...dat fiind faptul c\u0103 acum forma\u0163iile artei au destina\u0163ia de a se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa \u00een realitatea sensibil\u0103,
arta exist\u0103 \u015fi ea pentru sim\u0163uri, \u00eenc\u00eet, drept urmare, modul determinat al acestor sim\u0163uri \u015fi al
materialit\u0103\u0163ii ce le corespunde \u2014 materialitate \u00een care se obiectiveaz\u0103 opera de art\u0103 \u2014 trebuie
s\u0103 furnizeze temeiurile de diviziune a diferitelor arte. [...] Sub acest raport noi am exclus deja
mai \u00eenainte (voi. I, p. 61-62) pip\u0103itul, gustul \u015fi mirosul. [...]
Din contra, vederea se g\u0103se\u015fte \u00een raport pur teoretic fa\u0163\u0103 de obiecte, prin mijlocirea luminii,
aceast\u0103 materie oarecum imaterial\u0103... [...]
Cel\u0103lalt sim\u0163 teoretic este auzul. [...] In loc s\u0103 aib\u0103 de-a face cu forme, culori etc, el are de-a
fcice cu sunete, cu vibra\u0163ia corpului... [...]
La aceste dou\u0103 sim\u0163uri se adaug\u0103 ca al treilea element, reprezentarea sensibil\u0103, amintirea,
p\u0103strarea imaginilor care se introduc \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 pe calea intui\u0163iei... [...]
Acest triplu mod de sesizare ne d\u0103 pentru art\u0103 cunoscuta diviziune \u00een arte plastice, care \u00ee\u015fi
elaboreaz\u0103 con\u0163inutul vizibil \u00een forme \u015fi culori exterioare, obiective, \u00een al doilea r\u00eend, \u00een art\u0103 a
sunetelor, muzica, \u015fi, \u00een al treilea r\u00eend, \u00een poezie, ca art\u0103 a cu-v \u00ee n t u 1 u i, face uz de ton
numai ca semn, pentru ca
prin el s\u0103 se adreseze interiorului intui\u0163iei spirituale, sentimentului \u015fi reprezent\u0103rii. Dar c\u00eend
vrem s\u0103 ne oprim la aceast\u0103 latur\u0103 sensibil\u0103 ca ultim temei de diviziune, ajungem \u00eendat\u0103 \u00een
\u00eencurc\u0103tur\u0103 cu privire la principiile mai precise, fiindc\u0103 temeiurile diviziunii, \u00een loc s\u0103 fie luate
din conceptul concret al obiectului \u00eensu\u015fi, s\u00eent scoase numai din una dintre cele mai abstracte
laturi ale lui. Din aceast\u0103 cauz\u0103 trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem din nou la modul de diviziune care
merge mai ad\u00eenc, indicat deja de noi \u00een introducere ca adev\u0103rat\u0103 diviziune sistematic\u0103 a
acestei a treia p\u0103r\u0163i a prezentei lucr\u0103ri.(E., II, 15-17)
Conform acestui criteriu de diviziune, sistemul diferitelor arte se \u00eemparte deci \u00een felul urm\u0103tor
:\u00een primul r\u00eend, avem \u00een fa\u0163a noastr\u0103 arhitectura ca \u00eenceput bazat pe \u00eens\u0103\u015fi natura lucrurilor. Ea

este \u00eenceputul artei... [...]
A doua art\u0103 este sculptura. Ea are ca principiu \u015fi con\u0163inut individualitatea spiritual\u0103 ca ideal
clasic... [...]
In al treilea r\u00eend, trebuie s\u0103 cuprindem \u00eentr-o ultim\u0103 totalitate artele chemate s\u0103 dea form\u0103
interiori-ta\u0163ii subiectului.
\u00cenceputul acestui ultim \u00eentreg \u00eel constituie pictura... [...]
In al doilea r\u00eend, contrarul picturii \u00een cuprinsul uneia \u015fi aceleia\u015fi sfere \u00eel formeaz\u0103 muzica.
[...]
In sf\u00eer\u015fit, a treia [component\u0103 a totalit\u0103\u0163ii adineauri amintite], al\u0103turea de pictur\u0103 \u015fi de muzic\u0103,
este arta vorbirii, poezia \u00een general, arta adev\u0103rat\u0103, absolut\u0103 a spiritului \u015fi a exterioriz\u0103rii lui
ca spirit. [...] Acum, \u00een ceea ce prive\u015fte modul de pl\u0103smuire artistic\u0103 al poeziei, el se
dovede\u015fte a fi sub acest aspect art\u0103 total\u0103 prin faptul c\u0103 acest mod de crea\u0163ie repet\u0103 pe planul
s\u0103u modurile de reprezentare artistic\u0103 ale celorlalte arte, caz numai relativ \u00een pictur\u0103 \u015fi \u00een
muzic\u0103.

