinchetul broa\u015ftei care se-ncuie; v\u0103d
cum, \u00een afar\u0103 de asta, trece-n goan\u0103 prin tind\u0103 \u015fi prin celelalte od\u0103i,
sting\u00e2nd luminile pentru a nu putea fi g\u0103sit\u0103. \u201eMergi cu mine, \u00eei spun
r\u00e2nda\u015fului, sau renun\u0163 la drum, oric\u00e2t o fi de urgent. Nici nu-mi trece prin
minte s\u0103-\u0163i las prad\u0103 fata, ca pre\u0163 pentru drumul \u0103sta. \u201eZori\u0163i!" spune el \u015fi
bate din palme; tr\u0103sura este smuls\u0103 din loc ca un lemn \u00een \u015fuvoiul apelor;

mai apuc s\u0103 aud cum u\u015fa casei mele se sparge \u015fi sare \u00een \u0163\u0103nd\u0103ri sub
izbiturile r\u00e2nda\u015fului, apoi ochii \u015fi urechile mi le umple un v\u00e2j\u00e2it ce
p\u0103trunde deopotriv\u0103 prin toate sim\u0163urile. Dar \u015fi asta doar vreme de-o
clip\u0103, c\u0103ci am \u015fi ajuns la destina\u0163ie, de parc\u0103 \u00een fa\u0163a por\u0163ii mele s-ar \u00eentinde
\u00eendat\u0103 curtea pacientului; caii stau locului lini\u015fti\u0163i; ninsoarea acontenit;

lor \u00eenc\u00e2lcite; \u00een odaia bolnavului aerul e aproape de nerespirat; vatra, uitat\u0103
de to\u0163i, fumeg\u0103; voi deschide larg ferestrele; dar mai \u00eent\u00e2i vreau s\u0103-l v\u0103d pe
bolnav. Slab, f\u0103r\u0103 febr\u0103, nici rece, nici cald cu ochii slei\u0163i, b\u0103iatul se ridic\u0103
f\u0103r\u0103 c\u0103ma\u015f\u0103 pe el de sub plapum\u0103, se aga\u0163\u0103 de g\u00e2tul meu \u015fi-mi \u015fopte\u015fte
la ureche: \u201eDoctore, las\u0103-m\u0103 s\u0103 mor", Privesc \u00een jur, n-a auzit nimeni;
p\u0103rin\u0163ii stau mu\u0163i, apleca\u0163i \u00eenainte, \u015fi-mi a\u015fteapt\u0103 verdictul, sora a adus un

patul s\u0103u b\u0103iatul \u00eentinde mereu m\u00e2na spre mine, ca s\u0103-mi aminteasc\u0103 de
rug\u0103mintea lui. Apuc o penset\u0103, o cercetez la lumina fe\u015ftilei \u015fi o pun din
nou la loc. Da, g\u00e2ndesc eu blestem\u00e2nd, \u00een asemenea cazuri te ajut\u0103 zeii, \u00ee\u0163i
trimit calul ce-\u0163i lipse\u015fte, dat\u0103 fiind graba mai adaug\u0103 \u00eenc\u0103 unul, \u015fi pentrua

s\u0103 fac, cum s-o scap, cum s-o scot de sub acest r\u00e2nda\u015f, c\u00e2nd sunt la zece
mile dep\u0103rtare de ea, cu ni\u015fte cai de nest\u0103p\u00e2nit la tr\u0103sur\u0103? Ace\u015fti cai care
iat\u0103 c\u0103 \u015fi-au sl\u0103bit oarecum curelele; care deschid ferestrele din afar\u0103
\u00een\u0103untru, nici eu nu \u015ftiu cum; care bag\u0103 capul \u00een\u0103untru, fiecare, pe c\u00e2te-o

