Visurile unui vizionar interpretate
prin visurile metafizicii
\u2022Lui Sommerring,

\u2022Scrisoare profesorului Hufeland
\u2022C.-V. Hufeland
Despre imperiul sufletului asupra

Traducere, not\u0103 asupra edi\u0163iei, studiu introductiv,
studiu asupra treducerii, note, bibliografie selectiv\u0103, index de
concepte german-rom\u00e2n, index tematic de

EDITURA IRI
Bucure\u015fti, 2003
Coordonatorul colec\u0163iei: ALEXANDER BAUMGARTEN Redactor: M\u0102RIA STANCIU
Tehnoredactor: OFELIA CO\u015eMAN

Studiu asupra traducerii, de Rodica Croitoru................... 37
VISURILE UNUI VIZIONAR INTERPRETATE PRIN VISURILE METAFIZICII
Un raport preliminar, care serve\u015fte \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 foarte mic\u0103
expunerii.............................................. 43

Capitolul al treilea. Concluzie practic\u0103 a \u00eentregii lucr\u0103ri.......... 99
LUI SOMMERRING, DESPRE ORGANUL SUFLETULUI....... 105
DESPRE IMPERIUL SUFLETULUI ASUPRA SENTIMENTELOR
MALADIVE ST\u0102P\u00c2NITE PRIN SIMPLA VOIN\u0162\u0102............ 111
Cuv\u00e2ntul \u00eenainte al editorului............................... 111

3. Despre m\u00e2ncat \u015fi b\u0103ut................................ 124
4. Despre sentimentul maladiv rezultat din timpul nefavorabil
g\u00e2ndirii.......................................... 126
5. Mijloacele de a ne proteja \u015fi de a ne vindeca contra accidentelor maladive prin ac\u0163iunea deciziei asupra respira\u0163iei...........
127
6. Consecin\u0163e ale respira\u0163iei cu gura \u00eenchis\u0103................. 128
Concluzie.............................................. 129
Medita\u0163ie. \u2014 B\u0103tr\u00e2ne\u0163e................................ 129
Post-scriptum........................................... 131
Precau\u0163ii pe care tipografii \u015fi editorii ar trebui s\u0103 \u015fi le ia
cu privire la ochi..................................... 131
Note.................................................. 135
Bibliografie selectiv\u0103..................................... 147
Index de concepte german-rom\u00e2n............................ 153
Index tematic........................................... 159

precritice, adic\u0103 anterioare celei mai importante perioade a filosofiei kantiene, de preg\u0103tire a doctrinei, numit\u0103 critic\u0103 (dup\u0103 anul 1770). Spre a da o imagine mai complet\u0103 asupra evolu\u0163iei pe care o parcurge rela\u0163ia dintre suflet \u015fi corp \u00een idealismul transcendental kantian am anexat \u015fi alte dou\u0103 texte din perioada doctrinal\u0103,de

r\u0103spuns a lui Kant o red\u0103m \u00een volumul de fa\u0163\u0103. Ea este precedat\u0103 de un scurt text al editorului (C.-V. Hufeland),
intitulat Despre imperiul sufletului. Asupra sentimentelor maladive. Pe l\u00e2ng\u0103 rela\u0163ia suflet-corp comun\u0103 tuturor
acestor texte, ultimele dou\u0103 texte kantiene au comun\u0103 ideea de \u201econflict al facult\u0103\u0163ilor" (a celei filosofice cu cea
teologic\u0103, juridic\u0103 \u015fi medical\u0103). Ca urmare, Kant a inclus ulterior Scrisoarea c\u0103tre Hufeland \u00een lucrarea sa mai
ampl\u0103 Conflictul facult\u0103\u0163ilor (1798), form\u00e2nd partea a treia a sa: \u201eConflictul facult\u0103\u0163ii filosofice cu cea
medical\u0103".
Textele kantiene au fost traduse dup\u0103 edi\u0163ia Academiei din Berlin (cu excep\u0163ia celui adresat lui Sommering, care
nu face parte dintre acestea), dup\u0103 cum o cer exigen\u0163ele \u015ftiin\u0163ifice actuale. Pagina\u0163ia acestei edi\u0163ii se afl\u0103 pe
marginile din st\u00e2nga \u015fi respectiv din dreapta ale edi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, iar \u00een interiorul r\u00e2ndurilor ea este marcat\u0103 prin

