CZU 859.0.09
D60
Textele se reproduc dup\u0103:
Constantin Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, I, Editura
pentru literatur\u0103 \u015fi art\u0103, Bucure\u015fti, 1956, colec\u0163ia \u201eClasicii
rom\u00e2ni\u201c.
S-au operat unele redact\u0103ri \u00een consens cu normele ortografice
\u00een vigoare (\u201ecriticii\u201c, \u201eesteticii\u201c \u00een loc de \u201ecriticei\u201c, \u201eesteticei\u201c
\u015f.a.).
Coperta: Isai C\u00e2rmu
ISBN 9975-74-030-8 \u00a9 LITERA, 1998
Studii critice
TABEL CRONOLOGIC
31855 21 mai Se na\u015fte Constantin Dobrogeanu-Gherea (nume adev\u0103rat Constantin

Cass) \u00een satul Slaveanka, guvern\u0103m\u00e2ntul Ekaterinoslav (Rusia).
1862-1867 Constantin Dobrogeanu-Gherea \u00eenva\u0163\u0103 la \u015fcoala primar\u0103 din satul natal,
apoi la gimnaziul din Ekaterinoslav.
1872 Aflat \u00een conflict cu autorit\u0103\u0163ile \u015fcolare, Constantin Dobrogeanu-Gherea e
silit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 gimnaziul \u015fi pleac\u0103 la Harkov. Aici este audient al
Facult\u0103\u0163ii
de \u015ftiin\u0163e \u015fi particip\u0103 la mi\u015fcarea conspirativ\u0103 a cercurilor narodniciste
studen\u0163e\u015fti.

1873-1875 \u00cempreun\u0103 cu doi membri ai cercurilor narodniciste, Constantin
Dobrogeanu-
Gherea lucreaz\u0103 \u00eentr-o fier\u0103rie din Slaveanka. \u00centors la Harkov, se
implic\u0103 \u00een activitatea revolu\u0163ionar\u0103, fiind urm\u0103rit de poli\u0163ie.

1875 Martie Ajutat de prieteni, Constantin Dobrogeanu-Gherea trece grani\u0163a \u015fi
ajunge la Ia\u015fi. Aici munce\u015fte ca salahor la C\u0103ile Ferate, vopsitor, cizmar,
pietrar etc. \u00cen aprilie pleac\u0103 \u00een Elve\u0163ia cu o misiune politic\u0103. \u00cen mai se
\u00eentoarce
la Ia\u015fi, devine membru al cercului revolu\u0163ionar din ora\u015f. Se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu
Sofia
Gherea, femeie cult\u0103, traduc\u0103toare \u00een rom\u00e2ne\u015fte a lui Cehov.
1877-1878 Constantin Dobrogeanu-Gherea \u00ee\u015fi procur\u0103 un pa\u015faport american pe
numele Robert Jeenx (sau Jincs). Este corespondent al ziarului \u201eNovoie
vremea\u201c (\u201eVremea nou\u0103\u201c), dup\u0103 care organizeaz\u0103 pentru \u201eCrucea ro\u015fie\u201c
ruseasc\u0103 o re\u0163ea de sp\u0103l\u0103torii la Ploie\u015fti, Buz\u0103u, Br\u0103ila. B\u0103nuit de activitate
revolu\u0163ionar\u0103, este r\u0103pit din Rom\u00e2nia de agen\u0163ii poli\u0163iei \u0163ariste, \u00eenchis,
os\u00e2ndit \u015fi deportat la Mezen, l\u00e2ng\u0103 Marea Alb\u0103, de unde reu\u015fe\u015fte s\u0103 evadeze,
ajung\u00e2nd \u00een portul norvegian Vadzoe, apoi la Paris.
1879 Constantin Dobrogeanu-Gherea se \u00eentoarce definitiv \u00een Rom\u00e2nia. Locuie\u015fte
la Bucure\u015fti, dup\u0103 aceea la Ploie\u015fti, unde e restaurator la gar\u0103.
1881 1 iulie La Ia\u015fi apare \u201eContemporanul\u201c, revist\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi literar\u0103,
editat\u0103
de Cercul socialist din ora\u015f. Cu toate c\u0103 numele lui Dobrogeanu-Gherea
avea s\u0103 apar\u0103 \u00een revist\u0103 abia peste patru ani, rolul s\u0103u de \u00eendrum\u0103tor al
publica\u0163iei este foarte important \u00eenc\u0103 de acum.