numaidec\u00e2t \u00eend\u0103r\u0103t\u00bb, g\u00e2ndesc eu, de parc\u0103 m-ar fi \u00eendemnat caii s\u0103
pornesc la drum, dar \u00eeng\u0103dui ca sora bolnavului, care m\u0103 crede ame\u0163it de
c\u0103ldur\u0103, s\u0103-mi scoat\u0103 \u015fuba. Mi se pune la \u00eendem\u00e2n\u0103 un pahar cu rom,
b\u0103tr\u00e2nul m\u0103 bate pe um\u0103r, faptul c\u0103-mi ofer\u0103 din comoara lui justific\u0103
aceast\u0103 intimitate. Clatin din cap; \u00een sfera str\u00e2mt\u0103 a g\u00e2ndirii b\u0103tr\u00e2nului mi
s-ar face r\u0103u; doar pentru motivul \u0103sta refuz s\u0103 beau. Mama st\u0103 l\u00e2ng\u0103 pat
\u015fi m\u0103 atrage \u00eentr-acolo; \u00eei dau ascultare \u015fi, \u00een timp ce calul meu necheaz\u0103
spre tavan, pun capul pe pieptul copilului, care se \u00eenfioar\u0103 sub barba mea
rece. Se adevere\u015fte ceea ce \u015ftiam dinainte: b\u0103iatul e s\u0103n\u0103tos, cu o
circula\u0163ie cam proast\u0103 a s\u00e2ngelui \u015fi \u00eendopat cu cafea de mama grijulie, dar
s\u0103n\u0103tos \u015fi cel mai bun lucru de f\u0103cut ar fi s\u0103-l alung din pat cu un ghiont.

de district \u015fi-mi fac datoria p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, p\u00e2n\u0103 acolo unde aproape \u00eentrece
m\u0103sura. Pl\u0103tit prost, sunt totu\u015fi generos \u015fi gata s\u0103-i ajut pe s\u0103raci. Trebuie
s\u0103 m\u0103 mai \u00eengrijesc doar de Rosa, apoi b\u0103iatul n-aredec\u00e2t s\u0103 aib\u0103 dreptate
\u015fi vreau s\u0103 mor \u015fi eu. Ce caut eu aici, \u00een iarna asta f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit! Calul mi-a
murit \u015fi uite c\u0103 nu e nimeni \u00een sat, care s\u0103 mi-l \u00eemprumute pe-al lui. Trebuie
s\u0103-mi scot cai cocina porcilor, \u015fi dac\u0103 din \u00eent\u00e2mplare n-ar exista cai, ar
trebui s\u0103 merg cu scroafa la tr\u0103sur\u0103. A\u015fa stau lucrurile. \u015ei dau din cap spre
familie. Ei nu \u015ftiu nimic din toate astea \u015fi, chiar dac\u0103 ar \u015fti, tot n-ar crede.
E u\u015for s\u0103 scrii re\u0163ete, dar, \u00een rest, e greu s\u0103 te-n\u0163elegi cu oamenii. Ei,vizita

mea, aproape f\u0103r\u0103 s-o bag \u00een seam\u0103 \u2014 sacrificiul \u0103sta e prea mare \u015fi, \u00een
mintea mea, trebuie s\u0103 recurg, \u00eentr-un fel la argu\u0163ii, pentru a nu m\u0103
dezl\u0103n\u0163ui \u00eempotriva familiei \u0103steia care, oric\u00e2t\u0103 bun\u0103voin\u0163\u0103 ar avea, nu mi-
o poate da \u00eend\u0103r\u0103t pe Rosa. C\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00eemi \u00eenchidgeanta \u015fi fac semn s\u0103 mi
se aduc\u0103 \u015fuba, \u00een timp ce familia st\u0103 adunat\u0103 laolalt\u0103, tata adulmec\u00e2nd pe

