3. CONSERVAREA\u015eI DISTRUGEREA VECHILOR FORME DE SCRIERE
PREPARAREA H\u00c2RTIEI \u00ceN ERA GUTENBERG
TIPOLOGIA SORTIMENTELOR DE H\u00c2RTIE

SCRIEREA SUMERIAN\u0102
1. SUMERIENII\u015eI CIVILIZA\u0162IA LUTULUI
2. DESCOPERIRI ALE CULTURII SUMERIENE
3. SCRIEREA CUNEIFORM\u0102 A SUMERIENILOR
4. PERIODIZAREA SCRISULUI \u00ceN MESOPOTAMIA
5. EVOLU\u0162IA SCRIERII SUMERO-AKKADIENE
6. C\u00c2TEVA CONCLUZII

1. DESCIFRAREA UNOR TEXTE SEMNIFICATIVE
2. SEMNIFICA\u0162IILE DE FOND ALE UNEI DECRIPT\u0102RI\u015eTIIN\u0162IFICE
ALTE SCRIERI CUNEIFORME
SCRIEREA CUNEIFORM\u0102 PROTOHITTIT\u0102

A FOST\u0162AI-LUN "P\u0102RINTELE" H\u00c2RTIEI?
"PREISTORIA" SCRISULUI \u00ceN CHINA
O CRONOLOGIE A PROCESULUI DE CONSTITUIRE A SCRIERII \u00ceN CHINA
MECANISMUL SCRIERII \u00ceN CHINA ANTIC\u0102

La \u00eenceput de mileniu III se cuvine s\u0103 \u00eentoarcem privirile spre \u00eenceputurile civiliza\u0163iei umane pentru a ne pune c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri logice\u015fi mereu incitante. De ce scriu oamenii ? De c\u00e2nd scriu_?\u015fi Cum comunic\u0103 ei prin scris ?\u015ei dac\u0103 facem \u00een g\u00e2nd ocolul Terrei, am putea fi uimi\u0163i \u00een fa\u0163a imaginii unui adev\u0103rat Turn Babel al scrierilor ajunse p\u00e2n\u0103 la noi. Nu\u015ftim dac\u0103 noi putem estima ast\u0103zi cu exactitate c\u00e2t de mare este aportul scrierii ca tezaurizator al formelor de civiliza\u0163ie\u015fi cultur\u0103 ale omenirii, dar suntem siguri c\u0103 niciodat\u0103 nu se va afla c\u00e2te descoperiri s-au pierdut din cauza lipsei cuv\u00e2ntului scris \u00een acele \u00eenceputuri ale timpului\u015fi c\u00e2te se vor fi\u015fters odat\u0103 cu incendierile care au distrus at\u00e2tea inven\u0163ii incredin\u0163ate de geniul omenesc viitorului prin litera a\u015fezat\u0103 pe h\u00e2rtie.O \u00eencercare de a calcula statistic c\u00e2t anume a ajuns la noi din ceea ce a creat Antichitatea a condus la concluzia c\u0103 \u00een prezent de\u0163inem numai a patruzecea parte din mo\u015ftenirea vechii epoci. Nu vi se pare surprinz\u0103tor de pu\u0163in? A\u015fa cum suntem siguri c\u0103 f\u0103r\u0103 inventarea plugului, a ro\u0163ii olarului, a strungului\u015fi a r\u0103zboiului de\u0163esut nu ar fi \u00eenflorit\u0103 azi marea industrie modern\u0103, tot astfel putem s\u0103 fim incredin\u0163a\u0163i c\u0103 f\u0103r\u0103 n\u0103scocirea lui Gutenberg\u015fi f\u0103r\u0103 ideea lui Marconi precursorii no\u015ftri, care trudind veac dup\u0103 veac au \u00eempins via\u0163a spre prezentul, pe care \u00eel tr\u0103im \u00een acest \u00eenceput de mileniu III, n-ar fi \u00eenfruntat at\u00e2t de eroic cerbiciile istoriei.

De c\u00e2nd preistoria a l\u0103sat locul istoriei, oamenii au c\u0103utat metode pentru a nu da prad\u0103 uit\u0103rii faptele mari ale timpului lor. Povestite copiilor\u015fi nepo\u0163ilor, ele au trecut prin viu grai din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie. Dar pentru c\u0103 fiecare povestitor sim\u0163ea nevoia s\u0103 adauge sau s\u0103 lase la o parte c\u00e2te ceva din cele ce el auzise nar\u00e2ndu-se, ceea ce se transmitea dep\u0103\u015fea frontierele istoriei, devenind basm, legend\u0103, balad\u0103 sau epopee. Pentru a le da mai mult\u0103 str\u0103lucire rapsozii le-au turnat \u00een versuri. Astfel s-au \u00een\u0103l\u0163at acele unice monumente ale limbii\u015fi civiliza\u0163iei eline care sunt c\u00e2ntecele homerice,Iliada\u015fiOdiseea, at\u00e2ta timp nescrise, circul\u00e2nd prin viu grai de la o genera\u0163ie la alta.

