Professional Documents
Culture Documents
iN CAUTAREA
REFERINTEI
Revlzin: autorlll
1\\\\\\ \\11\ \1\1\ \\U \\11\\ 1\11\ \\\\\ \\\\\ \111 1\\1
02098216
Cllflcrta cukcpci: Adrinn Timar
Aparu!. 1998
sCI'. Fr:l!ii Gnk~LJ ~q, Jlil':~li. o-:;()() Il,l "1<1\: 04X . A..J "liAI)
COLFTTIA RO seria E~EURI
I.~.B.N.: 1)7.\ - 921)1 - Jl'i - ~
iy ("/1 L.T/f R Ell RU r: U11\,/D
t ,hrol'l!lll: C I{ -\( It 1\
INTRE MODERNISM
~I POSTMODERNISM
1
1
cate \:\l1e\H un Icoretici~1I1 sau un ,sLriilOl', :,us\inc necesitatea ul1ui nou termcl1 1\1' Ii in(,a 0 preoeupnre II~NI(i lk flcrsrectivn s~ l'onl illuum di~culia
cu valo<lre eplstell1ldl (in ll1alllCra lui J(11111 Barth, de r llda . uin :1l1icolul pnn aSlfd dt: ohiecpi ill cc ma privc~te. II1Cercallc.l ell i!lsUlnl :;11 proplll1 IIIl
Lileralura rClllViel'ii. publlcal in 1967). ci ceca ce se intampll\ efeetiv in pUllet de vedere nSlipra Clll1CepteiOi de "modtrrlmm" ~i "ro~lmOtkmisll1", voi
call1plll111nbajlllul, al estctlCttlni ~i almcntalitll\ilor cullurale, unde ill' lreblll sa evita sil lIZCZ de pren nluhi'l blbliografie lOntra7icflOd l1e unul sau aplaudilnd
poalii 11 ~C$17al[1 () nuuil cOl1ti~um\it' olltologidi MOl11enlu\ schimbarii pe allul dinlre sreciali~lii ue an\'Crgur;~ Ciliar am impelS".! d'i 1<1 1101, 111
cnO\llilm de COmlllllCare ~i al apcUI\ICl unui alt model lilerar ~i de via\l\ este Romania, discutia uevjne deseori "'l<:rila ",i fa:-'lidioasfl pnn eompk:-"1I1 lislel
escl1\iu! Lhlar ~i nlUI1t'1 cJnd elllli are Inctl Lin concept c'are sa-\ distillga Can bibliogmfice ~l nl Clpiniilr1r de re7(lllallloi. De dlnd pnsllllodt:rn iS1ll11 I ,1 Inccpu
ca apare. nlllltall'~l se manlksta in c<il11ptil crcatiei dectivc. de 13 cea sa fie (re)illt(;lflrc\~H prill I-Ieldl:ggcr Valllllo. I Yl1lmd. Den·iuil. 11Icrllnic ,-au
lnslilll\innalii la cea vesliment;\rii. sn 7icCIIl. Altfe!. oriee leorie, orice manifesl wmplicat ~i mai mull Jisip,llC in infillile l1uan~ari. ~i 10cnWI t:ICml.:lIll1! Ineral,
pot sa n'\manil Iilertl mOilrt,1 sau simplu dezlcternt. Sigur. nu se poale trece cel care ar Irebui s:'i ne intere:-eze in primul ralld, nre ill ll'lul llcestn dC" pierdllt
pc~te fapwl dl aJ1il.olullul John l3anh sc intemel[l7.[1 pe nenllll1UralC exempL, Nu vrcall st\ par 0 per~O<ln~ (arc S\lbevalue<lLc.'I impOl1all!fl pcrspeclivelor
cele IllJi mulle dintre de Inlr-adevrlr simplomallce Ba chiar pUlem vorbi in tilosofice In abordarca literallirii. insa tin sa bc obo:.erv3\1<l cil mOUernlSI11U
m:eSI G.lZ de~rre 0 eat se poate de prudenta relalivltate a ineluderilor. n-(1 nvut 1l1ci pc dcpartc privIlcglul unoI' mfll de 1lluILc PUll( Ie tie vcdere
Mai gray eSIC cn1l17iasmul de- can: se la~1\ cuprins lhab Ilussan. care. exterionre, cpislcmologice. henncncLillce. tt>l1omcnologiee SilU d.: illta mHLlr~,.
din donll\a unei dCIllOIlSlra\1\ cat mal ample. apelea7a, de-a valma, in Nici eu nu sun!. firc~le, pentru 0 l1I1llItLa in n.1l1c\le cxclusiv de rnncipli
ewmplt'le lui. la poe\i ~i prozalon care nu SLlnl, prin op\iunea slilistie~. in estetice. il11ancnlc. dar cred CfI l.:lc.:llwllIul pe "are ar treblli 51\-1 avelll ill pril11l1l
c\c1usi\ itule postl1loJernl~l\. dar sUl11 lOll loclIItorii aeelula$i moment Istoric. rand in vedere eSlC limhaJlIll11 relnlJa sn-eu structllra lc:(telnr, Cli mcmalit:ilile
Fndmlu-j acesl repro* Illi Ih,lb Ha~sal1, ~e subill\etege ca ell insumi <\111 0 In mani Icsl~lrcil lor iSIOl'ldi ~i eu funl:\ia soc lalil a cullllrii.
[lIllIC a mea despn: poslmodernism Pc tare \'oi ~i Incerca in conttnllare 5-0
pn:/JIlI. [l1sfllCOrellcmnul american poate fi contralls chiar ~I CLI propriilc sale m .. I{.HIIRt\ \-10DJ:,RN.\ $1 MCHIVARr·\ UMB·\.IUI til. De "c
cCllcgOl'li. Pltlelll oare vorbl Cll lOatil cOl1vingcrea in cantl lui GarCIa Marque limbajul? Pcntru c~ limbajul e aceln In care. III orieL' ClrCll1115tan(a. lI1dtlcrcnl
Alnll1 R\lhhL' Gltlkl. Bmgc~. JlIl\11 Cmlu;ar clc~rre ":lIlarhIC", "decol, de valorile umanto' pe care el k cxprill1tl. avelll un acccs imedltlt. Dar ace~la e
slnlC \i,:", "slIprJf'l\a", ·Cj11117Jrc·. "ahSll1!,)" etc.? ~au 1111me precul11 Ph i1lppe deja un Inll:-iT\1 prea Pll\1ll com ingMor. t\lult Illai scmnilicall\ C 1<ll'tlil l:fl
"iOl\lf~ ~i Maul'lcc Roche car.: \m de.: (',,\pcrimel1t.lllsm ll l ~t neO:1Vangllrc.la lit~ralUra societiltii Illodt:rnc illlstrcn;>,' pc:ntrl.l fOUl1e ll1ultil hI1IW .•k lil ciliionil
·r<lIl("I.~1 :1 lIlIliol' '70. pot Ii ek Ir('Cllte. farl1 sil c1lpil11. ill palmiHesul obi51,uit la "peclnlistlll Icclllrii. l) fundnmcl1\rlli'\ lTi7:i a i1mbajullll.
12 13
(,"l'orgllc CI{,.\CIlJN i.\ C ..f (, '/ARE, 1 REFFR/:\'TU
j' i\lnJt'lllilllll:J e"le Ull ~IIlOllll11 at Lf Il.el ~I lllat.') j1tllhkma con~ta pana la urm;, I opacJL3rea mcsajullli, mIl7ic<tltZ4lrcil (liscursulUI sunt mijloilce dc capture a
In :l .;il i cand Itlccpt: ell adl'\':'1rat ~\(;CH~t:l lull~;t pcnoadil Llillca in care inca ne ~onlinulUrilor rsihicc Ircductlbilc. un ice. d\:cl illlpusibil de <lllns prill
mai :111&111 \;t s((ullm 1ll01l1l:I1tUIIUptllrJl in Rcnu:.-tcl.:, Cdr.:, prln uescopcnrea intcrmedlUl IlInbuJulul comunltar La fel sc pum: problema ~i 111 cazul in care
perSpt'ctlvel ill plcluril ~I n l'fI!ionallt&\lI dislllll"\h:i microcosm nHlLTOeOsm poe7.ia vizcazi! nu straturile obscure all' suJ1l:tului. ci rnmscendel1t8 Ideilor ~l
intrllllul:l' ill nwuul Iloslru de " pri\ t 1llll1en artitici<tlltatea ~i lehnologia Ullci logosul primordial. ea in poezia lLu Mllllarl11e. Pana la sil11bolism poezia n-a
retOI iLi fdra 1l11ster Jh In? S[I-i darn dreplalc lUI 'I,S, Eliot care con'ilder<'\ C~t fost aheeva decat 0 illlSlTarC a cclebrulUI pnnclpiu hOrtl\lan "doc:ere ci
odali'l LU !10eul m,.:ta117ici englezi fli secolului XVII (Dollne, Dryden, Cowlc~) dclectare", eu aceente rnai apasate eand pe primul. cand pc cellllalt tennen. ~i
apare divoJ'\ul Jefinlliv dll1tre ra!iun.:: ~i sensibilitntc. in fi1\a earuia pan a ~ lIrrn~nnd scopuri implaeabil cXlerioare Dupa 1870 poeziu dt'vinc ClIIlOa$tere,
rOIll<1ntlsmlll ~e dovedqtc ncputineios? sa ~rllnem impreuna cu Ortcga y cxplorare Interioarn, demers orlle lnsa destlllatarul accstei Illodalilil!i
Gasscl ert lllet<1wra 1l10d':fll:l C Ulla ;) "dcLlunalliz,1rii'·') Sall, inallltea gnoseologice nu mai este cititorul, nu Illai ('ste comunitatea soclal~1. Sau, in
filo70flliUl spanIol. avca dreptate Baudelaire, alUnei cand splIncd Ut - rice caz, aClIm dispure preoeuparea pentru Ull CltllOr extCnl conventional, in
morJcrnit<ilea insetlmnil pre7cntlii. pcrisabilit<lICa VU(uril, cautarea origillaliHllil cuno~tinta de cauztl Limbajul privat devll1e in poel.le eSelllla1 ~i tol ceea ee
Cll ullec chip! rnai poate face cititorul cstc sa s~ snJulga din condi\ioni1rile Ilillbajuilli S,\II
Dar Lum sc tlglinucsc LOnlc ;Icc~tc knll1llcne III Illllbaj? CilIa public ~i sa ineercc slt-~j adecwze senSlbilitalca la noua fOnlli't de cOnJunicare.
Cormelor rJc cOlllunicare eSl.: 0 redlnate llc(unoscutil Iitcraturii europcne dt: Una ~Iib(;rala de univocitaleo scnsului, deci lipsilii de once certltudme a
pflnlt la N'lvalls, Coleridge ~i Wordsworth $1 Lhiar ~i In CaLLI I romantictlor mprehensibihl:lpi mesaJului
majoll (inclllzandu-i UICI ~I pc Blake, Nerval. Ilolderlll1 ~i Emllll'seu) oate aceSlea sum lucrllrJ ~liute. Ceca ce nu s-a rcmarcat indeajullS e
flclllclcdercn ill IImbaj IlU sc manifestrt cn 0 CIIZl'1 gram:lllcala. a strul'tlllilor mOli\ul pentru carc s-a ajuns la aceasU\ situarie, prin care pae7ia se vedc
illgvlSllcC date. \10111cntlll SlI'i[lICillllil lil!ll de pUlerile Ilmbli, mOlllt:nllll oblrgata si1-~i renege natura ~i func!,ile illstinlitc;: de 0 lunga tradl!ie, Ast:lzJ se
incelci1ni Poclilor de a propune IimbaJe aUlonOlllC, posrbdc printr-o alta spline dl revolta l'loe71el itnpotriva propriei sale condl!i; nu reprezintl'i allcev
gramatlca dccat cca CUllllSlUt:l se leaga implacabil de a doua jumatatc ,I dedit 0 ineereare de a-~i ca~tiga aci<:vltral3 conclitie, adevarala natura
secoltllul (recut, dnJ. dupn opllliu CVaSIUnUnlilla n sfleciali~tllor. literntura e metafizica, Dc aie; Illehiderea ra\i'l de IUf11ea cAterioar:! ~i alltoeentrarea asupr
LgllUllilii pel1trtl prima t1at~1 in istoria et de lJ rri7~1 a codului Cbtazi indl propriei fiillie cstetice L:XISl,) ilcum, ill a doua Jumi1tntc a sccollllui lrecut,
insllrl11llnwb iIn, iluzia unei esente Iirice, a unci puten de sellll1lficarc ce poate Ii atinsu In mod
Nu laprul ca, odal,) cu Mal1arm~ ~i Rllnbaud, poezla ajung.c 1:1 ;rever-sibil. Poezia dore~le Sa devina O,trtt! oraeulara, l11agica, ezoteriea, un fel
convingerea c~ en este altccva decal limbaJul nbl~nllit, fie td ~l until impodobit de limbaj inilialie prill care sa se ajllnga la neellnoseutul dm 0111 ~i din lume
retoric, rCprC7l1lt:'i cUlIza ruplllrii. ci rctmgerea codului puetic de sub comrolul exterioara, la consUbSlan\ialitatea eXiSICn\elor ~I la corespondclllR cuvllltelor
citltorului ~i suspendarea compcten\elor henneneullce ale acestuia Proecsul eu obiettele,
de aulol1oll1izare a roelieului ~i a lilerarulul ill general i~i g:lsqle refle\ulln Discutiile teorctice ill legalUra ell accasUi asplra{ie spre impltnlrea
piicawl (urigll1ar pelltru loata iSloria u!lcrJo3ra a poezici l11oderne) al tOlala a gestlllui creator sum asti'iLi in continuare ['lurlate aproape in
IIlCOll1UI1ICubilitapi. Despre aCcilst1\ situalie au scris ell cvidcrna ap1icalie atat exelusivitatc In leg/hura ell sil11bo!isl11ul ~i avatarurile sale modernisl~.
(,corgc SIL'lnCr (Dupa Babel), cftt ~i Julia Kri<;lcva (Rc\'olutia limblljului Prejudecata cil tot ceea ce se intampli'l ImpOrlAllt in lileratur.:i tine de spa!iul
poetic), a$a d1 1111 C cazul sa mal II1sIslam Nll 111,) POl insrt re\lllc sa nu repel poeziei ne cste eUlloscUli'l Se credc ctl I imbajlll prozei estc nerelevan1. pentn
raptu\ cii rurcrca paclUllIl ell I:llilorul este atat de pl'nflllldn nu doar pcntru cli ea el nu poate ajunge niclOdal:l la un specific. fiind fatalmente lributar
POCI'''\ s-a siitural de l'lgldillitca gCflurilor 51 a specidor ~I de condilla 1:1 d..: corn\lnic~rii llzuale, ba chJar Ilefacand eforluri scmnificalive sa se diferenticz
<-Il1a ',1 orllul1lentapei proLodicc ~I stiltstice. ei'llllund pur ~I SJlllplll altcev<l. ~e ea, Or, lucrurilc nu Slall deloc a~a ~I ccrcetarea narato!ogic:l, aOul1\ ab'ia la
forme de I'ostlre l1lai lib.:rc ~I mai proprii. Cl Illai ales, t1atoritii UIlOl' mlll ll11 1I~~Cputllrilc ci, ne aratl'i Inc1\ de pc nClllll ca in proz<'\ limbajul. ~i thlar ~i
IIltellt1,lI ~, llI1!lllnglce, C<tIll<1IlJall' L!l. lin nou lip Je ~lIlSlh"llatc, llllcrilllJ/ar.:;t Vlzlunea desrrc limbaj, sun! la fel de importante ca ~i in poezil:.
Ilrisll1ullll. rlllUIl!art>u 11 <lnCC(hlltCa ~I la di~ctl"sl"itate. clllllvllrea i1mbiguitJ\i
14 15
Cheol'ghc Clt.\C IUN is Cil 1·1Rl:•. 1 RHU:.U!t\!t.1
-----"---
P~I'('r.:a me" csle ca rnod~·'nlt(l\ea U\ mood Inerar coercnl 15 d\ deasupra lucrurilllr ~i fcnol11el1elor se aOil calcg(1riile. modelele. tipUI ile.
wnstitlJlC aproupe Sll11ultan princlpalele ~aracteristici atat in poeziCl cat ~i ill universaltilc. $i dad'l rca IiSl1ll1 I sc don~~te 0 ana a 1·~preze11tllnl. asta IlU
plOza eelel tko-a uOlla JumU1flli " ~eeolului Irecut. Nu numai simbolislIllil [\ j'nseatl1n~ ca el urmarqle S~ lie ~i 0 ~llInla n n:ferenluhll. in mod paradoxa\.
Irebui s1\ Ile IIltcre~e7C In disclI\ia noaslra. ci ~I realbmul. Aceslc dOlla curellle rllmanerea obsllnat~ in lstorie ~I in cOlidian c chela acelllia~l proccs ell;
de gantlire Ilterara Ill! rcprczlIlt:i direqii <'Itat 0<:: opuse pc cat sc spune. ill purificare visal de simboli$li MJmcsisul realist este 0 forma de fiC{ilille Pr07a
nmbcle e \ orba de aceca~i incel'care oe a il11pune un nou stalut al ereatorului, realrsl~ tocmai asta i~i propune: sa fie altccva deCal ISloflograliu. sa ~c
de a des(;{lp~'ri un nou limb~1 ~i Lie a gl\sl 0 nuua Illolivare penlru funC\la confunde ell allccva decat Cll 0 iSIOI'lC adevi'Jral1i. AeCSla e 1ll0ll1entu! in care
lileratllrii. Sl\ nu ulram ea OlllnISCle·~I.n ~l ublclIir"tea naratorului sum principii proza deVille con$tientil de sine. abla de aculll inuinte se ponte \'orbl desprc e,1
epice pc Cdrc abw rcaltsll1ul rl:u~e~lc sa Ic sattsfadl ~i ca in plan rCloric elc ca despre 0 adev~rata art~ ~I nbia aculll conJ'uzt3 lui monsieur Jourdain inlrc
presupun 0 mooJlieare fundilmentJI~ " mouului de a vorbi despn: lume. Idee" prow ;;1 vorblrc Sf.' nnulcnz.[1. ~i daca rroza estc :lsinlliata. chlar ;;i I
naratorulUl Cil Oll)(")\og al fOl'1cl divine e renexlJl acc\cla~i vointe de asumarc declarali iIe doctrinare, Cll 0 arta a adevarulUl. eu atal mai rau pcnllu aueval
illJp~rsonalll a crea\iei pc care l) inlfllnim ~l in pocliea lUI Mallarm~. Reprezcntarea realilapi devine il11perativul IInui lip de dlscllrs car
AI' \rebUl III continu.lre sa nl reaminlill1 alte caleva lucruri cunoscutc. nU-~1 mai rropune sa copIC7e refercntul il11cdial, ci s1\-1 wncurczc ca
Baudelaire cauta cor.:spondcntele nw;tenoasc dllltre fenomene ~I lucrun ~I omologie sln.lcturala, ca allernallvll. Repre7cntarea e 0 tehnlcl"l tOI atal d~
sugercaza cn ~ll1gllnl rel<qie naluraJa intrc aceslca ~l IlInbaj se realizeaza pnn strain?! de realitale ca ~i rerspcctiva III piclUr::\. Adcvarul reprezeillani apaninc
"lnc"tclIC Mallurmc deslidc limba "lllllvcr"alului reponaj", pro7u atlici'l. ~i textului ;;i nu IUlmi. Texlul hi este slificienl sie$i. ulliverSl.Il snu i1rc 1111 caructer
~lIilHl prea bllle ca cuvintele tribului SlInt dale 0 data pelllru LOldeaulla. teleologic Exacl in sensu I accsln romanele lUI Balzac "fae conCLlr~n\a slarii
illcearc:! sil reg.ascasca plirilalea lor transccndenta, de cristal ideallc. Rllnbaud civile". Promiliind ell e:-,pl'lma realul romanlll realist il dl.lbleaza ea proJl.Is
\ iSeaz.1 sa ajunga In necunoscul. cuhi".illd un Iimbaj "inform", ue 0 ficlional. EI SlInUleaL[l lenomc:nalul ~i mi~eanle vle1il. c~luliind, de fapt.
prospc\lIne stralucitoarc. ~ocanlll. rezuhat ill dereglllrii con~tienle a tuturor abslracliuncn, repetahilul, simptomclc. pcrmancntel~. elcmcntelc constanle
Sll1lfun lor TO<lte i.lcestea sunl, cum spuncall1. dC7iJcrate orfice. Ele expnmll ale Istoril'l
nosLalgw unUI lJlnbaj 1110\l\'<l1. calc "sll rnseulT1pere tlefeetul orlgin"r" al Pc de altCi pane, e fo~Jrlc illlpLlllant ::.a nu uililln J'aplul c<i puna ta
11ll1bilor ~l sa r.:gaSe<l~C(l prlll10rumlitatca rosllrii dlVillc. care estc in II-un slJ1lbo!lsm ~i realism Illeratura a aVlIl scopuri e.'\tel'loare. Ea [rebliJa s1\ educe.
anume fel pnmord"dllalea nalUrll Ull13ne de dinainte de parasin:a Paradlsului. sa IIlVClc, s1\ ofcre l110dele de condutla. Ltterawra era subordonala unui
Dereglarca SI11lluriior 1'1 Rlmoallct e. inlre <Jltclc. un mod de n ic~i dill principlu moral. Ea !Inei! loc de manual de ~coala, era eu adevarat conccpuu\
~lcreotlpilil.' culillra\c ale comporlamentu!lIi. perccPllei ~i exprilllarii, de ca un "izvor nesecat de cuno~tlll\e" Mnlivarca rostl.lrllnr el era plasata
revenire la lInilalea um,\I1a generica, de dinalnte de disocicrea sensibililllJ,ii de aproare in excluslvilare In afant In masa cititorllor. N-o t11lCresa ala
raliulle. hind obscddl de esenta limbajului care se confllndo cu () esentA Iiric~L cunoa;;terca ~i reprezentarea rcalului cal coreclarea ~i Indrumarea lui.
simbolisl1llll impltca fuga de cOlldian, le~irea Jin Illmea Istoridl si fund a prefabricarea lui in ni;;le construcle ilustrallve pentru cillie binelUl. ale
mcnlarea uncI poc7.ii Cll valenle metalemporale. frUll10sulul ~i adevarului colee\lv De la Al'Istotel ~i pilna la ll1anl mll1anlici,
in proza in romaml1 Ica Itst, mclatempora llralea devlI1e meta fizlca. 0 !Ilcratura e subordonata unui rrincipiu calhartic. ea forma de profilaxle ~i
1ll1.'l<Iti7.ic,j a Istoriei ~i a conlingentullll. La I1lli. in Romania. vi7.llInea teorelic,' lerapeulicrt sociala. Scri;lOrlll e un lnvfl!ator. lin moralist, lin lerapeut, un
desprc realism c inca grevata de deforl1l~rtle ~i mutilarilc sueceslve la care au sacerdol al suOelului. $i in Illull mal mica mllsura lii un anisl. Daca el de\ine
!'upUS-(l 'I\gerinlck. Idet110glclilui ~I polltiClilui in lIteralurr'l in perioada arta de a illve~lnanla lntr-o linutil retoric1\ mrAgfltoare lin corp de idei pozitive,
eOl1lUniSlll. In ccntrlll ~i eslul Europei ~tlldiik mar:-.isle ale lUI Lube:; asurr~ <lsta pOilte parea de iljllns. Palla in momentul in carl' origlllUlitatea estc
reall!>l1lulul au rell~it ",u imbruc\; acesl concepl inlr-o duril arlllurll ideologlzal1\. 1na1latll la rang de principill valorie, insulicicn\.:'le limbajulul. adecvarca la
dcoseblt de rczlSICnll\ ~i asLazi la jncerc~rile de rClilIerprelare. Dar realismul realilale, II1lcrioritatea psihica. al1tOletlcxivi!nten textl.Jiul Slillt plobleme care
11\1 cstI..' doar un concept pedestrll, "vulgJI' ')e Ull~ prea des etl inlre I'calismul nu COlllcazi'l. ()~ mlt0l10mlLl raptll!lIi 1~..rl"+H{N R~ IJO<lte vorbl.
Inerar ~I real Sll1lJ1 till1zofic "I LVlllui tv1L'dlll .:'\Istil 1.1 c\'iJ~llta legtltuni. idcea ",.., c.~'" ~ ..... I'\ IJ~
A
16 11
~61) .
-'hctlrghc CRACIl 1'\ i'" civ l·IUL·A RfIERI'VTEl
Rcali'lnul ~ dublal tk n,llurnh'l1l. Zilla ell lcon:, sa a "1'01 ll,mtJlu I p~rsonaJuJui rczulwtcl din coeren!<l lcxtului. Idcaillatca sa merafLZ.ic...
~.\peril1ll'nt"I" e ~I CIUll seecSlonl~l alll1l1ncsislllul l"I'I'e il lerre. NatunJllslllul IrnpersonalJtatea ~i obiecti~ Itatca romanclerilor. cc)ci de-a dOt~a jllllliitil!i .a
e ,1 lonna dc CXilgerarc ~i hlperlroticre IlU a realullll. ci a posibilll:\lilor seeolului XIX fae dm scrrenle 101 Ill~te creatll <Jutarhlcc mal reale decal
reprez e nla\lOl1alc ale lextullli lJe::>erierilc lui lola, HlIvsmans. FlaLibert, ciliaI' rea)itatca. Triumful functiei eSlclice n Jileraturil poate fi acum declaral.
frizund II ivialul. parologicul ~i abera\iil comport3lllenlala, sunt. la 0 analizl'i a l3audelaire sau la 10istOl, la Flauben sal! la Rlmbaud !unqia
ulentil. ni~le arlleck in Sine. aUlo~l1fieienl<:. Fie nll expliea rea lui, ci II estl'liell e rezullatul unei noi fUllqll de cunoa~tere. Serlltorul nu mai urmare~te
cOl1lplica. Derosedat uc loalc dctalllie 5?11e nesemnlfic?ltive. pe care lexrul pur sa-~i adecveze diseursul la un real gata configurat. ca produs ideologic al
func\!onal sau pur iSloriograiic orielll11 llll Ie vede niciodala. realul devine cOlllunitatii din care face parte. ci sa aJunga la propria sa rCalltale. deseopernl\
text. c::>le ~lers de pn:zen\il lexllilul. f\ccea~i obsesie a 1110tivarii e pre7cnla ~I ~i col1~lruitll eu propriiJe mlj loaee. I.ileratllra nu se mai poale I imita la
aIel. Mollvan.:a In c<L'ul I1illurallSl11ului inseal1llla meroda ~tiinlifie:1. Lin nou versilicarea sau poveslirea unoI' teme ~I mOlive dale RC<llul este supus prill
Il111baj. precis. exaCl, adcvi1ral. Nalurali5tll caut~l, ca ~I Mallarl1le. Ie //lOI jllst, pUlcre<t [I;:>;tului. BnlL<lc sc va cansidera un "seneral 01 l~loric~". ell orgoliul
cuvalllul propf'lu. Descrierile lor sunt nl~le adcvrtnlle pocme ale obiectelor. cll L'l ea individ, nu ca instillipC. a ajuns la aceastll condi!ie. Insa Comcdia
~coala NOlllul Roman France? I: ~coala r~alismlllui ~i il natur"li,mului, umHnii eo realitate textllala care nu copiazA eomedl:! IUlllii, ci cOllstruic~te un
ajuns~ la 0 nou~1 v;ir~la a sa. Precina amanllnllllui revelator r~ll1iine esen\ial:l simulacru de cuvinte eu mOliva!ia In propria sa arhitectlJrll cpicll Altfel, ~tim
Dcsenpllvl'mlUl lUI Ala11l R\Jobc Gnllet. de pi Ida. e conslruit, Cll un ~I rnai binc ell istoria brul~ e in esenta ei arbilrara Si 111 acest sens protestul dc mai
pronunllll scrupul ~tiin\iiie. eu scoplli punficllrii obiccrelor de 101lh: larziu allui Valery devine inulil: "Marchlza a le~it la ora cmci" co expresie a
dcfonnarilc lor anlropomorfizuloare, Alain Robbc-Gnllet e un Balzac lard hazardului doar dacll 0 scoatern dm contextul ei Iiresc, romanese, anulandu-i
subSlan\a epld'l Dar ~I alunel ci\nu sUbSlan\H eplci'i eSlC pastrata, ea C$le aSlfel necesitatea narativll intema.
SllpUS1! UI1UI proces de dcfon1l~ll"C care I1U face allceva dedit sa ncecnlllCLe N-am adus deloe In diselilic pana acum situa\ia romanului
superiorilatea tcxllIlui in raport eu reaJiwtea. fapllli cil el eslc 0 Itlme psihologic, de analitil. cazul Proust. lnsa din perspecliva mOlivllrii aici
adevarata mUI bOgat~1 ~i mui tina. CameterLiI illilorellc"xiv a1 opere I (realizal lucrurilc lni sc par mull mal simple. mal evidcnte. AUlonomia limbaJului Tn
flrin laillllolivc. punen in abis ale sClllnifiea\iel, simctni ~i dlsimetril etc). rapon ell realul. cl'lurarea prin text a unei csente illlel'loare psihice ~.
voin\a el lie a se IIl(h:parta cal Iflai mllit de toale slCreotiplile uncI CXlsten\e corporale, constituirea abisulul operei prin apel If! abisul'lle mernoriei ~i ale
perecpute iSloriografic. inlr-o eronologlc liniarn, de simpla agllllinare sUbcon~tlentullIi, orehestrarea arhitec(onidl a discursului, centra rea demer
factologic1\. sunl cvidenle in opera lui Thomas Mann. Joyce. Camus. sului epic pe nalura paniculara. irepelabila a ellilli individual ~i dezintcreSlll
Faulkner. Rcbreanll. Scnltorul a devcnit un dumnezcll al operei, ~I :-lceasll'l fata de scopllrile exterioare ale literaturii sunt achi7ilii ale romanului sllbieetiv
oper~ ar trcbui sa allngii In pnnclpill pcrfectiunea crealici divine. [a nu mai qre IlU mai au ncvoie de comcnlarii. Metoda lUI Proust nu c dcparte de
este Pc\cula pcnlru a lrimite la eeva dm afara ei. Ea nu l11ai morahzeaza. Inca metoda lui lola. doar ell obiectul ei de investigatie e altul. lar metoda aceasta,
din a doua jumarillt: n sccoJulul In.:cut inlrebilrea ce face mili departe clliLOrlll "~xperimell\all\" sau fenomenologica. obiectivll sau subiectivll, I~i motiveaza
eu sensurile univcrsulul romancsc de care a lua! euno~tin!a nu Illai era a vlabilitatea prin propria ei coerel1\lI il1terna. Virginia Woolf sau Camil
problema a celui care scrie. Petrescu, Gide sau (talo Svevo sunt romaneicl'l cu metodi1. Si 111 cazul lor.
Dqi 11l.'>lanlcle morale ale "remii continuau S3 creadi'l c~ funqide ~re~~e, metoda de analiza (care devine Sillllli tan ~i 0 metodA de construqie) e
Illeralurii ?lU r~mas neschimbale. F1aubelt Indraznisc sA sene IIIl roman, nal Ill1pOnama deCal subiecnJl.
DOllnma Bovary. in care nll l11ai aparca niei macar lIll singur persollaJ care sll r' Cato.:va concluzii SUnt acum neeesarc. mai ales cll toate observatiile $i
intruchipcze hllleic iar indrazne<Jla accasta s-a soldar cu celebrLlI proccs Nu deplasan amele
llsrllletii.le eu privirc la slmbollslll ~i realism au PUIUI da impresia unei
d's .. d . .
de imoralilaic a fosl acuLal HLitorul. ci de lipsa oncarui caracter cducnll v al . -.
pel'lfene ~
I Cutlel espre 11l0dernlsmul propnll-J.:IS spre aspecle ale sale
or erci sale. Or. acca~lO c~le 0 dimenslunc a crc31iel care pemrll reah~lI IlU mai in:~ e. In 7;ona prctnlselor ~I a f'enomenelor Il1c<1 nebuloasc. PlIrerea mea e
18 19
Gheorghe N /;\ c iL
poc1.ia.gra\ie d\.rtilor lui Hugo Friedrich (Strllctura lirieij moderne) ~l orlce metatiLlcil a clilui spirllual? bte paezla tranziliva. cIlUn!ialiva. \1
Man.:cl Raymond (De la Baudelaire In ~uprarcalisl1l) aproape cil nc-am indiscutabll[t 1110dalitalc postmodernli') Rcprezillla en Ull lIhlln avatar al
obi~null ell ideea ullui 1110JcnllSin line ca dvalar al sunbolislllului. in ca7uI modernismulUl? 'I ocmai limbaJul pare ,uci sa sc fi schill1bat fundamental El
pnvei e mai greu de aceeptat afinna\ia cii romnllul primei jumAttl\i a sccoluhli ~i·a pierdut plOfullzimea. fOf\a vizionar1'l ~I metali:mca, caraclerul simbollc.
nostru nu face "ltceva deCal s;\ epuizeze 0 substan\a cpica ~j condi~iile opaciratca, aillbiguitatea. condilia 31110rctlexiva. Nu ins~ ~I dimenslunea
univen;ului imaginar institllite de 8alzac. Flauberr. Dosloievskl ~i Proust. literara ~I intcreSlIl pelllru semnifical. Numai ci1 semnilicatul acesta nu mai
Cred insil ca aceSla e adevaru!. Moderl1li remodeleaza. rescriu. intorc pe dos. este unu! rnetafi7.ic. infra sau rnetapslhlc. sUI-specular Urmannd sa ajungi1 la
nULlll!eadl. amplificA ~i complica tOata aceasta mo~tenire a secolullli lreCul. o substan!i'i a sa palpablla. reala ~i s~-I repuni1 pc cilllor in posesia unui cod de
Noulatea lor c una tehnica. originalilatea lor e una fornlalil. curaJlIl lor e ace I IllUlti'! vreme pierdllt, poez.ia blOgrafic~ -;;i a cotidianuilli pare pornit<1 III
de a merge mai dcparte pe un tcren deja cu.:eril instl orical de mull ar incerca dllltarea unei noi forme de motivare. AvenlUrali'i pe acesr drum al "nesem
ei sa fragm?nteze, sa lransforme, sa atomizeze ~i sa risipeasd\ in cele patru nificativului", lipsit de once glorie ~i scutil de orice lriumf trallsfigurator,
vanturi substan~a cPlca unilar[\ a realismului ~i proustianistllllilli. principiul aceastil poczie IlU face allceva dedit sa se confrunte Cll arbilrarietatea ~l s-o
mOliv~ril Itmbajllilli operei rllmane inviolabil. MOlivarea nu este. cum s-ar refuze in nume!e unei alte uniUlli a umanului. Blografisl11ul ~l poezi
plllea crede. 0 simpla marOl~ modernist::\. Repel. ea nu este 0 problema cotidiallului repreZlllla 0 ultima incercare de a eluda adev1'lrul cll eul e 0
retoncl:i. ci ontologica. intr-o lume in care fusese dcclarata deja moarrea lui valoare pluralt\. inlr-un continllu proces de diseminare. ~I ell 11lInea imedlata
Dumnczeu. poetica motivllrii e 0 incercare disperntll de a mai pastra ceva din nu se poate niclOdata sinlctiza intr-o imagine de ansamblu. E un demel'S care
transcendl:n\a pierduta. in poezie. tot ce se mai poate salva csle acea ine - la fel ca ~I textele beatnicilor. in care metafora l110demista ~i
"transccnden~a goala" despre care vorbe~lc Hugo Friedrich. in prom. automatismul suprarealist 31 Inlan\uirii imaginilor (ca sa nu mai vorbim de
Ispitirea Sffintului Anton. romanul lui Flaubert. propune ca aspirapc discursivilatea lipic whitmaniana din manle poeme ale lui Ginsberg) SUnt
religioasa supremll cont0plrea cu materia. 0 lume fara Dumnezeu risca sa evidente - de 0 inconlestabila poetica a tranziliei.
devina 0 lume arbitrar1\. De aceea marea obsesie a l110demismlllui literal' esle Si cum aceslea sun1 fenomene foane recente. foarte apropiate de noi.
non-arbitrarietatea dcmersurilor sale. Centrarea textuilli pe 0 constantll de ar trebui s1\ avel11 curaJul de a spune cli poslinodernisll1ul (ca Iloua paradlgma
adancime devine esen\ialCl, iar aceastll constanta poate fl subcon$tiemul poelica) abia incepe. e abia pe cale de constitlllre. Dadl insa yom in!eleg.e
(Rimbaud). conceplul (Mallam1(~), metoda de observa!ie (7.ola ~t I3alzac). prill conceptul de postl11odernism doar lIna dintre fe!elc modernlta!il. ca MaICI
nccesitatea intema a operei (Flaubert), memoria (Prollst), corelativul obiectiv Calinescu. atunei cazul puezlei hiografiste poate parea elucldat. Modernismul
(r.S.Eliot). intelcctul (Valery), odiseea umanll cotidian1\ (Joyce). Cli toate ca in poezie srar~e~tc odala Cll Lowell. O'llara. cu teoria sa a "personislllului". e
~i cedarea in fala arbitrarieta~ii estc, In unele cazuri. tot 0 "iniriativlf' deja cu un picior in postmodemism, pentru ca arbitrarietatea. spontaneilatea.