Anume, pe de o parte, ca poezie epic\u0103 ea d\u0103 con\u0163inutului s\u0103u forma obiectivit\u0103tii... [...]
Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, invers, poezia este tot at\u00eet de mult vorbire subiectiv\u0103, este interiorul care
se face v\u0103zut ca interior, este lirica, apel\u00eend la ajutorul muzicii pentru a p\u0103trunde mai ad\u00eenc \u00een
interiorul sentimentului\u015fi al sufletului.

sine\u25a0[...], este arta dramatic\u0103, \u00een care omul \u00eentreg \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, reproduc\u00eend-o, opera de art\u0103
produs\u0103 de ora.
Aceste cinci arte formeaz\u0103 sistemul \u00een sine \u00eensu\u015fi determinat \u015fi organic structurat al artei ou
adev\u0103rat reale, \u00een afar\u0103 de acestea, mai exist\u0103, se \u00een\u0163elege, \u015fi alte arte neperfeete, ca arta
construirii gr\u0103dinilor, dansul etc, arte despre care noi nu vom putea face \u00eens\u0103 men\u0163iune dec\u00eet \u00een
trecere, deoarece tratarea filozofic\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere numai diferen\u0163ele conceptuale \u015fi
s\u0103 explice \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 crea\u0163iile cu adev\u0103rat adecvate acestor deosebiri.(E., II, 18-22)
ARHITECTURA
Friedrich von Schlegel a numit arhitectura muzic\u0103 \u00eenghe\u0163at\u0103-\u015fi, de fapt7~ambele aceste arte se
\u00eentemeiaz\u0103 pe Q_axmonj\u00a3_^upropor\u0163iilor care pot fi reduse la num\u0103r \u015fi s\u00eent din acest motiv
u\u015for sesizabile \u00een tr\u0103s\u0103turile : lor fundamentale.(E., II, 57)
\.c\u00eend este vorba de arhitectur\u0103 ca art\u0103, nu poate fi hot\u0103r\u00e2toare numai trebuin\u0163a, ci, ca

...\u00een arhitectur\u0103, masa sensibil\u0103, material\u0103, spa\u0163ial\u0103, e aceea prin care este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat, intuitiv, \u00een
m\u0103sura \u00een care lucrul acesta e posibil, ceea ce este de natur\u0103 absolut interioar\u0103, intim\u0103.(E., II,
90)
Noi \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 stabilim \u00een a\u015fa fel \u00eenceputul artei din conceptul ei, \u00eenc\u00eet prima sarcin\u0103 a
artei s\u0103 constea \u00een aceea c\u0103 ea d\u0103 form\u0103 a ceea ce e \u00een sine \u00eensu\u015fi obiectiv, domeniului naturii,
mediului \u00eenconjur\u0103tor exterior al spiritului \u015fi prin aceasta imprim\u0103 semnifica\u0163ie \u015fi figur\u0103 ele-
mentului lipsit de interioritate, care r\u0103m\u00een exterioare acestuia, deoarece ele nu s\u00eent forma \u015fi
semnifica\u0163ia imanente obiectivului \u00eensu\u015fi. Arta c\u0103reia \u00eei revine o astfel de sar-