Atunci c\u00e2nd cuv\u00e2ntului i s-a sim\u0163it rostul de p\u0103str\u0103tor al cuget\u0103rii\u015fi sentimentelor umane, scrisul a\u015fi \u00eenceput s\u0103 fie pl\u0103m\u0103dit \u00een forme pe care fantezia fiec\u0103rei semin\u0163ii a g\u0103sit-o potrivit\u0103 \u00een\u0163elegerii sale. Mai apoi, oamenii au descoperit mijlocul de a transmite posterit\u0103\u0163ii via\u0163a lor tr\u0103it\u0103, iar ve\u015ftile lor aveau s\u0103 ajung\u0103 acolo unde vorba zis\u0103 liber nu putea r\u0103zbate nestingherit\u0103 de dep\u0103rtarea \u00een timp\u015fi spa\u0163iu. Astfel g\u00e2ndul cu ideile omului, sim\u0163irea cu emo\u0163iile sale aveau s\u0103 treac\u0103 f\u0103r\u0103 vam\u0103 de la un meridian la altul, de la un secol la altul.

\u00cenainte ca primul cuv\u00e2nt s\u0103 fi fost fixat prin scris, oare cu ce mijloace i\u015fi ajutau oamenii memoria? Cum comunicau \u00eentre ei printr-un alt fel de semne care au precedat scrisul ? Se crede c\u0103, spre exemplu, ridicarea unor mormane de piatr\u0103, apoi a unor stele funerare, ca forme de a comunica o idee, ar fi fost primii pa\u015fi spre inventarea scrierii. P\u00e2n\u0103 la noi a r\u0103zbit pe calea tradi\u0163iei populare obiceiul de a-\u0163i face un nod la batist\u0103 ca s\u0103-\u0163i aminte\u015fti c\u0103 \u015ftii c\u0103 ai de \u00eemplinit un proiect ori un comision. Este vorba \u00een asemenea exemplific\u0103ri doar de un rudiment al unor sisteme de comunicare, ce erau \u00eentrebuin\u0163ate \u00een epoca \u00een care se trecea de la preistorie la

istorie. Poate c\u0103 m\u0103t\u0103niile, inventate c\u00e2ndva de c\u0103tre c\u0103lug\u0103rii budi\u015fti\u015fi folosite p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi de c\u0103tre catolici, nu sunt nici ele altceva dec\u00e2t ni\u015fte precursoare ale scrisului. Ele ar putea face parte dintr-o preistorie a erei Gutenberg, aidoma \u201csemnelor casei\u201d, care se \u00eentrebuin\u0163au chiar ca isc\u0103litur\u0103, c\u00e2nd proprietarul nu cuno\u015ftea scrisul, sau desenelor de pe st\u00e2nci f\u0103cute \u00een epoca de piatr\u0103, ele marc\u00e2nd \u00eenceputul scrierilor \u00een sisteme sintetice.

Din nevoia de a p\u0103stra\u015fi transmite unele amintiri s-au creat primele documente \u00eentocmite cu ajutorul scrierii pictografice sau ideografice \u00eentr-un sistem ce red\u0103 numai sensul general, f\u0103r\u0103 a p\u0103stra \u00eens\u0103 textul exact. Inscrip\u0163iile ideografice se mai redacteaz\u0103\u015fi ast\u0103zi, respect\u00e2ndu-se o tradi\u0163ie milenar\u0103 la popula\u0163ii ce vie\u0163uiesc \u00een forme primitive pe meridiane \u00eendep\u0103rtate ale Terrei, precum pieile ro\u015fii din America de Nord, localnicii din Oceania, din Africa\u015fi Siberia de Nord ori la eschimo\u015fii din nordul continentului european. \u00cen ideografie accentul este pus pe con\u0163inutul de idei al imaginilor\u015fi nu\u015fi pe o reprezentare artistic\u0103, apropiat\u0103 de cea natural\u0103, cum se proceda \u00een scrierea pictografic\u0103. Locul figurii \u00eel ia acum \u00eentr-o form\u0103 simplificat\u0103 simbolul acesteia. Trecerea de la pictur\u0103 la ideogram\u0103 nu s-a f\u0103cut tran\u015fant atunci, \u00een vremea \u00eenceputurilor, din moment ce p\u00e2n\u0103 \u015fi ast\u0103zi exist\u0103 reprezent\u0103ri grafice moderne, realizate cu mijloace de expresie artistic\u0103 specifice ambelor tipuri de scriere. Astfel sunt, spre exemplu, a\u015fa-zisele \u201cpovestiri \u00een imagini\u201d sau desenele caricaturale, care se p\u0103streaz\u0103\u015fi \u00een prezent ca ni\u015fte genuri de mare interes.