1l10demlsta. Iipsa de strucruri! a poeziei lui sunt date indiscutabile. Lowell. prin celcbru
sau volum Life studies, inca mai spera in reconstituirea unei coerente
ARB1TRi\RIETATEf\ POST---:r-l0DI'RNA. Drul11ul de la mouernism la cl11pirice ~i anamnetice a eulul. O'Hara pare deja sa ~tie ca ~a ceva nu mai
posll11odcrnisl11 e. in princlpiu. accla de la Ulise la Finnegan)s Wake, 1'n este Cll putin\a. Poezla lui tine de istoria secltndei. intr-o realitate lcmporalu in
ca7ul lui Joyce, de la Oasc de scpic la Caiel pc patru ani, In calul lui care nu vom ~ti nil.:iodata cum va arata secunda urmlitoarc, Este poc7ia unll;
MOlltale, de In - pentru a lua lin exemplu ~I din aria romaneasca - Plumb la realism cltantic, III care indeterminarea llli~cariJor eulu i Joadl un rol eselllial.
Stante burgheze in ce-I prive~te pe Bacovia. Condiria poczici-jurnal. Configuratia poeziei amcricane a ultimllor 50 de <lnl ne poate ajuta
tcoretizatli de Montale in and '70, a biografismului sau a persollisl11ului In mare masura sa In\elegem unde se situeaza linia de separa!ie dintrc
direc!li propuse de Lowell ~i O'Uara e. lotu~i. tlclicatri, dificil de transat 111 modernism ~I postlllodemism. frecerea de la 0 eplstcmll la alta se manifesta
aceasl<1 disculle, implacabil in cOlltradlqia (daca Ill! chiar contl,ctul) dintre IllllbLlJ ~i ontologie.
Ce repre7inUI, de fapl, aceasta l11i~care de plasare a intere~ului La inceputunle sale. un nOli ItmbaJ ~i inca unuJ I'undamental difcril ck
POClllllll ill alealOrislllul lumii cotidiene ~t al prnpriei biografii. di[1(;olo de principiile SClllfllltice ale slmboliSlllUlui ~i nlc lllodemisl11ului ~nnetlc - 11\1
20 21
(,heorghc j \ (4 {T-IIU:-l Rn·FR/;VT/;·
inseamna neaparal ~i un all model poetic. intcmelat pc valori existcn!iale pnn reelllx:rare. dl11l()ln lit· IllelliI5\ih: r('tmict: ale paroJiel. ~i Ilbia aceasHI e
distinctc. Dc:-.tul dL' multi\. vreme, ill cluda faptulul ca ea nu mai est!: de in I1lfburii ~[I C'lIilcterileJ.e llllr-Ull llhld :-.peci ficO Ihlua dircclic de gandire
SllS!JnUI nici m~car teoretic, motivarc:a ramane a asriralle fascinanta a poc:zici. stetlca.
a rcg~silJl la obieclivi~tl (Reznikoft: Zukovsky. Oppen) lransferaUl din esenla i\lai trebuie ~il CU!lsemnnm inca UI1 pamdox. ill potida faptlilui ca
oblecle\or In pllra lor aparenli1 fenomenala, la William Carlos Williams, prClape rO\1 sunlem obi~lIlJlli sa eillllam orice schimbure iilerari'l in ~patlUl
pentru care singura certitudine strucLUrantl'i a IUnlU estC percep!ia, la Edgar poc/lel. din pcrspecliva nUllllli model central pc arbilranl'talc. alcaLonsm.
Lee Ma~lers. cu poetica sa a valonlor comunilarc. mi~cnrc browlliuml. Illueterl11lnnre. ireversi bil il(lte, re lativisl11, plura lislIl.
Jocurile tipografice ~i sintaclice ale lui Bourroughs ~i Cummings, dczimcgrare ~l Uccoll5truqie proza parc mal evaluata decat linea. l3anh,
versul proiectiv al lui Olson, eul aleatoriu al lui l3erryman sunl Insa William Gu,~, Fcderl11l1l1. Hels\enblillel. Thomas Bernhardt, Georges Perce.
descopenn poslmoderOlstc. Legca arbiLrarietalii limbajului ~i eXlstenlci Amn Scl1nllllt. Beckel!. Pynd1<Jn. [Ia!n C::1I\'ln\\, Kurt Vonnegul SUIH eu
ca~tiga tot mai mult leren in momentul in care toate posibilila\ile de adcv:irat ni-\ltc postmoderm. $1 aici sunl incllnat sa-I dau dreplate poetulul
polarlzare ~ poeziel pe 0 dimcnsiunc motivata sunt epuizale. Alexandru Mu~ma care considera ca postmodernislllul e a mi~care ce
Nurnal ca, pc: de alta parte. to!i autorii americani amintili mai sus se pdvc~te, innll1le dL' toale. spatiul fic(illnii eplce, prcva. Aeesta ~i cste spaliul
Inscriu. din punclul de vedere al limbajului ~i al scopurilor umlarite. intr-un cale .1 preLin.!i cu lIt'ce,,,ilalL' II1vcnlarca unor 1101 concepte capabile sa-i descrie
sllbmodel unitar.constltll1t chlar In sanul poeziei moclcme. inca de la nOlla configul'il!ic. Sigur, unele 110liuni. precum aceea de Ilu:taroman. nu sunl
inceputurile er, insa ramas pan,] astiizi iotr-un sladiu neconceptualizat ~i nici in\ enlia postllloJcrnilor ~i niei IIII denulllcsc in exclusivitare aspecte
consideral. oricum, secundar. mai pUlin semnificativ. E vorba de submodelul caractcrr~lILl' nurn<lJ pl)~lmlJdell1l~ll1ulul. ['n melamman C~le DOll Quijotc dc
lTanzitiv, de a~a-nunllta (de catre Wellek ~i Warren) "poezie cnuntiativa" a Cervante\. Acda~1 concept estc valabil ren1ru Tristnlm Shandy de Sterne.
lipsei de podoabe metaforice. a transparenlei ~i deschiderii spre cititor. care inSf! ar Ii eu totul c:-.ag.eral sa spunem ell postrnodernisl11ul incepe eu ace~ti
incept: la 1800 eu Wordsworth. treee pnn Firelc de iarba ale lui Whitman ~i autori. AplOape louto: '>lTle/lk' pc Cnl c Nlcolnc Mallolescu in A. rca lui Noe Ie
poerii imagi~ti ai inceputului de secol XX ~i Ii include In continuare pe lllduL1c in categoria corintieului sum ni~tc mClurolllunc. insa clc nl! apanin
Kavafis, Brechl. Preyer!, Pange. Ahmatova, Mircea Ivanescu elc. d('C,ll parllnl eSlct ici i postlllodcrne.
Preeantatea conceptului de modem ism se explica ~i printr-o CUl1ccpltll de metarOllliJll e un Cllvant prca incap~llor, rren clastic. Dc
simptomatica lipsa de inleres rala de complexitatea realitAlii poeLice pe care el areea postl110dernl~ti i ilmCm;ant prcf'cra sa vorbcasca despre meta ficli une.
() acopera. E un motiv care ma face sa cred cll toata lSloria modemismului su pnlficlill 111', sau fictiune disrupliva. I\l11erieanul de origlne franceza
poetic ar trcbui sa fie in momentul de fala regandita. Personal, eu vad aiel trei R'l)mond l-ederm,lI1, pormml de la Cn!lCeplU! de surrealisme, obtine tenllentll
principale Iinii de fona: cea tranzitiva, direcUi, denotativil) prozaizanta. surficliun cart' i se pare mal potrlYlt pentru proieC!lile sale narative. Exista
schiiata mai sus, cea reOcxivl! (modclul Hugo Friedrich - Marcel Raymond insa eu adevarat 0 rdatil' de proful1L.imc inlre suprarcalism ~i romanul
Carlos BOllSOn(l) descnsl! In a dOlla parte a acestui eseu. ~i linia avangardista posll11odcm') intr<:b;Jrca se Inscrie in acela~i c<ldru al rela\iei dintre l110tivare ~i
~i cxperimcntala, manicrista ~i (udicii in care se inscriu pOCli ca Tristan arbitrarietate. Dupa Rimbaud, posibililatea motivarii poczici rrin I'ealitatea
Tzara. Pessoa. Raymond Quencau, Peter Handke etc. euilli profimd cunO<l.~tc in poctlca promovali'l de Andre Breton ullJmclc sale
Modelul experimental. avangardist e ~i eel mai apropiat de forme de mallifestare. Pell!l't1 a njtlilge la adevaratn natur~ ull1ana, cea care ar
arbitrarietalea postrnodernisti1, cu precizarea d\ la dadai~ti sau futuri~ti tnotivil toate aetele I1l I 11stre, ~lIprarcali~1 ii propun alaI in pOCzle n\t ~i in prozli
arbirrarietatea nu are 0 valoare In sine, ci exprima revolta, protestul fara de sondarca subcon~lienluilli pnn metoda alitomatisll1ului psihic pur. in planul
struclllrJle osificate ale literaturii. prin ali~area ostematlva a unor valori c\:presiel, acest uCll1ers il11brac:1 forma unui uiscurs IIlcongrUCnl, aluvionar,
rasturnate. Ludlcul. experimenlalul :jl tranzilivul devin in postlllodemism descent!"at, l110lival insa, in disjunc[iilc sale log ice. de clliar fUllqionareil
clemente esen!i<lle, mo~tenite insi'l toemai din trdd1lia poeziei moderne. Fartul subra!lOnalti a unei lI11pOnantc par!, dIn fill1\i1 noa,tra. Ull posullodemist ca
cste firesc. Posll11odcmismul S-3 declarat de la bun incepul 0 mi~care mai I cderman n:\inc dill suprarenllsm doal IOrlllil e\presici. clIm <lr Spune
degraba recupcratoarc dedit inovatoare. Exista insa ~i 0 problemrt a inovari i Hklin~'e\, doar I1lndaluatea (de)stnJClUnlnt;l, j1llsfl illsi1 ill slujba lIm:i
22 23
(,hCllr-ghl' (I~ACllJ;'l
ULR1NI/:../
rali(lI1alil:l!l iI CnnSllllC\lel IC'\llIok' c~· Iltl lInnarc~te ,11lceva oeeal <;a arate, IJltI-(\ considerat circumstantial un all adcvilr declarat infailibil. fl nu rnili vrea SLI
rnanier;) (;u lullil ooinlere';uln 5i oelitkologiLilli\. imposlbll11atea cOllslnllni ajungll In nici 0 escn\i'i )i nu mai erede. co Mallarl1Je $i Joyce. c:i totUl poate fi
1I1lo.'i Imaglill cllcrcnle a 1I1l\anuiul. De lapt. llCl.:~1 ()Ill e\lenUI. soclUl, ell spus, GU condlIia sa ai 0 repre7.t:ntare despre 111 iSlerll I eAI~(el1tei ~I ~a-\l
indh Idualit,llea lui ci\ Ila. nu rnai nrc nici 0 importanlt'l pcnlru poslrnodcrnl~tl. lO\,entezl nlljloacele de :Hi (e.\WahL.1 accaSI3 rcprc/enlan.: Sc oeLinterl'SeaL3
Realltatea. de ont.:e naturl'l ar fi ea. acea I::.toric brutt'l despre care vorbealll la
incepul. nu lI1ui C'\lsli'l ea rcalitnh:. in conclTlcien ci cea mai illl..:oiata, ea eSlC de mCI3fizica ~i indlCibil. cand nu Ie ia pur ~i simplu in ras. esk 11PSlt de Ollce
o COIlSIll.lqie fictiv~, 11]151111 OC logleli. ,",CIlS, caUL.n. transcendetlt1l· Realltalea aura tragica a neputil1\ci de a ajungc 13 hantiunul lucru in sine E de.wlVoll.
nu arc llimlC de inicles. [ inultl 511-1 faei concurellt:l. E imposibil s-o apocaliplie, amoral. iresponsabil. frivol, e vulgar, sub\ire. desllns, sl.:eptic
lransformi in obiect de studlu E lipsa de sens s~ Ie lllai intcresezi de ea. speclaculos tara patim:l. e lipsil de oriee ulopie Nu c nici m~car ontiulllunisl
Acela~i Raymond Federman obscrd\: "riC\iunca Ill! poate II realitate sau 0
sau dczumaniLanl. E crud fhra inll'nltc ~l bct.:kcuiall filra l1loliv Nu c Joar 0
reprcleillare a rCilliU\\ii, sall 0 imitatie sau eillar 0 recrecre a reillit:itii. en
pO:Jle Ii Junr () ,·calitlllc. A crea liqiune cste. tie fapt. un mod de a aool i cxpresic a gandirii slabe, ellm spune Vallmo, ci ~i un rezultal al tdeli C3 in
rcalilalea, mai ates de n aboli no\iune<l dI realiullea este adevflr". rapon Cll realul gandirea pur ~i simplu nL! contealiL Nu mai i111slrea7..a. 111 IlICI
ostmot!ernislI1ul In~lllllie rcalil<llea tcxtului (alta eueerire un caz., 0 epistel1101ogi~ logocelltrica, ci 0 ml~care "filosofie1\" mcfienU\ chl.!r
modemist!' cum am "aZUL) en ~ingura realitate adcv1irat!L pentru cn Ilumai $i faill. de jocurilc Itmbajulul, practic,ltc, IOtu~i. din abundcll(il, scutiU\ dl'
scriilura e paJpablJa. verllieabd~. cOllsistentl'l. libera. ImeolaUl certa. La este 0
complexe cuhurale, nepfuoaloare fatn de Ulbuuri, democl'atiea la modu
activilate In limbaJ. 0 conSLrllellC in ~pallul Itngvislic con$t1entn tie natura ei
mClareaH\. ob:>edaltl ooar de propna el melarealitate. inscnsibda la camavalesc ~i pluralista prin varietalea ma~IIlor pe care Ie inccL1rc1'l ~i
con:>lriingcrilc lcleologlce ale universulul alternatl\! in care s-au simtil alat de temporar Ie P03rl3.
bine prol.atoni rcali~li ~\ moderni. !\ceasll\ scriltllr~ e. in acela~l limp, $1 Tl1!r-o conswUlI'C :'I lui .lean FranCiU!s Lyolard. "POslll1oJcml~mul ar II
implacabil melafiqiunalrt, penlnl ea en se afinna intr-un sens progTamatic ceca ce In modem invodi imprczclltabilul III pre7cIllarea ins1\5i. ceea ee se
fllniiluLionist Mijlo<lt:Lde ci pOI dc\cni. de Illulle ori. 0 parte dl11 $ubstanta ci.
refuw de la cOllsolarea fOnllelor bUlle, de la consenslil 1I11ui gU:>1 care- dr
r:ullC\ii <lIe limbajului ramasc intr-lIl1 SQi de 11Ibernarc semantlcn in pr071l
moddlJlui anterior sunt reacllv<ltc aeum, ell 0 fllrie demna de propria ei callzll, perl11ile st\ se il1cerec in cOl11un nostalgia imposihilului; ceea ce se preocupa
in incerd\ri dt:loc bOl1omc, ddoc elcgante oe a-I scoate pe cnitor din i~lorica de noi prezentari, nu pentnJ a se desftl((l ell ele, ci pentnt a face sa sc ~il11t~1
sa tOrpoare receplivl'l. FunC\iile fatica, metalll1gvistlca ~i eonativa - in mai binc ccva, imprezentahil. Un artist. un ~criit()r poslmodt;:rn se afla In
termlllologia lUI Jak.ob:;on - celc care controlea7il adresarea $i bUlla situatia unlll filosof: lexlul pe care il sene. opera pe care 0 dC~aY3r$qlc nu
func\iollare a discllrsului. les in prim-planul interesului epic. De aici,
sum conduse in principlll de reguli dep stabtlilt? ~I ele IlU pot fi Judecate cu
probabil, nota "lc\.tu111i:>ta·· a seriilurii postmoderl1l.; Imercsul pentrtl
expreslvitalca slilului suu adcvarul informalional al acesluia tlispare eu totul. ajulorul unei judectili determinate, pnn aplicarca la aceSl lext, la aceasta
Pc romanclerul posll11odernlsl nu-I mai preocupa nici relorica, nicl scrisul opera de categorii cunoscule. Aceste reguli ~i aceste categorii SlInt ceea cc
frull1os. nici concrelUl vietii, nici bUllul gust, nici poietiea. nie; ideea de gen. Cauta opem sau lexllll. Artislul $i scriitorul lucreazil cieci far1l reguli, ~i renlnl
nici avanlajele omnisclen\ei auctori:Jle. Scriitura sa c ironicfJ pentru ca nu l11f1i il stabili regulile a ceea ce va Ii raCH!. De nlCl faptul ca opera ~i textul au
poate lua 'In scrios nimic. e intcne'(lLIillrJ cu LImoI' ~i cinism, parodica pnntr-o
insu~irile evennnentu!ui. .. '.
"vc:>cI1l rcsemnare", elerogclla prin disprewl manierclor litcrare ~i neomogena
pI' in ideea eI\ ~chell1cle naralive sunl. la rflllclul lor. lietiuni constrflllgtttoare. OSll1loJemismul cste - penlru a plelungl lila I derarle loetle lUI
dcn7\)ril. Lyotard . parafraLfllldu-1 pc Wittgenstein. refllLllI de a paslm lilcl:rca oespre
Po:.,tll1odcrnismul sc sus\ine printr-o ideologic simplu constatativa ceca ce nu poale fi spus. Insa <lceast~ <;lidarc a principiilor cunllil')tcril e
care III 1 are amhi\ii didaClic\? sau distruClivc ~i nu propune in loeul unui adevar
24 25
i.\ C itT IRT I Rf;FHR/:\7E
(,hcorglll' ( RACllJN
(. ) a ~
27
26
Gheorghe <I~AClLlN
1.\ eiLT-fRLA REILRI:\7D
Mel'llul e~en\lal al crllill <: .Icd" de :l fi IIKercal ~i n::u~1t 0 sltllan: de suSllllut: Po(:zia 1Iltullului seeol ~i JlIlllatatl' nu are de-a face nlci (;lJ
c:-'lllic"Lh~ ill rilpurl ell IlI'Iea <;ecolullil \X ilia I pll\lll nbl~nuil;L '·c'Lcnonra··. rOl11nntisl11ul (<Via cum il incereat sn dcmonslrc7e John Bayley in Fascinatia
111 ,el1<;ul 111 C,lrc ublcclul e aburdal IllI pr1l1 0poLlpe eu pel'lO<I<.kli: poclicc romantismului). nl('1 Cli llIanicrisl11111 (cum crcdc G.R. Hlll:~e in
antcrioare $i nici inli-o \ ilium: ('vollltl\'~ ··organiclsliC. ci pOl'l\ind de lu MllOierisnlul'in literaf.lIra). ea nu s-a schimbat fundamental dupa al dotlea
prcn1l\1I C\i~lell\el unor mode It: pocllte man. di"juncte $i incompatibik razboi mondial, cum tOala Iumea c inclinatil astal-i sa creada.
iS10ric il1locuil1du-~e unul pi.: ,111ul. $1 I1U transformantlu-se ul1L11 III altul in Dcmonstra\ia lui J\lcxandru Mu~ina e pe cat de riscnnta. pe alat de
mou uelibl'[·;tl. Alexal1dru MU$lIla transrcr<i modelul lui Thomas S. Kuhn al clIrajoasa. ~I ea se desfA~oarl\ intr-un discurs critic ~i teorelic lips It de
rcvolu\iilor $tiill\iftce in spu\illl pouiei ?i identificd tiki {oate acde pi1l'adigme eomplexc, exeelent sprijll1il pe argumente de mare autorilale. Este limpede ca
poet ice ell \alnarc dl: l1OUlalC, [sellliaia c:-,lc, lirc"lc. ill cercetarea dutorulliL in elaborarea Illodelului sau auland a ~tiut s~ beneficiezc. Cll lin speclaculos
paradigma poellc1\ a lumii 1ll0Jernc, pc care eI 0 ;;i an:.t1izeadl ~i tkline$le, profit, de trei dcmersun tcorellce esel1\iale apaqimlnd lui Thomas S. Kuhn, I.
Illlr-lIn adnllrabd cfort de p~5trare a coeren\ei dCl11erslilui, Cll vadita inten\il: .M. Lotl11an ~i Ez.ra Pound. Teoria epislcmelor ~tiin\ifice a celUi c1inlai e
de a d\:P~$l moclelele ast;'izi In vigoan.:. cele apaninfmd lui Hugo Friedrich, asoeiata Cll tipologiile eulturale stabilite de stlmiotieianul de la Tartu (eulturi
.la~l'h~Ilt1. J)al11a~(1 Alonso CarlLl'; BIlu<;ono ~i ciliaI' Jean Collen (necitat sel11antice, sinlaclice, asemantiee ~i asintactiee $1 culturi semanlico-slIltaellec)
~i convocatll in spriJinlil opinlci lui Ezra Pound en in istoria Iiteraturii n-au
dclll\: in lexl).
MiLa poll-mica a ccrcetllrii lui Ale:-..andnl \llI~ina e evidcnUi Dc allfei. exiSlul dedIt lrei mari !llomcnte de (rc)lIlvcntarc a pOCZiCl lince: in Oreeln lui
in pat1en IIltroduc\lva a yolul11ullll. autorul incearcrJ. sa inventaneze 0 seric Sapho ~l AIceu, in Proven\a secolelor X I - XIII. prin trubaduri. ~i in lumen
intrcagu tie prcJudedlll ~i defomlun de pcrcep\lc care hlnchca7.a atlcvllrata modern!! de dupa 1850. Cell' tTl' I momente esen\iale soar identlnca astfel eu
in\elegere a poe/lei l11oJeme. Examenul critIc opcntt e insa prea rapid ~i prea trei paradigl11e poetlee distincle. rupte una de alta, liecare avandu-$i
Slllnar. pentru n fi illlnltOlUl cOllvlIlgator Rezervele lui Alexandru Mu~ina fal individualitatea sa bine detemlinatl1, mOliva\la sa soeial~ ~i ontologicll. Ele
de pcrspccll\'c1e a.:tualc ilk ~lUdlUlui poc/iel au in vl:lkrc. III pnmul ramI. narcheaz~. de fapt, trel tipuri difcrite de sensibilitate, Irei modele menta Ie ~i
limitarea la lext. la IInanen\<l opcrei. In metodele lillg,vistice $i semiotice. dar $1 atitudinale dislinete, care llnplicll ~i ni~te modaliUl\i anume de a gandi si de a
h:nJin\a tic a c:-..plica lirica actual1l prln CC\:3 ce 0 precede, eonf"1l11 lll1U face poczia.
rJm:lpiu de "rcduccre il nccunosculului la CUIlOSCUI" Modul aeesla de a vedea JuenJrile pune insil sub semnul lnlreb~rii
in \'l'lditl't contrndiqie eu ceca ce sc alirmll ill general despre pOCZI3 existen\a eurentelor lirerare sau, in orice eaz, reptlllt~ in discu\ie eonfigura\ia
scris1\ de In 11)50 incoacc, c:-..plieatll prin cllnceplelc de "silllbolism", lor cea indeob~te admisil. Rena$terca ponte Ii aSlfel redus1'lla perpetuarea unui
"a\'anganli~m", "modernism" ~I "postmodcrnisllf', 1\ lexandrll Mu~ina sus~inc model deja impus de lfubaduri, simbolismul T$i pierde importan\a doclrinar!l,
Idcea c1l poella modcnl[) e linn singuro, unitara ~i (ocrent:t Tn lOat3 marea ci redus la doar trel mari individllalit1'l\i (Baudelaire, Rimbaud, Mallamle) care
diversllate, ea accast:'! poe7ie C CII tOlLll altccva dedit poezia poslmoderna. (k fapl der~~esc curenllll, romantisl1lul devine 0 l11i~care incertl\. mo~tcnitoare
pentru ca ea propunc lin all model al sall de eXlsten\3 $1 manifeslare, in cfln.:: a pocticii clasice ~i prevestitonrc a pocziei modernc, maniensll1ul pare un
e:-,(;n!ial~ (' l'unqia sa c\ploratorie, experimt:ntala ceea ce 0 ~j apropie de clasicism exacerbat, curentele de avungardll confinnrt ?I nu conlesta
demersurlle $1 pnncipiile ~llin\cl. Ceca ee-I mteresea7a pe autOr in pnmul 1l10derniSl11ul, postmodemismlll se ldentifiell cu poezia moderna intratil in
I·.ind eSle Idenlinearca rcsol111nlor pocziel in 11IIllea Illodcrn~. detel'lnlnarea faza sa de stabilizare. Raportarea cclor trei paradigme de esent1'l poundiana la
motlva\lilor ei SocIa Ie, anlropologice. Dc nceca cercetarea sa nici nu arc in schema diaeronic1'l a ellrentelor ~i mi$cilnlor literare - opera~ie efectllat:t in
vedere rurmell.:. ~Iructllnlc. IimbnJul poclk l'a al,lre. retonen pue/lei. cadrul cl1r\ii doar atunci cand ea SerVe$le demonstratia - rl'lmane in cele din
Recllnon~lelll iJici inccrc:arl'n de a dcpa~1 slereotipa obseslc a '· limba.luilli urml\ un clement de fragilitate a modellliul lui .A.lexandnl \lJu$in1l, 0 chesliune
j1ocllc" in l:arl' par c:Jlltnnale nHl.10ritatca slLllllllor dedicate poe7lei. SlIrprllldc dclicalll, eonfuz:t ~i, din p!lcate. neabordnlft fronwl. Ideea care se II1sinueaza in
in mot! plilClit ue/,lIwolwr.t eu calc Ak:xamlru t\lu~lIla trecf;' peste blocajel sllbsidtar e aceca c~ Loate cllrentek Ilterare n-M Ii altceva decal ni~le forme
Illd'-lliolugll'l.' )1 conceplll,lIe ,lie 711ei (rllSlllludcml~I1HII. de plllli'!, nu are pnrte degradatc. Imb1'ltninitc ale celor rrel 1ll0menle aurorale slIstJnllte de
dedI ,k eel Illllit (1 ragill.) Je c()llsidcra~ii) in urIn[lIirea IInel Idei cJeloc U';;or "inVl'nldtnri ~i ll1;je~tri" (lcrmenii sunl ai lui Pound inslIsi). i1~a cun
28 29
Gheorghe CRAclllr'\ 1\ C.'.{l'T"tRJ.:.>l HULRI.\ rEI
rOI11Clntl<;mul 131ed-:rllleier e \ari<1nta cLlll1in\iUi a Romanlisillului inall. E illsa Words\\ 1lI1h, Rlake. Coll'I idge_ N~I'\ ill sa ~-: J()vedea~c[l pur ~i Silllplu lll$te
:?I Cll:casta 0 Idc~' nsupra direia merit!! !iii renecl~1Il geniall precllrsol'l ai nwdemitalii. Ceea ce aI Juce la f\:\'izlllrc<I mndelullli ~e
)1 clara cercelan:a lUI f\lexandru MU~1Il3 COl1!IIlC ~I uncle punCle numllullll ROlllaniiSIl1 Inalt. Dill' .!SUI ar Ii JCjil 0 alta cheStiunc.
nevralgice. aceasla se 11\(,ll11pl[l probabil l:U Lilt CfC.·CI colaleral. iltcontrolabil al Vi/iunea globala cu care 0Jk'reazfl Alexandrll 1\tIU~II111 e una ear
prea 1l13rclui palOS dcmonstrmiv, palos ce conduce. pe de alta pane, 1'1 unele oscile3.7,a intrc lipulogie ~i Isturic, LV 0 mai 1l1,1l\~ propcllsiune spre iltlcrpretar-ea
relu:'\n. repeli\ii. aseniuni taulologice ce ar fi pUlut sa lipseasc<l. pentru en elc istorica, dc:?i. cum am vazut diacronlll curentdur literarc e paqwl lreClltn sub
dati ::.en7.a\ia untli prea mare didaclicism Dar pasiullea eu care aulaI'll tncere. Cred ea paradigmele autoruilli sunt Illai dcgrabii ni~{L' Il1ctaparadrgme
invesligheazil condl!iile ~i motivatiile poeziei l110deme I~I are explicalla in Riscul unei astfel Je perspeclive acel" de a giindl POC/Ill In IIll1pi prea lungi ~I
vointa sa de a dcmonstra ea prejudecata "categoriilor negative" poate ft ~i ea prea lari $i de a stlspenda orice Idee de dcvenire a lorrnelor poetice. f-i md
depa~itli. Demcrsul polemical lui AlexamJru Mu~il1n se opllne, illITe mari disjllnCle 9i IIlconfundnblle, "pClradigmcle I\lllnd MU~Il1~" SUIl( egdk inITe e/\:.
tcorelicieni ai secolulul nostru, 'in prtmul rand lui Ortega y Uasset ~i lUI Hugo la fel de cOl11plexe. la fel de IInpor1ante. la fd Je novatoare ~I. nil in ultil1lul
Frlednch. eel care au \orbll Jcspre caraclcrlll "delllm3nit..ant". "<.k:fonnanC. rand. III fel de fllnqionale 'in plan social 1,01' ar trcbui sa It' lIImezc de liccart>
"ireali~l" ~i "lloncol11unicatlv" al a11CI ~i poe2.lei din ultima SUla de ani datil perioade implacabile de eplgonisll1. E Lk ".J7ut <.lara luertlrilc stall chiar a~<i.
FiinJ 0 forma de explurarc, exrlicare ~i instituire a um:i luml noi erc{;tarC\l lUI J\ 1e.'\C1l1drll Mu~ina arc eu precfidere III vedcrc 0
lumca lTlodem:\ - tocmai acea poezic pe care unii 0 acuza de obseslLI epistcmlltnca in curs de desla~urarc cea modcrnli. Privircn cercetiltorlilui C linn
"traoscendentei gaalc" ~i a unul comportament narcisisl ce 0 i70lcaza d care vine dill intenor. din rnll:zul unei variante stabiliz.ate a mouemilapi de care
eitilor. devine in vizjunea lUI Alexandru MlI~ina 0 poezie ce-~i L:I jnsu~l apaf(ll1e eLl roe I. FaplLll acesta paale II l1l1 mare avanlUJ pe car
redimensiolleatil funqiile. i~i aSlIma dramatismul unui spa\iu din care Alexandru Mu~ma II ~I recllnoa~tc Ja un mOIll~nl dill J\cum el puate S~l vada mai
Dumnezeu a djsp~rtll :;;i incearcl\ sa pun!! 'in termeni. daca IlU ~i sa rezolve, bine decal Ilugo I'nedrich. Jean Cohen sau ( arlos 13ousono ce s-n lntUl1lplal Cl
cele lrei mari crize ale oll1ulu\ postromanlic' crlza limbajullll, crlza eultli ~i poetia modem:!. pentru ca aceastll poezie pare imnlll'l deja 11111'-0 Jaz:l de
criza rcaltta\il. Poezia l110demll nu mai Inseamna, a~adar, "artil pentrtl arta", nomlalizare, de pur1\ explorare In interiorul paradigmel. \1ul{i cerccli1ton sunt
"magle 50110ril", "poezie puril". "gratuitale", "aulorelleXlvitate", ci 0 moda convin~i ell aceastll f'azA e una pc care ar trebui s-o numim postmodemB. Eseul
litale LIe luare in posesie a und lumi ill acela~i timp semanlJcil ~i sintaetica ('in lUI Alexandru Mu~il1a ignora chestlunea pOstl11odernisl1l11lui (de~i intr-un lac
lem1enii Illl Lotman), care ~i-a pierdul cel1lrul. In care omul il1su~1 e 0 I1ln\3 apare ideea cll postl11odernismul ar conslO in anularea cOIHrariilor. lensiunilor
descentratll Rolul poeziei ar fi acela dl: a reechilibra natura Ul1lan!i, de a-i fata d~ real intreitnUlc de modernism). Poate C~I () relunrc a plInclului de \leder.
oferi omului un ell lpostaz.lat intr-o multiludine de modele, pe l1l~ura lumii in asupra postmodcmismlllui afil1l131 deJa tic aUtor. cu ani in lInna. in presa noaSlr1\
care trllie;;tc. literarn ar fi fost alci opu/1un1'i. SpUIl aSIa. gilndll1du-ma mai AIe~ It! f'aptul ca. in
Paginlle arectatc de Alcxandru Mu~ina analizei multiplclor criL.e pc perspectiva., drcptalen soar pUlea sf} n~ de partea lui Ale.\andru {\tlu~lna, ~i
care Ie e;\.ploreilL[} poezia in lumca ll10derna sum ~i eele ll1ai consistente ~i PDS!l11odemlsmul sa sc dovedea~ca 0 alr~ [OI1l1[J C!(' 111odenllSJ11. cu alte scopuri
cele mai convlngaloare Jin imreaga carte. lipologia eu-rilor pocliee pe care l'Xploraloni ~l experim~nLale.
Ie-a conslruit poezia de la 13audelalre incoaee, in Illcercarea sa dispcraH\ de Dlncolo de Wale :Iccs(ea P:~r:ldigllla poeliei moderne C~lc, prin
a-i oferi olllului Idcl1tita\i alternative, e 0 propunere tarll un precedent 'in ~a.siunea sa Jl.:lllon::.lrativa. prin stringen\a !;>i rutinamentlll argumcl1I3lulor. prin
tcoria noa~lrl\ lit\,:rara. Ineercarea lui Alexandru Mu~ina de a conceplUaliza in ldeik Indmzne\e pe care Ic pune in circulatie. unit dintrc cele mal interesClnte ~I
modele coerente. plau7ibile :;;i Istorie (vez.i ca7ul dadaismului sau eel at r~dulabile cercct1\ri asupra poczici din loala cultum nonSlr[J modern:!.
expresionismului) acest ,Hat de controversal spatill "I individualiliitii e
remarcabilfl. Chiar ~i lluillai aceasti\ problema a clllui in poczie ar 11 putlll ( 1996)
constitlli ~lIbleetlil Lxclusiv al unei alte canl. E adevaral co problema elilUl
romantic nu e llic:i mllcar aUlls~ in di~culle. insa data e sa gfmdim romanlisl11ul
pnn marti Sal rtprC7l:I1U1n\i. alUnei e ioarte posibl! ea Novali~. H6ldcrllll.