1-116, \u015fi aceea\u015fi edi\u0163ie din anul 1912: Kant's Wrke. B\u00e2nd II. Vorkritische Schriften. Berlin Druck und Verlag von Georg Reimer, 1912). S-au mai f\u0103cut confrunt\u0103ri \u015fi cu edi\u0163iile Cassirer, Felix Gross \u015fi Vorl\u0103nder, ale c\u0103ror indica\u0163ii bibliografice apar \u00een BIBLIOGRAFIA SELECTIV\u0102. De asemenea, s-au f\u0103cut confrunt\u0103ri cu dou\u0103

edi\u0163ii franceze \u015fi cu una englez\u0103. Ele sunt: Emmanuel Kant.Anthropologie suivie des divers fragments du meme
auteur relatifs auxCom merc e des esprits d'un m onde \u0103 l'autre. Ouvrage traduit de l'allemand par J. Tissot. Paris,
Librairie Philosophique de Ladrange, 1863; Emmanuel Kant. Le coflit des facultes. En trois sections, 1798.
Traduction avec une Introduction et des Notes par J. Gibelin. Paris, Librairie Philosophique J. Vrin, 1953;
Immanuel Kant. Dreams ofa Spirit-Seer illustrated by Dreams of Metaphysics. Translated by Emmanuel F.
Goerwitz and Edited with an Introduction and Notes by Frank Sewall. London, Swan Sonnenschein & Co.,
1900. Pentru cititorul rom\u00e2n este important faptul c\u0103 lumea vorbitoare de limb\u0103 englez\u0103 a beneficiat de versiunea
lui John Manolesco (Montreal, 1958).
RODICA CROITORU
10

metafizicii \u00een \u015ftiin\u0163a limitelor cunoa\u015fterii umane \u015fi, \u00een plus, trateaz\u0103 un subiect de mare actualitate \u00een zilele
noastre: ce este paranormalul \u015fi cum trebuie s\u0103 \u00eel abord\u0103m filosofic.
PREAMBUL ISTORIC
Lucrarea a fost elaborat\u0103 \u00een anul 1765, iar interesul pe care Kant \u00eel manifesta fa\u0163\u0103 de acest subiect a fost
\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit \u00een trei scrisori: c\u0103tre dra Charlotte von Knobloch (10 august 1758? 1761? 1763? 1768?) \u015fi c\u0103tre
prietenul s\u0103u, filosoful Moses Mendelssohn (7 februarie \u015fi 8 aprilie 1766). Ea a ap\u0103rut mai \u00eent\u00e2i anonim, iar
ulterior Kant a semnat-o (ceea ce reiese din scrisoarea c\u0103tre Mendelssohn din 7 februarie). C. Kerbach a fost
primul care a clarificat problemele imprim\u0103rii originale a textului Visurile unui vizionar. El a ajuns la concluzia
c\u0103 \u00een anul 1766 existau cel pu\u0163in trei imprim\u0103ri diferite, care nu aveau rezultate identice {Kant's Ausgabe.
Reklams Universal-Bibliothek, p. IX). Prima imprimare s-a f\u0103cut la Konigsberg, \u00een anul 1766, de c\u0103tre Johann
Jacob Kanter; acesta a fost penalizat de senatul Universit\u0103\u0163ii din Konigsberg cu o amend\u0103 de 10 taleri germani,
pentru c\u0103 a tip\u0103rit lucrarea \u201eabsque censura und imprimatur". O a doua imprimare s-a f\u0103cut \u00een acela\u015fi an la Riga
\u015fi Mietau de c\u0103tre asociatul lui Kanter pe nume Johann Friedrich Hartnoch (care \u00eentre timp se mutase la Riga).
Pentru aceast\u0103 edi\u0163ie Kant a intervenit cu unele modific\u0103ri. A treia s-a realizat \u00een acela\u015fi an de c\u0103tre acela\u015fi
editor; ea nu difer\u0103 de prima dec\u00e2t prin vinieta din titlu. A patra:

1797-1798. A cincea: Immanuel Kants Vermischte Schriften. B\u00e2nd II. Halle, Hrsg. Tieftrunk, 1799.
Ra\u0163ionalismul dominant al lui Kant 1-a f\u0103cut s\u0103 se simt\u0103 ulterior jenat de faptul c\u0103 \u00een acest eseu a legat soarta
metafizicii de revela\u0163iile unui vizionar. Se spune c\u0103 editorul s\u0103u Tieftrunk primise indica\u0163ii de la Kant de a nu \u00eei
tip\u0103ri lucr\u0103ri anterioare Diserta\u0163iei inaugurale din 1770 (care marcheaz\u0103 \u00eenceputurilec riticismului). Vorl\u0103nder a
f\u0103cut observa\u0163ia c\u0103 lui Kant nu \u00eei f\u0103cea pl\u0103cere s\u0103 vorbeasc\u0103 mai t\u00e2rziu despre lucr\u0103rile salepre critic e, care nici
nu au fost g\u0103site \u00een biblioteca personal\u0103 a filosofului dup\u0103 moartea sa. \u00een zilele noastre \u00eens\u0103, c\u00e2nd domeniul
filosofiei kantiene a ajuns s\u0103 fie considerat o culme a expresiei filosofice, trebuie s\u0103 manifest\u0103m interes fa\u0163\u0103 de
toate etapele pe care le-a parcurs aceasta.
Dar cine este acest vizionar ale c\u0103rui \u201evisuri" l-au impresionat \u00eentr-at\u00e2t pe Kant \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 timp s\u0103 se
informeze asupra lor cu mijloacele empirice de care dispunea cu aproape 250 de ani \u00een urm\u0103, \u015fi chiar s\u0103 scrie o
carte \u00een care s\u0103 explice temeiurile filosofice ale acestor viziuni?

S-a n\u0103scut la Stockholm la 29 ianuarie 1688. Tat\u0103l s\u0103u era Jasper Swedberg, predicator la curte \u015fi profesor de
teologie la Universitatea din Uppsala. Fiul s\u0103u a primit o educa\u0163ie religioas\u0103, dar liberal\u0103 \u015fi p\u0103truns\u0103 de idei
iluministe. A studiat la Universitatea din Uppsala literele \u015fi \u015ftiin\u0163ele exacte, iar \u00een anul 1709 \u015fi-a dat doctoratul \u00een
filosofic \u00eentre 1710-1715 a c\u0103l\u0103torit \u00een Fran\u0163a \u015fi Anglia, dup\u0103 care s-a dedicat studierii fizicii \u015fi matematicii.
Pentru cercet\u0103rile pe care le-a \u00eentreprins \u00een domeniul \u015ftiin\u0163elor naturii (algebr\u0103, geografie, fizic\u0103) a primit titlul de
nobil, o dat\u0103 cu care \u015fi-a schimbat numele din Swedberg \u00een Swedenborg. Totodat\u0103 el a primit dreptul de a face
parte din Dieta Na\u0163ional\u0103. La Universitatea din Uppsala a condus Catedra de matematic\u0103 \u00een urma retragerii lui
Celsius. \u00een anul 1734 a publicat la Dresda \u015fi Leipzig lucrarea \u00een 3 volume Principia rerum naturalium sive