Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs 14

Curs 14

Ratings: (0)|Views: 14|Likes:

More info:

Published by: Eugenia Maria Berbec on Jan 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/23/2014

pdf

text

original

 
CURS 14.Piaţa resurselor naturale: renta
Caracterul limitat al resurselor naturale face ca renta, venit fundamental cu o pondere înscădere, să revină în actualitate.
1. Natura rentei. Formarea rentei pe baza legii randamentelor neproporţionale.
 
<<Natura rentei>>:
două curente de abordare şi explicare.Unii teoreticieni au explicat şi explică renta pornind de la forma de proprietate asupra pământului, ca factor originar de producţie. Pe măsura creşterii populaţiei pământurile au devenitobiect al proprietăţii, astfel că proprietarii aveau doua posibilităţi: să-l lucreze ei înşişi sau să-ldea spre folosinţa altei persoane.Renta desemneaceea ce pretinde şi încasează proprietarul funciar de la utilizatorul pământului, indiferent de forma de realizare: în muncă, în produse sau în bani, considerat venitfără muncă, persoană rentiera.Alţi autori şi-au concentrat atenţia asupra comportamentelor specifice ale agenţilor economici pe piaţa terenurilor (agricole şi cu alte favorabilităţi), ca una din pieţele factor de producţie ce stă la baza raportului dintre cererea şi oferta de resurse naturale, îndeosebi agro-alimentare. Încondiţiile agriculturii intensive, când scade rolul pământului natura în randamentul agricol rentanu mai este venit specific agriculturii.- W. Petty renta funciara reprezintă surplusul obţinut de pe un teren oarecare, după ce dinvenitul obţinut s-au scăzut cheltuielile cu întreţinerea lucrătorilor agricoli şi celelalte cheltuieli deexploatare a terenului; mărimea rentei, respectiv a preţului pământului se află intr-o legătura directăcu cererea şi oferta de produse agricole, sporirea cererii mărind preţul cerealelor şi nivelul rentei.- Fr. Quesnay (reprezentativ economic al Scolii fiziocrate) lucrătorul agricol produce mai multdecât consuma el însuşi şi ajunge la concluzia că numai munca agricolă creează valoare şi produsnet renta.A Smith consideră că renta este preţul plătit pentru folosirea pământului ca factor de producţie. Renta este un produs al puterii naturii.D Ricardo renta este parte din produsul pământului care se plăteşte proporţional funciar pentruca acesta cedează dreptul de folosire a forţelor originare şi indestructibile ale pământului.J.B.Say, renta este o recompensa pentru serviciile aduse de pământ.Şcoala marginalistă, îndeosebi varianta ei nord-americana (J.B.Clark), consideră că renta seformează pe baza legii randamentelor neproporţionale şi a productivităţii factorilor de producţie.V. Madgearu renta diferenţiala îşi datorează existenţa legii fertilităţii descrescânde a solului.în ultimele decenii renta este o categorie universală, ea nelimitându-se doar la agricultură.Pământul susţine P.A. Samuelson nu este singurul factor de producţie ale cărui venituri potfi tratate din punct de vedere economic ca renta.<<Renta reprezintă venitul ce revine posesorului (proprietar) oricărui factor de producţie, a căruioferta este rigidă sau foarte puţin elastica; este venitul ce revine proprietarilor pentru transferareadreptului de folosinţa şi de uzufruct a unor factori de producţie cu însuşiri speciale către alte persoane>>.în sens restrâns, renta este venitul (încasarea) pentru dreptul de folosinţă al unui factor care aredoar o singura utilizare posibilă; utilizarea fiind extrem de limitată.în sens larg, renta reprezintă încasarea pentru cedarea folosinţei oricărui factor de producţie, acărei ofertă este perfect inelastică în raport cu preţul.La baza formarii rentei se afla "legea randamentelor neproporţionale", cunoscuta ca "legeafertilităţii descrescânde"
68
 
Mărimea rentei depinde de volumul producţiei marginale realizate prin folosirea uneicantităţi suplimentare dintr-un factor de producţieForma materială a rentei constă din excedentul de produse ce poate fi obţinut în urma folosinţeiunui factor de producţie cu calităţi superioare celor medii.Renta economică constă din venitul realizat de către deţinătorul unui factor, a cărui ofertatotala este inelastică şi insensibilă la ridicarea preţului de vânzare. Cu cât oferta totală este mairigidă cu atât renta economică este mai mare.Renta economica desemnează acel venit ce decurge din insuficienţa ofertei totale. 
2. Renta funciară şi formele ei
Forme: funciară, minieră, de construcţii, rena consumatorului, a nzătorului, deabilitate, de raritate, de transfer, industrială sau comercială, conjuncturală.Renta funciară îşi are originea în raritatea terenurilor (suprafeţelor) fertile, respectiv îninsuficienta ofertă de produse agricole de a satisface cererea în creştere. Oferta inelastica ridică preţul produselor agricole, astfel că după toate terenurile se obţine rentă.Oferta inelastica faţă de cererea în creştere şi inegalitatea randamentelor diferitelor  parcele stau la baza formării rentei funciare şi a explicării mărimii ei. Preţul este acela caredetermină renta şi mărimea ei şi nu invers.Renta funciară constituie un venit ce revine proprietarului în virtutea dreptului pe care-ldeţine asupra factorului de producţie rar (inelastic), venit încasat în condiţiile unei cereri mai maridecât oferta de produse agricole (grâu). Ea apare ca diferenţă între venitul încasat de fiecare proprietar şi suma costurilor şi profitul normal.- Pentru arendaş renta este o plată pentru folosirea terenului, care se constituie într-unelement al costului de producţie. Pentru el nu există nici o deosebire între plata rentei şi celelalte plăţi efectuate pentru maşini, îngrăşăminte, seminţe etc.Forma natural materială a rentei constă din producţia fizică excedentară faţă de medie,obţinută de fermierii cu terenuri fertile.
3. Preţul pământului
 Preţul pământului are la baza venitul ce poate fi obţinut prin utilizarea acestui factor de producţie. Reprezintă renta anuală (10000 u.m.) capitalizată la dobânda zilei (10%), respectiv lacea aşteptată.Pr.pam. = R/d’ = 10000/10% = 100000 u.m.Terenurile atrase în exploatarea economică au încetat de a mai fi doar un "dar al naturii".Lucrările de amenajare, ameliorare sau simpcultivare, ca şi toate infrastructurile materialegenerale au conferit şi conferă terenului calitatea de pământ – capital, astfel "componenta funciarăa capitalului agrar se măreşte". Preţul se află sub influenţa mai multor factori (direcţi sau indirecţi):a) Cerere şi oferta de terenuri agricole. Limita naturala a pământului conferă ofertei totale deterenuri un caracter rigid, fiind insensibilă la variaţia preţului.b) Cerere şi ofertă de produse agricole. Sporirea cererii pentru produsele agricole şi scumpirealor stimulează cererea de pământ şi ridica preţul acestuia.c) Mărimea şi evoluţia rentei. Renta şi preţul pământului se condiţionează reciproc. Atuncicând există sau nu dorinţa agentului economic de a cumpăra terenuri.d) Posibilitatea folosirii alternative a pământului (agricultură, silvicultură, construcţii).e) Rata dobânzii bancare. Pentru pământ se afla în raport invers proporţional cu această rata.
69

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->