30
31
Gheorghe CRAnUN is C4/T-1Rl:...·l REFHRINTEI
DENOTATIE ~I CONOTATIE IN
LIMBAJUL POETIC
82 83
(;hcorghe CR..\Cl UN is C{lTW[:1 HtICHI.!\?,I:..1
Problema c~lC uno. fundamentalil. ~I ea are in vedere t~pllli ca. eel pilczie aClualrt )lcntlu care conol,qia. I11ct:I!'nra. ill11higuilalCti IlU Illili 1'('I~re71I1ti'J
pu!in din punetul de vedl're al configura!icl Ilmbajulul, astatl suntem obllgall valori 1i.lI1d,ullenwle CllIda\l:nHl c in'i;:l aceea Cfl ongllltlc Jslonce ale
'i:t vorball despre doua mari tipuri de poe71c 0 poezie lradl!ional:l ~I 0 poezle pos1l11l)dl:rni~l1luI1i1 slim SinLJllnC, dae;1 I1U anlerioare inCCpUllJrJlor PIlCLICl
m()dcrn~, Primul tip aduee In scen1l un limbil.l figural. adlc1l orl\amental ~l l110dernc )1 alunCi ,1111 plilea ~runc c~ nO!llIl1ea de poezie tnodcrna eu care
retorie In cel de-al doilea tIp de roezle <IVCIll de-a face cu adev1lratul IIlllba.l llpcrllm a:,taLi C 0 nl'tiulll..' n:sliictiva, cu un pronuntal parlt /1/1.1' ,ill1holl~l.
poetic care urmarqtc S~ ating!! condiptl originara a discursu\ul mOlivat. cl1lll vOIll vedca I1ldi larzit!. Po~tl1lodernismul soar pUlen Sfl ik, In urma
Distinqia (l regasim la Gerard Genelle, care vorbe~te despre limb<ljulliterar, urmelor. lot un fel101l1Cn modernist. dar d\.' (\ allll natura, lal Il1nbnjul roellC,
traductibil in prOla. al poezlei anlCrtOarc slmboli~lnlllui ~i opusulul sau, un spa!iu in acela~i limp al conotaliei ~i : :11 dcnota!ie'
limbaJul literal, netraduclibiJ. al lirieii Illoderne aparute in desccndenla !\ceasta ~i ~ste ipotezlJ de la care pornesc prezentele considera!ii:
mart lor poeli sll11boli~ti ,2) , Dar chlar daca la autorul Figurilor no!iunea de raporllli denOIO!ie-collotatie reprczll1lil in roC/ic 0 dimensiunc flJndal11enlal~,
limbClj poetic pare sinonima cu lil11bajul poe7:ici in general, e limpede ca ne <)ctivll. r:lI'i~ de carl' priJblema IlInbajului ci specific nu poate fi g5ndil1l nici
anam in rala unui paradox. pentru ca intr-o vlziune intemciata pe criteriul jllllpriu, nici corect. Mai mull dedit ati'lt. dllp~ pl'trcrea mea rrcva\enlu unuia
traductibtlita~ii, poetic nll poate sil. lie JeC3t aeel Ilmbaj care se opune prozei ,all .1 <lllul:l dlllll'e (el dUI (l'llllcni (lOlltc dC\CIlI un crt[crru pcnlrll elahorarca
~i care nu poate fi redus la slructurile ei. Ecua\la limbaj poetic = Ilmba.! literal uncI tipolugli poelice CI~d, de ascmenea. e[l aCl'aSIU lipologlc sc confirmd
se Illlpune de In sine. intr-o fonna ~i mal directa, ideea aceasta C3 limbajul iSlOnc, ea pUlcind Ii llrmarita. pentrtl lumen nO:lstr:'t l11oderna. incA de la
poezici moderne este ~i singurul limbaj propriu poeziei apare la Jean 'ineepultlnle romunllsl11u[U;, atat in opere. dl $1 in lexte lcorctrce, Istaria
CClhcn( 11, Oac5 ~up~ spusele acesLUia, "estclica c1asica este 0 eSlctica rMziei din ultimele t!oua ~eclllC' ('SIC 0 iSlone dubla, rezultatfl din dmamisll1ul
antlpoclic:l". duca "poezia este anliproza" ~i dad\. cvolutia el inseamna 0 ,1 d()u~ limba.le opuse, ullul conotativ ~i altul denotalJv. insa faplul accsta IlU
cre$tere tOI mai accentuat:! a gradului de poelicitate a limbajului sau ~i 0 lot estc nici acul11 suiieient de vizibil, pentru ca modelul nostru de poezle
mai mare arropiere a poetlcului de propria sa csenia, atunci slructur Illodemll e un preclpltat compus din ideile autonlor mai inainte adu~i in
limbajului poetic se identifica Implacabil Cll struclUra liricii modeme. disculle, lar postll1odernlsmul, en model alternativ, c, pe de altil pane, lin
Exemplele adusc in disculie par poate sa contrazica remarea mea cll renOl11cn literar mult prea complex care dep1\~e~te simpla problema a
nO\IUnea de hmbaj poetic e in momenlul de rala msuficient de hine definit<1. Jellotaliei,
Opiniile lui Genette ~i ale lui Jean Cohen nc obliga sc:l recunoa~tem faptul ca Consider rrin umlure en po~zia l11odt:rnl't nu rerrcLinlll In mod
prin expresia "limbaj poetic" ne afiam in fata unui concept modern, cu un ahsolul un spallll al limbajului conolaljv sall rellexiv. cum II nume~te ludor
sens bine detem,inal. apt sa caractcnzeze in exclusivitate poezia modema. Viallu, ISloria devenirii ei ne obliga sa vorbll11 In aceea~i masura despre 0
Dar ce este aceasta poezie? Ea c un spa\iu nu doar al motivarii, 31 literalitalii dircc\ll: denotativa sao "enun\iativa", in lermenii lui Wellek ~i Warrenn {~I.
~i antiprolei. ci ~i unul al conotatiei, al ambiguiUl\ii ~i obscuritAlii semantice. Tuuor Vllll1lJ ~CSI/,a coraclel'LlI tranziliv al Iimba.lului UZUl.l1. cxc:luLfind Ideea
Logic ar fi sa spunem di limbajul poetic e prin excelenr3 un limbaj conotativ. (k lnlnzltivllate din campul poeziei ~i accepland-o doar en pc 0 dimel1Sllllle a
Jean Cohcn nici nu credc ahceva. Cand in Struetura Iirieii moderne Hugo prozei, !\vel11 illS;} 0 1l11J1\imc de excmrlc ~I fel10mene care nc conslrang Sf!
Fncdrich 14) vorbc~te despre "sugestie", "ermcllsm", "magia limbajului", el \orbim despre 0 poe7ie dlrect~. proz<lica, unlimetafonca. tr<ln'l.ilivil In 1I1timij
are In vcdere aceea~i realitate lingvistica. Conotatia ~i poetieitatea au IllSlull!a.
devenil de mulll! vremc smonill1c, iar echivalenla <Iccasta s-a transformat deia Obscrvati i Ie anterioare pol arMa intr-o oarecare masllru care este
Inlr-lln loe cOl11un al cercetarii literarc. valo arca acordatit in aCCSl studlu notillnilor de cOl1otatie ~i dCllotalJe. S-ar
Nimenl nu pare sa-~i mai puna intrebarca dadi spa\iul conere! al PUtea obiecla cfl neestea nll sun! suficlcnt de clare, nici ctl tolul Illdrepta\ite.
poeziei modernc indrep!1'i!e~te pe dc-n-ntrcgul ecuatia ill disculie. Coneepllll ~ol1Olalia ~l del1otn~i<.l slim cOl1certe mai des inlalnilc in limbajul lingvisticii
d~ poezic modernil pare greu de reevalual. :;li toc 111 a I penlru eil aceasl!!. ~l ll1ai pUlin in sPUliul crilicii 5; leoriei literare. Chiar ~i poellca Ie ocole~te,
decof1struc\le a conceptului pare atal de diticil1\ a tost ereata nO\illnCa de lIncori etl 0 ~lIrpriIlZal"arc prudcl1\a. preJi.'nind, de exemplu, sa vorbcasell, in
pO:>ll11odcrnislll Ea era neel:sara rentru :I dcnumi, printrc altele. ~i acel IiI' de
84 85
(. hl'orghc (" R .\C III N IV c I( TlRIA Rl:/rNIS!,EI
- - ----- -- -- ---
h)e:lll 1ll\Ul 11mh'l1 l\JlHll,lll\', 1!L':-,prc tin 11l1lh.IJ 11111.111/111\ ((icncllc) :-',1lI lJ(ld\' k.lll Cohen Cllllslolcl:l ~()Ilnla\iu ~I UellOIf1\lel dSPClll alt: limbaJului,
(TnOllr<lV), "rL nu pot II, lOlu\ii Ifllelesl' ill "r.IJ'~1 illlpltcaliil(.r lor psiho\oglce Penlru l:f1
Dupil prtrere:l Im:a, ~1l11a\l.l acea,IJ ~e c\plicn prill faplul ca a~lrlll denota(ln se Idl.lllllid ell lill1~lliJ mte1L'lluaU, cnglllliva, reprCLenliltiva II
inca denotil\Ja ~ consluerala Ull elemcl11 Irelc \C1ll I In opera\ia de ucfinire J IImbaJulul. in limp Lt' wnota!1fI cUlmnul ~pectele emotive, afcellve. Ccle
poezlei. Sau, in masura in ~an; l'd p(\alC parea relevantlt denOlatia dc\ inc cd dOliA elltlti'J\I sum IlpUSC nllm[ll in plan pSlhlC. renlru (3 altrel t::1e au neela~i
Illull norma de la care Jeviuz5 limbajul. evenwal aect c1emenl de: contrast po: relert.:nl. sunl, adldi. dou:\ ~:\prLSII dJfemc all' c1cd\lia:)1 obiect 17J. ~Iim dejr
care sc proiecteaza vatorik conola\it..·i Prejudecuta e aceea cli denotalia din eonsldel alii Ie Jnlt:llomc c(\ r~nlJ u Cllrcn lill1C\la CLll1olativi'J caracte
reprezinta 0 dimcnsillne inferioara ~l nespccifidl.. de cele mai l11ulte ori rizeal.A limbajul pocLici, In tlmp ce denula\la flflaqinc prozel. Opoz1liu care s
apocliea. lat~ de cc ea nu poate face pereche cu lin concepl alat Lk larc cum c slabllc~le t: a-:eea dintre emotlOnul ~l non-~l11l)lional, Ctl $i cum poeZla ar Ii un
eOllotalia. Ramane insa de demonstrat d\ dcnOla\ia e panea slabil a cllpiulul domenlu al st:nsibJliltllii ~i ll1tlli\kl, lar prOIa Illllll al intekclulLiI $1 <:Ulloa~terii
pe care 0 a\'clll in vl.:Jl:re. Cercetatorii allllntl\i maiinaintc n-au faeut-o. ~j rational~. E lllllpcde C~I () astlel de d",tillqit' eu ~Jl'U paale fi aceeptatll
asta pClllru d\ teoriile lor se inlemeiaza In marc masul'a pe postllime apnonce. In cc prive~tc proprtlll Ilh:ll fluncr de Ycdcrc, el un1T;"}re~le s~
valorifice pozirllll' III a I i!laWle cVldentialc, dar mai ales punctul de \cdt:l( al
(Ol\OIi\TI,\, [)Lf\<OI:\II.·\ :;'1 l.It\lH,\ ll/U \L,\. E lleVUlC in l:unli 1111 Bloomfield, p3suanJ om.ulli' 111 lin Ilivel SlnCl semJntlc. lil.rll insa a
lware sa Caul[lm nl;;te defini\ll, fie de ;;i de lucru, pentru temlenii pe care ii ~onsjdcn1 dCllutalia (1 dill1en~iLJlll' c\tcnoarli rap de limbaJlIl Ilteraillnl sau <II
aVern in vedere l\u voi pulca propune ($i. de fapt. nici nil e "in tnlen\ia mea. pOl:ziel. AsIa prcsuplllle 181'lUI (.(1 t'ehl \ nlcn!d.. IlmbaJ uzual = proza ~i proZ<1
interesat cu"' \11111 de generalitatea ~I ela~tlcilat~a lermenllor) l1i~te defilll\ll = denotapc sUIll dt.. la hun illccfllli e"cltl~C. 'I rcbulc apnl si'J aecept~m cviden\a
riguroasc. Faptul aceSla e il11posibtl panll ~I in campul lil1gvisticii, Chlur dl limbaJlIl lI111fll ~I I 1f11 b.IJ II I literatllni s\l111 dnua UUl1ll'nil dlslinete ale
putelll eonstata c1l In logie;'\ ~i lingvisllca, perechea de termcni carl: ne semnl!it:a\lel Dlferenl<l ('stc etar IllllrCllh' la IlIVl:JlJl fUl1qlilor. Pe dc l) parte
interescadt t:irculfl ell eel pu\in doua-lrei accL:plii diferile lIn. \"orbllll desprc (\ fUI1C\ic rtferen\llll(\ ~I (1I1111nIC<lltvii pe de altn despre 0
o primA accep\ie - care pnwine de la James Stuarl Mill - c aceea fUl1qlc cSlellca. J\stfel lkl1lltnpn $1 cOlwta\la caraclcrize37ll ueopotriv
are pune semnul egaliti\lii Inlre conotalic ~i scmnifica\ie pe de 0 partl". $i vorhirea cllltdianil, pro7u. pnezla .~I I III 1baj II I ~tllll!lrlL Numa] cil de sunt
UenOl3\ie ~i referin\a. pc (11.: alia. Conota\lil ar caraclcnza in acest I'el prCZCnte in liceal\. spalill in partc III grade ~I eLi t"unqil Oirellle.
propnet<11ik semantice ale Ul1\1i ell\ ant. in limp ec denotajia ar descmn~ Intra, dupa 0PtnliJ mea. in sfera denotalld lunle actek JlI1gvlsticc
pragmatic rela\ia dllltn: cuvant ~1 obieetlll denulllit de el. 0 alIa intrebllllliare a Intemelate pc uzaj. pc sl.:llsul'lle (,UI10~('IIIC de toatil lumea. Once formi
celor doi lermcni Inlolnim in lcxtclc lingvislulul american Louis Bloomfield ~\lmantic~ seclinJur:i. fie ca Ja ongine $i 0 melafnrCl, cazur{\ ill spa\lul public al
Pcntru el, $i conota\I" ~i ucnola\ia sunt fenomene ale scmnificaliei. Denotnlia c:omuniCi\rii. line de ,Keasl:. stera (ol1ola\i" Iu riindul ei. cllpnndc toale acele
e sll10nima Cll sensu I de bam al ul1ui CUV[lI1t, in timp ce conota~ia ~lrucluri verbale care se opun ulaJului prin caracterlll lor IlCObl$nult,
caraelerizeam asocJ(:n:a srabila a unlli sens den vat ell scmnl fica\ia Plllll~ nea$leptat, incdit. Conola!la e un spaIiu ill 111\ el1\iel semanticl:, un tenloriu al
Acca.~ta este. cred, sernnificalia cea 111 a I raspfll1dita astazi in studiile de CllIHtnuci metaforizIlrl. CUI101"!I;] 111 !",no:ie e InlOldeauna un rezullat 31
specialilalc, eu prec i7urea ca. in mullc caLuri, eonola\ia nu are delae un explorArii procedcelor IC\lc,t1e (l11etafora, mCIOIlI1l11C, sinecdoca, epitel.
camcter stabl!, ea fiinu asoeiata, dimpotriva. ell ideea de impreviLlbilllal c lompara\ic). Am putea cOI1~idl'la. LIIIl1 .'it propune rrecvent, cil denuta\la
intre cercet~lt\)rii lirnbajullli lilerar, '!ot!orov ~i Jean Cohen 3L1 reprezinU\ starca n()rmal~ a 11I11bajlllui. iar conolatia SL'lrCU sa excclllrica. dar 0
incereal fiecare s1\ dea eonota,iei 0 definitie in acord ell speciti clIl OPO?l\IC lilnba comul1('), - IlInbJ.i poetiC, inrelllclatrJ pc Jistinc\ia nom1n
demcrsuri!or lor analitice Pentnl Todorov care se ocupa de problell1~ (Ot 110lil\ie) - abatcre (cllllotape) nll e ddoc lI~or d(; SUS\II1Ut, ~l a~la dlll foane
le IIIUltl~ lTIuli ve.
pcrsonajului in Lel> liuisOD~ dangercusc:, - conolalia se manifest~1 ori de ca
ori un obiect e Illdlrcat Lll 0 fllnqie alIa dedit funcI13 ~a ini!iala. deci e LIn I Prllna \)bserVali~ c aCC:Cil eli pClllru a del1lll I\Ul.7ia C<l pc 0 devicre de
10rn l<1 C'OI11Ullllarii lillgvislice 1I~)II-poCtlee, lr.::buie mill illliii "II vedem ill C
renomen c.\lraling:.. iSlic, \inund de semnifica\hl aplicaLri obicctelor. pc car ,1"
86 8
Chc(IJ':!hc ( R;\CIlI,\ .IRLA Rl./ 1:./(/\'[1.
dl:ll~chil(, de 11Inb'l/lil in:"lrlll11cnl,t1. 11lle/l:t p,IIC in IIIILT l110lllent lIll lennul"l; 11111daltlilli L.k Iran'illlllL:rC a aceslorn l\ SPlIl1t: l'a ill \ tlrblrea cotidial1,l
l1l111l lll11i lI~or cle <lIlaliL3t. iir :;;i numdi clatoilli' faptllllli C:, en cslc Ul1 fCll1'llWn Il1L\oalltalCn lral1~l1lllerll l1le~aJe lor t'ste II1U I fL'rcnla in~e[JI1lI1;1 ..1 race :lbSlmCl.ll:
IIlrcgi:,.lral slib forma unor lC\IC .scrI\e S:lll tr;)I1Scnse (111 Cil7Ul LI eallel omk"l LOCIll~i dl' ceea ee ddine~ll: lilllbtl ca fenomen VIU, urganiL, l110udClI
F[\r[\ Ifldoiolfl ca limbnJul flon-poetlc CSIC ~I cl Ull knomcl1 imcglslrabll. ill~:l ••'ntc'lllill (and Ja\...oh'ion I~' delil1t'~te IllnC\ld po\.'llea tlrl'pl 0 rLl~lbilitate de
ondl de Illullc illrcgistr<trl "pc \ iu" dc limb1\ vorball 0111 n\ ca lei dl~P(17I11~ ~ Iral1smulCl dOll1elllul echivalel1\el paradiglllatice de pe a>.a seleC\lei pc i1\i1
asltl flU inscilllln{1 ca vom reu~i vreodlllil sll ne alliill\ in posesia unor cLue combinllrii, e1 I1U uiUl, IOtll$i. sa nOleze cil ft'l10ln\.'llUI acesta este carallell III
suficlen!e peno'lI a·i delcmllna eomplcXllatcll. vari3bllllatca, pmfufl/llllC'll "I ~i vorbirii obi$I1LJ Ite,
intindcrca Nu cred cil ar lrt'bui S~l crldem in ernarca de a cOllslderil c~ limon Poezia este un spaliu al cchivalt:nlei ~i al sinonimiei. lnslI de mulle
COn1Ulla eSlc ceea cc nl' prc/inW. lingvi~lij, adica 0 limba IlllHlI1fi, illghetlltii. on Iimba vnrbiU\ cste exaCI acela~i lucru. Dc pildi\, in intrebarea pusa unei
pnvttil in stricta ei generaillale ~I gramallcalit3lc persoanc oarecarC dt.'spre slan:a vremii intr-o zi de vari\. en ar pUlea Sd uca In
Limba vorbita llU )1L)ale fi cOllsideratll UII sirnplll sJll:l\iu al lInci mod tirese un I·~spuns de genul: "E enid, e zapll~ealli, te-nabll~i de c:HcI\lr1.'L.,".
cOll1unicari In care cuvintele ar descrie cu prcclzlc oblcct... le la e<l!"c sc l'cl'-'r'l de~i doar unlll singur dinlre elcmentele frtlzei i-ar Ii IOsl suticicnl. De
Sensul denotaliv 5<1U refercn\ial -:Slc dom L1 funtasma il dieponult:lnl "<Ice lei i1selllenea, faplul e;'i ea ar formula rilspunsul exact in aceaslfl orcltllc ,
Iimbl poten\lalc (nlllllilc tie Chl1lllsky ·'eomreten!,.'l"), pc care t1ecnre indiviJ 0 U1\'intclor ar plIlcn sri nLi ftc rezul[atul unci inlampliiri. ci al IInui nlm interior
ue\ine ca p05ibilitate de a vorh1. Vorbirca. cOll1unicarca ling.vi:>lic:\ concrel.'l sponlan. Vorblrea esle a~adar I1U doar un Sra\ill at ~1I10nlllllel <pe carc
("performantn", cum ar spllnc ling\'isllli mai Inainle amintil), verbuli7ulL\ sau caracterul sau .stnct instrumenlal - daea :lr ri s5 fie a~a - ar Irchui s-o
nil (in slllrilc de monnlng interior), nil cste nlciodati'i stricl dL.nOlnli\fI Ollee t'xcludil), CI $1 0 !<"lnlla Ilaturala a... versllka\lcl. [>:presiile mnemotehillce,
inform3!ie care leaga intre ele dOll<1 slIbicCllvil1l\i lImanc, illllifcrcl1l M n,l!ura zidltorile. reclilmcle. anunlurile publicitare. sloganurile polilice S(; illlcmciazil
sa este 0 infonna!le conolata Acecpliile in care oamenii folosest: Cuvlllllie in pc l' art:! sp()ntan~ a versifica\iei. a ritmulul.
vorbirca obi$nuitll nu se confundl\ decnl in rare caLun cu deftnllia lor Jln Gandlrea ins~~1 pare a avea un caracter rilmic Paul Claude! ohserv:!
dictionar. Flecare vorbitor esle ~i pOSL.:sorul 1I11ui dictlLll1Hr UC U7 propriu, ca "noi nu g,lndim Inlr-Ull mod COnIIl1UU". di "aparatul nostru de gandirc
conol<1l ateetiv. sCl1zonal. aXlologie. voliti\ etc Cuvimele I~I au. in !(lIlc1Ie do.: proUuce. plln sll'~flllger~ri tntcnmlcllte. 0 masa disjllncla de iJci, imagiui.
\orbitaL mitologia lor secrel~l, lnefilbil('t riccarc act de inlelcgcrc a cu\'inldor am IIIII II". raplul ;lccsla ilcOIlJlIl:C pt: pOdU! france7 la ldt:ca \'cr~ullii rwtural
celudall inseamna $i 0 renLlI1\arc lu valonle proprii acordotc acelnra$1 euvlIltl.' ("'0 idee i70I<lIi' prinlr-lln spatiu alb") ~i la conSlalarca ca "once limbaJ vorbit
Inlc!cgerea csle a~adar rC71dtatul Ullor reclproce procese de adecvarc [a sc e alc~Huit difl vcrsuri III stare bnll~'·. ('}j
produce ufldeva la jUlllatolea dlslantci dinlre eele dl1ufl subicctivitali an:1lt: III In all1\ ordinc de idei, ceea cl' noi cllnoa~tell1 despre fllnc\la ~i
ecuatle, doar aparclll rcductihile 1a acela51 1llllllilOr camlln al sensuilli. Lltllha pl'eLell\a Jigurllor ill vorbirea ()bi~nllita estc foarle pu\in. foarte (unital.
lIzualn llU cOllline. prin lIrmare, senslIri striCI rcl"crcnpalc dec,it daca ralCIl1 Dlqionarele inrcgislreazu. e adev:'irat. $i 0 paJ1e dill sensLlrJk Iigurate $1
abslraC\le de vorbire, Lilllha e'ile IOtll51 0 form:1 instrtlll1ental~ Ea apmpllc st,;clIndarc ale cllvinlelor limbajului cotidiCln. dilr accstc lnregistral i lllt dCWlll1
vil'lii cnmunllll\il socmle, dialoglllul, dt' aceca iluzla r..:fcrcnlialitfJ.(ii csle mull posibilc tocmili pCfltru ell aceste s('n~uri au devenit, 13 ranuul lo!". exlrell1 de
mal puternrc<'l dedt realilalca col1ota\iei AdecYarea vorbilorilor I" till ~~n~ evidente $i comllnc 1 ran~formarea conotatici ill denota!ie eslc in limba
COIl1UIl, pn:supus ~i verilicabil (rrin recurs dlld c poslbil - la proba COlnUlla ceva curenl.
aJev1'lrlllui sall (I faisillllii informaliei vchiculate), face cOlllunicnl en poslhil;'i ~I
(lstfel lill1ba dL.: zi ell zi pOOle p~rea tin SpCl\lLl <II senSUI ilor tlirec!L, C\<lLlt:, SI~tnOI I"M $1 POl-.ZIE '1 RAN71TlVA. Toale ace~te c5t "c poule de
Inln71livc, ohieclive. referen\iale, proprii, t:<l11ltlfle. l)<lr t:a nu L::>lc niciLlllali"i ~lIlnal'C obscrviltii IlU lIrmnresc s.a cxcllldil din dlsclllie problema lI1l01 normc
a~a ccvu Numai in mod CUll\elllionult:a puatt:' fi CDllSitleralll 0 IHltl1lll til raporl ell care limbajul poelic sa-~i poaUi mai lI~or dcfilli natura ~rccilica.
Pe de alt1i purte. daca pocLili L.~stc un mod allume de a folosi lilllba I)ar I It 11 ba lllllain nll pOalL: ti aceaSla norll1:'i. Pcntfll ca ea nu esll' pur ~i "Implll
cnmun;! pefltru a lransmile rn.:saic cslcticl.'. IlU plllelll sa 'icapt\m din \el.kl·~ Ir'1l17.ilivn, CIIIl1 crt'deludor Vianu Se poate dCIllOI1Slr<l ell nrgul11<:l1tc scnoasc
faplul t1i Itmba II1~a~i nll inseamn:' dllar cOll1unieare de nle~a.lt'. ci ~i 111~1':
88 89
/1\ C.fl'T1RL" f Rl:.1 UlI,\rFI
;hl'OI"!.!hl' CRACIlIN
ca toule Iras(llurilt: ~el1Hlntice nit: Ilmb,llului rlldic apdl. 1:111<11 t1<1cit 111 Jat:t-ne. a~ad[\r. in nqa llllei redlllahil.: pre.llllkcilti, aceca ca limbnjul
propo["\ii selhibil diminuate. ~i illlimb<ljlli in~lrlllllcnt,l1. pl,lctic se delinc~le prnllr-o eSen!H a ~a nllSlerioasll ~i fll1lbigu8. mnglea ~I
Pril1l:ipiul t:chivali1rii acc~tui limbai LU 0 invmiantti in rurart eu cal<:: ll1uL.lcala. rllernporala. ;;i ,lniSlOndl tara doar :;;i pOlite, de care pocLia unde sa
$e definqte fenomel1ul de\ ieri! poelice [Ir~I1'c inca in Poetic<l lui Af1~tlltd. lbr 5l: apropie de la incerUlul'ile ei 5i pan a aL.i. Pu!ini cereetaton ai fenomenlllul
cl tlC\ tile inJi~clltabil abia in ~CClllul IrCClll. oJata eu impullerea ideii de !Ilcrar inurazl1csc sa colltcste flceasla Idee ce pare sa se Ii COI1Slllult Intr-una
pocL.ie pura. ~i pentru Amtotel ~i pcntru Mallamlc ~..\U Valcry pllc/in CSIC () din premiscle fundaJlll'nlale ale eriticil modemc, 0 face, lotu~l. Jova
11fj
fuga de vorbirea obi~nuita. nalllraia l'oezJ<l eSle merafora, figura, seilS mal Hnsllc " un cseist sarb pel1rru care "csellia adevarata a poezici nu eSlc in
pur, indepartare de C011111n. Tut acest continuu proces de deviere pare, in realilale decal un ;;ir de J'0n11e in care 0 gasim in iSlorie. iar aceSle forme nu
viziunea marilor poel1 simboli~tl ~i a multor lcorcllcicnl lllodcrni. un lung ~I Hspir1i 18 0 puritalc imaginara. c i sunl toale deopolnva de IInponante ;;i ue
sus~inul L:ll)rl iSLOric de uctcrminare a unei esel1te alempornle a poezlei Tualil esentialc pentrll ccrcetarca crilicl'i". Observand cil aceasUI prejudecata a
problema e de II slablll daca aceastIl CSen!~l CX1$ta sau nu. De fdul cum ne csentei estc de fapt 0 reminiseelWi simbolisrit. Jovan Hristic ell rage atenlia
raportam In ea oerinde ~i ce in\eleg.em prin eonceptul de litnbaJ poetic L 3supra pericolului de a lransforma 0 oircqie dOl11ll1anta In poezie in unica
absolul evident ea accerlarea L:xlstel1\ei aCl'5>tci csen\c conduce imptacabil IH directie vl3bila. Or. estc evident cil asta face Hugo friednch in CiII1ea sa: el
aSlll1i1,ln.:a hlllb3;)ului poetic eu spaliul (ol1ota\iei. Fellil cum poezia a evoluat exclude din sislcmul Itrieii moocrne ceen Ct' nu apa["\inc rrecedcntuilli islonc
de 1:.1 silllholisrn pana la grupu\ poelilor amoluga!i dl' Iluga friednch in simbolist. Eroarea romanis\lllui german e rezullatul unei silu:!ri npriorlce pc
Strllctnra liricii modcrne (Valery. Trul-.\, Apnllinaire. Eliot. JilllCnl:L.. enrc lot ]ovnJ1 llmlit ne-o cxplidl: "Nu exisl:i nici un element carc fllce ea L111
Eluard, UIV'l"f'lll, Loren. Mnnlale, Pound. Saint-John Pcr~c, Alhcni, texl sll fie poelic. ill limp cc abscn\a acesllIi element I-a.r exclude din
GOIlf'ried Btlln, Quasimodtl) m: arata lll1 tip de trl'a!ie care i~i intemeillzJi lntr literalUm; caracterlll lnerar :)i caracterul nelitcrar sunt illslI~in care nll ex iSla
auevar dcmt'r~urilt' pe ulopia unui limbaj poclic. UlHtM. ell 3:-.pira\1I originnr<:. decal in compara\ie. iar daea uneori se spune ea nu depll1d de comparalie. este
omog,en. de~i difuz ~i I1U3n\al ca sub:-'lan~a. Jar inainte de toale simbolic. pentru ca unele compara\ii fundamentale au ~i fost ~cule pentru noi, fAn:j sll
mCLaforic, poli~emantic. l11uzieal. ermetit. esentialmcille lIric. illtr-o alOne bllgllm de seama". (II)
viziune poezia inscal11n~ ceen ce poclica modern isla IlU oho:-.qte sa repel\: de Acum ne putem intoarce la ideea, numai enunlala anterior, ea
LCe! uc alii: mctafiZlca. lrdl1~Celldcll\~. magie. idealism. aniSlOrlciWle. limbajul poetic modern e in real ilate un limbaj dublu oriental, in aeela~i tim
profun7ime, logos. sintezn, ongillc. orlisl11, lutaltLurc. viLlUnarism. autordle spre conora\ie ~i denotatie. spre simbol dar ~I spre obiecrul concreto spre
>.\vitme a 11I11bajului. l110livarc a semnulul ~i inca multe allele. Avem alci un sugestie ~i ambiguiLale. dar ?i spre comunicarea lranl.itiva. Am folosil la un
sel de tri'lsaturi care condi\loncaz.'i arnoric ucmcrsurilc lcorClicc ale lUlurar moment dal, pentru a denumi aceast:'l a doua orientnrc, notiunea de poezie
cerccll'ilonlor mai inaime alllll1li\i Niti unul dimre ace~\la IlU gflJ1de~te in dlrcCL~. enunliativ!I. Ell (;ste in mod evidenl 0 poezlc a denota!iei ~i iSloria ci
afara unoI' evideme precOnCep\ll. [Licea lUi Jakob~()n. a ullui lill1baj poelic eoboarll muir inainte de primclc manifeslari ale simblllisll1ului. Cred ell in
implacahli aulo!"enexlv. LonDI,IlIV \ lne din scncnk lUI G.M. Hupkins, ale,l prefa\a tI11 lui Wordsworth In volulllul llalade liricc publicat impreuna eu
mare Sll11bollSI englez. ramas nccunoscul in 11l11pul vie!ii ~i publicat abla Cc>kridgc in 1800 pUlcm dcscopcri pnmul lJ1unifeSI al aceSlul Lip dc roc/ie.
dupa 411 ullilea rClzboi mondial. Teoria lui G.:nelle fI ltlllba.1u1ui mutivat e (.It' Ce a/lam de alci? C1\ poctu! englez ~i-a scris poeziile adunalc in mal sus
csentri tnflllilnTIcana. PClllru kdn Cllhell aue\5ratullimba,l al poeziei coincld nltrrllta culegcrC' manat de voinln "de a alege int3mplrtri ~i silufilll um Vlil!a
cu 'ill1.lClunle sllll<lctice ~i fono-sel11llntice ale simbolismului. CarIca sa sc ()bi~l1uita ~i a Ie relala sau descrie de la un capllt la altul pe tilt posibil imr-o
Ilumc~tc Structura limhajului po('tic, dar analw;le ~illc sc oprcs..: \;1 selcqia din lirnba realmenle fo\osita de oameni'", ca vocabularul aceslor
Ril11b"llld. Verlalnc ~i Mallnnm:. ca ~I CUI11 dincob dL crcalia hccslOr trei muri erea\i i provine "dinlr-o e\perit:l1!iI rcpetala ~j din senlimente conSlante·'. cil
poc!i lhlr ll1ai Ii ninde dl.' di~cutal. 1n ceca ce-l pri\e~tc pe Hui:,o Friedrich. poezia estc observillie, nu inspiratic:, adevar $i nu l'antezie, cil. Iirica lrebllie sa
aCcsla rCClllloa;,tc ciaI' i,;[\ lilllbajul poaiei de In 1900 incnace e doar 0 Se adaptele l11ersului inainle al cunoa~lerii ~liin\lfice, ca. in smr~it, "Iimba
prl'lllllgm: ~i dt:l\oltarc" 1I1lui v()cahulal ;;i 1I unei grnm811cI 51l11bollste. lI!lei mari paql a uricarei poe71i bune, ehlar a uncI() i1"und caracterlll eel l1lai
c1t:\-al. Irebuie heap~ral sii nu :<e deo~ebl.:a5c<"l ill I1ICI (l pi ivin!a. exeept{lIlO
90 91
Cheorghe CR..\CIl.lN i.\ Cil''lARJ:·. f REI1:.'RI.\'TI':I
Illclrul. de CC(l (l pl"07ei bune .. Nilllic a~cldar din ceca cc .$tJrlIll en in~cal1lll~ TlillIrnl <lcestor,1 dr lrehui sa " adaugc aIle lIume: Pastel nak. Pavese.
1"01llanllsllllll. Prima lcolie coerenti'i a t1n ... i poe71i a realului. a cOl11ingcn\~i. a RII~II". Pn.:vclt \lllllu~ "hUll\! in Struclurn... lUI hICdrlcll), Sandburg,
illdlvldualltalii obICeli\·c ~i a denotallci dlln:azii deci de aproapc 200 de ani' V07nesens,,"i. V,t1lejo etc [~t~ aplnapc sigur d\ in uitilllele dOlla secolc. Illtre
1: u~or ins~ de observat ca aceaSlfl teone sufeni de generalitatc. ~arcina cele dOlla mari tel1din~l: ale poeZICI Ill11UCIl1C - tranZl!lvi! ~i ['ellexlva (1
poelilor care i-au urinal lui Wordsworth fillld, ca ~i in cazul celor care au l'>.islal un conllicl surd. dM prUlllllllal trceut III illOd paradoxa! ell vcderca de
prelual mO.$tenirea lui Novalis, Colendge ~j Uaudelaire. tocmai nuanlarea. Illll.l0ritlllea eerecl1\turilor Iiterari ea de oblecl, tocmal lin poet. ~l incn un
carlogratierea, explorarea datelor ranicularc ale noului dOll1cllIu. "Ianus hili'(ms" al Illodernila[ii. l.:ugenio Montalc, a losl acela care a seSlzat
Poejii moderni orienla\i spre ereclcle denota!lei ignora\i de Ilugo confrunlart:u :;.i a transforll1<ll-o intr-o Illien parabola, intltulalll chlar Poc7,ia.
Friedrich in eercetarea sa sunL multi .$i de 0 valoare deloc inferioara eelor lata continlltul ei.
considerali reprezentalivi pentru $ccolul XIX .$1 XX. Until dintre ci c
Whitman, poet deopotnvll al nalllni ~i ora$ultli, al bucuriei de a lral ~i al III Lorii secolului se disclIlll
limbajului direct, alullec§nd insa nu de pUline ori In retorism .$1 diseursivilate. Oacil poezia estc i'naul1tru sall all,ra
Dup3 aUlond Firclor de iarhli lrebuie sa-I 3vcm in vedere pc tanarul L<l inccplil a in\ InS inallnLrul. apol
POllnd dll . eel care ilm-un fel de Il1Jnirc~1 imitulal A few don't.s vede Tn a COlllr(\alucUl \mlenl
Wordsworth un poct plicticos .$i crede ea in roczic "simbolul adccvat ~i af::ml ~i uupa ani s-a ajulls Iii unlmjl/if
pcrfecl c ohieClul natural". pc Osip Mandcbtam, Maiakov!>ki (Iran7111V In (;arl: Illi va Illai putca dura pentnt ca afara
Illtcn!ie, dar '-'!orificand rcsurscle stilisticc ale reOexivit1ilii), Ana Ahmatova e Illarmat:l palla in dlJ1!I"
.$i al\\ poc!i akmel~ti. Nu pUlem (reee ell vederea peste eea de-a doua
pcrioadll a creapei lUI Uacovia ~I Montale, care au evoluat surprinzAtor de la F:tcand pUlin1l ISLorie literarll, C lI~or dc nbservat c:t Imagislllul. Frost,
o poezie tipic renexiv~ c:<ploatand la Jl1u:-imulll eonotalia (Plumb ~j Oase de Brecht .$i obiectivi~tii au d.lutat poczia in afarli, in indlvidualilatea obiectiva ~i
sepic), la una care evlta programatie tigunle lexicale. obscuritatea scnsului. In valorlJe denolUtive ale limhajulUI ApOI, suprarcalismul (care s-a prelungll,
sugeslia. in direqia concep\lel lui Wordsworth s-au situat loat~ viap ~i cum binc ~lill1. pana catre sfar~ltlll aniler '40) a caUlal inca 0 data poez.ia
Robert Frost .$i Bertolt Brecht Antilinc. voit prOLatc. sarac In efeete s-a vmt in1luntru. in ireductibilitatea eului, in stratlJrile lui cele Illal incontrolabile ~.