1883 \u00cen revista \u201eEmanciparea\u201c editat\u0103 de Cercul socialist din Bucure\u015fti,
redactat\u0103
de C. Bacalba\u015fa, Gh. Kernbach \u015fi E. Frunzescu, Dobrogeanu-Gherea public\u0103,
cu pseudonimul Cain Grachu, articolul Un r\u0103spuns dlui prim-ministru
I. C. Br\u0103tianu la discursurile sale de la Craiova \u015fi din sala Ateneului \u00een
privin\u0163a
propriet\u0103\u0163ii, articol dedicat memoriei socialistului Mircea C. Rosetti.
Constantin Dobrogeanu-Gherea 4
1884 Constantin Dobrogeanu-Gherea public\u0103, \u00eent\u00e2i \u00een \u201eRevista social\u0103\u201c, apoi \u00een
bro\u015fur\u0103 aparte lucrarea Karl Marx \u015fi economi\u015ftii no\u015ftri.
1885 Colaboreaz\u0103 intens la \u201eDrepturile omului\u201c, \u201eContemporanul\u201c, \u201eRom\u00e2nul\u201c.

1886 Public\u0103 articolele C\u0103tre dnul Maiorescu \u015fi Pesimistul de la Soleni, \u00een
\u201eRevista
social\u0103\u201c.
1887 \u00cen \u201eContemporanul\u201c apar articolele lui Constantin Dobrogeanu-Gherea
Decep\u0163ionismul \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, Eminescu, Critica criticii \u015f.a.
1888 Apar \u00een \u201eContemporanul\u201c articolele lui Constantin Dobrogeanu-Gherea
Direc\u0163ia \u201eContemporanului\u201c \u015fi Schi\u0163e critice.
1889 Se public\u0103, \u00een \u201eContemporanul\u201c, traducerea piesei Furtuna de Ostrovski,
f\u0103cut\u0103 de Constantin Dobrogeanu-Gherea.
1890 Constantin Dobrogeanu-Gherea public\u0103, sub pseudonimele I. Vasiliu \u015fi
Grachu, articolele Chestiunea \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, Leacul definitiv, Votul universal.
\u00cei apare primul volum de Studii critice.
1891 \u00cen \u201eMunca\u201c, sub pseudonimele I. Vasiliu, Grachu, C. D. G., apar articolele
Cosmopolitismul nostru \u015fi al lor, Un sfat tinerilor social-democra\u0163i, Robia
frazei,
Frazele \u00een\u015fel\u0103toare \u015f.a.
\u00cei apare al doilea volum de Studii critice.
1892 Constantin Dobrogeanu-Gherea \u0163ine conferin\u0163e pe temele Rolul p\u0103turii culte
\u00een
transform\u0103rile sociale, Concep\u0163ia materialist\u0103 a istoriei, Tactica liberal\u0103.
Public\u0103 intens \u00een \u201eDemocra\u0163ia social\u0103\u201c, \u201eCritica social\u0103\u201c, \u201eMunca\u201c.
1893 Devine director al revistei \u201eLiteratur\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103\u201c, \u00een care public\u0103
articolele
Mi\u015fcarea literar\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103, Asupra esteticii metafizice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice,
Idealurile
sociale \u015fi arta.
\u00cen iulie Constantin Dobrogeanu-Gherea se \u00eent\u00e2lne\u015fte, la Londra, cu Friedrich
Engels, d\u0103ruindu-i cele dou\u0103 volume de Studii critice.
La 1 aprilie lucr\u0103rile congresului de constituire a Partidului social-democrat
al muncitorilor din Rom\u00e2nia sunt conduse de Constantin Dobrogeanu-Gherea.
1894 Continu\u0103 colaborarea intens\u0103 la \u201eAdev\u0103rul\u201c, \u201eLiteratur\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103\u201c,
\u201eEvenimentul
literar\u201c, \u201eMunca\u201c, \u201eLumea nou\u0103\u201c, \u201eAlmanahul social-democrat\u201c,
\u0163ine conferin\u0163ele Arta tenden\u0163ioas\u0103, Teoria salariilor, Problemele ziarului
zilnic.
Apare bro\u015fura Gherea ca critic de I. Saint-Pierre (la Ia\u015fi).
1897 Apare volumul al treilea de Studii critice.
1899 \u00cen \u201eLumea nou\u0103\u201c se republic\u0103 studiul lui Dobrogeanu-Gherea Ce vor
sociali\u015ftii
rom\u00e2ni? (dup\u0103 \u201eRevista social\u0103\u201c, 1885), vechiul program al mi\u015fc\u0103rii socialiste
din Rom\u00e2nia.