cin\u0103 este, cum am v\u0103zut, arhitectura, care \u015fi-a g\u0103sit prima ei forma\u0163ie mai cur\u00eend dec\u00eet
sculptura sau pictura \u015fi muzica. [...]
\u25a0..arhitectura corespunde formei simbolice a artei, ea re'alizmd ca art\u0103 particular\u0103, in modul
cel mai propriu, principiul simbolicului, fiindc\u0103 arhitectura \u00een general nu este capabil\u0103 s\u0103 fac\u0103
s\u0103 se \u00eentrez\u0103reasc\u0103 semnifica\u0163iile introduse \u00een ea dec\u00eet \u00een elementul exterior al mediului \u00een-
conjur\u0103tor. [...]
...dac\u0103, potrivit caracterului ei fundamental, arhitectura r\u0103m\u00eene o art\u0103 cu totul simbolic\u0103, totu\u015fi
formele artistice ale simbolicului propriu-zis, ale clasicului \u015fi romanticului formeaz\u0103 \u00een\u0103untrul
ei elementul mai precis determinat, acestea prezent\u00e2nd aici o importan\u0163\u0103 mai mare dec\u00eet \u00een
celelalte arte. Deoarece \u00een sculptur\u0103 clasicul, \u00een muzic\u0103 \u015fi pictur\u0103 romanticul, p\u0103trund at\u00e2t de
ad\u00eenc \u00eentregul principiu al acestor arte, \u00eenc\u00eet pentru dezvoltarea tipului celorlalte forme ale
artei nu r\u0103m\u00eene dec\u00eet un spa\u0163iu mai mult ori mai pu\u0163in \u00eengust. \u00een sf\u00eer\u015fit, \u00een poezie, cu toate c\u0103
ea este \u00een chipul cel mai complet capabil\u0103 s\u0103 elaboreze \u00eentreaga grada\u0163ie a formelor artei \u00een
opere de art\u0103, nu va trebui s\u0103 facem totu\u015fi diviziunea potrivit deosebirii dintre poezia
simbolic\u0103, clasic\u0103 \u015fi romantic\u0103, ci, conform clasific\u0103rii specifice poeziei ca art\u0103 particular\u0103, \u00een
arta poeziei epice, lirice \u015fi dramatice. Arhitectura, dimpotriv\u0103, este. \u00eendreptat\u0103 fjprpwrWinr,
\u00eenc\u00eet aici deosebirile esen-
\u0163^ \u00eep fjp, \u0163iale s\u00eent determinate de f\u0103ptui dac\u0103 acest exterior \u00ee\u015fi prime\u015fte \u00een el \u00eensu\u015fi
semnifica\u0163ia sau dac\u0103 este tratat ca mijloc \u00een vederea unui scop altul dec\u00eet el, ori dac\u0103, f\u0103c\u00eend
acest serviciu, el se dovede\u015fte a fi \u00een acela\u015fi timp ceva independent. Primul caz se potrive\u015fte
cu simbolicul ca atare, al doilea coincide cu clasicul, \u00eentruc\u00e2t \u00een acest din urm\u0103 caz ajunge s\u0103
fie reprezentat\u0103 pentru sine semnifica\u0163ia propriu-zis\u0103, \u00eenc\u00eet simbolicul este ad\u0103ugat aici cu
titlul de simpl\u0103 \u00eemprejmuire exterioar\u0103, conform principiului \u00eensu\u015fi al artei clasice, iar

zuri merge paralel cu romanticul, \u00eentruc\u00eet arta romantic\u0103 se serve\u015fte, desigur, de elementul exterior ca mijloc de exprimare, dar se -retrage \u00een sine din aceast\u0103 realitate, put\u00eend s\u0103 lase astfel ca existen\u0163a obiectiv\u0103 s\u0103-\u015fi primeasc\u0103 iar\u0103\u015fi o elaborare independent\u0103.(E,, II, 26-30)

Interesul originar [al artei,n.n.] se \u00eendreapt\u0103 spre \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea intuitiv\u0103 a vederilor obiective
originare \u015fi a g\u00een-durilor esen\u0163iale general e, \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare pentru al\u0163ii \u015fi pentru sine. Dar astfel de
vederi ale popoarelor s\u00eent mai \u00een-t\u00eei abstracte \u015fi nedeterminate \u00een ele \u00eensele, \u00eenc\u00eet omul, pentru
a \u015fi le face reprezentabile, recurge acum la ceva ce este \u00een sine tot at\u00eet de abstract, adic\u0103 la
ceea ce este ca atare de natur\u0103 material\u0103, la ceea ce e masiv \u015fi greu, care este,, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een
stare s\u0103 primeasc\u0103 o form\u0103 determinat\u0103, dar nu una \u00een sine concret\u0103 \u015fi cu adev\u0103rat spiritual\u0103.
Rela\u0163ia dintre con\u0163inut \u015fi realitatea sensibil\u0103 prin mijlocirea c\u0103reia acesta trebuie introdus din