Kavalis. William Carl us Willlnms a pus ilccentul re no(arca impresiilor tnai obscure A fosl ultima mallifestare. cea mal radicala ~i violenta, a
imediate in eel mai direct limb~ eu plllinla. Obiecllvi.$tii americani (Open. lendinlei reflexive. Dupa care, prln ofens iva poez.iei de peste Ocean, tendinl
Reznikoff, 7ukovski) au promovat obiccllvltatea sensibiliL1Ilii. dezantropo tranzitivll a ci~tigal teren ~i pare chiar hotarlHa sa ca~tige pal1ida.
morfizarca rostirii poelice. [)up~ ei. Francis Ponge s-a dont un poet al
diclionarului ~i al proprietatii limbaJului, pornind chiar de la datele DFr\OTI\TIF $1 CO"\lOTAlII·. il'\ Ll:-"fBA.llll. POeTIC. Exist1\.. prill
etimologicc primare. Robert Lowell a acordaL concep~iei lui Wordsworth 0 lJnnarc. ~i 0 pOeZIl:: llloderna directa. ce IlU mai pare sa res pecIc modelelt.:
dimensiune esenliala - biografismul. in eelebrul s~u volum Life Sluweli expliCative propuse de pOC'licieni ~i crllici ca Jakobson, Bousoiio, Hugo
(1959) i'lltiilnim poezia unei subieetlviUi\i umane preocupatc de Lot eeea ec are Friedrich. Jean Cohen. ell atelt mai pu\in sa verifice ipoteza c"istenlei llnei
en comlln ~ilasem[m1\lor CI.I eeilal!i oameni. 0 poczic scrisa pe l11uchia de curit csell~e a lil11bajului Ilric.
a prozei. bbsedata de magia banalului ~i a fenolllellalitatii irepetabile. Fran\.. Sitllnpa actunl:i a limbajllilli roctic, paradoxul semanticii sale
O'HarA s-a IInpus prin poelica sa persollist3 care privilegiaza spOlllaneltatea ~i polimorfe impun. CUIl1 am vazut. redlsclilarea unei antinomii leOrCtlee de mul
Vla\a intelectualll in regilllul cotidian. Un alt american, Charles Olson. a lansat ~tabilile ~i actn\lsc S-a spus, d~ cxel11plu. e1\ pOl:zia este un spa\lu al sensu lui
1\1anifestul versului proiectiv care inccarcfi sri vaela in ma~ina de scris llll Ilgll ra t, ailiguril Dar se ponte collstat<l C,l, din ll1ulte plincLe de veclere, tigUfa
doar II rrelunglre a nullllii. ei ~i a vorblrii. care rell.$e~te sa Pllna in termeni C lin concept nesntlsfnd\tol. de I11le[1 anwrgllr;\. inaplicabli in dnaliz3 unO!
poetici tnndi\la tehnologiea a corporallt<'llii ~I sn lransforme eul intr-o valoare lIllIe dl' mal(' d,iflt':llilalc nle pOl.:Licl 11l0dt'II1C.
ohlectlv[j
92 93
IV ( it 'J -IRC I R1JERI'\'7Ef
(;heorgllr CRA( 11IN
-- --- -- - - -----
"1 igura de stir' reprclintll.. in poe7in Imdi\1onala, un mijloc d~
ornall1el1tar~ a tliscur~lIll1i. inlclegerca poezlei en IJlnbilJ ill1podobit. inOoral
--
din imagini pr0l:li";l, in cart' ~emnillca\l<1 pn:lte n:zulla. nu dE.' pu\lnc ori dm
Jo '
t 1I1
C;\t,;!lIS\V "I WIIslil rlllr lkrh'lill\\'C. COJlIlII1C gClll'ral "c(;l~plale. SIg.UI,
esle 0 realitate a istoriei poezjei. Lirica c1nsici'!, ~I in aceea~i m!\suril ;>, linea lrebuie sa lill1lk acorJ ell Buw;oilo d\ aeeast<i poezl'.: IlU estl': nici ea lipsilil de
baroca, SIJlIt fenomene de devlcre semnnllci! In ultima Instanla reductlbile la procedee - lInek. Je Oblcci, discrete ~I m1l111llalc. Insa ue:-.pre 0 cenlrart.:
nonna comlln:! a uzajului. nardsislll a mC5JJului a"upr:l propnci "lciltllirt 1111 ll1ai poale Ii vorba aid.
Nu accla~i lueru se mal poarc spune insa despre poeLia SllnbolisI1I ~I cuvintelc nll mal sugereati\ ~i nu III a I ascund Ele numcsc )i arat1i Cum se
posl-simbolisla. in care irnaglnilc. dcvlallte de la codul general al limbii nu lotaJ1lpU\ in urmnloarca pOCLie a llli Kubel1 C1 eeley Inllwlata Cunos(; un om:
mat pot Ii ·'traduse". Pentnl ca semnific<llItul mctafonc nu mai rcprezinta ()
indepflrtarc rrescris1'i a semnului fata de un sens a~a-zis logic. in poezia "Cum II spuneam al11lCU1Ul
suprarealisti'l. de pilda. semnul ~i sensul se conful1da. ell' alcatuiesc 0 unitJte meu, pcnrnl cil eu
indisolublla, el' Ircbuie acceplata ea alarl'. tara apcl la vreun referent extcrior. Ymbcsl. Intrllna - John. alll
De aceea, acesl i1mbaj IllI mai pO<lIe Ii in~eles, ca mai inaintc. drept un spaliu
nl liguril 114'. Nemaifiind 0 abatcre controlm1l de la realilatea unui sens II", lh: ahfel nu era
oarccare. cunoseul de loata lumea. poc7ia suprarcalista i~i eSle sie~1 in acela~i numelc lUI. hClna Ill? In
limp eon\inut 51 cxprl'!\ie. realilale ~I IImbaj care scmnific1\ aceasH\ realilatc COn.lo8r[l. ec
locmai penlru a putea descl'lc cele douil condi\il semantice dislincle pUll:a face impolrlva
ale poeziei. r";'~nelle a introdus in Jiscllpe nO\lunile de literal' si literal. ei. 5<1U altfe!, sll cUlllp1'lrnm $i
dcsprc ('are am vorhil Inal Inainlc. de cc nil. un "funsil de aUlollll1hil marc
S-au ci!ulat. t1re~te. ~i alte SOlll~ii. ~i alte modele explicative. 0 Houi'! da' enndu-l a LIS pClllru
interprClare a limbajutui poetic modem inccard\ in Teoria expresiei portier numcle DOlOnulu!. vell
arlo~ 130llsono ll~). Dar conceptele sale de "imagine vizionarii". "vizillne", pe-unde merg!."
98 99
Gheorghe CRt\ClUN
~taliSlngur in alllllfg ~i vechiul drum I citil3, iar nu rccllala. i~j poale schimba esenlial ~i voeabulartll ~i figurile ~i
Nu-l Illili gasesc, zadarnic iln1<11 caut"' , ~t:()pul estelle.
1n volull1uJ XAIPE. publH:at in 11:)50 t.le E.E. Cummings, rtpare un
apalliniinJ pUt:tullii c1asic COI"ClIn L~ Sd,. nu j10ak fi (\ pl"czit: pOL~11l care. dac:! nr Ii !C)st lranspus in paginll sub forma unci in~irlliri liniare a
banal{1 Disldll\3 lell1pornli, cal<: il ,,~parl' pc Aristotl'l e1l: Roland 1311nlll'~ C'tl' l'onlinutlllUl sau notional. ne-ar fi pus ill fa!a UllCI crase bal1alil~ti. adica in
° distal1t:'l JC-J lungul c:1reiil conccp!lil desprc hanailiall: in poelit hi 'ala unor enllll\llri ca accsta: "Pislca imobtla: cade, sare:, plute~te, sc da. rumba,
Sl'hl1110al fundament;11 se lasa compler dusli-n vartej; plcacil de-acolo. exaCI de pardl nimic nu soar fi
~i totu~i. textul tntillda[ CUI10~C un om ,II lUI Rl1hcrt Crct:'k\, lilal lnUlmplat.'·
mai inailllc, I1LI cslt: 0 poezk care 5il cantina imagini cuncrete. coll'(lr.lk, lata un Iimbaj slrict denolativ, lipsit de orice atribUI al poeticitlltii.
Trcbuic atullci Sil c\ln~idcr,'l11 eil pue7ia acca::.l" t.'Sle banal~L lipSII~1 LIt' Numai d'j lexlul lui ClIlIllnlllgS. benefieiind de toate avanlajele oferite de
valoare'? Ceca cc-l intcI, ',C;17<1 IlC pUcllll nlllerican esk sa surprinda un tip de: m~ina de scris ~i de libertatile spatiului IIpografie, rell~e~te sil devinll lin
oralitate plata ~i nespcclaculoasa. Prohlcmalic.l ll:xtului pnre. de ascnH:~ne;l ,it adevlli'<ll poem, in stare sa nt: lransmitil intr-un mod sensibil ~i in absenta
fie absolul ncsemnilicaliva V(lin!a de rechlcclT :I ahalerii f:1ta de a'lk'l:kle oricarei metafore sau imagini concrele. apari\la, forma, ml!icarea ~i disparilia
Illnbii vorbile, dh $i rata de aspcctclc il11l'Jlate. nnodine ak vietti. Lste .:tici <lnimalului dC$cris. Daca nil existll 0 concrclele a imaginilor descriplive,
evilh:ntil. existl!, in sehllnb. 0 concrete!c a formei lipografice. intr-o versiune
C:xlsla cazu! 111101 poc\i de mult clusicizlIli. en rranItOl.~ y illun. romlinease1'i apl ox II1Jativa (traducel ea apanine lui Constantll1 Abillutil ~i
Que\'cdu, Holderlin tecl din ultima pcrioadn a crc<I\lci). JOIge Mnmiql1l:, )Icfan Stoencscll). poemul soar prel.enta astfel:
Lcopardi. cnre au seris e' pmlzlc ce nu poate fi comcnlat?1 en Q indep[lfIilre de
la nonnclc k.\ic<llc ale limbii t:ll111L1nc ill<;f1 toti ilCqli crelJ!or! <lU fL1S[ n1~tc "(im) pi-si-ca (010)
a pocziel (multtl vremc eca mai pregnanta JlI1lrl' lome) PI.' de allii parte. cadc~A
absen!a figurllor k:xicale cstc aproape illll1tdeuuna 'iuplinilii de pre7cnl,1 unoI' rc!r J
"procedee gramaticak", nllll Ie nUl1le~le Jakobson t!O' DJI CXlstn astkl de Ute~te scdatuM
J1l1eeJct.: gram31icale ~I in pm:ziilc scrisein pr07ii". neversllicate" 1\,ntL ba, SClll
IIII in toale ea7,lIrilc In lipsa figurilor morlologice ~I sinlaclit:c. \ om int:tlni in sildus!\llv,incjqOM)
sdlllnh. () mullillldillc de proccdl:c "llpogralleC'''. (PLcT)
Dne" vom reclti aClim lextul lUI Robert (Ieele)' din perspcctiva pleaca dc-aeola: exact
dispunel'll sale grafiee. yom 0bserva e5 poclUlrccurge la 0 l1lu!tlme ek artilieli de: par cil.
strict spatiale. Discursu I S~llI (aCl:a~la sec\ en!a Inrcgiwala de eomullh:are nim
culocvinlll) e pus in j1aginll inlr-o manieril carc-I dislinge imetlial de ceea cc ill' ic nu soar fi lnl
parea un simplu fascicul de limbaj instrumental. Poezia poal~ Ii discut.ll<1. l11ai ampla
alcs in epoea noastru. ~i en 0 chestlUl1l: de tlCCllpnj ~i spall.:rc, Poc7ia eSIC T:'
allceva decal limba com linn ~I decal aspectul dt:notativ a\ aeesleia (ell carl: de PatrullzlHoare ~i pline de lilTlOr. consideratlile lui Serge Fauchcreau
111111te ori tinde sa sc conllJllde) In prilllul rund daloritn raptului ca pagin fl Uin canea (21\ d\ruia am reprodlls acesl bizar poem, care nc duce ell giindulla
fnSrl$i l'SIC un spalHI cart; () distinge de once allccva, in Gcest s(;n~. dilcren\a :aligramek lui Apollinaire sau la poezia Icrrist1'i. ne arall't curn, in ciuda
JlIltre mouul de COI11j1uncn; ~i lransmiterc a PUCLlCI orale 'il I11Llihtl de :~PtUIUi cil aici ne aflflm la marginea pocziei, I1U pUlell1 tolU~i le:;;i din spaiJ ul
,istentu a poczici sense este fllndamcnlaln pcnlrll in\cli.:gcrea con ri~Ul ,!!ie l Iteraillrii, Cll alCit mni putin din eel al limbajlllui pocti
Ill11ha.lllllll poelle d~:·., IUllgllltimplllui. DISpal'lpfi verslllui clnsle poak' Ii pllSlt Se vede, deci. ind'i 0 datil c~ ar fj 0 eronre sa punclll <;em11111 egalita\ii
·1 dlrella It'grtlllr.'\ ell dl~p<Hipa scnlimentutlll llraltlft\11. PUC/.I;) sensa pt:lltn 1 j\ 11I1r\: iueca d~ poe/.ie 51 pre7enta in lextlll prczental ea poet ic a unoI' tropi
100 101
Gheorghe CR"\C1UN 1\ eli r I/(
Iexlcah. Nli trebuie in5~ niei sa creclem ci'i abSen\C1 dlillHIll P0I::111 arQl a !!andiTij org.anizale ~i pll:,rdL' contactlll cu 11I1lle;J ~I obserVU!ICl cmpirica directa.
illlClginilor figurate saLt <l prou.:declor gramalicalc, cal ~I a c!emelllt:!nr in favonrea unel Ir('Hlilal, lI11ag.lI1UllVe pnmlclli ell ~l slr1\ll1a de ngoarea
pmzodicc al" face inopeml1ta dislIl1ctia dintre limha C(lmUllll ~,i poe7ie Chlar liparelor cOlllll1gcnlc.
poezia lipsita de ritm ~i rima IlU e IlKli ptll'l1 0 poezle scrisi'l in ·'vC'rsuri". in Nu csl..: locma I n~n_ Mai ales in poezia ll10clcrna orielllala spre
poezia rnodcrn~ $i poslmodcrnil nopunilc de "vcrs alb", "vcrs proiecliv" au v~llorile denota\iei lucrunle slau pulln altre!. franCIS Ponge j~i construie~le
ll1enirea de a distinge dispuneren secven!iala a r<indurilol' paraJele dlntr-un teJilele dupn l110dclul demonstraliv al c11~Cursulul cvasl-~tllnlific. Medilalia
text atat de prazoclja clasiCli. cat ~i de praZl! sau lcxtclc nOIl-pllelice compal.'te asupra llrnpului care L1eschlde celt Patnl qvartetc ale lui T.S. Ellol cstc un
Sa luam lin alt t'xemplu. Poemltl in IUlHl lui Athyr III lUI Ka\'an~ teX c:onceput in cea mal aUlcnricli ~i tradi~lonali:t loglcll filosofica lnceputul
pare sii fie transcrierea Ulllil proces de desclt'rare a unei inscnpl" de pc. 0 poemulul Ora de dictare a lUI Jacques Preven e ClIllOSCUI de toata lumea.
platra tombaH\. rexlUl ill inlregtll1Ca lui nu face altceva tlcc,il sa puna In lermeni conf1ictul
oricand posibil In viara colidianl1 dintre logica ~tiinlej sau a bllnului simr ~i
"Anevoios citcsc pc-accastti antica piatra.
ilogicul actetor de lInaginalie Dar ce altceva dedit 0 speculalie poetic~ a
«Do(mn)ul Isu<; HrISIO$». Abia dlsling
dalt;lur loglcc ale Ct\lT1ptll'wmcnlului Cnllllln e~t\: acesl text inlitulnt
«S(UIlCI)>>.
(ra~ionament dcductjv lran~format in ritlu) Trebuia sa i se faea semn
Apm: «In luena) lui Alhyf» a(tlor)ml
m.anipulantului allui Raym,md Queneau?:
Leuk·ltl(s)>>.
nde e scrisa vnrS!2. «cl a lrUjl)1 ani". "Doanma ~tepla aUlobuzu
Kappa Zeta arala c-a adOnllil Ulnar. domnul a~lcpla autobuzul
In cele ~terse vad. "AreS(I) ... aleAam.lfln'·. un dlliau neglU trece ~chiopal<'ind
Pe urma. lrei randuri exlrcm de mUli laIc, $i doamna se lIIt1\ la caint' •
mai uesci frel In fel «!(a)crimile nOaSlrC}" ~i domnlll <;c uiti1la caine
"durcrc», ~1-nITe limp aUlobllLUI s-a dus.'·
~I iara~i ,dacrill1J}, din nou, ~i «n(o)i (pri)etenii lui".
Alistriacul Peler Handke creeaZl'J 0 Lumc de-a-ndoaselca.
«uoliu".
intemeiala re a logica lingvislIca rastllrnala In negativ. lllcnita sa scmlla In
Mise pare ca LellJ,.ios a fOSl foartc mull illbil.
eVlden\a absurditalen ra\1onaJa a <;tereotipiei cxisten!ei. depersonalizarea
in luna lui Alhvr adormi Leuk.ios·· neeanica a subieclllllli ulllan
Un asterisc ce insole~te lillul poezlei ne inforllleaza ca LeuklOs l'Slc
"Mi:i IreLese ~i iala-s adOnl1ll.
un personaj imaginar. Dar IlU aceSla cstc elemcntul carc lransfera lexllli um
campul vietii III sfera al1ei Scntimelltu( cititorului ca a parcurs notcle unlll
'J1I privesc Oblcclclc ~i obieclelt rna privesc.
Nu mfl I.In1CSC $i "lIb IJ1cl();:'lrcle mele pam1lnlul mil urne~te,
arheolog eu privire 13 dcsclrrarca lllllli lC\.1 vcchi paSlrat doar fragmental nl!
Nll mrl PIWI:St.' ill tlglillda ~I Tn ogl inda mil vael.
sc realizeazii IOcmai clatorita faptlllui ell dispunerea textllIII i in pagmit ii
Nu rOSlesc cuvlIlle ~I cll\·intcle mil rOSleSc.
conlrazicc fl$teplarea. Nc anam In fala lInei poezii in care pUlt:1l1 analiza riln<1
Mit due la fen:3Slra ~i SUn! deschis,
~i funqia poeticil a parantezelor care recupereazi"l clivintele sp::ule.
Mll seol ~i zae Il1tins.
POEZ1,-\ LOGICII. 'vllllll'l vreme. de la simbol ism incoace indeoscbi. Nli dcschid ucllil ~i ochii ll1a deschid.
poezia a fost echivalata ell dOll1eniul iloglcului <;au all11etalogiclIlui. Cuvlnlel e Nu aud zgomotc ~I zgollloleic 1111'1 alld,
lui Maceclollski: "Logica poezlei e~te i10gica la 1l10dlll sub lim" "lllnt aqf\li Nu beau apll ~I apa rna bea.
prea bine curtosCUIC. Sc face Illsa eroarea dl' CI considera ca rOt'lld i~l Nil pUll mana pe obiecte ~i obiectele ml'i rf1~facii.
val'deaza nillura 1l11ll1ili In astlel de cazuri In care COl lrilnsgn;seaza lInlltci e Nli pol'llesi.: spre nlci 0 din.:qie ~i Ilnt<1 ml'i rune in miseare etc,"'
102 103
Chcnrghl' CltACllJl\ ',\ C.(l'T...1RJ:A RFFl:"IU/\i!HI
I il11l1[!J~d .lI1<1111IC. slnCl cllUllliali\ l'pllrrlt d.: oncc pre/emil it Nidl1ta Sranescu, care el singur ar merill1 0 <lnnliza in detaliu 1t<tIJanul Ello
conotatiilm afective, lill1bllJul logic fil dlSCllr~lIll1l descriptlv CU 0 IXl'CISi'! P'11.11;lroni. un repre/cnlnnl al llcoavang;lldel allliur 60, C aUlOrul 1I11l1l lung
ortentare obiectiv:l. reline atel1lia. mull inallltc<l lui francis Ponge. Ra~ mond rll~l1l lIltitulol L~cli:l de fiLica. In care lace sa Illterfereze formele cclul mai
Queneall ~i Peter Ilandke, unel intrcgi gruplln de POC!; mnerical11 ai anilnr '30 pur limbaj $liinlific de speeialitate ell tj'agmemc de adresare eolocvialil in
- '40. Intre care se di:-'llngc l.oUIS Zukovskl Fragmcillul de poem rTotul1 rc~ill1 erotic 1:.:\.lst1l chiar ~i 0 pnczie a gramalicii. <I ronologlci $1 a semantici i.
care urrneaza este 0 constructie lUCIda, ll1alell1atic~. recc ~I I1pSllfi de pc- care 0 illlstreaza gerl11anlll Helmut IleiSSl:nbiillel sau, la nOI. Gheorghc
sentiment. 0 epura a unoI' repctabile geslllli cotidlene III cnre sc rcveleazn. Illva Metapoezia lui Bogdan Ghiu e ~i e<l construit~ ell lllijloacele denota\iel
inc1l 0 dala. intr-ull limbaj de 0 dezl1rmanta 11 udItate. strania sCl11J1ifica\lc a ~i ale analizei obiective. MultI.' alte nume din zOlla romanease~ ar trl.'bui aduse
aCI.elor ncsemnificmive; in discutie, incepand cu Mircea Iv:inescu. trednd prinlr-o anUllllU\ zona a
poeziei lui Virgil Mazilescu. prin afOrlSlica poetico-politica a Illi Augustin
"Sprc Im'abou t mew
Pop ~i sfar~ind Cll eea lllai [<lnm-a genera\ie de poeti, repreLcntata de Simona
in care-In! spal
P(lP\?~CU, Caiu~ Dobrescu, Andrei Bndil!. LUCian Vnsdescu. Dumilrll Crudu.
mana stangll
M"rius Daniel Popescu. loan S Pop. Marius Oprea ~I allii.
~I mana dreapta
WORDSWORTH, '"IMAGISMUL~' SI
20), intr-un siudill poslerlCJr celu! in curc e l>lrLsalu leOn<l CthlvUh:Il\CI C>l "prillclptu de
POETICA TRANZITIVJTATJJ
CU\'iIllCIc "unt cOl)clClc. precl~e, lran/ilivc Ni(;1 Lin miqcr. Im:i Lin dedc\lIhr.
nici 0 transcendenlll, /lici UP simbol 0 la~ie de lume incremcnitu.
ocmi'll 'impotllv:! :u:e-;tci 'incrcmcnirJ, a c,lrac[erulUl il1lpl:l(.tbil
static al imagisll1ului V\l protesta in SClIrl[\ vrcll1e Pound. lansiind, in 191-1, lin
nou lip de poeLic, \orticismul. "lmagllleil IllI c~tc n Idee. Estc un punCl nodal
sau un aglomerat stralucitor; este ceea ce pot ~i lrcbuie In mod necesar s
dcnumesc varlcj. un VORTEX, pornind de la care ~i prin care ideile se prccipita
constant." Vonicisl11l1l ar fi un fel de imagism dinaillic care, odaUI asimilat ~i
afinat, 11 va permite Illai tamu lui Pound sa scrie celebrele sale Cantos-un, BACOVIA, SIMBOLISTUL ERETIC
adic{l 0 poezie mull difcrila de cea a linerelii, il1 care imaginile concrete,
obiective. emplricc sunt dublaLe de refel in~c blOgrafice. cullUrale. mitllloglcc.
rilosol'ice etc.
"\TEVA PRl::MISE TEORETICE. Opera lui Bacovia n-a avut Inca
Chlar daca Iipsil de 0 vizillne ontologiC<1 ~i gnoseologidL irnagbmlll ~ansa unci leeluri integra Ie, lipsite de preJudecati. Ideea ca aUlorul Lacustrei
a insemnat foarte mult pentru evo!u\ia uttcrioan'l a poeziei, cea amcricanu in e un poel de exceplie prin volul1lul de debut ~i cl1 toate celelalte volume sunt,
special. Relu'ind. tar~ s~ Ie recunoasc~, ciiteva dultn.' principiile afirll1ate de In mai mica sau mal mare masura, 0 exprcsie a "talentului declinant (I) e ~i
Wordswonh, Imaglsll1ul a fost anllnat de aceea~i voin!ii a mCI1!inerii activiLrl\ii acum dominanta. Fire*le ca aceasta idee nu e deloc arbitrara. Ea vine dintr-o
anume eonceplie cu privire la esenla poeziei ~i line in acela~l timp de traditia
poetului In afara misterioasci transcel1dcn!c metafizice visate de poqii
consider:!ril lui Bacovia drepl eel mai stralucit exponent al ~lmbolismului
romantici ~i de succcsorii lor simb()li~ti fiind 0 poezlc ,I
obiectlilUI romanCSL Caci, aparent, 11ll1llC mal sllllbolist in literatura romanl'l LlCc3l
imagismuJ e (l roC/ic a concrclUlui naluril. Drlllllul pocti(;ii Cl1tidl<lnulul c~tt:: \'olulllul Plumb.
astfel deschis 0 tranzitivizare ~i mai acccnluata a limbajullii liric este In Dar chiar ~i atunci cand preJudecata simbulistli e dep:i~ita. ea in
continuare de prev~ut. ceea ce - ~tilll bine .- sc ... a ~i inUimpla. (ll1;lgismul exegezele lui Mihail Petroveanu, Ovid S. Crohmalniceanu ~i Alexandra
Indrie~ m. pereep\ia pal1iali:i. partizani'L unnarind confirmarea unui model liric
r1lmane 0 mi~care de mica anverguril, insuficient cristalizat:l, eu (' vialll
aprioric, aduce operel acelea~i prejudicii intolerabile. Sum zone ale crea!iei
extrem de seun:!, dar 0 mi~eare lucida. cu plcioarcle pe pamanL In canea -3 bacoviene de care eritiea Iloastra s-a apropiat ~i se apropie in continuare
mai inainte aminlitll, Serge Fauchcreau constala: "lmagismul a fost sillgllrlll oarecum jenalll. dezannalll, de~i superioanl ca in faja unoI' erori sClizabile.
dintre lOale cllrenlclc anistice ale pril11ullii sfer! de veac care ntl ~i-a Mallia llluz.eala, a viziU\rii operei la Il1tiimplare, lntr-o mi~care fals temalisla,
revendical vreo <Ipartenellta l1liSLidi." Probabil ca tocmui de aici derivr. ~i in cautare de motive cheie $i Id~1 obseslve, aducc - c adcv<lrat - 'in discliri
universul complet aJ poelului. dar asta ca ~i CUIll s-ar urmari a dcmonstra!ic de
marea sa putere de flnticipare ~i intlucnlare.
tipul "Cillll difcrenllll Ce incredibila involll\ic!" Rare poemeJe care, dupa
vQlumelc Plumb (1916) ~j Scalltei galbene (1926). sa mai il1lruneasca, III
( 1987) opinlC\ c:rlllCIi no::~lre. de7idel awl vnlolli.
S-n pUtlIt, totu~i. emile Ideea ca Bncovia n-ar fi altc<lva deCal lJl1
CrCllC al slillboli~lTIuIUi. un al1tl~imb()li~I, de rapl')), tarll lnsll a se putea depll~i
nlCI Lie Ual.l al.cU"la l1Jngl\o~Il(;ul I1cgaliv aCOI'dat de VlaLlimll StrcJnu
volume lor de dupa 1926. Or. c !impede Ctl Bacovia Illl pUlea s1'i fie lin
114 115
~.:....=..!.= \
Gheorghe CRACILJ\I 1\ (' i('T,;J ULt HJ::H./l/.\! U
-----
conrestalar nl accstui curelll ell mare fort~ dc seduqiL numal ill fll ilna pane a 10a r Cilntradic\iile llagral1lc care lllineaz[I dimpul pcrccp\ici critice. ci ~i
erea\iei sale. Contesl1\IJa sa. daca e>.isll'i, IlU e lmjoc, 0 strategic de 11l0111elll, CI 1I1consecven\ck. paradoxlIfile intenoare ale opcrci. r otu~1. e cftt se poate de
ea repl'e711llfl II pOLlpe 1I1lcgrai a5umatl'i, dusn pana ta ultimeli.: sale con~ecinle. stlrprl117.alOr erJ in l1lomelllul de rata Baco\'ia pare inca singurul nOSlru marc
Ea nr ln~bui s11 sc rega5eu5ea ;;i III culcgerilc in gcneraltreeule eu vederca: ell oet interbelle tiir·(t 0 postcritllle ereatonre. Cludal e ea nlC! lInul dliltre poepi
voi ... (1930). Comcdii in fond (1930) Slftn!e bu rghezc (1946). Stante ~i ,)plzeci$ti dt.: aSI[lIi ilL! ~i·l revendieil, in eiuda Ilagrantei sale aellialila\1. mai
ven-ete (ftp~rUI pOSIlIJ11. in 1970). Cnllcil no~tri Clila insa sll fad! $1 aceSI ales la nivelul Itlllbujuilli poelic ~i al asumaril blOgranC~. <'I Dar poale ca
1Iitim pas al reeonsiderilrii Irllcgrale. pcntru a-I dcscopcl'l pc Baccwla era Ilcvoie mal inIal de un ncol prin poe7ia
i\ici a~ vrca sa fae 0 a doua rel11nl'e~. opera lui Bacovia n-a avu! I1lci americana cOnlemp()ran~ ell caliva ani illallllc de debutul optzeei~lilor. Ion
pan a aSl3zi pane de (J leeturrt eronologica. singura in musurll sll evidenjiezc Caraion a in\eles aceSI lueru. TOI ce s-a seris mai euraios ~i mal inreresanl in
conlradiqia ilHcrna a lInUI lInlvers ontologie $i stilislie eonsidcl'at eu egala malerie de actualitate baeovianl1!.>c anll in Sfar$itul continuu. (f,;
indrepltllil'e cand simbollSI. eand antisimbolist. S-a mizat nepcrmis de mull pe Ins~ tn 1977, dind ap:trea eseul lui CaraiOll, postmodernismul era la
alctilUirea volume lor. pe deeupajul editorial al operei. rara a se avea in vedere Iloi lin concept ea ~j neellnoseUI, iar Bacavia s-a pUtllt rcvela alunci cel mult
dcdesublurile inflmt: ale crealiei. ,ineopcle Inlervenite in e,\islenlu poctului. ,a un tcribil de sillgulal poet modern. sillcrunizat involuntar cu manIc mi~ei\ri
Cell cste. de e>..emplu. ca Bacavia a ineepul sa scrie cu conseeventfi pro711 I'"erict' ale sel:nlulUl (slmbolisll1, dadaism. imagi~m. t.:xprcsiolllslll, tutllflSm.
dupll. 1913. anul primci sale em;e ncvrolicc seriouse E mai mull decal slgur, obiectivism elc.). Smcronizarea aceasta putea plln:a involulltarO ~I ca chiar a~a
de ascmenea. cn in perioada 1915 - 1926 el a scris III aI multfi proZ3 decat a ~i fost perCepUla. uitiindu-se de faplul ca filogeneza rcpeta olltogeneza.
poezie. Or, (' 'Q':tura a totalltl:l\ii ereatiei baeovienc e obligalil sa linl! searna nebagandll-se in seamtl adev<lrul d\ prin evolu\ia liricii lui Bacovia poezia
de aeeSI adevar. Fl Il-a Contal, pentru cil serislll lui l3acovia n-a fost niciodal1'l modem1.l i~i del11onstrcaz[\ pas eu pas propri ile avalarul'l. eonsumate
perecput ca un ~lngur mare Text. perfecl coerenl In mClumorfozclc s:.de speetaculos $i III eete dill IIl'Ina falimentar intr-o ullllna pocliea a taced! ~i
interioare, avandu-$i propria sa teleologie. Hiatusul care scpara Scantei paraliziei semantlcc.
galbene de vn!urnu! Cu voi. .. it Imbrikat pentru critica noaSlrfi aparenla unei Sum eel putin trei utopii ale eon$tiin\eJ cntice eomemporane care fae
ruptlll'l la nivclul puterii de cxpresic. iar clivajul valoric astfel aparul a devcnit difIci la, dael! nu chlar imposibila. pereeppa corecla, compleLa a operei
in,ul'lllonlabil. Starqele burghc7.c din 1C)46. ie~ile de sub lipar intr-un bacoviene: utopia autonOll11ei ~i a purillitii curentelor Iiterare, utopia unei
moment cullural dCSIUI dc lulbure au fost rceeplale ea un nou sindrom de esente anistoriee ~i atemporale a limbajului liric Si utopia opere I perfecte ~i a
~terililille. Nici volumul Stanle ~i \ersete din 1970 (edilat POSIUll1 de Agatha desavar~irJi formale. Toate aeeste utopii se solidariz,eaza intr-o singura.
Grigorcscu Racovia) n-[t avul 0 soartil Illai bunll. EI aparea IllIr-ull moment rcdutabila prejUdecalo:! care echivaleaz] llrismul eu simboliSl1lul. Exista eel
de m3siv3 ofcnsiv~ a poei'iei gencraliei '60, 0 poezie preoeupatA de orlce PlI!in palru marl poe\i ai model11itlilli (Poe. Baudelaire. Mallarme. G.M.
altccva dedit de 0 sinlaxa a rostirii minime, de radiogralierea imedialului Hopkins) care au impus aceastl! idee, ca poeticitatea inseamn1\ caleul formal,
biogralie. Toemai pentru en era vorba dc 0 gcneralie care calca pc urmele lui JrJuz.ica. sugestie, ambiguitate. purifieare a limbajului de propria sa
i\rghezi, Blaga. Barbu, Pilla!. Voiculescu - IOli acc~tia pl'omotori ai Ullel matcrialltall;. Lor Ie-au urmHI marii leorelreicni ai :\ecolllllll noslru (Jakobson,
poezii a opulentei semalllice. de factura mctafori7anta -, in masura in care Jean Cohen. Todorov. BOllsoiio, Ilugo Friedrich, Gcnelle), penlru care. In
gcnera\ia lUI Nichita Stancseu demonstra lecturi ~i din Baeovia, aeestea sc Inocj firesc (tinand seam8 $i de ascenden\a mai fnainte aminlit1\), lil11bajul
hmitau exclusiv la universuJ Plumbului. specific al poezici sc cOllful\dA cu Iimbajul poeziei l11oderne, simbolismlll
in lcgatur~ eu dosarul. de acum Inainte Inca multa vreme deschis al devenind aslfcl 0 vanantil limpurie de modernism. Poale ell aeeasla c ~i
poeLiei bacovienc, 0 ultima remarca devine acum necesara: elasarea lui sc VD ~ingura solu\ie pertinenra a e.\plieMii genezei ~i evoluliei poezic.i din a doua
produce Cll siguranta abia dupa eOllsumarCD ullimelor avataruri ale postma Jlllniitatc a secolului treelll ~i pana aSlazi. A npune slmbolisl11ul 1110dCI
dCl'I1isll1ului romiincsc N-ar fi exclu5 ea-n urmalorii ani sa avem surpriz.8 nisrnului penlru a face din aceste conceptc doua modele poetice distincte.
ap:Hltiei unci exegeze carc sa fadl din Bacovia primul no~trll poet post antin01111ce c 0 operatic Cal Se ponte d~ lIificila Hugo Fnedrlch 0 ignora eu
modern. (41 i\ceastn ur fI, pome. ~i eatea cea ll1al sigllra de n eomnmihiliza IlU LOlu!. cum blnc ~tim I a reI de greu e ~1i111 valubilitatea unci alte
116 t"-cr~ r,.~
. D'AISO,a,.,r. & , ( ' , 111
:8
Ghcorght CRACI LIN j,y C'{l'T4RFA REFER/NfL/
npoZi!ii: ~\'3Ilgardislll - 111Ooernislll. Opera!" chmt· in imerlorul lilllbnJullil incepc prin a fi un silllbolist dt: 0 fal'llira aparte, pt::lllrll a ClJlIngl' spre finalul
poetic al Illlimelor doua Sllle de ani, dlm:llace de apnrenla contradiCtle Ilelii. de la volumul Stante. blirghcLl' incolo. la 0 poezie tranzitiv1\. aD~sal
idc311di ~i ideologica H ~colilur ~i manift:o.tdllL disunqiile S-i:lr Jovedi poate hiograficil. vadinu () asumare inclll~iv politici1 a existell\ei llllcuialc.