fl\u0103c\u0103ul poate este totu\u015fi bolnav. M\u0103 duc spre el, b\u0103iatul m\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103
sur\u00e2z\u0103tor, de parc\u0103 i-a\u015f aduce supa cea mai concentrat\u0103 \u2014 ah, acum
necheaz\u0103 am\u00e2ndoi caii! \u2014 r\u00e2nduit\u0103 probabilde undeva de sus, larma asta
trebuie de bun\u0103 seam\u0103 s\u0103 \u00eenlesneasc\u0103 examenul, \u015fi iat\u0103, acum g\u0103sesc
fire\u015fte, c\u0103 b\u0103iatul e bolnav. Pe partea dreapt\u0103 trupului, \u00een regiunea
\u015foldului, s-a deschis o ran\u0103 mare c\u00e2t podul palmei. Cu aspect ro\u015fiatic, cu
multe nuan\u0163e, mai \u00eentunecat\u0103 \u00een profunzime, deschiz\u00e2ndu-se la culoare

exploatare minier\u0103 de suprafa\u0163\u0103. Acesta este aspectul ei de la distan\u0163\u0103.
De aproape mai apare \u00eenc\u0103 un factor agravant. Cine poate privi la una ca
asta f\u0103r\u0103 s\u0103 fluiere \u00eenceti\u015for? Viermi de grosimea \u015fi lungimea degetului
meu mic, trandafirii de felul lor \u015fi, \u00een plus, stropi\u0163i de s\u00e2nge, parc\u0103 fixa\u0163i \u00een
interiorul pl\u0103gii, se zv\u00e2rcolesc s\u0103 ias\u0103 la lumin\u0103 cu c\u0103p\u015foarele lor albe \u015fi cu
nenum\u0103ratele picioru\u015fe. S\u0103rmane b\u0103iat, nu te mai poate ajuta nimeni!

sf\u00e2r\u015fitul. Familia e fericit\u0103, c\u0103ci m\u0103 vede \u00een plin\u0103 activitate; sora o spune
mamei, mama tat\u0103lui, tata c\u00e2torva oaspe\u0163i care intr\u0103 \u00een v\u00e2rful picioarelor
\u015fi leg\u0103n\u00e2ndu-se cu bra\u0163ele \u00eentinse printre razele lunii din cadrul u\u015fii
deschise. \u201eO s\u0103 m\u0103 scapi?" murmur\u0103 cu sughi\u0163uri b\u0103iatul, complet orbit de
via\u0163a din plaga lui. A\u015fa sunt oamenii din \u0163inutul meu. Totdeauna pretind

utiliza\u0163i \u00een scopuri sfinte, \u00eeng\u0103dui s\u0103 face\u0163i \u015fi asta cu mine; la ce altceva mai
bun m\u0103 pot a\u015ftepta eu, un b\u0103tr\u00e2n doctor de \u0163ar\u0103, lipsit de slujnica mea! Iar
ei,familia \u015fi b\u0103tr\u00e2nii satului, vin \u015fi m\u0103 dezbrac\u0103 de haine; un cor de
\u015fcoal\u0103, cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul \u00een frunte, st\u0103 \u00een fa\u0163a casei \u015fi c\u00e2nt\u0103, pe o melodie c\u00e2t

cu capul plecat, oamenii. M\u0103 resemnez \u00eentru totul \u015fi sunt mai tare dec\u00e2t to\u0163i
\u015fi a\u015fa r\u0103m\u00e2n, de\u015fi nu-mi ajut\u0103 cu nimic, c\u0103ci acum m\u0103 apuc\u0103 de cap \u015fi de
picioare \u015fi m\u0103 aburc\u0103 \u00een pat. M\u0103 a\u015feaz\u0103 la perete, \u00een partea r\u0103nii. Apoi ies
to\u0163i dinodaie; u\u015fa se \u00eenchide; c\u00e2ntecul amu\u0163e\u015fte; nori trec prin dreptul
lunii; m\u0103 acoper\u0103 a\u015fternutul, cald; capetele cailor se clatin\u0103 fantomatic \u00een
deschiderile ferestrelor. \u201e\u015etii, aud spun\u00e2ndu-mi-se la ureche, \u00eencrederea