1901-1916 Constantin Dobrogeanu-Gherea desf\u0103\u015foar\u0103 o activitate deosebit de
intens\u0103, ca om politic \u015fi de cultur\u0103.
1918 La Bucure\u015fti, \u00een \u201eBiblioteca socialist\u0103\u201c, apare edi\u0163ia a doua din Ce vor
sociali\u015ftii. Expunerea socialismului \u015ftiin\u0163ific.
1920 Constantin Dobrogeanu-Gherea se \u00eemboln\u0103ve\u015fte grav \u015fi la 7 mai, ora 5
diminea\u0163a, la Sanatoriul Dr. Gerota, \u00eenceteaz\u0103 din via\u0163\u0103.
5 Studii critice
PERSONALITATEA \u015eI MORALA \u00ceN ART\u0102
Dl Maiorescu a publicat \u00een Convorbiri dou\u0103 critici literare, una
\u00een num\u0103rul din septembrie \u015fi alta \u00een cel din aprilie. Cea dint\u00e2i
asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de r\u0103spuns criticilor
f\u0103cute acestor comedii, \u015fi a doua Poe\u0163i \u015fi critici, un fel de r\u0103spuns
celor ce critic\u0103 pe Alecsandri. Am\u00e2ndou\u0103 articolele au fost primite
c\u00e2t se poate de bine de \u00eentreaga pres\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u015fi unele ziare
chiar le-au reprodus, l\u0103ud\u00e2nd importan\u0163a \u015fi \u00eensemn\u0103tatea lor. Nu
putem dec\u00e2t s\u0103 ne bucur\u0103m, \u015fi pentru c\u0103 dl Maiorescu a scris aceste
critici, \u015fi pentru c\u0103 ele au fost at\u00e2t de bine primite de publicul
cititor, care \u015ftie s\u0103 pre\u0163uiasc\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele literare \u015fi talentul de
critic\u0103 al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea
bun\u0103 din partea publicului nu poate s\u0103 ne scuteasc\u0103 de a analiza

aceste scrieri; ba chiar tocmai numele \u015fi \u00eensemn\u0103tatea d-sale ne
silesc s\u0103-i cercet\u0103m p\u0103rerile date la lumin\u0103. \u015ei ni se cere asemenea
analiz\u0103 mai mult dec\u00e2t oricui, pentru c\u0103 \u015fi noi am scris despre
comediile dlui Caragiale, pentru c\u0103 p\u0103rerile autorului sunt
\u00een unele privin\u0163e protivnice p\u0103rerilor noastre \u015fi pentru c\u0103 autorul
ia la vale unele idei ce ne sunt scumpe \u015fi pe care trebuie s\u0103 le
ap\u0103r\u0103m. Cititorii no\u015ftri nu ne vor b\u0103nui dac\u0103 ne vom opri cam
mult la analiza unor fraze, argument\u0103ri, \u00eencheieri logice, a\u015fa de
numeroase \u00een micile articole ale dlui Maiorescu; c\u0103ci citind scrierea
noastr\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit, vor vedea c\u0103 eminentul critic atinge chestii
nespus de \u00eensemnate \u015fi pre\u0163ioase.