Illui profitabile. dqi alUllei ar Ii eu siguran!<l nevoie d~ aILe concepte deei'n
eele vehiculate pana ilcum. iNTRI CRONOLOGIA CRI:.A rll:l $1 STR/\TECiIi\ EDiI URIAI.A. In
l}n lucrll cstc eert: aeea~ta ecuHllc cu patru temlcni (simbolism iegallirn eu titlul V01UlllUlui de debut din 1916 exisla 111 aillinlirile Agathei
aV<lngardlsm modem ism poslmodernism) eSlc lipslla de viabilitale penlrtl GJi!!:()re~cll Bacovia (11 0 intorma\ie surprinzatoare venita en passall! ~i
a intelege iSloria poeziei de la Poe ~i Baudelaire incoace. intruciit creatoan.: de (J1l~llnirala atat de inuifcrent, c:i nu 0 plltem suspecta niei de falsa memorie
mari conl'lLZ.ii ~i ncdorile absolulizari. Cc poate Ii lllai contradicLOriu ~i (cum se Intamplil eu datarea gcnezei unar poezii). nici de mislificare
neull itar dedll avangarda? ~i apoi. tn spa\illl de competellta al caruj conccpl ii exegetic:!. in 191 '-1. pregalindu-~i primul volulll de poezic pentru tipar.
vom inscrie pc I3~uocIUlrc. Mallarme. RlOlhauu? E. Mallarmc un silllholi'il ca Bacavia are la un mament dal imenlia de a-I intitulCl Ego. Ramane. IOtu$i. la
Ldorgue sau un modernlsl ea Valery? E RJmbauu un avangardis! ea Breton titlul ini!ial de pe caiellli eu specificarea Poezii. 1900 ~i VOhlillUI se va nllllli
sau un posulloJcrnisl ca fran"- 0' Hara'-) $i apoi, pulCIll sa cxclllJem dill Plumb.
aeeasta disclI\ie nume ta Whilman ~i rna; !al'7ill Kavafis, Brecht. Robert frost. Dar in anul In care Bacavia se prcgrtte~te sa debuleze 'cl era deja
Manuclsl,lIn, Ahmaluvil. Eugar Lee Masters. r:r,Ifl(;l~ Pongc? Nlci lInul dllllre 311l0l'uI a reste 85 de texlC puhlicatc. Doar 50 dlnlrc acestea val' Inlra in
aeqti poc!i nil apare In discu!ii1e lui Hugo Friedrich. Jean Cohen ~i Carlos sUITIlJrul Plumblilui. Sunt lasate deoparte multe poe7il Cll un mai pronun\al
Bousano. d'-~; fiecare dintre ace~ti leorclicieni incearca sa propuna un caractcr social, "eplgramaticc" ea formula, ce VOl' ii incluse ulterior In
concept plauLibl1 al POL:LICi moJernc:. \\)Iumclc Scante.i gal bene (1926) $i Cu voL .. (1930). Daea e sa dam crezare
Parerea mea e ca modemismul reprezintu 0 rni~care poetica rnai :\galhcl Gngorcscu BacovlO, poezln Ego, care in vQlulJlul eu aeela~i titlll ar Ii
complex1\ ~i mai diversa decal se erede indeob~tc. depa~ind ell mull atiit de Je\'enll un text emblematIC, a fost scrisa In 1899. Dar chiar daea n-ar Ii a~a,
des invQcatelc premise simboliste. Originile acestei situa!ii Cll eel pUlin doua ('il a fost publicata prima datll tn 1904 in n?vista "Arta" ~i eupril1sa in sllmarul
fillcle dislinele ar trebui camale ell muit inainte de a douajumlitate a secolului unui volum abia Tn 1930. N-a fost consicleralll pOlrivita nici pentrtJ primul.
trecut. in poetiea u~a-nlllllitllilli High RomanticiSlll. PLIlelll astfcl vorbi !lIef pentrll al doilea volum, .'li aceasta probabil dalorita caraeterului ei direct.
dcsprc un modernism obscllr. crmetic. lfansccndcnl. vlLionar. slmbohc. odiC sarcastic, acid. datoril8 unci rostiri dezabuzate, economice. aflat1'i dincolo de
(cu onginea in Illarii rOlllanllci germani ~\ Coleridge) Primul modem is III ar Ii orice simbolislica. Alte dileva texte la fel de anti-simboliste ~i de tranzitive
astfd promOlorul unei poeLii Cll 0 lema mctaforiea, melatizica, muzieala. eel itnrartil~ese aceca~i soal1a. fiind cllprinse III volume surprinzMor de tilrziu. 16
de-al doilea ar Ii ilustrat de 0 poezie enunliativa, saract'i In figuri semantice, dIn cclc 2-9 de pacLii ale volulllllllJl eu voi... sunl sense Inaillle de 1916! Ele
implantata in cOlidian ~i biograrlC. in lermenii lui Tudor Yianu, am pute:I ar Ii putul sa intre In sumarul primei clilegeri, d..'lr arunci volulllul Plumb n-<ir
v\1rbi di,;spre 0 poezie rcnrx iva -\'i des pre 0 alia t ranzitiva, dar n-ar trcbUI sa tn~lJ fi fost canstruC\ia perfect1\ pc care 0 cllnoa~lem astazi. Caraeteru I ei
sdipam din vedere ex istenta ~i a unei poezii ludice Stili manicriste, inleres ala ~Illitm ar ti fost mull dcprecial ~i poale c1'i $i parrunderea poe7.iei lui Bacovi
de jocu I reloric ~i de expcrimcntul Iingvistic. In con~tiinta lilemra a J110mentului ar fi fast ceva mai dificilii. helero.
ered co aceasta tipologie. caracteristica pentru evolll\ia poez.iei de la OlurfislllUI ~rcatllr fllnd 0 calilnle Illai grcu de acCcplal. Plumb c, I)rin urmarc.
)SUO, incoace sc n:ga~c~te. perfect ilustrala. ~i in liriea lui Baeovia. un 1('7.lIltalul unei seleclii determinate de vointa impunerii unei allume lizionomii
slinbolist eretic, dublal de 0 eOIl~ti ill\a tranziliva eu evidente apetenlc !udlc e. Poetke, coincidenta macar In parte cu norma eSlctica domll1Clnta a inceputului
acCSla e 3Ulorul Pllllllbullii ~i al Stan\elor burgheze. Chiar daca all/ll~ d~ '>ccol. Bacovia s-a vrul lIll simbolisl. lin continuator al lui Maccdonski ~I
uneori III stare de tuziune. ficcare dintrc cell' lrei trasaturi devine dominan hi r.ra~erll 5i un emul allui Edgar Poe. Baudelaire. V~rlaine ~i Rallinat, pe carc-i
ill1r-o perloada sall alta a erea!iei sale. ~i nu e yorba tluillai de perio ade 5~ C1kHUl de <lltfel in roemele sale Intentia poetl/lui de a construi prin cartea
derertnJl1abi Ie cronologlc. ef 5i de zone, motive, subiecte care-i II1lPL~11 ;,1 d~ debut 0 mare Imagine globala. apllsal Illetaffzic~. sliprasaturata de
poetllilli 0 <lIlUllle otitudillc stilisrica. In Ol'lce caz. lIll lucru e cert: BacOl'f:l ~(.llrf'IIIL 1l1uzicale 5i cromalice. de 0 violenti'! fonn obsesiv;'\. osciland intre
118 119
Chcorghc n<ACt UN h C3UTARF: 1 RJ:.F/:U/J\!'I:
sugestle ~I sllnboJ e dlnwlu de once indomla. Or. poc71i de genul' "l\lel sum InCal nu II J(lrl! asisI31ll 111 0 rrangere a rilllllllui (. .. ) Tn aeeasta nout'l
eu I Un solitar. I Cc-a las amar f ~i-a plalls mereu I C1Hl1l1lcU aspect I Facea (;ontigurJlie IlInba se schilllh<1 nu n\lnlai prill limbajlll ll1i1i familiar care
sa 11101. I elci lUturor f Pilrealll ~u<;pcct" (Epilaf) IlU putcau sen! in nlt:i un rei {1rime~te ~I uncle provincial isme, Jar ~i prill toale aeele illlperecheri de
accastil imagine. Scri~a S<lU nll in <l1l1I1 Ig99. clim ne spunea Agatha cliviIlH.> ale VUI hlrii curente," IR)
Grigoreseu Racovia, cen este ea acca~ll'l pocLie l: publicata. ea ~i Ego In Penlnl a-~i s,,~\inc afimlatiile. VlallU citeaza versuri din pocziil
190-1, eu mull illainlca unnr lexle :leulat sllnboli~IC allale in sumarul Decor (1904j, Amur~ ,iolet (189<)), Amurg antic (1902), ~peelflcc pnmei
Plumbului, Aile lililiri din accea~i zona epigral1lutidL eIllHl\iativa. aparute in modaliU\Ii. ~i dill Amurg de loamna (1913), Nocturna (1899). Note de
presa liternra inainlea vollll11ului de dcbut (Aiurca. Vobiscum. Djalo~ de 101ll11na (1916), Nervi de primavara (1905), Spre toamn~ (1912), Cuptor
iarna) sum In masur::l sa nc vorbcasca dcsprc 0 falii a poetului care IlU este (1906). Requiem (1944). ~i iara~i Nocturn::i (aparuHi direct in volul11ul
dcloc 0 anclllici'i achi7ipe de I1Hltuntate, cum COnlll1tla sa creada maJomalea Scantei galbene dIll 1(26), specifice celei de-a dOlla modalitli\i. Dalcle dintre
crilicilor no~tfl. Bacovla. puclul 111CCpUlUlui tie seeol. e un creator cu 0 dllbla paramc7e, reconstituile dupa tm'll1uriilt:: f\galhei Grigorescu Bacovia ~i nOlelc
sau poale tripla idelllitate. Faptul aceS!il I-a ill\cles Tudor V\anu, eu toate ea lUI Mihal! Petr<)"eanll III voilimul de opere din 1978 19) au In vedere anii
imuilia sa IlU e uusa p,illa la capal ~i proeesul progreSlv de Irfll1zitiviLaI\" a ·crierii It'xtelor :.3U. in caz de necunoa~terc a aeestora, anii apariliilor in
poe7lei hacovlenc nl! C rcmarcal. 1lHr-un arllw! dm 1946, Illlitulal Baeovi41 in revisle. Cele doul'i "indrumari" s'lint. dupa cum se vede. mai dcgraba
edilie dcfinitiva. ocaziol1at de apari\ia in 1944, la Edllura Funda!iilnr. a su(;cesive. de:il dadl poezia Nocturna ("Slau ... ~i moina cade, ap~. glod .....
v~lllllllUllil de Opere. Iudor Vianu face ditt.:va observa1ii deosebit Je e scrisa intr-adcv1ir in 1899, atunci premisele eeJei de-a doua l11odaltlt'l11 pot
imponantc r'''tru in!elegerea conflictului care opune maniera sirnbolistil idcntltlcaLe fnd\ de timpuriu
aspira!iel spre denOla\ie ~i lran:dlivitalc: Unitalea stilislic:i a volumului Plumb Vlnl' adeseori in contradiqie
"Prinlrc procededc alllSllce (lIe lUI Bacovia mi sc pare a lhSllllge cu unitalea ~a ternmid\ Ln 0 anali711 atenll'l pUlem deseoperi alci mai multe
dOlla indrumari. despre care n-a~ spune d sunt succesive. pelllrll ca ne tipuri lie SLrllClun generative Dominantil e, tara doar ~l poate. structura
lipse~te 0 cronologie a poe7iilor snle, dar care se leag~. toltl~i. de calc un all simbolislll. a~a cum 0 caracterizeaza Tudor Vianu: muzicaltzarea dlscursului
nomenl al evolu\iei Iloaslrc liricc mai noi. Uncle din versllnle lui BacoYlJ se prill obsesiva intn:buln!ure (\ refrenului, stilizarea pani:! la nerecunoa~tere a
asociazll in configuralii decorative, stilizate, cu 0 larga intrcbllmtan: [\ imprcsiel imedlate, abundenla de Imagini decorative, recursul la epiletul
refrenului, aminliml de Mnl;cdunskl ( ) Este un mOlllent in care pO('IU] neologisllc, conventional, general. de raClura livrescll. Observalia lui Tudor
lucrcaLa pnll gcncralinrea unei singure impresli anistice, procedeu folosil de Vianu, ca in prima razA a crealici sale Bacovia e un poet "mai estet, mai
aUllea on de Macedonskl in «RonJclurib> sale \ .. ) Poewl se exprillla intr-ull Iivresc, mai dependent dc m(ldele" mi se pare escl1tiala. Am insA impresia ell
matcnal de impresii anislice. ca celc pe care i Ie imprulllutii poczia vremii. ell tlemersul poetului e mai tlegraba unul negativ. El nu se supune necondirio llat
parcurile, staluile ~j havuLurilc ci. Apol Iimba poelului este acum aceea a nnrmei poetice simbolistc. ci 0 discredileaz[l din~untrll prin suprasolicilare.
rnlllulul slmbollsm rUl11flllCSC eare eu solilar, funebru, secular, sinislru, Sil1lbQlismul 11I1 Bacovia e de fiecare data cxeesiv. iar faptlll ca in poezla sa
hidos, carbonizal. lugubl'lI. barbar, satanic. sumbru etc., exprima nu dcseopcrlln la LOI pasul remmiscenlc din lirica simboli~tilor no~tri minori ne
nllmai gellul impresiilor care I-uu urmaril Illai Cll dinadinsul, dar ~I <lrata Cll precilic ill11ploarca acestui exees, Un studiu Jm perspccliva
participarea lui la 0 lume a c~r\ilor ~i a cullllrii. C;,nd se va 5tabili eronologia il1lcnexlual itrilii almodului propriu in care textcle lui Bacovia rescmantlzeaza
poeziilor lui Bacovia se va vedea cil prima lui forllla e a 1I1l11i poet mai CSICt. IInagini. mntive ~i pl'ocedee venite din poezia lui Traian Demetrescll. Mircea
Illni IJvre~c. mal dependenl de model.:. Demcttiade. Alexalldnl Obedenaru, luliu C Slivescll, Mihai Salliescll ar fi
A doua indrumare a lchnieii lui 8aeovia linde caIre 0 individllalizare rnai mull decal l1eCl'~<lr Surprizcle nu VOl' lipsi. Se va vedea cll origmalilalen
a impresiilor stand intr-un anlllllil COIHnlst ell stiliz1lrile observalC Illui illaillte lui l3aeo\ ia nu ('stc ulla in planul invenriei, ei 13 Ilivelul redislribuirii ~I
(. ). Tendinra de a zugr1\vi tablolln simetrice. COllSlnlite. ra\ional17ate este ~inlelj7.arii L1nor pl'efabriLntc lince Aproape lOale mOlivele bacovielle sunl
depa~lli'l acum. PoelUl dorc"tl: ~i\ nolCLC $l;nL3!iCl sa nCllllj Ineitl!, Iflgenui\ ~I IIl'pnllTlllWlt: dill P()<::LI<l pICL:lIrSonJnr: golul. IIln~oarca. cla\'lIl1l. IlI1I1Jl;UI,
dureroasl'i Forma se tkLorganizcazll in 3l;cast5 aspiralie eatre imedlat, a~cl .1(1l1slIl, cClllink n 1't11.1n Dcmetrcscu). pl5l1scwl. nehllnla, PU~t1l1l. parl;lIl.
120 121
Cltcorghe CI{ACIlIN
-- - - i\ fCT·I/U:...l Ht:J-L:.I{/,Y7FI
-- ~-- --- - - -
noaptea IM,rcea DemclrJaue). do:eorlii. nrg.ia ,;ingelc. Illuzien funebrJ. abhUI. Slint salitar1J1 pustiilor piete
haosul. defirul, nevro7il (A le\8ndru Ohedcrwrll). pfol1lJ. t;'cercn. lIb(l~litid Cll .incuri de umbra ce dnll ntblllllC;
slr[lda. eaterinc<J (Mihai S~lIIeSCll) De~corenlll ill poezia aces tor IlllnOn Palind ill tacere $i-n paralizle.
\lnlilgmc, ill1:lgini, rmmulc !'il1taclicc integral hacm'\eI1C: "Ill lld:lle C (l pacc SUn! solJlarul pllstiilor plete", ..
sLllllbnf'. "pustful mell dl' ganduri", "in tam<'l bnll..' eeasul". "pale de uoJiu",
"un dUllce care da flori", "aillr<'lri de spaill1~". "plerdllfe sunt oriel' cnran", Subslanta poeziei rezllita dill repetarea ~i deLvoltarea, prin aten\ia
"trist3 arrnonie", "tarzii ~i tamiee ore". "c1nvlI' Jl1urind", "tr[stul gar', "nirnicu! acorclara cOlltcxlUlui, a ul1ei unice propozi\ii: "SUllt solitarul pllstiilor piete",
j~1 intinde noaptea", "sufle! trist "i g.o)", "umbre din apus, prin gcamuri' , poellli nu are de transmis un aft mesaj deciit acesta EI eOIlSel1lneaZa 0 !,tare
"Iungi ecouri" (Traial1 Demetrescu), "vibrari adanci, sonore", "Iunga de fapt, tara a-I c~uta callzclc. cfectele. dar reafimland-o eu 0 implacabill'i
wholire", "g5nduri bizare nase neblll1la". "pllstiul prins c de zapadu", consecvcn(i\, Din ccle 12 versuri ale poeziei. -1- se idcntilica cu aceasta
"vechilll pare inghc!Clt ~j tacut" (Mircea Del1lctriadc). "via\a ~sle r1l11lCJre", proJlozitie inilial1i (I ~i 4 din strofa [ ~i 1 ~j 4 llin ::;trofa a III-a), in strofa a 11-a
"sa-nccapi'i. orgia". "un camec dc mon" (ililiu C. Silvescu). "tacerea soli!ar:t". 5unt. de asemcnea. idenriee versurile I ~i 4 (''Tovarl\~ mi-i raslil hidos, ~i Cll
"~i plou!!. ~i de-atata plonic ..... "~i viata lUI eurgca mereu puslle". 'SlIlH urnbrn"), Versul 2 din sITofa I reaparc rntr-o formn prea putin diferitl\
obosit, ~i-l enid ~i trist afara·'. "strl'lZIle de~arte", "pe :>tracla era ploatc. 51 ~elllantic, In strofa a !l-a, pozitia J (I. 2: "Cu trislelc becuri eu palll lumina"
negura ~i vanL". "Pc strada nSla trista, pus tie. solitar~r'. "C{IIlW () CalCrll\ca 'I 3: .. Sub tristele bccuri cu razele pale"). Raman doar 4 versurr care nu se
pe-o strada dcpllrtata ... ·' (M ibal Sliufcscu) 1111 repetl\ (1. 3: ,. Cand suna arama in noaptea deplllla"; 11,2: " Ce sperie cainii
Toate aceSIC expresil apnr insi'i. In pOt:7ia lui Baeovla in exccs, 5i ;Ista pribcgi prin canale"; Ill, 2, 3: "Cu joeurl de umbra cc dau nebunie; I Pl\lind in
la nivelul ficc1inJi texl in parte. Rcdlll1danl~, hipcrsemnifica!ia, 11111.QII1 tl\cere ~i-n paralizie"). Cuviinrul "palind" dill strofa a III-a, versul 3. se
semal1licli tin de eonditia normala a poeziei baeo\ icnc dill faza sa sllnbolLSt[1 regase~te Insll in varianta adjectivala In ftecarc dll1 primele doua strofe, Mai
Artificialitatea starilor ~i a conduitei euilli hrie sunt cnutate acum ell fervoarc, Illull decilt atat, el d1'l chiar titlul poezier.
Totul In euprinsul ullor slructuri fOn(l-~lIllne,iee perfecl malemrniLalc, Foarte abllndentc, epitetele sunt gcncrale, cOllvelltionalc. "pustiilor
excluzand orice tresarire de spomalleitnte, Pocillul deVine 0 ma~lIlal'le dla plqC", "trislclc beeuri", "paJa lumina", "cainii pribegi", "noaptea deplina",
bol ica eu func\lol1arc pragral11ata, provocalOare de efeete pSlhologlCC ".iocuri de umbra". 0 singur<'l e"presie parc sa sarll dill rflnd; "rasul hidos",
disronante. ~imbolismul lucid. profund cinic. ealculandll-$i mililneinc flind 0 crcalic personalrt a poetului, In rest, a~a cum remarca Tudor Vianu,
efeetele, al acesrui Bacovia, ne face sa ne g5ndlm la Poe ~I Baudelaire iar I1l1 lmagini absolut neindi\'iduahzate, scaasc din obi~lluilUl repertorill simbalist
la Verla inc, Sugestia, caUl existll. nu favorizcuLA Visarea, ci 0 1l11erzice. Nimic Dar eIc :>unt folosite in poczic nu pentru incuitul lor. el toemai pcntru
lUI Indreptatc~te melancolia, nostalgia. ilu7ia vreunei transcenden!e. c<, I valoarea lor comllna. de ~eoala, Situa~a aceasta se rega.sc~te in Illullc aile
minorii mai Inainte citari. Scopul lui Bacovia nu este de7voltarea. detilliereCl poezii de aceea~i facturl'i. Vocabularul. proccdcele simboliste sunt exhibate ell
discursiva a mesajului. ci continua lUI ranforsare win rcpetitii paroxisticc. insistcn!lI. Uncle tuvinte (Cll fllllc(ie de motive) sunt reluate obscsiv in
Sillualll cazul unei pocz.ii (PJilintl) scri~e in reriuada liceului (I S9~ l: COntexte ~i ele repetatc. Lairlllotivul, rcfrenul sunt clcmente eonstante de
constfuqic, Legea fundamcntalil a acestei poctici e recllrcnta, iar efeetul
"Sunl solitarl1l pustlilor picte
Uililll, uzura formelar acluse III joe, Ceea ce-I interesea7.ll pe Bacavia e sa
Cu tristele becun Cll pala IUI1l ina _
epuizezc un tip de limbaj dat, toclndu-i pana la monotonie relevan(a;
Cand sunil arama In noaptca depl ina,
conducalldll-j implicatiile pana la ullimele lor consccinte ~i f1\candll-l, in cele
Sunt solitarul pusllilor piete,
din unna, impracticabil.
Tovara~ I11I-i raslll hldos. ~i eLI umbra
"Slatl.. ~i 11l0ina cade, apti. glod ... de exaspcral'l': metatizic~ din Palind a devenit nHlI OI1lC'llcasd! :;;i mai djserel~.
Sa I1U mai ~tiu nimic. ar ti un singur mod Ideea anllltlrii stlbH;clului timan sugtratrt aeolo de versurile "palmd in tacere
Un bee agonizeaza. existi\, nu existil. - $i-n paraIlLIL:" e cxprimatll aicl intr-\l rorma deplm IranzilivA: "Sa Illl mai $lill
Un alcoolic lrece piata trista. !limlc. or fi un singlll l1lod" Limhajul a devcnit mai direct ~i mal transparent,
dar in nct'b)1 lIlllp. la Illvel sJnlaelic, el incepe sa mizeze pe elipsa, p
Onl$lIl doarme ud in umezeala grea.
iuxtapuncti de marc efL:cl. en III pnl11111 vcrs: "SHill. .. :;;1 moina cade. ap1l,
Prin zldunlc astca. poalc, doanne ea,
glod ." Dc rapt. noutalea csenliala in aeeasla POCLIC e de natura sintactica.
Case de fier Tn cnsc de 7.id,
l.c>'lcal :;;1 scmanlk vorbind, sllnboltsl1lul nu se dezminlc: conven!ionalele
Si poqik grele se-nehid,
rnotlve alt.:'c1a\'lrullll" :;;1 "rozei" ne Cll"<\ti'j CLl deSlula c1arilale in Ct:: univers
Un claviI' Illgana-ncet la un etaj,
poetic ne ani\m. insi:'\ destletudmea aeestor termcni e contracarata de
Umbra mea Stil in noroi en un tnst bagaj
eonsemnarca bru\al<'l, apocllca a evenimelllclor ll1eteorologlce:"moino cade,
Sliupil .,af.
ilplt glod ", "stlllpli sarI Nlngc !.\lin,., "
NlIlgc IOIOS,
Sa recapitullll1l: dl:llluzicalizarc. dezmembrare a formei strofice,
L:l un gcam.llltr-UIl pahar sintax1l, elips5, ju:-..larunt:re, voeabulilr cloar vag poelizat. eontingen\~, illlagini
a rodl galbena se lIitll-n jus,"
ranicularizate mesaJ in Illai mare mi'lsura lrilnzltiv. E altceva. ('oelUl nu se
t1iai af1~ ill conflicl subtcran eu simbolisl11111 pe care nll-~i III a I propune sa-I
Sit incerdlll1 0 selina analiza penlru a vedea PI'IIl ee sc deosebc,~le dlScredilete suprulicil:l1ldu-i mijloilccle. 1:.1 Calltj 0 iC~lre spre real ~I spre un
aeeaSln "noeturn[j" de cilt-:goria poeziilor penlrll care e reprezcntativA Pillind IlIllbaj al dtlaliului ~i '11 denotfl\iei Cllftarea aceasla \'3 dlplita anvergllra in
Pril1llJI 11Ierll care s<lrc In ochi e aeeln ell vcr~ul a sC:lpat din corsetlll verslIllIi v\)IUlllCIt ullcrioill'\." 1),\1 1111.:1 U(;O!O (In Scanlci galbl'lIc, Cu voi. .. , Comedi i
124 125
,hl:()I'j!lIC (HAC lUi' iN (A"UTAREA REFERIN!EI
111 fnlld) Jeeasta cOnlradiqlc Illtt:rnfl n n:llllril pOl.'lulil1. care t't-lla illlrc Ironia ~I autolrOnl3, parodlfl ~l alilopastl~a SUIll dlll1ensiuni domll1ante
IlltranzitivitrHc:a simbol i,la ~i ellllll13rea d,rl;'c 1<"1 it 1111111 adevilr seul il lie Tillurilc i~1 au ~I ele sensul lor Valoarea puncrelor de suspensle cc insolesc
lransccndell\a IlU eSIC ,""oane cviJentii. $i lIccaSlil J:llOl'ltil mtldulul eel rutIn ~in[agma Cu voi. .. e c1ar dubllatlV3. persiflanti1. Cit despre eulegerea din
ciuda! in C(JI~ Baeovia illlelt:gc sa-$I alc;11uiascil \olull1ck. 1936. e.a sc compulll: In fond din ni~le eomedii ale Illeraturii. Sarcasmul
Discrcpl1ll\a dlllire eron()ln~ia nca\lei ~i rcpillll/Aren pooitlur 111 baeovian se vede eel mai blne aiei. Comedia e g.:neraHt Aproape toru!
volume e izbitoare. Sa ([lSam deorarte eil 11l:creJitabtie <lnlil1lirile 1\~illhl'l relallvi7.al, dbcrcdilal. aruneal In dem,onu. fonne. mOlive, imaglnl, principii,
Grigorcseu Bacovia in Icgiillira eu <11111 strierii UIlOl' poc/ii penlru c,ln: IIlI -.onvingeri. ldeea de realizare fonnal1i perfectll dispare odata cu ideea de
aV('111 aile Sllrse Je illftlnnarc S~ IgnClr~lIn Jt:l'1 fh pili I di. polrTVll dcclanl\lIlo profunzime Poel11elc se dezagrega inlI-o rostire eu tol mai multe puncle de
so\iei poelului . .Ium;'!lale din poeziik (31\' ale.lll1ie';!; slImarLlI Jllumhllilli suspensic. din ce in ee mai eliptica sau. c1impotriva. reiau, simuland
exiSlau deja 13 ]l,I(){). PU(CIl1 :!\l;a III \'CtlL'rc dOill .11111 pUhltC<"llil pIll/lllclI 11 nalvitatea, rllmurilc allora. In j0cun parodice ce fac imedial vlllbile poncifele
revisle. $i 10lne '10m Jllil In rata lIlld sitUd!ii sllrprill/.Mo<1re In ]l)()7 Itlel!\ 1,1 tradiliei: El11incscu. CO$buc, Maeedonski, simboli~tii minori.
tipfmsc deja In publica!Jile \ rel1lii 16 de lcxte. ,ufieieltt pcntru lin voluill. d:t1 Componenta tTanz\tiv~ a aceslui moment e pregnaI111\. Poeziile Din
debutul sau editorial se va HI1lUIW inc{i t; alli. lal Olunci. in It) 16. Illl IO,He remuri. La ~arm. Elegie, Un dmtec, Pastel, Sfiir~jt de toallllla, Searl\ nu
lextele acumulalc rezistll ex igcnlelor sldectie;. Multc poell1e. ScrJsc Je se deosebese cu nimic de substan!a $i sintaxa Stantclor burgheze. Dislanta
lirnpuriu, VOl' fi linulc intr-o nciliSlificntl1 re7erva. deccnii in 511'. Cazlllcclll1dl enoml1i care separ{i volumlll de deblll de aeest eiclll din 1946 nu reprezint1\
Dagranl esle al poe71el ~i toale (cu cnre poclul dcbutend\ in presn literarit in ins1i 0 rupluri!. Analiza periondei de Iranzlpe e un demel'S obligatorlu, daca
'899). ce va fi inclusa nbia ill slllllflrlll volul11ullil ('ollll.'dii ill fond dill 19'CI. vrem 51'1-1 Inlelcgcm eu adev1iral pe Baeovia. dincolo de confortabila
Dar mai SUI1! ~i destulc alte (,\clIlpk'. DlIllrl' POCl11l'1c .tnlllui III()~ (c Yurba ,It prejudecat1\ a lalentului declinant. Una din erorile criticli noaslre a fost aceea
mOlllelllul publicarii in rc\ iSle), cinti SlJIll 1'l'lu,He ill \\111ll11 ah"l lit SdiDlci ell a accentuat nepemlis de mult lalura grav1i, sum bra. abisala a poeziei
galbenc (1926). iar allele Irel ~, mal 1~1/1I1. III 1l),O ill \I,II.mul ("11 \lti ... Dc baeovicne, In dauna eelel ironice. Or, drumul care duee la Stante burgheze ~i
fapt. Cu voi ... c 5i volullllIl celm'll el(:rllliit dill dU!'>! pUlll.1 dl. \elk!"l.. Ill.! I la ciclul postumelor treee illlplacabi\ prin ironie. Deta?area ironic1i e
mull de jumutilte d1l1 pol:mek Clll1lpOlll.'nll' fiinJ dnh,,[ l(lare PllIlllbullli. omniprezent~ In culegerile de dup1i 1930, dar ea poate Ii idcnlilieatl:l ~i in
Concluzin luturor acesto!" obscr\'<.qil e e5 \olull1ek !til naCO\ 1<1 IllI slIlll g{lnulll' a~a-zisele volume simboliste.
ca ni.5te sllnple clllcgeri de lexte LlIsparme. ei ea ni~lt' nlls<lmblllri IIllitarc, Inlre poeziile ellale dt: Tudor Vianu ca reprezcnlalivc pentrll
coerellle, menile 51\ promovezc (l amllne imagine a po..-:z il: I sale. mi~carea de individuallzare a impresiilor se afll:l ~i 0 Nocturn~, publicaUi
ASlfel privltld IUl'l'lIrile, Jcs['Ire lin Bacu\'ia ~1/11boljs[ nu \e poall.: direclln volumul din 1926, Scantci galbene:
vorbi dedil In leg~\lur1\ cu primele ~ale doua voillme, Plumb $i Sdinld
"Clar de noapte parfulllal,
galbenc, ceea ce s-a ~i intamplat. dupa cum ~tim, cu aproapc toala critlca
noaslr1\. Considerate mull inferioare valonc, volumcle <":u Yoi. .. ~i Cornedii
o gradina eu orizonlul departat.,.
III fond au fOSl discutate din aeeea~i perspcctivil idcillidl ~I stilislle:i ill1rlJ';~
Greierul zimleati\ noaptea. cu nimlc,
de primele dou{i cllqi. ca $i cum aceasla ill' Ii fa",l devcnirea reillil a poelllllli.
spre 0 ill1placabil{i involll\ic. Or, limp de 20 de ani. Jin 1916 palla in J 946. Cum te-am a~teplal. ,.
poezia bacovian~ se aD~ intr-o lungi'l peri()ad~ de lrarlZl!ie in care sill1bullsnlll1 Totul a treeut
re7idual coexislll cu poetlca antisligeslici, l11C1nleriSl11l1l fonnclor ell Luna pare, Til o[tal,
dezorgalllzarea sintactica, pasli~i1 emincselanit ell nllta\ia Je faClurfi Un continent eunoscut.
exprcslOnista. Cele dOlla volume in disCll\ie cxcelealll prin caraclcrlll lor Alei c [rumos aranja
compo7il. contradieloriu. IInpul Jar aSl:J. 1111 insenJnnl, d1 ele ar fi mai pupil Orice fIr:
construite deCal primele dOlia. TehnlcCl c <lici una (l IlI/c-o hme-lIllIl. 13az~u'ul Vcacun1c-au sIal
fonnelor ~I al Iirnbajelor se poate $1 cl conslilui intr-un mOdel Slrllclurnl Un ora~, pe vale. - SllVenlr.
126 121
(;hcorght' CI{t\CllIN
j,\
Clnr de lun8 parllllllal 'Si in !>Olllil. pL' bnllca vL'che. lolillai Illie .. " Ill' [tl·ntrl lIll subiect uillan cal'e-~i
o grildillii Cli OI'll.unllll d .111.11
rL'dlice prC7ell!,l j~i pit'rde sensu\. dlsparl'. Nu 'inl;)ll1pltlIOI in finaltil poeLlel
Si in sumll p~ ballt.l \ .. llllm.lill1ic "mic" rime,IL<l eu "llil1\ll;", Vorbealll dcspre procesul de tranzitivlzare a lim
Grererul Lillllcal11 III1:ml I. l:1I n 1111 ic. ., .. bailllui ClIm;)f ved~. d-:ocilll1Jalli ellleCl' oblIgatOi'll! prin plIrgaloriullronlel.