\u00eens\u0103, o oper\u0103 de arhitectur\u0103cane trebuie s\u0103 reveleze pentru al\u0163ii o semnifioa\u0163ie general\u0103 nu
este \u00eenf\u0103ptuit\u0103 cu alt scop dec\u00e2tpentru a exprima aceast\u0103 \u00eenalt\u0103 semnifioa\u0163ie \u00een sine. Din
aceast\u0103 cauz\u0103, respectiva oper\u0103 de arhitectur\u0103 este unsim bol independent al unei idei absolut
esen\u0163iale, general-vala-bile ; ea este o vorbire prezent\u0103 pentru ea \u00eens\u0103\u015fi, de\u015fi vorbire f\u0103r\u0103
sunete, care se adreseaz\u0103 spiritelor.(E.,II , 31)
Sub acest raport putem spune c\u0103 na\u0163iuni \u00eentregi n-au \u015ftiut s\u0103-\u015fi exprime religia \u015fi cele mai
adinei nevoi ale lor \u00een alt chip dec\u00eet cl\u0103dind sau, totu\u015fi, cu deosebire \u00een limbaj arhitectonic.
Dar [...] \u00een esen\u0163\u0103 acesta este cazul numai

\u00een R\u0103s\u0103rit. Mai ales construc\u0163iile artei mai vechi a Babi-lonului, a Indiei \u015fi a Egiptului \u2014 care
\u00een parte nu mai exist\u0103 dec\u00eet ca ruine capabile s\u0103 sfideze toate timpurile \u015fi toate revolu\u0163iile \u015fi
care at\u00eet din cauza caracterului lor fantastic, cit \u015fi prin masa lor colosal\u0103 trezesc admira\u0163ie \u015fi
mirare \u2014 arat\u0103 fie cu totul acest caracter, fie c\u0103 \u00een mare parte ele \u00ee\u015fi au originea \u00een el. Acestea
s\u00eent opere a c\u0103ror ridicare a constituit \u00een anumite epoci \u00eentreaga activitate \u015fi via\u0163\u0103 a na\u0163iunilor
respective.(E.,II, 32)
\u201eCe este sf\u00eent ?", \u00eentreab\u0103 odat\u0103 Goethe \u00eentr-un distih" \u015fi r\u0103spunde : \u201eSf\u00eent este ceea ce leag\u0103
multe suflete unul de altul". In acest sens putem spune c\u0103 sacrul cuscopul acestei coeziuni \u015fi
c\u0103 aceast\u0103 coeziune a constituit primul con\u0163inut al arhitecturii independente. Primul exemplu
de acest fel ni-1 ofer\u0103 legenda turnului babilonean. Pe \u015fesurile vaste ale Eufnatului ridic\u0103
omul o oper\u0103 arhitectonic\u0103 uria\u015f\u0103. O cl\u0103de\u015fte \u00een munc\u0103 colectiv\u0103 \u015fi caracterul colectiv al
construc\u0163iei devine \u00een acela\u015fi timp scopul \u015fi con\u0163inutul operei \u00eens\u0103\u015fi. (...]
O alt\u0103 lucrare de arhitectur\u0103 care este deja un fapt istoric cert e turnul lui B e 1 u s, despre care
ne relateaz\u0103 Herodot [...]. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 forma r\u0103m\u00eene \u00eens\u0103 aici abandonat\u0103 \u00eent\u00eempl\u0103rii sau este
determinat\u0103 numai prin fondul material al solidit\u0103\u0163ii ca cub, dar \u00een acela\u015fi timp se ive\u015fte
exigen\u0163a de a g\u0103si o semnifica\u0163ie oare s\u0103 poat\u0103 oferi, pentru opera luat\u0103 \u00een ansamblu, o
determina\u0163ie simbolic\u0103 mai precis\u0103. Noi trebuie s\u0103 vedem aceast\u0103 determina\u0163ie \u00een num\u0103rul
etajelor masive, de\u015fi Herodot ne relateaz\u0103 \u00een mod explicit acest lucru. Existau i\u015fapte etaje, cu
al optulea peste ele -\u015fi av\u00eend destina\u0163ia ca zeul s\u0103 petreac\u0103 noaptea \u00een interiorul lui. Num\u0103rul
\u015fapte \u00eens\u0103 simbolizeaz\u0103, probabil, cele \u015fapte planete \u015fi cele \u015fapte sfere cere\u015fti.
Au existat \u015fi \u00een Media ora\u015fe construite pe baza unei astfel de simbolici, ca, de exemplu,

\u015fapte ziduri care o \u00eenconjurau. Despre acestea Herodot relateaz\u0103... [...] (\u00a3., II, 33-35)
Proximul lucru despre care trebuie s\u0103 vorbim acum este faptul c\u0103 arhitectura \u00ee\u015fi ia ca con\u0163inut
semnifica\u0163ii