\u00cencepem cu articolul asupra comediilor dlui Caragiale. Am zis
c\u0103 \u00eentr-\u00eensul sunt multe p\u0103reri, pe care nu le primim deloc, dar
trebuie s\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m c\u0103 sunt altele, cu care ne unim \u00een totul,
ba sunt \u015fi unele rostite chiar de noi \u00een articolul ce am scris asu-
Constantin Dobrogeanu-Gherea 6
pra dlui Caragiale. \u015ei noi zicem c\u0103 \u201elucrarea dlui Caragiale este
original\u0103\u201c, si noi credem despre comediile lui \u201ec\u0103 pun pe scen\u0103
c\u00e2teva tipuri din via\u0163a noastr\u0103 social\u0103 de ast\u0103zi\u201c \u015fi c\u0103 autorul a
fost \u00een dreptul s\u0103u c\u00e2nd \u015fi-a ales acel strat social, care, dup\u0103 noi,
are \u00eensemn\u0103tate mult mai mare dec\u00e2t cred unii critici, \u015fi chiar
dec\u00e2t pare a crede dl Maiorescu. \u015ei noi zicem, de asemenea, c\u0103
scrierile dlui Caragiale sunt mult mai pe sus dec\u00e2t melodramele
franceze \u015fi dramele istorico-patriotico-na\u0163ionale. Ne unim \u015fi cu
ideea c\u0103 \u201e\u00abtrivial\u00bb este o impresie relativ\u0103 din lumea de toate zilele,
ca \u015fi \u00abdecent\u00bb \u015fi \u00abindecent\u00bb\u201c (se \u00een\u0163elege, nu trebuie exagerat sensul
acestei fraze care ar putea \u00eendrept\u0103\u0163i orice pornografie). \u015ei
dac\u0103 criticul ar fi scris numai at\u00e2ta, am putea s\u0103 ne bucur\u0103m c\u0103
suntem de acelea\u015fi p\u0103reri, \u015fi cu at\u00e2t mai mult, cu c\u00e2t multe din
ele le spusesem mai dinainte \u00een Contemporanul. Dar criticul nu se
mul\u0163ume\u015fte numai cu at\u00e2ta, cu analiza scrierilor dlui Caragiale,
ci, \u00een scopul de a le ap\u0103ra, se arunc\u0103 \u00een teorii \u00eenalte asupra moralei
\u00een art\u0103 \u015fi tocmai aceste generaliz\u0103ri ni se par lipsite de temei.
Dl Maiorescu vrea s\u0103 apere lucr\u0103rile dlui Caragiale \u00eempotriva \u00eenvinuirii
de nemoralitate. Spre acest sf\u00e2r\u015fit d-sa \u00ee\u015fi pune \u00eentrebarea
dac\u0103 arta, \u00een general vorbind, are ori nu misiune moralizatoare,
\u015fi r\u0103spunde: \u201eDa, arta a avut totdeauna o \u00eenalt\u0103 misiune moral\u0103,
\u015fi orice adev\u0103rat\u0103 oper\u0103 artistic\u0103 o \u00eendepline\u015fte\u201c. R\u0103m\u00e2ne deci s\u0103
\u00een\u0163elegem \u00een ce st\u0103 moralitatea artei. La aceast\u0103 \u00eentrebare ni se
d\u0103 urm\u0103torul r\u0103spuns: \u201eOrice emo\u0163iune estetic\u0103, fie de\u015fteptat\u0103 prin
sculptur\u0103, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul
st\u0103p\u00e2nit de ea, pe c\u00e2t\u0103 vreme este st\u0103p\u00e2nit, s\u0103 se uite pe sine ca
persoan\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eenal\u0163e \u00een lumea fic\u0163iunii ideale\u201c. \u00cen aceast\u0103 uitare
de sine, care este pricinuit\u0103 de orice oper\u0103 adev\u0103rat artistic\u0103, st\u0103
moralitatea artei. Pe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 teorie, adaug\u0103 d-sa o garnitur\u0103
de argument\u0103ri, de deduc\u0163ii, de abstrac\u0163ii, \u00eenc\u00e2t suntem
nevoi\u0163i s\u0103 le reproducem aici \u00een parte, pentru a se vedea cum \u015fi
\u00een ce chip \u00ee\u015fi sus\u0163ine autorul teza.
\u201e\u00cen\u0103l\u0163area impersonal\u0103 este \u00eens\u0103 o condi\u0163ie a\u015fa de absolut\u0103 a
oric\u0103rei impresii artistice, \u00eenc\u00e2t tot ce o \u00eempiedic\u0103 \u015fi o abate este
7 Studii critice
un du\u015fman al artei, \u00eendeosebi al poeziei \u015fi al artei dramatice. De
aceea poieziile cu inten\u0163ii politice actuale, odele la zile solemne,
compozi\u0163iile teatrale pentru glorific\u0103ri dinastice etc. sunt o simulare
a artei, dar nu art\u0103 adev\u0103rat\u0103.
Esen\u0163a acesteia este de a fi o fic\u0163iune ideal\u0103, care scoate pe
omul impresionabil \u00een afar\u0103 \u015fi mai presus de interesele lumii
zilnice, oric\u00e2t de mari ar fi \u00een alte priviri.
Chiar patriotismul, cel mai important sim\u0163\u0103m\u00e2nt pentru cet\u0103\u0163
eanul unui stat \u00een ac\u0163iunile sale de cet\u0103\u0163ean, nu are ce c\u0103uta \u00een
art\u0103 ca patriotism ad-hoc, c\u0103ci orice amintire real\u0103 de interes practic