)oczia c ironic;1 la lUdic III \ L'llil ik, incepiind eu nma ~I lanllnand \..II I'rtlZai7are:l I:\flle~iei nll arc illsa 0 funqie dlrecl<l, propne. CI una dislrllctiv:\.
tema adustl in sc.cna. Relur iet L \'~II iubilJ, vcrSlInle 111 arcllea z,'! Ull slaJIU de sublllini1re a poc-licil reflexivilil\tl. ill cdc Joua versuri comenlate rnai
desLUI de (lvallsal al elibcrilill plUl,nJlcc, dc~i ullitd\.iJc slroflce raman ega Ie, illainle se 1)(\,11(' insa dcscoperi ~i alleeV;) trel:erea indlvidualitalii poellce de
Finalurilc de vel's au 0 nUJlltil evidenl Ilun-simbolista. ill llfar8 oridirci valon la condi\ia sa emfalle1\, dedublata., metaforica la starea de om comun,
palonomast ice. Perechi Ie "c(lnrl~lIic/nlll1 i('; "a~tept<H/Onal"; "aranjaLsldl" contillgenl, penlru care rransecmJenla e.,presiel Illi mal reprezinla nilllic, de
"firisuvellll''' par scoase din arsellalul de mijlom;e al cupklelor Com icc ~I vrel11e ce el 3 rCnUn\3t la vechile sale Illa~ri.
salirice. Nimic care 51\ conlribuie la l11uLica Interioara a poeziei. NlIllle
obseur. sugcsliv, Incanl<1loriu, nici III Sll'uclul,' rUeLH,I, nil'l in Icxleul t:l. L' eli 'lm \orbit despre anti-silllbolism sau despre un silllbolisl1l
astral.:! inca, prin chiar versul liminar eu valoare sineslezica ;'Clar de luna ~peelric. hi1t·o\ Ian. ilwnci dind am anah/at un rUl:m ca Plilind, a carui
parful11at", convenlia simbolistll e illlediar desci.llilicata prin proLals1l1ul struclUrri urculara.. reJundanl1\. reperlllv{j e caractcristiea p'entru eele mai
enuntului "0 gr1idinll cu Olizontul dep[tnat. ..... Mai departe. unele J11011\',,: mliite P0(;ll\l din \'olul11ul Plumb. am aVUI in vcdcrc un concepl Je poellc
admisc prln rraditie ea poetiC':: "grelerul",'luna", "ntllllra" sunt prczentate in mult mal LllpfllIzlIlor, cristalizat in cullma emopeana odal1l cu mani romal1tici
conlexte care Ie lI1valideadi aceastft call1i.lle: "Greicrul 7ill1teazIl noaplea, cu (Coleridge. 133uuelaire ~i Mallanlle). Poczia lUI I3aeovla din pnma sa
mmIC". "Luno p<lle in n!tal. / Un contincllleullo~LUI". "Alci e frumos iUanjal / perioad1\ d<: crealic I~i e vorba aici despre acele lexte re\inute de volumele
Orice fir". Posibilull1llsler alnoptil e redus la bal1alitflte. Ideea dc aranjalllcnt Plumb ~i Sdintci galbene) e 0 vananta <l aceSllll tip de poezie. Prln ce se
aduee eu sine id(;ca de ot1diciu, NalUl'a ~j-a pierdulnaluraletea. caracrCfl7ea.w ea? Pnn fascina!la tmaginarului, tentalra valorilor melafizicc,
Tcm8 poaiel C :l~IL'ptarea erotlc.a. 0 lema pc care BUl.OVlil nu sc vom~a de tri1nsfigllrare a realului, utopia pcrfec\lunii formalc, IIlreresul penlru
sfie~te s-o compromitc:i incii 0 uat1\. Dar pl'ocesul aceSla al descaillic;jrii pfln canrabilllatcn pro7odica ~j l1l:lgla SOllor~l. prill hipenrofierea componenlei
iror1l(~ a proprJilor motive de. m:lrc profunl.llne C Illal ve-:hl. Ne plilem ~lll1lfllr subieclive a II1divrdualilrl\ii. caUlarea lInui limbaj al obseuritatii semantiee ~i
vcrsunlc ell care IflCere [lneZlu \':le soli, din J<) 16: '" e voi a~tepta intr-o zi indepnnarea codului poetic de cllitor. E 0 r~-'1digma litidl cu lunga b1ilnie in
sau intr-o noapte oarecare / Pcntl'U Cil ~Cl \i'td Jac;l ro l sli mai am vrco limp, aflatfl deasupra curenlclor, pe care au iluslrar-o deopotrivli marii
prcocupare", unde cchivalal'ca (I)k plCln I 11Ib1lCI' CU 1\ inJeletfllcirc praclle5 IOlllanlici. simbolt~lli, poclii l11odemi~li ai secolului nostru. Fire~te cll
arul1ca senlimenrul erolic ill lkTi/IJnu in ulZul lie ra~i\. se il1lilmpla il1stl paradigma aceasta IlU este nivelatoare ~i ca poetii uilimelor doua SUle de alll
aflceva. A~leptarea exi~W. d'll "" 1111 plndlltT Illci 1111 fel de emo!ie 111 rlanul care 0 iIuslreaza nu pOL fi discUla!i ~i perceputi in bloc. Poezia reflexiva i$i
lraililor interioar~. SUllrel1l (kp.lIll ,It'il dl' S~lra pc dt'al. cal ~i de L.ll·U] lUI are ea illSll~1 0 istorie imerioara. 101 J~a ClIl1l ~i direqia care i se OpUIlC, cea
Emincscu. Niej bllcurle, Iliu rnl',Ip·:lh.' AIcc! II I t' i1b~el1l eu (Oalc ca ~i [tlci lranzitiva. i~l cOllline prorriile melamorfoze. Dar reflcxivitalea ~i
sensu I ultim. indirecl <11 POL/ILl L .l<:cla~l: "Ill l.adar suspill ~i sufar·'. Dar lranzilivilalea sunt. inainte de loate, doua tendlntc conlrare ale limbajului
cOl1lc\tul e illreglstrnt nelltlll L.I Ilhlilcren\i'i. Vall)l'jz~rile sun! eel Illull poetic pc Care in uncle situa~ii Ie putCIll descopcfl ill difel'itc faze ale creatiei
Iron ice. Tem<l e il1lrodu"d III pOUlt' prill I ntel1l1ediul cdor mai rroLalce unUt ~illgl1t roel, fie 111lr-un relaliv cchillbrll, lie In forme dominanle.
enull!uri: ' Cum Ie-am u~IL'PI.l1 "IDlul a trecut", Eul liric arc 0 prezcnrn e\lrelll Aecenwarea uneia sau altcia dintl'e cele doua dllncnsiuni e rezulralul unei
de t.llscrela El poalc It cellllllil hiJlllllt in vcrsul "$i ill SOIllIl, pe banca yeche anUme concep!ii despl'e poezic.
Cllg~tari se conlrnzlc", can; dt'"nlL' alegonc deliberJrcJ 1I1lerioara (contla La Bacovia conflicllli dllllre rcflexl\ ~j lranzniv e evident IIIC1\ de la
diclja dinlre indoial,' ~i Spl'l'alll<l) a cellli carc a~ll:arl~. Dar ~I <Isla sc pctrccc lncepllttll'ik ~erislllLli sau (~I dind srlln incepul am III vedere prima flcrioad<1
ill 5011111, inlr-un rei de hlpnol.ii. RL'fllarL~a vl.'fsullii in Ulll1ll3 slrof'il In YRnant,1 baco\iana de cleali~; 1889-1913). Am vlizLlt eli in momentul alcfituiru
\'olulllului Plumh. l3acnvl:l dls-pulle;'! de un lI1:llenal roctic.: GC s-ar Ii !luI UI
128 129
Ghcorglll' CIt.\( IIIN IV e-fLTARDI RUTJUf\}I::J
constitlll in doua (lile!!xl"I di~lil1l·k. Llifenl'" :11;11 1<1 ni\ clul nll'~aillllli. (iiI 'II 1.1 conlingenlil biogrnlic~. no::.talgl(l lreclIllilui, versul eliberal de arice
aee)a al limbajuhll. 1\ fll:.l prcfer<lli-'t Clll11p\lnent.t n:lle:-.i\a. "sllnl)oll';(11". ~I onslrangeri nlUzica k. pI C'pond~rl:n iii proceuec lor ::.il1\<lCllCC, vocabularlll
asta Jill Ili~te motivc' pc care voi inctrea S:l Ie all~117ez ceva ilia 1 l<lI'l.l U, prazaic, ironia discreW. discolltinultatea nlltilrli Dar sa vedem poemuJ:
Pnelllk grupale ~Llb hipc'l"~cmnLiI Ego (p(),~lhilllllli ttl \'OIUIllUlul de- dehut, 1.1
"Cum nin!!c rcpcdc. ap(lI "ineel
care Bacovia a renuntat delillillv). cde ~cri~c ueja pima in J 916 !;>i allde de
$i IlU ~tii ciillllnp mal trebuie de-aclllll.
Jupa acesl an, VOl' Illlril In SUII lit ruI volull1elor din 1930 ~i 1936. f1'll'ii Il1Sf! ~a
E la fcrcaSla., alb
ne arate ell ~regnan!a (\ altft fala " rl\Cllllui ~i vorbindu-IH: Illai ucgrahfl ill
il1ledlCHa aparenli'i a rcccj1licl uC'Ipre (I lungrl pCrHl<ld~1 de uerut:). Sll'II1Il.Hl'
o fatll Cll ~al negI'lli'll cerdacul nins"
dc \'ohmlcle CII \ oi ... ~l COn1cdii III fond ill Irebui :ln01liz011a ea 0 pCl"Ioad:, de
In adevar.
tranzilic. de laton:lre a urlOr nni 1~1rnllde de ,·/1l.1rl· inlre Illni vecl\lk t"ulllle lk
~i Innopt::lIC zangrllliri,
lmrghc,.,c
Sau 0 ~erhalC tic ~pirilism,
cliprin"ul Pilimbului dal pllli\l1d ~;l nlc[\ parte lot ntlillci. 111 <11l1l1 1q 16. dllHr-lIll
Call1llU npan numui en ammllre.
volulll Cli lillul Ego. c~ <lee~te:l 1111 marchc<lza lIeceren spre IrannllVl7are
Cum ningc rcpcde. repede'"
deCeit la I1I\elul moth dol'. lel11dor. '1llllcsnj\lhll ill lIttJlll~1 lI1st<lllla E 1111 me';)1
mai pregnant social. l11<1i putin snli\tlc\t la Ili\-cllli lI1i.I!O<lc.:'!nr. mai )1111111 Compara! ('U 01 iCilre alt text de facrurll "sllllbolist~" din cuprinsul
mClaforic. f1lciindll-~l din blt:\ doc"l:ntCt. pcrsil1<1rc dls\.re!.i. I[('nl(' ,llll\llronic aceluia$i volum (Ecall de screnlldi\, Ualet. Note (Ie primllvllrl\ I:ll:.). pocmul
salirl'l ~i ciniSlll 0 orilla CLI cficicn\.:'l Imelbal:1 1):11' 1l'~k !'r,emc ~Epital'. ('II Dr ia.-na pare pur ~i simplu opera unui <lit milor. ;>i culmea e crt acestc
,"oi, Ego Prozi'i r·AIl1111Ullmlp........ I. Vac ",(lli, \ll1l1rg I "11':, hlliglle(' . I fh:ionolllii ati'll de diferitc e'(ISla slmultall. Mikgrnllldll-ne Ilumai la poeziile
Poema finlll~. COlltra<;t Vflbi~cum Uccu) IIlI pr\)J1l1ll ~i () alta 101'111:1 J serise pana In 1926 (in total 141 de te:-.le), 3m putea alcf\tul cel putin patru
ell)UI. Al:CSw. CSIC. Itt leI. un c~o. 0 maSCll (l n:ltllro'i deJlIblala car,'-~I al1\ologii difcrile, fiecare t1l1stralld 0 alIa malliera a poetului Am avea atunci
lcalralizeaza cxistenta. ArtilicialilCltea atiWdillii. e:-.hlhi!lonismul morhid .II un Baeavia simbolist $; unul munierist. un Bacovia ironic $i lin Bacovia
(aulo) reprezent~rii r1l.man, dar limbajul c altul. PUrtlille" liric[\, 1l1ll/icaliwlca If<1nzitiv Metamorfo7cle ullenoare ale poclllilli. eon<;emnale Tn volumele dill
hipnotica. fOr\a obseslv1\ a imaglOilor din POClTlcle Plumbului nu rnai sunl 1930 ~i 1946 n-ar mai trcbui sa ne slIrprll1dll alat de tare. penlru ca ele sunt
prezente aici. Mctafora, epHewl. cxclamutiile func\ioncaza ironic, imaginde irc~ti. Dar eu poe7.ia poslbelica a lui Bacovi" yom vedea eli se intampla un
devin grote~ti. Pe de all':! parte. plOzaizarca, sil11pliticarca. socialilClre,' lucru esen(ial: conflicllli latenl dintre reflexivitilte ~i tranzilivitate este tran~at
1i mbaJul ui Slllll cvidentc. In favoarea acestei ultime dimenslUni. Ce a provocat aeeast1\ speclllculoasll
Deschidcrea spre social c ~, 0 dcschidere spre hiografic. SpJ~ r~stumare? :;;i daca Bacovia ar fi fast lin simbolisl autentic. soar mai fi putut
ercep!ia imediatrl a situf'ini cului in i1l1pura uallaillalc a vielil. Semnele nare ajunge aiei '!
renun!l'irii Ia disimulare ~i leatralitate sunl vi/ihilc Tn cateva POCIl1C scrise l(\t
Tnainlc de 1916 ~i exclusc din sumarul PIlImbullli: Oiminc~ta, Nervi de SIMBOUSMlIL Bl\COVli\;--.I DE LA CONFORMISM LA EREZIE.
primavilra, Nervi de toamnn ("lalh<1 de plumb .. "), dar cuprinse Tn Scanlci Bacavia n-a fOSl conslderal nieiodata un simbolist pur. de ~coali\. Ori de dite
galbcllc, aliHuri de allc lCxlc la rei de I.llJlil1 'artifiei:lle·'. l\ceSlca SUlll: vant. ori apal1cnenia poetull1i la mi$carea slmbolisl3 a fost adusll in discupe, n-clll
Sdintei g~lbene, Noctllrnii (plle/ie pc cnre am anah/,a(-I) mai I"<linle). lntre lipsil nuanlilrile. delimitarile, preclnrca aspcetclor speeifice. Chiar ~i alunci
ziclllri, Frig, Oc iar-nfi. Ulllll1ul poem, eel plilin, api1rul direct in al:Cst VOhl111 cand Bacovla a fosl sil11!it foarte aproapc tlc uncle ilustre modele franceze, el
din 1926, p:lle rllWeil atel dill "umarll! Stanlelor hurghcze. Tal ceca cc \'0111 n-n f05t sOeoll! lIl1 epigon sau lin imitator ~er\ II. ei un pasti$or. daca IHI chiar
destopcn ill elllegcren posthelictl e,\isl(l deja eu dotl:! dcecnli inaint,':
130 131
Ghorghc CRACIlJN i.\ ( fU ..jfU:.1 ReFER/'\ TU
un SUblil parodisl. Dar fnsClIlnlH\ pOl:lului 1~1\;i de COIl\'cll~ia sil11bolisli\ nl! pri\iml lucrurile. n-ar ti yorba in ace:JslJ I.:lap:i cea mai valoroasii J
r0ate fi PlIS~ la indlllnl~. f Il' cil ~I-a asulllal accastll cnnven\le. III Cil a p,)e7.1el baCQVlelK' JI'C~1l cle ° Slll1Cla negatlvil II datelm IIllllale [)~ la
Incercal 5-0 cOnlCSlC dll1llunlru prin suprallcllnre. poe/ia bilCOVlnn5 aduce CIl prelllrrar~a imagin:uului..;\? Irc\;c la pruiec!ia sa ~I <lstrel se pelrCCi: apro
SlnC aceSI Slslclll de refcnn!il Il11edlal. ~lim ins!l bl11l.: ctl ~imboltsl11l1l rtll e \,'Cl ~a pllClIlI IKlel)\' 1-: Ill' lk prograllll'lv Ll\ ang,mlel nO(l:;lre l~lllrl\':C. Eul
deloc 0 l11i~carc Iiteran) lInil.u<1 ~lJnhnltsl1llll lui Racov ia din pl"Illlck sak poetiC de\'IIlI:'un al\go:J~at eronicar al illlaginarulul. aflal in c~utarca
doua voilime :;-ar pUlea Sil lie de 0 Calltale In ret de (;(ef(lcltla ~i nClll1logenu ca arllticllIlui izbn\'llllr" ,12, V~rsul ~c de7integrcal.l) ill nOlatil ineongnlellle.
~i simboltsmlll insu~i. roartc pu\!ni au lost cnticil care all incereal sa continuttatea eedea.za locul Jiscontinull~pi. realilnte..l IncolUllrMoan:: deVille
dr:tcmlinc lonele de pur slmboltsl11 Jin lre<l\ia poctului. Open:qtCl e OnCUll1 un incitalnr "I fall1e7iei. llrmcaZl1 ultima ruZil, cea a volumuilli Stante
rlScanta. IncerUI. Pare mult mai sirnplu s:l arf\!i care sunl clemC'melc prtn care burghezc ';oi ,I po<;tullle]or in care baco.ianisl11ul ,;e Jcg.radea73., marcal de
Bacovia se Indepancaza de sll1lbolism dee5l sa identilici loa Ie aeele C'Onstanl-: "sllibirt!H capaciti'l\i i de trnnspunere a percep\lci lnlr-lll\ plan de e-.: i~lenta
parndlgmntil.:c din poe7in lui Baudchnrc. Ri1J1haud. Vcrlainc, MallllllTIc. fIetlvll" (1\1 Din cronicar al il11aginarulul. poclld dcvinl un stenograf at vlelii
laforgue. Corhlt-re. Rl1llillal. 'v111rc.I~. VClhaclcn etc. reg5sihile in crealla!>a imcdtate. IIltr-un lip Je poeLie care IlU 111,li IIltcrescua Cit re:lli7.an~ e<;letica
Dc.>rrc un IIlOUe! univac (()n~1t\111. ~~pltcil ,Ii "illlhllhsmului nu ,I.: poule nlCI majora, CI cn I>imptom al dezvollllrii liricii mmkrne PrejudecalCl inreriorrli'l\ii
nsli\Li vorbi Siluatia poezle, rOIl1[llll.:~li nll e mull diferil1! dt' cea a poeziti valoriee a pocZIIlor dc dupa 1946 ne lnl<\1l1pinfl inca 0 Jatll ~i la Mirce
eurorene illlre Bacovia ~i Maccdonski. intre Baco\ ia $1 Minulescu. mtn: Scadat. ceea cc insealllna ea sensul profund al lIanSfOlln:\rilor sufentc de
Bacovia ~I Dimitrie Anghel distan!e1e slim roarli.: man. On care dllltrc accstc poezlil bacovlan<'l II r<'lnulne exegeurlui nedar.
raporttlri conduce ImplIcll la lransformarea lUi Racovi<l Illlr-o polarJlate Dar aceasta InSLlficlcnta in{elegcre n mt=canismelor 1Il1erioare care
opusrJ. EI e allccva dec51 Macedonski, el e lIlai tllull dedit DJlniLric i\nghcl. el genercazJ'j lInplacablia aparipi: in timp a ~Ialqclor hurgheze clln Pluml:>ul
e superior lui Minulescu TOli sllnbuli~tii Ilo;;tri 11lIIlori (Tradem. Juliu C anginarse mal vcdc ~i din alLeeva. Delenninarca .>lrntunlor poetlce prelinll
S~vescu. Obcdcnaru, lacobescu etc.) se regftsesc in poena lui, ceca Cl' nare arc In vedere Ill~le <;trtlctUI'l Ilterare gata conslltulle 5i nirnic peste aSIa, ea
insculllni1 c~ Bacavia rcprcZllllll SlntCza lor maJOrrl ~i il1c~ ce\ a pc ueasupra. ~i cum loata pUt-Lia lUI Baco\'la Je panil In 1<),16 n-ar ti fost decal 0 sum:'!
Simbolislllul poeluilli deVine aSlfel 0 cali13te particulara pe care 111111 cnllCI ~i SIJ1lplti de inlluen!e. in cOlltinuare. parllcularlzarea nntclor neorolllanlice.
slorid IiICl"an au nUI1lIl-0 baCO\·Hlnlsrn. oczllllegrarea farmelor simbolistc ~I accenluarea componentci cminesciene
Exista. tOlU~1. In cxege/-<l opcrci lui Bacovia ~i 0 incercare decisfl ~lJnl vllzUle Cil ni~te Opera!11 care se con<,lltllie in formula originalitll\ii lui
direclll de a desparll npele de USCaL ~i lie a euantdica. pornind de la conLretul Baeovia Aacovianlsmul devine astfel ceea cc era ~l inainle. () poez!
textelor. difel'llele lendilltc ~i 1I1nUcn\e ce i-au afeelal nanlra ~i devenlrea. dezvoltala din modele preexiSlente, doar dl intr-o c:»presie radiealizala
vorha de escul lui M m:ctl Sl:aJldl. Gl.'orge Bacovia, aparut In 1987 la edilura In legalura eu l110delul in disclltlc. Mlrcea Scm·tat procedeazll ~i la 0
"Canca Romancasdi'·. Importanle mi se par In aceaSla carle nll iltftt Il!entifil.:arc a lexlelor repr~/cnlall\'L Rezullalcle nu I sunt delo(; f"vorahile
l.:onclu7jile In care ajunge au!orul dll prembelc. prrlH;iplile de In care cl Pt"..'tullll. c:lei apl'oapc inlreg cuprinslll vlliumului Plumb cade In Loml
plead! Cca mai prc\ioasa idee e aceea a slrati!1caril operci din pcriuada sa simbolislllllilli. adld\ a mimctisnllllui. Sonet. Pillind Nevro7.il. Searil trista.
iniliala (1889 - 1916) in mai l1lullc reglstre distincte Pe lfinga registllli Poc'llIa in oglindil stlnl considerate dcc<ldente. in limp cc dOllfl lexte. Note de
!>imbnlisl. dominant In volumul Plumb. l1lai sunt evidcn\ialC un rcgislrll loamna ('"Tacere ... e lOamlla in celme ... ") ~i Pulvis par n ilustra ill volulllul
eminescian ~i allul ncoromantic ("salanic" ~i "decadent"). Bacavia deVine el de debut a~a-numillil bacovlanism F greu de "pus ce inlelege autorul prin
insu~i abia dupa 1916, cand Illlcn sa nu mai poalC fi rC'dus1t la conYen!i ile lumilntismlll "salanlc" ~I ·'decadenL'". prln ce se ucoscbcsc poelllele l11ai sus
literare existel1te ~i se poalC' vurbi intr-adcvrtr de ·'bacovianlsm·'. Felulill can: Cllate de marca ullcg.oric ;1 lextelor sl1nbn!J,\1' Dar accasln C 11 I..hcslllll\c
e insa definll:\ (\ccasla falli ell adevi\rat nriginala dill crcalla poetuilli Ill! se ijSupra careia voi reveni.
pare necondudcnl: ""BaL:oVlon\smul" cstc una din cxprc:-'1I1c Indi\ IduaI17.11~ Mai IntLii mi sc pare import:llll de ~labilil cc estc eu adevarnt
ale neoromantlsll1l1lui din pl'lllla JUIllMate a secolului naSII'll, ap:trandu-ne simholisl1lul bacovian, dil de mnnelic 11I1lC\ionc:.l/It cI in rnpart cu nOrfm
dlepl 1111 S;III!Jo!islII «milia,». 1111 til' IIOSI(l'~{{/ CI1I;II('SCiWIl111lU/U/" 1111 A~a Sencra'~ a curentuilli
132 133
CIJl'orgIH' C1{..\CJl '" lY c InARE·j REFERli\TEI
-----------
Tot MircL'a ')carlCll e oceln c,m.: Ill' ~Plll\L' CZI esellpllli) 111 slIllboll';rn ~ flilnic··, ··mol·lll;lra ga"r·.·parcul dcv:lstat. fata'" "grCldllla cangrellala", "0
irnllllnen;~1 \ugc\lIci ca Ull 11\)11 t:l'ltcf"lU:.11 I'''C'IILlllul I\J;~I I.kPd11c '~lnIL\lIl'ilLd pOCl1lll decmlelllii, C:ldil\'C'ric portlllllJt<i 1Il0notonii". ·'finala lllL'lodie" elc.
r(]t:/j~i ill iurul sugesliei il1lplldl (} n:IJ\I( lluliA ill m..tlclie de sClIlnlliCllt Dal dc~pr~ CaraL'ICllSlIt"lk ace'alll ~lInh(\Il<;1ll ill cfe-ctl'lol in execs am
ll1li5ler. {('lcen~, IllcfClbil ~.n.l11d.) ~i de ~emnllllllnl vngull'Xpll'5U:i 1010'"c<1 I\)rhil dcp cu O,allil ptlClICi Palinu [I ploinl5 gladul maxim pI' care iI
II1l0r lCrl11t.:nl il11preci~i, vt'r~ul IIb.. . r. cllp"t.: f'rec\clltc.·' 'II) SpPIHC\ ,Hinge refkxlvitalea in poezia It II l3acovia. Poellli.:le apaqimlnd eeleLlalte
impurran[ci. la Ilivel de imagine. u SCnZll! dor olfuCII\ I ~I aUdJllvl in categorii. ce illlstrcazil mlcfll.lrizarca potticii simb0liste. uar ~I deschlderec
deLlll1lenLUI cclor Vl/l1ali t:, de a'L~mcnea. unlucru nou spre "SellLa\i<t neIl1I.1locit~1. ingenlla ~i durero3s[j"' spre L11l vocabular ~i 0
E Ilcvoie ~a ad1\ug~1l1 aC~Slor tra.salLll i alte c{ucva, la [t'l de grmnatiea mai aproplllle de vt>rbir~a uZlIala. Stlllt, in cL1prmslIl Plumbului,
importante' tendinl<l de a 1701'1 poeZI<l de once nll:l csenli'l dedt en mstl~i (CUl1l Illai putine I Ie lac lreeerea sprc lin grup de- 5 - 6 textc. aproapc illseslzabile
nprecia lIndeva Vale!)), L1cccntul pus pc conotape, pollsel11le. Intlillie, in specificlll lor. de a pronlln\ata orientare tranzitiva Am vazUI in aces I sens
graLlIitille, cmolia pocliClt de tactLlr~ Illllzicain. c~lell/ilren Vlelll illlaioJr~. notele diferenll<lloarc ale poeziei Nocturn~ ('\l)[:ltJ. .. ~i Illoina cade, apa.
nularca funetiel uzualc, comunicali\'l' a limbaiului C'u 0 fonllllli'i a lui ~1<ltei glod ..... ) t\r Ireblli sa aminlilll alalllrr de ea ;>1 Note de tnamna l"'Tacere... c
C~lmes(;u <l~l, PUlc1ll spline crt simbollsmlll propag;' "un IIll1bi.1I alllllllOll1iz.t1t toamna in cetale ... I, Alean Toamna ("Rastlnll dIn margll1i de larg"), Plumh
arc sc erceaw pc SI11C - aseml'llca JimbaJlIlul l111l7lcal - i~i cOllline louIe fir iarna ('lnrna, Oc-o ITC'llle ..... I. Nocturrd\ ("Ullarea I'cncn .. ."). Note de
sCllsurilc, i$i estc perfect slifieiel1t sie~1 ~i illtraduclihll in oricl: all Ilmbaj." 101lmlla (''Toamna-n gradina .. "), unde t1csrnndcrc~ tJe 8rmonllic <;lmboliste
Scopul acestui construct retonc ~. inalnte dt.: lOate. p,iholuglc. Aceli1$1 Valcry e vizibiln d~ In tlisLan\i1.
defillc~te poell1ul ea "Ull fel de m~lna de plOJUS star,;;a pOdiei'l.'· 10' Rcvcnilld aCUlll In distine(iilc lui Mlrcea Scarlat e de observIll faplul
Simbollsmul IlU eSle deei 0 poeLie de cunoa~lCn decal ill ultim(\ mSl"ln!i'i ~i. ea te>.lele ,;on~iderate de autorul Istoriei poe"Lici rotllflnc~ti ncoromnntlce,
orkum, la un niveiliaponai. in dtllor. cmopa precede II1{elegerea satan ice ~i decadcme !m lOaLe de c3kgoria mea a slmbolisl11tlllll manterisl.
$imbolismul inseamna caleul al \..feelelor. Poe ~I I3mldelnire all ategnria pOl'mclol S0colite de Mtrl.c;'\ Scarl,1l pur \lmnollsle e mull mai
leoretiLat acest fapt. l3acovia Illl, dc~i to[lI:1 P(I(:Zlfl sa din LOll3 simbolJstii pnlO rcstninsl' t\~ include alei: Pastel ("l3uciumfi 10amna ... "). Lacustra, Amurg
de cca mal slibliIa matcmaliel'i el1fOnll:[1 ~I scmanlica in cuprillsul Plumhului lie tmlmn3, Tablou de iarna, Sprc tOClmnll. Decel11br<', :\1oina, Nervi de
intfllnllll dour, mari cutegorii de texte: Una maUIl'l isti\, estellzalltCl. livresdl, toamna (..[ tonmna. e rO~nef. l' sOllln .....) Cuptor. TOClmnii, Allfel, Largo.
c:-.cesiv artjficioas~ ~I alta cultiv5nd sugcstia, obsesia. vug.ul ~i indelcrminarell Monosilab de toamna $i poate illca doua-trci. 1\111 il11presia ea distinc{ia
st~nlor intcrlOare in r(:gill1ul discreliei. in prima categoric de te\Le C1ccenwl c dintre simbolisl11l1l manierist ~i simbolislllul intenorizat sc poatc face numai
pus pc Ilmbaj ~i pe artificialitatea sUlnlor, in cea Je-H doua, esenllala e natura prin 0p071\ia dmlre prduerarea imaginarulul ~i proiec{ia sa Ambelc tipuri
tr~irii. surdina llluzicala n scntimentulul. Fcnolllellul stllizani. al gencralidilli de poezie au In veden: imaginarlll, dar in rrimul CIlZ acesLa are 0 nalurll
Il11prcslilor cJespre Cllrc vorbca Tudur Vianll c specific primel cillegofll de cultllrala. livrescn. in celalalt e Illai dcgraba vorba de eXleriorizarca unoI'
lcxle (din care lac pal teo Decor. Alllurg rTrcl' cnthll .... J. Cri, SOlie!. tnntasme persona Ie. Bacovianisllllli (pC' can: Mircea Scarlal il echivaleazIl eu
Palind, Amllrg violet, NCgrll. Ncvrodl Amllrg antic. Rar, Seara trbta, stralul eel Illai original <11 poc7ici 1111 HacO\ ia) e, de fapt. tol 0 forma de
P3norama. Amurg ("ea Iacrimi man dc sting\.'. ,.. 'J Finis. PI(luil. Matin3la. slmbollsm. Abla rransforJllllrea proleqiei imaginarului inlr-o proiectie H
In pare. Pocma In oglindil. Alb. '[rurlit Tll,llc CplltlLk l1L'\,lugbllCC biograficu\ui conduce la eonstitllirea tll1ui nit strat, ell adcvaral aULentic ~i
enumerate de Sll11Slicl~1I1111 nuSlru ;)C 1n1:t1nl'sc ,1I(..i une, '11 in cl'nfexlC onginal Ace'>l" c stratu) pOC/JCI lIiln/lll VC, domll1nnl din 11)46 incolo. In tare
inslIfKlrwhd de arll IIClalL" "P:Ill' solita r". 'si nist rc ~l'aJ1tc". '\llllOlUI !llCU ins~. dupa cum am arata, deja. Mirced Scarlat nu vede decaL 0 formil
defullcC. "si nistru ~cll1n". "'t'Sllm 1I1l' fll IlcraJ'l:". "11l~lr~ I'll nchru". "II L'l11l1t degradala Cl bncovinnisllluluL mrerfClar~ valoric.
in delir", "r:.IIIfarc fUllcrarc". "allllllg tl..' Iilmi\ sUllllwu" . rL,nllc" LaIL'IIll<.I Marca cronrc in reccptarca ~i inltrprelarcn poeziei lui Racovia cle
ill1far~ lugubrll'·. "sinistrc g£lIldin". ''In'11lUr '>lItanic". "slIlllhrlll IIHllt II aici vine, d 1l1ll-o falsa S1tuart.: 111 Iimp In loc SD se prolcdeLe la 0 kcturii
fiol'Os". "fl3~ncta rhill!:,l!~l e:l\ CnlO'·'. "cmlillTliI impoz3111 dL pc: cllillnkul dinspre prCLe'nt sprc trecut (kctur[\ perfl'l·t nlOtivat~ de !frptlll ca 0 bUill! p3l1e
cltn poezia ~ecolllhli nostru a I11t'rs Ini.1illte e\i\ct pc dll'l::clm SI;)Iltl· 1or
134 135
G!I<.'org!lc ( R!\C1 L1:'1 i\ (. it 'I ·1 Rl:. I RFJ-FRli\ TEl
hllrgh('~r. clIlllv,lnd n poetic:! fl <1nti-r()Clicullii ~j a npropierii de prlvfll -;t.> de ob~CrV,I1Llr dl.: 1,1 IlIvt:lul ~~u wtllltan pftn:1 In eel politic Individllaillatea
pel's Ist:\ in accnsta per~recil In Improprrt ~ I IIICOl11ocb care 11lI pOUIL C)(I'IICil d.: sublectiva ce prelIUea7.[1 unlwr5ul Plumhllilli va Ii inlocuit1't. il1celul cu
ee !Jawvia e mal mull Jet,lt un slInbnll:>1 ~I ,,!IcL'va Jcciit tin I1111Uellll\t illeclul. de 0 IfldlVldualtlOlt.> generul~. blOl.!raficEl, filSCIl1tlta de LrtlllSparell!a
ortodox. Cheia intckgerit <;lmbollsl11ulUI Stili UeL,lclcntlsmtllul lUI Raco\ 1a " de~i bruiata dl: propria sa mam!cSlan: UISC'lIllinua.
tmnzit lvilatea. Dar alnta \ remc cat aceasla I1nll,' struclura poetlcn l' ctlm alat~ Telllele 11101" tie, fanwSlllele pOe/lei bacovielle Illl se schilllb1\. Elt:
eu sterilnmea $1 IIps,\ ue "alnare ~i prolUI1/.111IC, llli sC pOcHe face niei maca I' un Slim date de 13 bUll illCCpUt. ~c scllllllb;l 'ILlllllL'<t tchlll(;~L pcreL'plla. rela\la
pas Inaintc Atalil vreme cal IInaglllarul e supenor biogralluilul )i sugcsli,1 eon~ttll1tei etl rcalul. Dar zona eXlstcnllahi pe care lesllli (l absoarbe ~i
nmi importanta decal <;ensul dtrect, llncc nOlllate adtls5 de poai,1 SCCOllilul rlhrca72 nec(lntellil. pan:l 1<1 dlSolu!ie 5i epui7.:Hc, e linlllalll ~l monOlOlla prin
noslru va II consideral~ un sel1ln de involupe. propria sa natlln\' I.:a apaqll1L' vlCll1 LOl11l1nc. anocl IJ1I1 III I cOlldian. slcreoliplei
l)ac~ Batavia n-:u II seris SHln!c ~i ,'r ..selc '$1 Sllln!e hurghe7..... aelclor unlversale ale liin\el umane. Cadntl meleorologlc e peste 101
cliseulia in jurul simbolis1l1ului roeziei sail' ll-ur nmi fi lost. eu SlglllTIt1I~. aUil fundame11lal Plnaia, ninsoarc<l, l111apLea, lOamna. iama sc rcpcta la nesrar~it ~i
de agitat1'l Si confll7a in nrkc caL, apartenenw rocllIlui In simholisl1l ar Ii los marchea7a ell fenomenall1:Hea lnr ncgativl'l rnnll' tilrglll. ora~ul. strada, pi(\ta,
mai pu\in COl1\e~lal~ ~l mal pUlin illloarsa pl: loate l'e!cle, in e<'l uta I en lItWI parcul. dll11plll, dar ~i scnsibilllatca, prlvirea. <lul.ul. llllJ1lCa, ncrvii cclui care
fonnule dc caraclt:rilare oproapc illlpusibll ue ~flSI1 ell cel11ludillC, alurlLJ 1111 SCi'll'. Dincoln de nbieete ~I fenolllene sun! pllSlilll, haosul. denziunea. Esen\a
s-ar mni 11 putlll vorbi. cum face Nlcolac Man\lksL~u, Jesprc nO! poll ;:ll lumii e perisabiliratea. sensu I ei vidul. nilllieui. ~j asia altH la nivel metalizic
poeziei bacovienc (poza 5i prozn l. ci doar dcsprc umll SlIlgllr. eel dinl~1 (in Plumh), cat ~i la nivel bingratic ~i social (in Stante). Dill lumea
Bacovia nr ti r;')mus etl ad('\ [Irat un Illonocord ~I nil11clli n-ar l11ai ti rndr:Jznil bacoviana nu se poale fug!. Ea t' 0 Ilime inl:histl prill determinism cosmic sau
sa prOlllln\e. in ceca ee-l prjl'e~lc, maleficul CU\anl anlipoezic. Situa\la e inS[1 politic. L:.wnJn1t'ntuI fundamental. llloJifientor lipse~le. Viilorul e 0 utopie.
alta ~I tn:bule sa \inem scal11a Je ea 1.ll'Iea bal.:o\ ianiJ nll c7itll inlre retle Singura cerllludinc a aeeSle, luml e malcrlalilulca ci presant~ (,,$i lot
xillvilale ~i IranLilivilale. Fa r"rcurge aeC5.t urul11 de 1<1 un polla eeli'llalt. de 1,1 Inai aproapc-i ~i1 vie1ii real"). paruliz.antn ("Si ll1inlea de zgomot nimic
poezle In alllipoe7ie ~f aSIi! eu 0 1ll1pbcuhllil hOlflr{lJ'C nu-nte1ege"), impregnmi'i de spectrulmOl!ll ("Viala-i II1c!ouic funcrara").