Din \u00eenceputuri de civiliza\u0163ie oamenii au manifestat o mare r\u00e2vn\u0103 de a \u00eenv\u0103\u0163a, de a se ini\u0163ia\u015fi de a p\u0103trunde tainele existen\u0163ei. Nimeni n-a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 acest lucru de unul singur, ci a trebuit s\u0103 preia ceea ce deja\u015ftiau \u00eenainta\u015fii s\u0103i. O tradi\u0163ie a constituit- o aceast\u0103 transmitere a cuno\u015ftin\u0163elor de la o genera\u0163ie la alta, dar o asemenea ucenicie nu se realiza u\u015for, ci numai prin instituirea unui ritual al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Antichitatea, Evul Mediu\u015fi epoca modern\u0103\u015fi-au perfec\u0163ionat permanent formele de instruire, folosind consecvent cartea. Totdeauna, \u00eens\u0103, dasc\u0103lii au fost mai pu\u0163in numero\u015fi dec\u00e2t \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceii. Vr\u0103jitorul, proorocii\u015fi prezic\u0103torii, adic\u0103 cei care st\u0103p\u00e2neau for\u0163ele tainice ale existen\u0163ei oamenilor, au fost \u00eenlocui\u0163i de c\u0103rturari instrui\u0163i\u015fi dornici s\u0103 comunice celor tineri\u015ftiin\u0163a lor. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul s-a institu\u0163ionalizat\u015fi a devenit tot mai eficace \u00een angrenajul general de transmitere a cuno\u015ftin\u0163elor umane. \u00cen mod firesc s-a des\u0103v\u00e2r\u015fit

exemplar costa c\u00e2t o pereche de vite\u015fi putea fi achizi\u0163ionat cu mare greutate, ci s-a transformat \u00een instrument de culturalizare, l\u0103rgindu-\u015fi arealul social \u00een care se folosea, ea devenind un bun comun.

Cine\u015fi-ar putea imagina cu exactitate c\u00e2t de \u00eentins\u0103 a fost constela\u0163ia scrierilor inventate de-a lungul secolelor de c\u0103tre oameni? A\u015fa cum au \u00eenflorit la diferite semin\u0163ii, variatele forme de scriere\u015fi-au men\u0163inut p\u00e2n\u0103 \u00een prezent autonomia\u015fi propria evolu\u0163ie. Diferen\u0163ierile dintre scrieri au produs\u015fi distinc\u0163ia \u00eentre cititori, c\u0103ci \u00een prezent nimeni n-ar putea scrie c\u0103r\u0163i pentru absolut to\u0163i semenii s\u0103i, dup\u0103 cum nici un om n-ar izbuti s\u0103 citeasc\u0103 toate c\u0103r\u0163ile pe care le de\u0163ine \u00een zestrea ei omenirea.

Atunci c\u00e2nd intri \u00eentr-o mare bibliotec\u0103 sim\u0163i c\u0103 prin ele \u00eensele, c\u0103r\u0163ile alc\u0103tuiesc o lume fascinant\u0103, un univers vast\u015fi puternic, \u00een stare s\u0103 asigure noi dimensiuni vie\u0163ii oamenilor. \u00cen acest templu al c\u0103r\u0163ii care este biblioteca, cea mai veche institu\u0163ie socio- cultural\u0103 realizat\u0103 de oameni, st\u0103 tezaurizat\u0103 toat\u0103 \u00een\u0163elepciunea lumii, dup\u0103 cum au constatat mari m\u00e2nuitori ai condeiului.Vestit orator al Antichit\u0103\u0163ii romane, dar\u015fi om politic, scriitor\u015fi filozof Marcus Tullius Cicero socotea c\u0103 biblioteca este \u201cacolo unde se d\u0103 via\u0163\u0103 c\u0103r\u0163ii\u201c. Din vechime prestigiul de care s-a bucurat biblioteca a determinat oamenii s\u0103 o asemene cu biserica. De aceea s- a spus c\u0103 \u00een timp ce \u201cBiserica este casa lui Dumnezeu\u201d, Biblioteca trebuie considerat\u0103