('Ilila in elapcle L1eveniril el lirc~ll (unnftrinJ. ~adar de<;r~~lIrctrt:'n Spum':(I11l mai inumle ca lel1lele. obsesiile, lllOllvcle poeziei lui
eronologlci rca Ie ~I tac<lnd abslraqit: de conliguralia eOlllraJle(()fI(: ; Bacol la sunt date. in primll! rand ccle esenpalc. carl' au pUllIl fi preluale dill
volul11elor premergalOare Stantrlor), opaa bawvlun1't este prodll~ul L1nel arsenallli sllnbnlisl. j1\ril a fi eu ndcvarlll slInboliste. Vw\a. croslII, maartca,
con~lIinle esleliee de a sllrprinzatoare consec\cnla. Ea pare re7ultatlll ullci singurlltalea, stereOllpl<l e:<I5ten!cl. LrtSlClca. llilarca, timpul. ve~nicia, Yisu
aqiuni Cll linta untdi, de eonslilllire a unlli singur mare te),,!, chmr dnei'! sum tel11e cl<.:mc all: pocZlci Lu leI. niel nmurgul, a~teptarea. casa. somnul,
sincopat, fragmental'. in aecla~i limp al vielii ~I al lilcraturil. Poezia ~i proza dllrcrea, depf1l1area, sfar~ltlll. ganulrca, iarna. Iloaptea, nimieul, ninsoarea.
sun!. in cllprinsul ac~stei opere, IIU atal gcnuri distincte, diCcren!iale prin ora~ul. ploala. plfmsul, ratacirea, strada. toamna, umbra nu P~)l fi COl1siderate
specific, cat torme fltlate la libera alegere a scriiloruilli. spatii complel11enwrc nl~tc aehi7itii 'ip~clfic ,imbolislc. Um:lc VIIl din romanllSIl1. allele sum oat
prin care ci,cllia acelea~1 teme ~I motive ohsedal11e SlIbiectul uman pc ('3re IIllancnte ale SL'llsihdit<1\il moderne La Bacavia. toale aceste nuclee temalice
ni-I rcslitUlc parti1e componcntc ale operei i~i dob,'\mlc$lc IIllegrllatea treplJL r"man COllstante de la un capi:il la altul al poeziei sale.
sfii~iat intre rcgimul paro)"isllc al lunqionarii sale rSlhologicc ~l 0 I11crCU 0,11 L:,i~l~ aic; ~i motive, 1I11agini. cuvilllC care se pierd pe drum. Le
Vil>ala, ravnita slare de normaliLate. Sil11bollsmul (mai ales in varianta sa L1cscopenm In Plumb sau Sciintei gal bene ~i nu Ie mai rcgasil11 In Stanle
l11anlensta, emfalica) sausface tropismelc ncvrtltlee ale eului. discursul burgheze, Probubtl ca tocmai ae\:slca reprezinta lallira de canvenllOnalitat
tmllztliv la care se ajunge in final c lucid. cinie. abulic Odalf'i ell inaintatea in sitnbolistii ~I decadcl1t1\ <J pocziel lui Baeavia. Inlre 1l111livele pe care nu Ie mai
viirSLa ;,i ill cxpcrien\a IlmbaJtllui poelic, Ilcvroza sc preschimba in plaeldllal C• intalnim in I'olumt:le de dup~ 1936 plilCIll COllsemna url1liHoarelc~ arg1l1lui.
cuvalltlll poetic deVille pur ~i SIll1plu cuv;in!' \crsul ccdeu7a lneul Ilotall el ilgOtHa buciull1uJ. hl~slelllllL h'Kl:lUL chlOlUl. cadavrul. chcmarea, c1aviruL
poet Ice. Transcenden\a sil11bolului impersol1(1l ~I czot~ric e p"r:lslla in <:iI11ilirlll, ciltermea. cmafn!clIJ. dcllrlli. doltuL enervarea, Cacha, fecloara.
favoare~l uncI ol1tologii il Icnlllilli a~Ull1al pe eOl1t pn'priu Cll (1 reee uel<I.}Jr e It·l1narul. liurlil. ttiziu, fUl1lul grllaZ<I. gcall1,ituL hohotuL plea. lacul, linl~lea.
136 131
Gheorghe CRAClU~ i:\ fL'TIIRE.·' REFt.;RINTEI
------
mirarea, marmura. ncprisarca nebunia. ()bll~e(1Ii1. oftatul. orglil. pallJII;llea Il:rt:<l~.tra. gOllll. gradina, illghetul. rl'illsul. rarfulllul. mlliclrea, rasul. scara,
pcrdeaua. plopli. plull1hul. pOlopul. l'[lt'nelliL Jegrellil. salt!. salollul, sanllare.t starea pe loe SOIllI1UI. sunctelc. lliccrea. tal'7iul. umbra. viintul, zarea. caderea.
sl:ht,;letui, SI~IIUI. :.-angde. spaln"l. sIIlLUI,I. slIngt:lt:<l :>usilinui. (:dang.l. clIplurile aproape-dcpartc. afara-acasil E. de a~~ll1enea, :.illlplUlllatic cal de
llclIlurlil. lurnul, lusca, V:llra. Vi:\IclUI, \uictul. \ 1Ic11". \ ihran:a. \'L·Sllllartlul. dc:.> <lpar in \'cl'slirde lUI Bacl1\'w: pli\'irca. aU/III. aseultarca. CIlIlUl, scrisul,
zorile ~i. intrt,; culori.: \ io!etul. galbl:1UIL albaSlrul. vl:rdele. ro5111. I'Illlil minlca. gandul. giindirea. vazul (nc)in\t:legerea. nOllunile oc azi ~I maine. E
negru\. De fllpt. loala poezi" lui Baeo\ HI din a JUlia jUll1utalc it ,ie\1I \: u simplOmattc pcntru un promotor al simbolislllului. care ar trebui s~ cullive
poczie acromalica. Sl atune I Sl' intdegc c.~ rrez.cnlrt culonl IlU llprczlllta 1,1 cI vagul. indetenninurca Iexlcalc'!, sugestia, lOt ceeA ee sc opune ra\illllil ~i
altccva decat 0 adaplare la conventia sil11boilsfllului tntelec\ulliJ
Cat dcsprc ccl('lulle motiw dl1llln:ltc pc pan:urs. ll1aj'lllltlt:'1 Dar l'\i,t;1 ~i alte motive sall alte Cl!\'lIltechew care par sll-i apaqintl
reprezint~ ni~tc marci ak ostenta\lei :;>1 ak t:ll11azci In ni\l:lul lIi"ilnltl in exclusivitate lui Bacovia. Toate sunl nOliuni abstracle. majol'llalea adverbe
fiziologice ~J interioare (agonia, blestell1ul. bocetllL dclirul. groaza. spuil11l1. ~i pronume sau adjective I1chotllrate ~i ncgative. Ele introduc in discurs 0
geamtllul, histeriu. nebllnla. jalea. orgia. ollalul, pultdltalea, racnctlli. tllsea. tll'lnil speclilca de inde\crl1\inare pe care nu 0 milt Intalnllll la nici lin all
lrcmuru I) sllnho!isl. Sunl cuvllltt.:le. HIHida18. demurl. niciodatl\, oriunde. cev::!. orice,
Moanea, care rilmfmc mal deparle 0 lema e:,cl1liala. 'va Ii crurutil de 'Ideare. oricine, lot ($1 variamele). Li se adauga nimeni ~i nimk. rernarcalC
Oale scmncle sale spectm;ulofuc {l::Illtwrul. c:avou\. clmililui. CHtrll.\!cul. deja de cxegez3 critictl gratic nbundcn!ei lor in texle $i sensului ncgativ foarte
dol lui, sicrill!. schcklul). Dar celc mai conVel1tillnale mOllve (unelc d\lltn~ ck marcal. Cu aceea$i simptolllHlICli frecven\il apar insl! ~i niciodal~ ~I orice
olci maca I' :.imbolistc, ci rOll1antlcc). lualc direct din v\)cabularu Am pulea sa dam cateva el\cmple, nUll ales cli acesta e un aspect al poeziei
l\lperpoetizal al vremii :.unl: clavirlll, ar!?lntlil. caterinca. faclia, kCloMa, hacoviene prea pu!in comenlal. COllteXlele lui niciodatl\: "Numai acuma e
fclinarul, lacul, murmUnl, plopJi, regrclld. S{lrUlaICil. salol1l1l. s<lngcJc, Slalllla. niclodal:i ..... (Bel~lIg); "A~teplal sri fiu poelul indrawe! ca niclOdatll"
lumlll, vatra. Cle \'01' displlrea odaW CII unele dllllre nOliuntlc ell va!l1<lre IPo,'cste) "A fost ca niciodata .. " (L::J Firm): "Cum lotll-I glorios... eel
acustica, mArcl ale eufoniel sail ale disonanlei. buciumul, chiolUI. talan~a. niciodaU\ pace" (Intre zidllri), "~i niciodata l"el'lCI!" (Slanta de lumc); "$i
valctu}, viJclla. vi brarea. dnd toate, / $1 lOale I VOl' amu~i / Poalc / Numai atuncII VOl' ii trtllte, I Dedit
Sigur ell 0 intrcbare eare se pOille pune e acet::a dacii dlllill1Jrea mciodalii." (ShlTl~H medie). Contexlele lui orice: "$i-n noaptea lui amBra
,Iceslor mOlive nu a adtls cu sine ~I tcrmcni nui. speclfici perllludcl Iranzlll\C. t~C:tJse orice dint" (Altfcl); "E vant ~i·orice speran\a e pierduUI" (Plumb de
Acc$lia e;..istll intr-Adcviir. dar se manifesta cu 0 I"recventa nu suiici(;nt de loamna), "Orice obiect alins ~optc~tc: Lasa-ml\-n pace .. " (Nocturna): "Vel
Simplomatica. inlre recuren!<:le perioadei post-sim!Joliste apal. ulla. Ami'lg lI'\;il , scrie alUidalll orice ~i lot nimlc" (Umbra); "Oricinc. orice au lrAit. nimic nu
artlstul. aspiralia, bucuria. clipa. cauza, comel1111, dorinlu, fericlrea, jrU1110~1l1. ramane.. " (Gl'Iudeamus): "Mu7lca sonoriza once atom .. ," (Largo); "Cand
frica. izolarea, idealul, inlaillplarea, Illunca, paradisul. placerea. pDt: lHl , orice se vinde I Cand orice e marfa" (Legenda): "Plecatc sunt orice fill1\c"
reveria. stan\3, versul. soeiallll, speran\a. tn:cutul, lrillr~a (lraiul). vinu\. C.hiar f Libelli) ~i altelc.
~i numai aceslc molive sunt In lllasurll s~ ne vorbeasca despre pilrilslr ea Ahsolut partll;ular e modul in care Buc6vla toncere ideea de 101, de
viziunii metafizice in favoarca elementelor care tin de blograllc ;.i de "Hllil totalilale. mul\lme, fntreg, ansamblu. Lumea fcnomenahl ~i obieclualll e
illlcdiata, de tlcterminisll1ul social ~i de pozitivislllul valorilor IPOICLil d Iflt(ul), colee! iv natea sociala e cel mai adcsea tacllta prezenta prin cuvinlele
poezia lui Bacovia imbracil, spre srar~ltul \ le\li. aspecte metatc:-'luak e tOli. tuturor, orice apreciere negariva absolLlt3 implicll prezen!a
confirmala de repetarea lInor nO\Juni ca ana. al1isl, VCI'S, stant5, t'rU[\lOS. dClcrminullvului lot. toate. Totul inseamna invanabil nimicul. disparitia,
poezlc. i1bsenI3. l11oartea. Cateva exemple sunl ~i alci necesare. Contextelc
roate accstea sunt insa motive nOI lk plan SCCUl1d. in prim-plarllli ~Uhslanllvulut tot(u1): "TowI gem~ frulllos ~i inert" (Nole de toamna); "Dar
hsesiilor baeovicne. constanle de la un capat la alllli :II opael. <lpm JUllil far rllmane Wlul 0 lunga lemie" (Ncrvl tic (1rim~v~lrli): ' ... IOllll cadc cu 0
categoni d~ 1I1011\'C puterlllc person.,i1I/ate. (lllde sunl l:umunc. apl'llllr~ lalt noua" (Rcl~ug). "$1 totul e-o ~rea ngonic" (Mister): "Ca IOIllI, paate, c-o
implacabde ~i Jcsprc elc exegc!ii au '(Jlhit uCla dCSlllJ tit: 1111.1 It: fnlJlbl, rC[1c<.le ITIHgIL'" (Verilas) C()ntcxt~k prollumelul nehotaral tot. loti. toate'
138 139
Gheorghe CRACI LJi-/
--- ---_. ----_.
is e-it IIHCI IO:'FLU/\''/1:'I
·'$i-n IOl e-un Jllur~ fUllebru" (Nocturniij, "In lltr.ind Intel va e[JucOl in \ II' e~tcnnall.' ~I dl'l·uraIIVl'. l de 1101 de dupil 1'>36. 'um 11[)"lle LIe fU!lj
Tnt" (Mul1osill1h de loamna): , (ll. h",\~ ~i1IC t\\;Ilt'-rlUlIl1l" cPIII"isl. obs~~i\ j ~I pm rnai rh:gmbfl Sl'IllIl<.:lC im(:d,ate nl~ l(JII~liellt!/~ril Ilwdiului
"Pu\inlll din lOale unde s-[\ dusT (Doina l. "~i uind tnate .I ~I loate'l VUI 'OCI:11..de nl1UIUI Sl;\tut aJ <;ub,eelUlul 11I"Il'. Perccp\la Icalullll, reprC.ll'lltalea
amu\i" (Stan!a medic); "Pe lImlrl / Toate ~11l11 ll:lcen" (Reflcctii)" "Nnuplc.t-m·('! / in(crlOnli'lli, t: ;\CUIll alta ~j laplul aeesta Sl' velk cellllili ollle in plan Sil1taellc.
Pe tali ac..lllll~" (YCl'sct dj vagant): "~311 IOli ~-[ltl illlb~tat" (De ia rnih Poeziol til atllloslem a Iflceputulul ilvea nevoic ue ligllri ~emanlice ~i
"Nillg~, pardi (Olll1lllnrn I Parca tOll au invIiH" (Plumb de iarna). C\\l1h~\lde prozodicc. Poezia J~ denorat;c ~i explorale a ullimei pcrionde i.'ii Il1tell1elaz;1
adjectivlllui nehotarat tot. toatc: "Mi-am realizat J Toalc profetiile politice" creclele pc cliPSci $1 proecdee gramilticale. Paradigll1dIIcuI cedeadi 10clI]
(Cogito): "Mu1limea toata pare vloleta" (Anlllrg "iolet): "Tol haosul e·o sintagmalicllilli. SlIllbolismul aluneC:i in prozaism.
veselic de eter" (Note de loamna).
Nu ~tiu cat de utile ~i de cOllvingMoarc se pOl dovedi tnate aceSlc PRINCIPIUL TRANZITIV AL «STANTII.OH». Dae~ universlll
inventare baeovienc. Pentru problema cnre nc intercscaza. aeea a conlor lematic ill poeziei bilcoviene I1U se schil11bll fundamenLal de la Plumb Ja
rnisll1ului sau nOllconformisrnului in raport Cll canoanele mi$e1irii sllllbollste. Sdintci galbenc, inseamna ca drulnul de la Sll11bolislll Iii Iranzitivitate II-a los
Ie i$i au tonl$i importanta lor. Din datele aClimulaLc panl' aClllll l!"eu c~ intlUl1pJ:ltor ~i flici rczultallliunor deetZl1 arbllrare ille poetului. Orumul aceSla
putem vorbi in cazul lui Bacovia desprc lrel manicre simbollsLC. mel un; a fost un drum al viep!. Poetul a Inbatnlnll, ~-a devitalizat. poezia sa ;) devenit
pura, de~i distincte A vem inainte de wate maniera emfatica, dec1arnl iva, mal uSC~lla_ mai dcsc1irnata. Izol11orfismul acesta nil are Ins1l nici 0 legt'ltur<1 ell
demonslrativa, a simbolislllului in exces. F 0 forma in ultima install{A I'aloan:a. PJ'()I..11ll..mCn pOC?iel nal'()viem; nu eslc un re/.ultat ill ilncmicrii
negativli, de disercditarc din interior n dalelor eUl'cntullli prin suprallcltarea lalenlului. Ea apilre din chlar codul genetic al propriei sille e:l.lstClllc. Cki
formala ~i ·semantlca. Exista, in al doilea rand. lin simbolisrn discrel, exista un program intern, secret <II IJlllbajului poetic bacovian care-i pretindc
mteriorizat. deslins, clIltivfllld motive deloc b~@oare la oehi. ell interes s3-~i strcibata intifluerea de In cxcesul de sellS la tileerc. Poezia. inspm1tia.
penlnl Iil11bajul simpilficat, dus pana in pragul tranzitivitatii. de~i muzical. talentlll Sunt obligate sa se supun~ acestui lilllbaj. Nu e deloc adcvllrat ca
Mult mai apl'oape aiei de valorile p1'ofunde, cscntiale ale curenLului ~j in Slau!c burgheze nu fae altceva decal s['i cOl1scmneze "dez..artlcularea Joglca n
aparenta muir mai confomlist, Bacovia e in l1lai mare masura el insu~i Cea giinc..lirii pnetullli" II7l, epuizarea scnSlbilitiitii, memoria sa afazica. Observa!ia
de-a treia rnanie1'a ceca eretic1l. ironicl\. conlcstatara la modul ntj~at Din ca substanla acestui volum e Una arbitrara ~i 1I1congnJcll1a. supllsa unui spiril
analiza ante1'ioarll a poe7iei Nocturnn ("Clur de noaple pnrfumat ... ") s-a al destructurilrii. nu se !>usliile. Cateva pocme se desfil$oara InLr-o perfeclll
vlizut cum procedeaza I3acovia. Dar aceasta c ~i maniera cel mal greu de articulare sil1laclicil, propozilie eu p1'opozilie. Chiar ~i eoeziunea lor
distins la nivelul textelor particulare. Prima mal1lerll, cea emfatica c, ~1 ea, semantica e una dezvoltata elasic. 1ll0lllelll Cll momenl. ceea ce nu se InUimpla
implicit ironica. 51i ne gandim 13 unele poeme ca: Strigoii, Rcnun\are, ill mulle !l0emc ~il11bollsle. Cnlcva cxemplc: Sic transit. Antrenare.
Pocm1i 'ill oglinda. PS~llm. Exista apoi ironia Iipsita de orice dubiu Toamna in targ, YiziHi. Perpetuum mobile, Glossa, Bocma. Cel putin
poemelor crigramatice (Cu voi, EpitaL 1'1'07.11 ("Amorul, hidos. "). Ego. aCest ultim poem e uilul dilllre cele mai clare $1 lllai precise pc carc Ie-a seris
Sepulcre violate eLc.). a carol' apartenenta la simbolism e destul de greu d vreodata Bacovia:
sustinut. $i lot aici, In volumele Cu voi. .. ~i Comedii 'in fond se impllll fljr~
drepr de apel parodia. pasti~a ~i paratTaza ironica. "Se a~e7.a sl1 ninga
calitatc pc care n-o ponte eVll:ll1iei del nwi simbolist dmtre \'OIUOl de SUll! ani de-atunei.
e sfar~it de strac..lll
140 141
C,hcol'ghr nt'\CIUN iN '?£FER1NT£.
-'--------------------------
Imi prirea
,c<;lz.nbilc sub seurgerea egala. direeta. eonfesiva. normal~ (ea ~i cum
Ca tlI e~lI mal frUnll);l~<t
proP071tiilc ar deriva una dintr-alla). a comuniclIrii. intre primul vers ~i
Iarna.
relOlrarea in lerg se consumi'! dorinla, a~teptarea, amilltirca frurnuse\il
Doar (orhll l.pUne'lll hibernale a lubltei care nu YUle. prezulll\ia faptului cll ea i~i petrece limpul cu
Ca stal ncasi'! al1l11 (ceea ce bizar - pare ~a IlU deranJezel), Efeclcle acestor stari de
eu vrcun pl'1l'lcn wllsiune nu se vad. Textul sc deruleaza tara a dlslinge Ilnportanta vreunui
RClnlram in largo ~CSI. a vreunel <Iqiunl.
ilrada Iiean:a - "ZApada Irdirea electric pe fereastra ta" e cea mai "ncrvoasli"
EIe<:lnc propozitie a intregului. Reinlorcandu-se spre propria loeuinla. lndragostitul
Pc rcrcn~lra In. lrustrat a lrecut pe la casa lubilei. Ce se atla dincolo de fereastr1l? Fereastra e
Se t.Iucca l\ noaplc un eeran de absolula separalie. un elemenl opae il1lerpus intre cei doi faClori
Cileam ai posibiluilli cuplu. MotivlIl ferestrei e vechi. l3acovia il pastreaza a~a
ea ill nOPlI de !amil," "um I-a "conotat" udll1loara. inaillte de 1900. Versul urmMor ne vorbe~l
d~spre 0 noaple de veghe. in final. din rea lui ea intotdeauna dczamagitor se
DC$coperim aid <lcccll~i It.'m1\ a a~l~plal'iI li'ustl'ate PL' carl' am
lreec la lumea compensatoare a cartilor.
inlalnil-O ~i in Noelu rna ("Clar de IHKlptc r,lrrUlllal. .. "). Dor pcrspccll I'a e
Textul acesta este expresia unei eon~tiinte umane care nu mai acorda
una evoeatoarc Poezla imbracil asp.:ctlll unci reconstituin. Exist~ insa ~I un
l'ul1qii valorice aspcctelor lumii. Toate par s11 fie de egala v310are. Actele,
preZt:l1t eel al ~cricrii/alllintirii ("<;llIH ani de-atunei") care Implica ~I rcgrd~i
st1irile se inlantuie ea ~i cum ar prezenta aeeea~l semnificalie. Sintaxa insa~i e
resemnare in rala treeerii limplilui Discursul poetic se ald\tuic~te din Imagini
constituita din eateva structuri invariabile. Ne all~m deja in domeniul unei
anfllllnctice, derulalc cairn. sincopal. lara c7itari, eu (\ exaelilale ncspeclfidi
~intagmatici a exislenlei. Orizontul metafizic, simbolic a disparut. Eul ~i-a
funC\ion~rii memoriei. Ceca ec insealHnfl ca lowl c 1ucrm ell preci;ie.
ineepand ell il1sa~i displlnerca III paglntl. a511lHat condilia reala. Tral1sfigurarea, dedublarea, autoirol1ia lipsesc. Lumea e
() suprafa!a. M iSlerioasa insa ~i aceasta
Incipltul poelllului este ~i 0 operalic de ConSllllllre. in linil mall.
Tillul poeziei e, cum se inlamplll cu mulle texte din Stante
bi~nuil meteorologicc, a cadrulul. "Sc a~eza sa nlllga" e 0 consemnare
burgheze ~i Stante ~i \'ersete, arbltrar. Boema? Poate ca tocmai boema e un
slalictl. impltcand insa ~i carac!crul durabil, consecvent al manifesliirii
fenomenuilli Urmeazll usenillnea simplil. senei'!. rdaliv c1tnamid\: "ningtil' mod de a trai in care viala e concepula ca 0 continua deschidere spre orice. in
Limbajul estc lapidar, Sllual IIndel a Intre coneret ~I abstract. strict dcnol:.lli' care toate au aeee~i importani3 ~i relativitate, in care semnificalia acteJor
lIrnane nu se rnai ierarhizeaza.
111tre pruecdeclc Spcl'tllce unci po~tiLr it im,lg.lI1ilor lexicalc l"tgur;lle
IlU pulelll reline dedit metufora-epil('t "z1\pada licarca electric". Mai este de consemnat ~i puritatea aproape abstracta a
vQeabularului, depllna tranzitivizare a enunturilor. Dar ~i obscuritatea
Siluarea inilialll in spaliu a cclui ce sc rc"ede personajlll imrrcllIrftni
evocme nu e afirmal1i in nici lin fel, dar ea pome Ji t.I('dus~ odali'! Cll aparqi:l aCCslora! Urmare a ulilizArii eUpsei ~i a juxtapunerii, Viata e asumata la
verslilui "Reintralll in {arg·'. Peisajul-esen!ializat ~i emblematic, "bacovian" .: nivclul sau cOlidian. Cuvintele, expresiile apartin ~i ele eomunicarii cOll1une:
<'Sc a~eza sa ninga", "sunt ani de-atunei", "Strada ce da in camp", "Se ducea
capatul unei str1izi la nwrginea dimrlllui nllpadil de corbi, eSlc, de asemellca.
() noaptc".
dcdll$ din propoziliile care-I inglobeaz1\ in dlllllllli lor conWIl ~pre
c0Il111nicarca aspectclor erotlec considerale de prilllll impOrlan!<'i. EI'P<;lrl e o ciuda!enie a acestei poezii rezida in faptuJ dl "l1Insoarea",
sf:j~ial aici intre Q dorin!A ('H.:ccn de a intiilnl fCl11cia iubilcl in Incu! (hn cart' ~ "Strada", "campuf", "corbii", '·fereastra". "zapada", "iarna", "noaptea",
)rivill\ ninsoarca) ~i 0 presupunere (aceea c1\ ea se af1:'\ acasil, Cll allcineva), "ICclllra" SUllt vechi motive, care IlU mai au insa aeel~i sens. de~i suntem
intrc rropozi(illc, tl'azdc succesivc ale teXllIlui apar falii de seils. !llanorii unei evocari a trecutului. Nici subieclul firic nu mai e acela~i. 0
'Ioala tcnsiunca estetici\ vine din vibratin (lCcslor goluri bine ascullse. grClI rnutatie fundamentala s-a produs. nu nUlllai la nivel de limbaj, ei ~i de viziune.
Ranalilatea lunlll a fost aeeeptata in [oatil Iluditatea ei. Poezia a dcvcnit mai
142 143
IS
Gheorghe CRACIUN
umana, Illai tireasdi, mai simpla. J)a1 asta IlU eehivaleaza ell 0 picrdcre a [legallV "unde 1111-\ Oilll~Ili..' Nici umbre, 'Und!: se duc, Mul\lme de ani, I ~i
uterii de VIZlune poerica, a~a cum sunt inclil1<J!i s1i ercada multi dintre erllieli 1.~0l11otlil 7llei. ~i li1cerea nOr\11 . ,. Neantlll c un spallll absollil III care 101lI1
nO$lri de astazi. Sill1plitatea po~ziei Bocmil c ealculata. Compllcatia ci Se s~ demalt:llallzeaza. i~i pl\~rdc luenlilalea tiLica :ii semantlcfl. Spat iu al
ascunde sub mullc slraturi de ararent deja I'll. Un alt Sacavia ne intampina alci nt:iiilltel ~I al abscntei cuvanlului. nt;antul c desens plln aceasla extraordinara
Un I3ac()via care pare lnsa mal grell de acccptat, mai dilicil Si asta imagine, ell conota\ii l11ililare ~i de univers concenlra~jonar: "Acolo, spun
nu Ilumai pentru ca. tipologic vorbind, IlU exislll Tn poezia romaneasca un calluorii, f Ca numal rafale de foe I Se denun\a I Lugubru, metalie I Dill Il1l1lut
model preexlSlent de care el sa poata Ii apropiat. ci $1 dm cauza caracterului in minul.·· Si daea pnma pal1c a poeLlei nc confruntli Cll "metaflzica"
oarccum ermctic al Stnntelor lnse~i. Cu lOate di mullmai direct1\, mai simpll! aneanri7i1ni, cea de-a doua repreZil1lfi (aeum putem vedea bine aceSI fapt)
$1 Illai deschlsa spre problemele imedlatc ale vierii, aceasla poezie eliplica $i "practica" ei Cotiuianul e a forma de anulare a vle!li ~i a individualili1\ii
uneon dc-a drepml stcnogratica poate da senzatia unei obscuritari sponte In lrcductibile Ace.<;ti\ e rOale scn~ul \cr:.ulul "r~SIC Li nefilnd IlImlc". AnI :-.pw.
rapon cu poemele de facturi'l simbohsta. intr-o cronicll din 1947 (IS>, AI. Piru "poate" pentru ci:l, 'in mod evident, secvenla e all1bigllrt, voir mdetenninat~.
se poall: traduce ~i prin expresia "pesle ZI ncimamplanuu-se nil11ic·'.
neliind nimJc. I La fel I Ca de atatea ori. II Pove$ti ... I De munca. I Lenc. I Idcii de repclllie din prima pane ("dm minut in mimll"). preclzarea "La fel I
Banchclul din umbrll., / Sau timp de fencire. I $i iat~, ne-a surprins seam. a de atalea on" denunlll rnonolonia il11placabili:l a cotldianulul. Eroziunea
Peste 7.i ncliind nimic" i-a dal cnliclllui "imprcsia dicteului automalic oricarei VIC\! e vorbaria, mllrgll1itll la preLcnllll imedial. nastalgicll sall
dadai~l" (19'. Tudor Vianu evocase $i cl. In leglHura cu poezia ullimei pertoadc proiectivi:l. Toale aceSle fom1e de aneantit.are a existentel prin vorblre sunt
de crea!ie. "teoria $i practica suprareali$tilor pe care nu e deloc sigur cll. prezente in versurile strofei urmMoare. Ele sunl, fire~te, c\lptice, dar elipsa
I3acovia i-a cunoscul" lZO), acordandu-i-se aSlfcl poetului un cenifical de reprezintii aici 0 modalltate de concentrare a mesajlllUl, nu de dezintegrare a
particularll originalilate. sensulul S~lI. Finalul care reia prOp071\ia \iminara c.\.primli deja 0 obsesie.
Dar observafia lui Vianu e falsa. la fel cum arbitrara e $i aprecierea Bacovia ramane in conlinllare un obsesiv, un fascinat al nimicului universal.
lui AI. Piru. Automatismul psihic sau lingvistic e tot ce poate fi mai slrain de d~~i de data aceasta spalllla ci:l "in eurand incet va cadea In vid I Toe
poezia lui I3acovia din aceasia perioada tarzie. Chiar poezia Sic transit, Il ne imbraca forme mull mal prozaice.
poate arata in ce masurll aria poetului a devenit acum mai ra~ionala. mai omenl<ind, in 1947. aparqla Stante10r burgheze. Perpcssieiu$
controlala. Discontinuitatea nu poate fi un argument al prezen!ei factorului eonstata ca acest volum reprezintli "expresia cea mal purli a discreliei
irational sau alcatoriu in text. Ea rezuha de multc ori $i din calcuJ. cum sc hacovienc". !I) Crilicu\ vede in asta un cfecl al "sterilizllrii sentill1entale", tarll
I
lntampl1\ aici. Tehnica e cea a tensiunii dinlre plin $i gol. Ne aflam in fala insa a preciza ell. noua culegere aduee eu sine 0 anularc a sentimentalitaiii
unui discurs eliptic, dar nu incongruent, pentru ca el evoillcaza i'ntre ni$te emfatice $i a pozei demonice. Discrelia lui Bacovia e aid 0 forml'l de
limile semantice bine trasate. Nu pUlem trece peste faptlll cl:! poezia are 0 autemicilate. Mll.$tile metafizice ale eului au fost smulse, dC$i natura aeestuia
temll, un titlu. Ceea ce consemncazll poetul e Jllonotonia, deriziunea vie Iii nu s-a schimbat: "Dcznadejdea surda, crispa~a sufieleascfl lradusa In versuri
cOlidiene. Singurul element de surpriza Tn substanta unei zile e reprezentat de refiexe. ca lot atatca cicalrtCe ~i rictusuri pe 0 masca blazatil" nu conslituie, in
diderca serii. eveniment probabil eu implicalii simboliee. Seara, eand ziua 1946.0 nOUlalc, cum crcdca PClpe~sicius. 12~1 Poetul c in cllnlinuare "lot mal
praetic se ineheie, se poate constata incollsistenta acesteia. Dar $i lipsa de ttlcul $i singur" (Ego). e\ e. la fel. marcat de aeelea~i '(tacute, duioase
sens a oricarei vie~i anonimc, vida de evcnimente ~i consumatA Tn discu\ii psihoz,c" (In [ericire), el poate spune, ca ~i inainle, "paloarea, mUlismului
banale. Seara aduce ell sine revela~la existenrei care se scurge implacabil. in mineatil al meu piepr" (Plumb de iarna). cl e la rcl de "suspel:l··. lnl:crcat de
ritm constant, spre l11oarte. Seara inseamna intunericul, disparit-ia lumil1l, aceea~i vecht: mizamropie. Dar negalivttalea starilor sale inlerioare nu sc mai
sentimentul nefiinlei. $i nu putem 511 19noram eviden!a eil textul in discu\ie lasa lransfi!!,urata in scenarii slndenle, aruficlale. De data asta ea se comunidi
reprezmli1, de fapl, partea a doua a unel constTuclii bimembre vizftnd in mod direct ~I il:-emediabil. in verSlIl'1 \apldare ce lIneori aung formula intuitiei
dlrecl temu nt;antului Prima pune a roellel oeserie un imaginal "acolo" exceplionak:'Unic ~i trlSl I Slau In natur1'l I Plecllle .<;unt I Orice fiin!c."
145
144
Gheorghe- CRAGUN 7.\ CiCTtIlFt RrJ-/:"RhVYE
(Lihclii), "L:1 m1l7icd aSla frUnlOaS3, I Sunl lipslIl'I J in sangele meu" (ldci), c~~,\ c~ ,tftrne~L-: lillaren ()b'l.:r\':ltorlllui d~ 1<1 JI,tanT(\ l: <;Len~()til'la
"Ce marc Olll ertlL I ~I catc ,;-all demel's ..." (Moment)' "Eu Sunll'u mtnl: / In lJil.!OI:1 a e\I~I\'n\el Ll.:lorlal[l: ". $lIl1;,i ei Si'i lraiasdl . Un cc / familiar. I
oale e pilCl:, PoeLia e-n afari! de olllenire, Departe 1 $1 ve~nicie:' (Vcrset "'l~cial. L1nn:!l \.11 "til\\cn:~. , ,1\n~la;'1 limbaj. Ublccle sCllmpe A$eZalt.: la
I
divaganlL \It,-ul It)r .... (Oin c\plor~ri): dinamica bn1\\ niana a \ Ic\il cotidlt:ne, Cll
VcrslilIle lui l3aL'ovlu devin illum. pcnlru a-I clta In conlmuare pe ~\nctlll ~1 ab::.urdul ci th~ternll11lSI11 economic: "Acolo estc un ora$ Proees de
PerpessiCluS. "Clllgmalice ~i c1arc". dar 5i "hkroglifiee", confuze. intocmai rfi7boal~, 1 De cum :.-8U c;culal I Pflll'cc s~ culd\. Pcnlru palll<: J Surplusllri, !
"cUVlIllclor scrisc In somn," (21) Dar coniu7ia eml~iunll Itngvlslice. caraclcrul FoartC cOl11pltcal. !. ~i cllle $tic cum 1 $1 dind se va sfar!ii Il\colo este un ora~
slbilinic al unoI' cnun\uri sunt sludiale Sau [in. in oriee ca7., de.: 0 cvidentli I ell stlnel prufund:' (In zare) Ironin cuprinsn in ulllmelt: dOll~1 versuri C
inter· ~i intrale>.tualitale. Din puncl de vedere al referentului, Stante Jincol o de t)rk~ 1:0011e.:nlariu. Sunenl1 profllnd ill vie~il devinc ill alili poezie
burghezc ~i poslurnele rropun dow1 [Ipuri fundamcnlale de raportart'. Unul "lanfura pellliu lllll" (Oe~i nimic), 0 Il1U71ea 7g.0111otoasil ~I emfalica. Socialul,
pnve~le treculul. memoria: celalall. conlexnll exislential. social ~i POlilic rolhicul, "organl7\l[l::a viilorului Illtrevrlwt" sunl aeceplale ca leme im·
imed'al. Cilnrea, aU[OCll::lrca. rarafrnt.a sunl niei procedee la ordine3 71k'i. plrlcabilc, dar sunl privite ell ~t.:l'ptICisl1l ~i mefien!a. Sa IlU lIiUlm cn prin
Perpessiclus a mal vorbit in'la ~i dcspre "ironIC ~I extract de pamtlet", despre Ic.:;sle pocml: nc alll'll11 imediat dupa smr~ittll celui de-al doilea razboi
"u~orlll limbru de parodie ~i neglUenW' al mullor poeme din Stante 'TIundial. intr-() perioada tlIlburr. de mari contradicti! ideologice, ill care
burgheze Tillul insu~i al volumul~i "e al unui ironiSI de mare clasa" t~l). spt'clrul socictii\ii COll1ulllSle. cu suspectul CI Iriumfalism populist. era deja
Agatha Grigorescu Bacovla cOl1siderli cli sinlagma "stan~e burgheze" ar lrebui colllural. Tot ceea ce sc illlamplil ~I tot ceea ce se propune in accasta lume
citilli ca "slante de burg", pentru c~ poemele adunale In culegerea din 1946 nouu, dcrUlala. entuziasta ~I eunvutsiva e suspeclal de fals. demagogle ~i
"fuscsera Inspirate dinlr-o epocll deslUl de apropiata. de cand (poetul) mmciul1li. "$i durn l11ar~un lriumfale. I in rilm de can~oncla. I'oale fredol1~ /
funqiona ca bibliotecar ~i mai putea lua contacl direcl cu ora~ul." (251 E Cil \) pnve~lc .... (Asedju) Viitorul invocat candva ("0, vlno odata. mare\
posibil ca tillul sa conlinl1 ~i aceast~ Impllcalie. pentru ea, inlr-adevar, Inlol'"' _ POt'Ill:l fill<lhl) nu va veni. Bac(1\ la nil mal CI\:Ut> in u\opie, In
multe texte sum conslituile pc 0 evidcma dimensiune citadinll. Dar ironia l\Iito!ogie: "Voi v-a~lepl3\i / La mizont I La ta.ri I $i man. I Promisiuni .. ,'· ~i
remarcal3 de Perpessicius tinc de alleeva. No[iunea de "stanla" tnmlte versillca mcmorabil 0 mccrta probabiltlate: "Poale maine I ~i mai maine I va
Imedial la ideea de rigoare. Ea inseamna un numar delem1inat de versuri Cl fj duke / Acca pfiine ... (Doinil)
un inteles complel. Slan~a e un sinonim al strofel. Ea reprezinll1. 0 forma Dar rome di vcrsurile ccle mai pline LIe de7lladejde ~i sarcasm sunt
poctica. fixa ~i scurta. A~a a practical-o. de pilda, simbolistul Mon~as. L aceSlca: "la, ce va Ii In viilor / Deocamdal1\ e sublim ,," (StaTltal.
Bacovia nu mai ramane decat ideea lexlUlui de micl1 dimensiune. Rigoarea ot la acest nl"el. al observanl 11II11ii socialc ~i al atitudinii polilice.
mctrica ~i precizia sernantlcl1 sunt anulate. EpilelU I "burghez", pe de alta ironia ~i sarcasl11ul baco\ian rezulta ~I dill lItiltzarea sau parafraLarea. intr-un
parte, nu poatc Ii sinolltm cu "capitallst'·, CI cu "domestIc", "casl1lc", sitnulal regim de graviHlte, a unoI' c1i~ec jumalislice ~i idcologicc 13 ordmea
pragmatic", "medioeru". Titlul propune 0 pisla falsi! de leclUra. Dad! I-am zite\. "Am inv~tal atalca / In timpul din lIm1a. I en sunlcm / La un pund
lua In scrios. atunci volumul ar trebui sa contina 0 poezie cuminte, previ tnsemlJat" (ViziH\ I; "Capital m()dCral- Oll03re intclectunlilor, I Si eelor de
zibila, vorbind despre mediocritalea vieiil burgheze. Or. nirnic rnai putin nltlllCcsc" (Stnntii): 'Lumea se schimbil I Egalitate, / Idei lUlllu)luoase, I
adevlhal decal aSIa. Bacovia i~i autoironizeaza propria poezie. Organiz31'ca I ViitoruJui intrev3Z11l J Sunl grade I SlIl1t ! Posturi de
Dadl insa avem In vedere ~i faptul ell poezia Stan~elor (inelusiv raspunderc ..... (P<'rpctuum mobile): "Nici un mjnull Pierdut degeaba,
poslUrnelc) e Intr-o considerabila masura 0 poezie de observa{ie ~i de / Poate cil 7iua 1 Trecu" (5tH simplu): ··Spre camp se duel' I ~i dumbrave I
explorare (tennen utilizat de poet. vezi dOll;] Lexte Cll litlul Din explorliri). ~I Eroua lume muncitoare" (Arminden). unde prc7enla epitetLIlui Houa in
ca in alenti" sa inlra nu 0 dala limttarea. monolonia. meschinaria, ing,ustlll locuJ obl~lluitei croica are 0 evidentO func\le pcrsinanla. Lui Perpesslcius
rr~igmalism al vielii cOlidiene. atunci slenogramele b"coviene au si 0 valoare slrofa a doua a aceslei poezii i se pare dc-a dreptul pamfictara' "5i dupa alt
salinea. discrct pamnelari!.
146 141
Gh\;,ol'ghc CHAt I U~ h Ii HH/~--I IU:JLRI\'TD
ZI. I Post r~~tum - ImlclllDI1:1r1 de cnlCI .' Pc strazi . ~i in IramV<1IC .. SprC' "Ie!il ~i lill1bajul pro/alt,: ("pflv:lll..:le lloarJe"). In NlIllplC de loal1lll~, poem
nccesarul randalllent' I Dill 1ll01l01OIl<l IllUllca." , .lIn IY16 in C:ll<' Mlk1l1 PCII'\)\'l'antJ vl'th: "rl)lIll~ plil1l.1l'\1llk:-illI1C tt .I11tnluIUi
Deschil(iJ1(Ju-~.: spre :;ucwl ~J pOlitiC, cui baco\ ian IlU deVllll: !lleJ ell privirc la cf1l1lzarea po\ibila a ltllldllr sak de cr~(1!1e" I '(". "pica tk <I IlU
Illui cOlTIullieati\. nici mal pU!1Il IllIZal1lmp 170lan:u sa de IUl11e ramane mal pulea tace un \'t:r~' poate sa lie ,lsurnnta sail sml11lat~l, dar oricllll1 am lua-o,
const<lnt1\, dar ea njungc cu atat l1lai acuta eu cat vechiul parddis anJlicial al \':1'5111 reprcLintii 0 coll\cnlic In istili'l rundill11tntnla, 11 gLlran\lc de art;). 5i cel
clllfnzt:i mcwliZlc-sim!loltslc iI Inst abo/II, Noulul up de Soilludinc il IlIbcsc l'arc scrie ~lie a:>la Versul este dllrahil, c3ntabil, delitlltl\, re l,:1I1d stanlo
perdclele de proteC\ie ale magwi sonore, ial inaJeren\a la lume 8 celul care r~prl"zjnl;j 0 structlll'a pensd.blht pro\ ILllrie ("in ~tant\.' ! FfcJ11tre / Se duc
serie se COJ11unlca direct. Irevocabil, ill regimul call1lului provizonu ~I al once placcri" Pro ;lrtc), grcu intcligibil.) ("Nu ~tiu daca ' Sunt in\elese
aUloironiel. "Veacu] Ill-a facut ! Alat dc cult I Incat rna uit / Peste oarneni" ,\ceste stante .. " - ~tant3 medic), St'1l1\(\ adllc~ ell :.inc U sehimbare a
(Yizih'i) sau "Allllei. I Cadenle / De larziu orgoliu .. 10 haina, pc gust. , Sa ndlilui poctic. Slunta e un rand scm; ('Caci DUll1nezeu I MI-u dat sa scriu I
parasim neeunoscutull Ll'viathan". (Stanla In Yin). !\ccSfe ralldun" - Oupa-amiaUt calda), c scrisul insu~i. sd\pal dill corsetcle
Dislan\a rata de mcdiul imedial al vielii sc reduce la nivel semantic, mU7Icale ale prn7l1diei slinhollQe. Dar IIWintL' de loalc stan!a en I1ftU{t lunna.
ar se paStreadi la nivd mental Poctul ramane ill contlnuale un e>.ccnuIC. 0 dt olganwlre a \ orblrii proll1ovean) (l poetic;) a SCllll1ului 51 a dcnota\lei in
natura in stare de criza. fnsa Captul ace:>la c afilrnal de data aSIa cxphcll Il1lr dauna silllbolului ~I a ambigullil\ii. Indcmnlll "Planted/a, , Decl, un $cmn, I
o declsa poetiea a [fllnsparen[ei: "Eu 5criu I ~l poate, / fradez I 0 CfIza Mal nou. I M,II PO/IIIV' (Pro artel. pc care poetul singul ~\-I adrest'aza, nu
morala " Fllra s-o ~liu .. (Pro artc, 11) Nu s-ar putca t()tu~i spune en Bacovia 1I1a1 are ne\·oie tit: mel un I.:omcnl:lriu,
IlU e con~tienl de ceea cc cl inSlllucaza ea n-ar ~ti. Criza C 5larea normala a T<.cmai Ul' aceca reillru e1\ in 51.111[(' e vorba de un all limbaj literal
eului bacovlan. Ceea ce pOale sa difere e eel mull modalitalea prin care In cscn\a lui. in care ve,hea dlstan\i'l inlrc sL'l1J11J1kat 51 semnificant a rost
aceasla Cnz.1 e verbalizall1. La lei de importanlil e ~i capacitatea de a alll1latlL aiei poezia se confunda deseon eu pro,esul expcllmel1tll, ii unei
transforma cri7a In IImhaj Tcma vllrblfll. a spuneni, d scrisullli, tema pOC7Ici cmisiuni lingvlsllce elementare. fundamenlal anlipoeticll E ca ~I cum soar
ca activitate revine ~i se potenleali'l de-a lunglll inlregii substanle a Stal1lelor. Invata, prill cx~mpk, 0 l1oui'l grama\le~. atel11;') 1<1 cell.' lllai $imple rclalil chntre
Mliite (extt dJl1 aceUSla perioadil sunt Impregnate de 0 foanc vie constiil1111 cuvinte intr-o propo7itie ~i dintlc rropo/i\il in L'adnJlllllui context mai mare.
leoreticli. Metapoezla i~i illlra in drcpturi ~i Bacovia devine astrel unul dintrc lar cxcmplele pe care Ie-am put..:a Il1VOi,;,l tin dl' loglca celor mai
primil no~tn poeli modern I care face dill procesul de textuaJizare 0 operatic banale acte ~i Judeeati llmanc ell pUIIl1~rl. "Mananc / ea s1\ {raiesc. I ~crill I $i
estetica la vedere. mil dC$tcpt" (Pro arte, II) sau. "S-al rUlea face I Mulle rcforme Ma gi.indenm
ESle adevarat cil ~i perioadcle al1lerioare Stantelor consell1neazJ ~illgur. I Eram f1lr1\ nuneni. I $i locmal azi ' Au Yenil musalin." (Yi"itii). Dar
eSlul de frcevelH condi\iile care ar putea favonza sall, dimpotnya. fae IlU intotdeallna gandul s.au percep~la dt:.VIIl UJ adevOrat propozi\ll. Uncle texte
'mposibil aewl lransforlllarii e:>..istentei in poezie. Dar acolo e yorba pur ~i baeoviene din aceast~l penoada sllnt pllr ~I simplu ni~te II1vCnlare de semne,
silllplu de poetizan.:, simbolizare. conforlllarea salt nu la 0 conven~je datu. cen 1I11agini ~1 oblecte Pnnelpllli lislel reprczinlil. Istorie vorbll1d. ~i pmnul
simbolista. C()n~tiinla cil poezia arc un specific ce se afirllla prin op07i!ie ciJ principlu de organ lzarc ~i constitulre a unUl text din istofla umanllll\ll 1171.
domcniu) non-poeticului C lllirmatil e10cvent intr-o Serelladii dIn volurnul Slantele baco"iene se dnvedesc in felul acesta () illrm:i de limbai elemental',
Comedii in fond: "!loetizcaza luna I Gradina de parfume, - I Prol.aicelc obsedat de plIrilatea sa literaHl., rcferclIlJilI!\ '\bsenta propozlliel ~u trebuie sa
hoarde I Dc-acuma au lileu!. ..". Imponant mi se pare aiei nu attit fapllli ell fic in\cleasa neap~rat en 0 neputinta silllat.llca Princ.ipiul L'l1umcli1licl ~i al
Baco\'10 c de ocorll Sau nll cu c{)lwen\ia acestui lip de poelizare (care face din I,)ltpsei are poatc In pnmul riind fUIlC\1a de a int:lri caratterlll de semll
"luna", "gradim1", "parfullluri" ~i, de asemenea. din "fereaslra iubitci", "[lO~iljy" (Ilepnclic, dl:ci ne..~imh()li~l) <II \..u\<lIltului rac\)rdlll It! nOll<l rC,llitalc
"tainiccle umbre", "plansul de coarde", "ora tailluita", elemente obligatoni), a faptelor. lala un text intitulU1 Dc: ultllllli or:'i~ "IUi7b'li I Mi~earea
dit con~tiin!a unci forme Ilnc~ C3re funC\ionea2ll In contrast eu contmgenlul Popoarelur / l omeJlul a-ncewt / Mnlal. ' Paille. ,I Dura altahet. , Pwglese in
~tllllt:t. I Selnllale, I Descoperifl• .' Cam in, I ('(Iliba. / t\d.lpost . NOPli rosii. I
Princirilll IlqCI de 1110[lV(' L il1~i'\ dl'lrCHI ~i in ohScJ\dI"Cil \ lelil ,d11Illhah; '\!l-:1IUII s()lilare"', "go~lT\a de harbar", "l'tlstUllsul basm".
II1ItllilarL a pml'lll'iului illla~tn:1I Ill"nl,li l'L Ill! lilal p<I.tll' II LI II in 'v,lc,lnllul mOllst ru·. "wal"lIl'1 sinist reO'. "ulll~r, ~(JI itare", "se dell\lIl\3
tran·~raren!a ullci lcme \111Ice. ~I atunci lucrurile :--c complicit (nart" Illull luguhl'lI'·. R".II\ "I aile e"presti mal nanale: "[I iSla t<'icerc" "ar,mH II 111 C,
pCI11rU ca as illl:l \ is 1.11 1I I tlcvine din dcnntatl\. crlnelic. 0 P0l'llt' de-Cl drCrllll moin~'·. "copacii goj·'. "c1ipe dc-nlrislare" "sunet illiloptal". "uclae de
'iibillllica. relltru a-i d,l dr\:pl:.Jte hll Perpcssicius. L'''le Ft'udl': "}{U'l I (J:llhcn I larLiu". "Ulcen ce rlang", "targlll I11t:U uilnC·. "d~part:irilc-nghc\al"'" "lhlpp
t\lb I Verde I CCIlU51U I Covoan: l reisagii dill zari: . imptlnllUI alb. ll'lcutc", "frun7e se till'ilsc". ""I l1uPlil hau. pe 1I1i\1 ninse". Illleresanl.
imparalUI negru. I 13og1\iii grase I Intr-un <I,eUIlS (]crarte, I Utopil Mlra~ii sill1ptomalic, d~-a drr.:plul e raptul cil ilceste silllagmc upar in murea lor
Dupa urbane 71dun I Fuuriri minlale ....· )i aceSI<I J111 estc singurul cwmpili. Illajoritalc in ICXle versificate. scrise pe ritllluri de romanta. de scrcnada sau
oezii fonrte grcu de Illlcrprewt. perfect strUClurale Iii nivC'lul dlSCOllllllllll:ilil pur ~I simplll popularc. 1-, zona cea mai plItcmic marcal<'i parodic a stan\elor.
menlale. insa criplicc din pUllclul cie Vl'<.h:re al e--;rreslei IJllcdtatc sunt ~i dm sr cea rnnl slaba eSlelle. ceil mai fragila. Bncoviu eSle un redutabil pOL'l
Vlomcnt. Studiu. Stantii rcola Compl. Stan!illa yin Glossa. ironic.dar nu ~I lin parodist. Tocmai de aceea cl a lost nil 0 dala Sllspcctal de
UllIll1ttl poell1 uu sc pare c1e\lschil Ii.: Importanl pnll linalulllll. CalC :rnine'iciani"m. pcnlrll ca arta sa parodlca e neconvingalonre I\utoparodia Ii
dCLv:tluie eAplicil prillc\piul gcnerativ al stAn\l?lnr' '"Dacill1tl-i I Cu clIle vorhi. rell~c~tc lui Oacovla ~i mai pu\in. Uiteva Illccrdri de dcsprtr\lrc Cli z,1ll1bctlll
Se scric." f1intr-o activitatc anist!cfl arllficlalii, cnre-i confera p\lelului rl.' buzl' dL' pm;lI:! ItCcUIlIlUI, cum nr Ii Studi\]o Vcrset ideal. Hibcmal
st<llutul unui "compozltor de vorbe'·. poezJa cl deVel111 0 4im11:1 simplj de noplat, II. Vanitas raman simple grim3se invollll1lnre.
comul1Icare. in ahsenla ul1ui COIUCUlor, en suplille~te vorbirea ~i. inccrcand 51\ CII rare, lcarte rare exccptii. versificutia cste 111 clclul stanldor nll
I punll 111 termeni. face cOlidinnul supl1rtahil Vcchiul univer5 de "culori. doar slullgaec. ncgliJenl1\. mimeuca, ei de-a dreptul ~col~reasC:l. Putem vorb!.
reverii. armonli" e irccuperabll. EI f10ate fi cel mull reCOnlf111S in rccapilulilri Iltr-adcvar, dcspre 0 pierdere tlltull'l a capacili'ltii ue verslncnr~. dc~i I'aptu!
breviloevelllt.:. nostalgice de motive Irev\:rsibile, cum se ilualllpia in puezin Clcesta n-a fo~t un accident. Cl s-a inUlmplat de Ja sine. prinlr-o elillvolll~le
Dc arta Dar aeest 1I1livcrs e regfmdil in toata inalllenticitatea sa t'~tetlznll!i't. llaturalll in pnralel cu apnrqia unel noi poeticl. r'\ccaSla c 0 m<lnicra antirro
artificialil Cfl un machiaj Moth' de 0 c:o.lraordlllar:i pregndlll~ in Plumb ~I odiea ~i anliL'ufollidi, SClllllrilt~ de podoilbele Jigufllor. insil inlemein[a pe
Scantej gaJbcm', :llllurgul c discredll'll nell1do~. cn sllTlplu clemelll de rigori Silllilcilce ~i enuillialive inedile Ril'~ un preeeuent in poe7ia noastrii
recuzitil ieftinl'i: "Alllurguri " / Vopseli ,I TrISIC eulon. ! Spoiell / ]3oit'li. niei milCHr in cen cic avangarda. ceca ce fbce din Bacovia un pionier al lInlli
Speranle p1\r1\site ... •· (J\nlllrguri) TehnlGI ~illlbolisUi a cromaticii mcleor0 ip de IimbaJ poetic abin astazl pe deplin constituit. r-u In5ft ~i derlin ncceptat.
loglec e astfel rccrilllinatll ea 0 fnvola lehnie:l a fardlllui. Ceea ce nu in<;c1mn:) uovndll contesta!iile de care au a\>Ul ~i au parte poelii nO~lfl lineri slluati in
ell meteorolngia nu va Ii 111 continuare prczenUi ~J in subslanla slanlelor. dill dcsccndcn!a accslUi mod lrallzlliv nl rostirii llrice. in ceen ce prive~te critic.,
aici C vorb:l. pentru rt foiosl cl1mr l'ormulclc pncllIllIl Jin Stanla 13 yin. de 11 noa~tra. cred c1l poeZla lui Rncovia din ultima sa pcrioad1l dc crcalie ar devcnl
"alla rcalilute", de () "luJI1c Illjc~orat:\", redU<;li la imediala ci fenoJl1cnalllatc Illai IranspilIcnl[1 $i mai cOll1prehensibila. ~i ar ca~liga mult ~I la I1lvel valorie.
MOlivul asfinrillllul apare in poc7ia Sear». dar rl nu mal cslc un prele\t Je dacil en ar Ii citllil prm liltera poezlei elluI11iative scrise de Vietor Felea. ..\.E
excitatie nevroticll ~i eV3zilllle in I11Cl:lfi7ica damnllrii. ci un fenol11el1 nalum] 13aeollsky, Mireen Ivanescu. Pelre Stoica, Bogdan Ghiu. Matei Vi~niec,
observa! in stricln sa cOllljllgcnl~ Ne an<'im in fa!a unui paslel de slrllclllr.' Gheorghe [11\ a. Simona Popescu. Ghcorghe Ene. Andrci I3odllJ. Calus
c1osicu' ·'Linl~tc ... (Nu sc l11i~ca nil1lic I foi galbene, use3le, I Ro~ii, I ell vnr Dubrescli. Petru Romo~nnu ..A.ugustin Pop. 0 comparOtie n disranlei care
rieL.? J Pc dupl'i case I SIll s(mele f Sprc ap\ls ... ,I Liniste .. I Nu se I11I~C~ scpar1\ volul11ul Plumb de ciclul sl<\Il\c!or cu evolu!in lUI Eugenio Montnle de
nllnie i Culori vii / Si lungi. / il1srre aplis.1 Pe nesimlile. / incer, I Au dispnrul Ja Oase de sepie ( 1920-1927) la Caiet pe patru ani ( 1973-1977) s-ar putea
aureole... / Noaplc.·· de ascmelleu. cinve.li revelato31'e t."lolllale este. ~i el. inilialun poet erll1etic ~l
1\1' n, totu~i, cxageral sa vorbim. in ca.wl acesttll \l11l11l Bnco"li1. obscur. renllli a dcveni. spre sfiir~itlll vielii. \In Iran/iliv ~i un proLail.anl
dcsrre u d('sp~t1irc mdicalii. deelsli. ddinitivli. de mai vechlul lil1lbaj. Trebult oarc dill (Iccst moth· ~a-l aCtlLam :?i pc el do: ;;!crilitatc?
Rcminisccllic lexlcale ale l11anicrrsl11l1llJi CI1l fat ic. cpitelek conslderall d<.' " PI'I\ I in l:1l111111U:lrc l:<t p\: lin rClHlmL 11 dl:gl'IlCraliv lentu clar
Vial1lJ colll'CllllolHlle ~i I11II1lL·llce. reVlll. ~i Illi intOldt'auna in COllle\l..: hCl!i1niltl dc~prilldere il p0L!l1el 11I1 Bacovia de canu"m:k semanlicil muzlcak
150 151
('lil'lll~I", CR,.\CIlI" j" c it'T IRe.·f Rt"J UU.\ TEl
'111l1'1111~ll ~i a \'I:L!(',j 1Il1 rc'grcs ill tl(ll1ui J1lltlllltli .It ,lchi/jtiIJll<lIC ,I Lilllil IlOli Sl':intl'ilor j!:i1hI'IW ~I eu I'oi .... 1\lllllrea Itml11ului r>:\,nn<ln . (,' Vli.ldlmlf
1i:;,lMj JII':U ~i "rl.',tll'(·, care punc' d~u.. IHlIl pc' \ "Illrik toplce, literal.: )i SlrC11l\1 - I'ouic ~i poe\i 1'f1l1l{lnl LJ I\!m':r\'l. BUCllr":~ll. 1'111' P 2:\6)
~11\~\,II/lc. ak ,-olllunidiril t:::,lc,tit.l' 111~t'.llnn8 <1 11\1 illlekgt:: miLa de 0 \ ia\[J i 1) Mlhali rl'lro\.:allu - (;C()q~c lI:lcovia.. 1:.1' I, nucurqll. !'JblJ. thid
,>cll,ullli ~all Imrt' 1I\olcslui <lIHudlntlor 1IIIle nrtll'1tlalc. pal'o.'\isliee. dIll Crohl11:t1111cc:al111 - LIlH:ltura "ulllana ~i nprcslOnislllul. hI. 1:.I1lIIlCSl'l!
nll(lII\~~ll Inl. p~. 199 :"(1\ i\lc\'i1ndra Indllc:j - .. \Iternatin' bOlcmicnc, E~
I'II/nt'le dtlllil ,o!uml: ~I I1ClllIrJk!e,1 blu~n1fic[j a diSClirslIlul Ii[(U dill ~lan!l' ~e
/Vlillll\;1. l3l!lurc.}lI I ')~~,
111;1~(1tlr:\, cum alll llI<1i ,pus. un drlll11 ('\1'1: ,-,SIt. til poe7ieJ (post)llloderne
-,) "!'utem 'orhl la rkKO\ 13 lk un \ el ilubil alltlsimholl,m la un C<lp(il ill poc7ici lui
in,t1,,1 L'n drul11 t:u a lin,diLatc C,Ht:: JIll il rnlerescilz:i pc 8acO\ iii in aspectdc ~e produce 0 del'lllIcgrarc d 11InbuJlIlui Pi'll! slm:op;J prIll recurgcrca la l'ormc \ Oil
~i.lk tdllllce. pl"Occdlll'ak ill calli I lui, VOln!<t ilHI\allel ~I a e:\perllllenli:'ini prol<lIcc ~i Ilcartkulnlt' I,,; un alLUI. poeticu ~illlboIISli\ cstc sllprahcilatu ~I llllt:\,lrl
SlI1l,1Ctiel' I: pUI .~I 'Implu Ull l'el1e\ ul lxisl('n~ei rure Illl-~i mai g:\se;;tt' ahld cOlllrromi';~1 prill rall'llSlll PCSll' tol ~imlim rlcllIsul IlUlttl!a de ::;arca$Jll U \'OCII 01'1
UI\ ,liltul. L c<iutal cuvnntlll !llOpriu, clIval1llll.lust. slI1g.lInil in l11i\sUl'iI ,a i-punit lin ICI dc a Illl1lllu II1Wglllllc cc indicA - inlr-o InUnll'r[1 e;..cesl\'i\ S(HI inlr-una c.u
ccva aUlentic despre t'\pertt'll\a pSlhicli ~i bllllogld\ a bfllr.lIlC\11. lkspre IHlua Jnl<;l1\k Ilulil- rarudllt SilllbollSl1IlIlul dccadent. I)OC/ill a IUSI impinsi't pc JlC:SIII1\11C
lume rolll:J.l1caseii po.slbeliea. de:.prc c~ec, nbsenla :.perall!ei. reSClllllare. sprc pOJII CI llllUI esll' proLa, OallJllil limbii comUIll:: alml CSIC pOla. IlIllh<lJul
5illglll~ltale. ll1CIlHH It:. parallLlci lreptaU\ a pUll'lliOl d<: sel11niJicllrc: ~i prt:SLl1 :l11fillil:. UIIl\ <:11\1:1 <:,ae':l hala. Inlr" pro7:! ~I pMil sc ,l1nsumil in~a 1:1 Haw\Ola IlU
1I1111'Illui 1111 1'111 Abw ,)CUIl1 se pO;tle vorbi de')prc u lotala indlsllllqi~ illtr<; llul11ai a' Clltlll J \llllb,\!lsmllllll. Jar ~I fl illllipuC/IC'" (Nlcolae IvlUIIl\ksCli
George B.. covi .. , ill "~lrIl111rJ I'Ol11al1I .... Ld ::'lill1plica. Bueltrc~tl. 11)71{, r 48),
poc/le ~I t',\lstcIlP Dar chiar ~t IlHlIDle. in primJ parte it crefl!ICI sale, Baeo\ol<1
). Dc~i COnSlala ca BUC:ll\ 1(1 "" p"rC.lIrs lra::.eul IralllJ\lei dc la moderilism I~
C lIll pO': I b lei ue Ilrsll de hillgr.tf,c. '1 ,IClni)1 ~lan!ele nl' arat[t eil btogra
poslmod<:rIlism" inlr-Il rOUrk illh:rc:sanla rosll'a\a. Baco\'i:l - un model al
iilltl'ca pUCLILi nll illSeal11n~ P':lltlll cl 0 introuliccre a UaleJor civilc imedlatc traluilifi. Ll "ollll11l1l C, Bacovin - POI'Lii. Pr07a, f-d tv1incrva.. nUC:llrc~lI. 1987..
ill ICAL \'1,lli! lui e.\tcrioar<'l nll <;,\l.sla lot ceCil Cc: l::\lsla ,unt senz.a!LJil:. Ion Bogdnn I cller il lelmgc. IOtu~1. pOdlllll1 callwtca dc scriitor posll11odcrn ill
pCl'cep!iile. slllrill.: ue .spIrit. Ilt:n'ii, sentil11enlt'k, ratlOlJrllllelllck ~j ioate dlstu\lc l. ul!lllwl Btlco\I~. eel UIll Stante $i verserI', care "(1 aJuns ;1Il'\ pnn
i1CeSlCa par tacule Sa alunga illtr-o enrtc. Bacovln nll-~I poaLe concepe allfci clilllillurca !rCplal;J dIll l':~l U unc:I ,aii dc con~tante de IlInbal 1l10dtTnisi CC n-a
viulu decat ca pc 0 sem:tie a condiliei sale de poel. Vlata e dala rcntru a Ii mal rCll~it .,ij fac;t II foSI II reI. i/llire ( .) (l st.ttlltulill cului roc1ic: in func\1e de
SCl'Ic,a. 1\'ILfel. "'oriclI1c once (Ill tr<'lit, nll1llC nll ralllnnc··. b,istii Il1sa mal lllu!te tnis:\tllllk modelllltlJ dtln: l:;)rc s.: indrc:pu\c, I IpslI1d "paslIl dcc:isiv al
Jl10uurt poetlcc de aHi) dC$clIl: viala. Sneovla Ie descoperrt pc raml ~i Ichiogr,diruril \l\ciinal,llu<lrc>. Jln rOCZIC", patn' il 0PIllII:'1 cnlllullll, Oilc..,\oi,l ,1
latal ~allsil de ,I Ii pnl1lUllloslru r(l,lmodemj~1 '\~a CC'lI I1Ici II-ar Ii losl roslbil
slrflbatc illlplacabli ~lralillcal'ea lor. "grc~ll1du , ... llIercu C<1rple, illclIreanJ ~I
III sc sugcrc<IlII mai dcpart<- - LlI un pOd 111 carui rnnclplu dc '~llllSlrucpc c
alllesledimJ rcgistrcle inlr-o deVl:111re miil de Hbl'ra ~I nea~;ileplala in rapl1l1 ell
t'ragmcntansllIul. Marcie mcril al acestui Bamvl(i, din Slanl£' burghc7,e ~I
datcle simboliste 1r1lliale, ca en a pllllli parea slIspecta. r1cesen\ial:l. Ill1proprie
POSIlIIllC. "J<11l15nc lltlcntmca clllre SCrtllUrR dlrella. anlllnelaforIC~r'
chtnr. 5) Aparlcnenta ul1c:i pi'lrp (l poczici genera\lcl 'SO la baCO"IaIlISm a li)sl SCS1ZllI(i de
(:)r. lranliuvllatea PIJl:lIL:1 h~h.o\'iel\c G 0 l'ahlale a pncrici care sc acela;,1 [on IJllgdan LeHcr' "in ~mr~il, rCI1lnl 1111illlCic noastn: sent de allion.
sclic aLi, ill lume Cct:a ce ,;chil11brt 11Inui.lll1ental toate dalele problel11t:i BaCl\\'Hl prcll1c:rgc snlltansllllll 11lllllllctafeJllzanl aprnximat de Peln: Rorno~anLi
8aco\ ia C'~lc conlclllporanul Ilo~tru. eel mai conlcillporan dinlrc lOLi nwni ["tanana 1\'larll1 sall Ion 'VIurqan. vanama £lusler-"rcalistli" din vcrsurilc lUI M::nei
nll~lri pot'\i ai aceSllIl seeol. Vi~l\it:c ~i - prill Stante - cxpenmcntelc de SlrulllC COl1centrart' dm POCW1 lui
CIlJll1 Vlilsic". (Op,..:il.. p. 242) in allll pnt1C mai sum mnil1lite IlUl1lclc 1111 Mlrcca
Clirtlircscu. Lh III Inn SloiclU. Ale:-.andru Musinll.
( 1992)
6), Ion Caminn - Bacovia - Smr~itul continull, I:d. "Cartea Rlll11~ncasca".
uCllr~~11. 1977,
'\ClII.
j Agalh;l Grt~llles":LI Bili.·\l\ol<l - l3;1cO\;01. Poezie .'i'1I1 drslin. eUllJa a ll-:t rc:' 1/1I1trt.
Ell. Lmll1cscu. I3Ul:llrc:;;II, 1972. p 72
It 1'llIlllil ~ar,' l'lII11UkU/~ d\.':,I,I:lld':l'': \'J~IJullIr "lr.:inu ill 1'117, illll'lllI alllc"'! dill
Rj, lllJc,r Vlanll - C. Bacovia in cdi!ir delinitil'~, ill 'Scrtllori rOlllnl11 , III", Eu .
.. ( ,,11.:1,," . I :-1,' adn :11,0\ Lol d.: 1;1 I'lumh. Il<JL{)\ I" ' .. n dll\cUIl l11L:rt'U url'!'t Ull
l\,lineJ'\t1 1l\lcur':~JI. 1'171. rr 388-3lJlJ.
!dklll .I':L lillallt' ~i "1)11: (tllll\'dii in rond uHH,ll[1f11 " }I dup:1 k':IIII',1
152 153
Cheol'ghe CR;\C1 1 N
i-\- C. it 1.1/U: I R£rCRIi\TLI
,./) A~'llh.1 Cirigon:\LlI ILlen, III - Op ,II. C;. Bac'" I" - Opere (prd;qil allltlhl~IC.
110k blo-b,hhogJ<llke de Mlhal1l't:lrm.:anu) Ld. :-'lIll.:rva. nUlllI\:~li 1971;
10) ('Halelt' ~l: dati dup[\ Anw/ogl(\ poczici simholistc rOIlJline~ti tedql': ~j jirela}\1 (k
Lldlll 1301e J. 1..1' I ,8ucurcSli, I %')
II) ~11n:ctl Scali"l - Geurge Baw"iu Ld em!e" R'llJ1,iIlC<I\l.Q Utlulrc~li, j'lR7, 11
97
lot) vlutei C1\lillt.:~cu - Cnnceplul simbolisl elt pnezie. ill "CoJH:eplu] modern de
pne/ic" Ed fmincs(,'ll. Ilucllrc~tl 1971
15) l\pud (,vlatci C\hncscu - Op. cit.
161. ConsloeratJ mulia nClllc 0 dov<JoCI dc ndcZllIllC a pOt:tului la prclat:crilt: lurnil V AFlS ~j POEZI VIITORULUI
('omUl11sIC. Cog ito C () jiOCLIC amaru. de () suh,dn 1I01lie CiliaI' Si nUlllnl
conlt:.\ld.: "rutale aiCI. ale adlcell\ iJlUI I1chol,~r;]1 loate. IlC IJldl\;;1 \ aloiJr,'a
ncguliv1\ a prllllel prupoi'qli Jin jiocm, S!lIll. pc tJe alltt partc, C,I punetck d~
~U~rCIlSll' marchca.7llla Bacovl3 I1Cuctcrllllllorc:,~ Intlct:ILia. nl:sigumnla L-.lc au de Despre Kavalis se vnrbe~te a~I~7i ea desprc un poel singular.
multe uri \aloare Inlllle.1 ~I accst.1 C cO'lul \t:rsului "SIIIlI [('neiL ..·. Sil IlC
0
1l1lposibil de nfilial vrCUIlUl t:url:l1l. Unii cl\tic\ ~1U descnpcril in lCXlC!c sale U1I1
rcamintim ~j smr~lluJ poc/iei 'NlI-J Ill,iini. I NIl.! a/I. I Nkl il'n. - I '(lmplIl ,".
perloada de IltlcrCle Il1lluen\e simbohste ~l parnasiene. dar poate ell 10el11n'
cnrc COlllllrllcA ahscn~a uriC:lrcl ccrtlludllli lroma ~I alltOlltlllla cud Si de d,lta
ilCCllSt:1 pc londul aCeICI[\~1 struclufl Illlcnoare. lundalllelHal resfmlslil Punctclc
aceSta a fost motivlli pcntru cnre poelul Ie-a rencgal in limpId \ lelil Kavafis a
tJc SUSPCI1SIC finale ~unt I) deschldcre sprc Ilcanl.
Iihlieal 154 de pocLii Dup1\ moartca sa au fost descoperile inca T2 de poeLii
17l. Tut.lor Vlanu - Op. eil., p. 390,
lIleditc. Calegona poezlilor renegale e alcntulta din 27 de leAte considerale de
111) 1\1. PJIlI- G. Bacovia: St:ln!e hurghclC. In''Nall\/ll\:a''. all II. Ill' 289, 10 manie. autonillor I1crealizate al1iSlic. in rapOI1 ell propnu 5n aeuiie Kavalis estc unul
]Y47
Jintrt: cei mai exigen\1 poqi motlerni [I este ins1l, in 3cel~i limp, 5i un poet
I<) I I\pud Ion Bogdan Leiter - Op, CIL. p. 237.
nerfect (;on5lienl de Vallll1rea operei sale
20} TUdor Vianu - Op, cit. p. 3<) I